Sunteți pe pagina 1din 33

CAPITOLUL NR.

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE ŞI INTERNAŢIONALE


BAZE CONCEPTUALE

Lector Dr. Cristian Silviu Bănacu

Introducere

Managementul proiectelor internaţionale reprezintă atât o extensie a unei discipline de bază a


ştiinţelor economice şi anume managementul proiectelor cât şi o profesie cu o importanţă de
necontestat în economie atât la nivel micro şi cât şi macroeconomic.

În ultima perioadă atât în România cât şi pe plan mondial se pune tot mai mult accentul pe finanţări
pe bază de proiecte. În consecinţă managementul proiectelor internaţionale dobândeşte un rol
deosebit în iniţierea şi derularea activităţiilor economice.

Este cunoscut faptul că la baza unor acţiuni politice majore cum ar fi spre exemplu integrarea în
Uniunea Europeană şi NATO, stau programe şi proiecte specifice. De asemenea, este cunoscut
faptul că orice investiţie ce are ca drept scop realizarea unor obiective de construcţii, achiziţionarea
sau realizarea de tehnologii, dezvoltarea de activităţi din sfera comerţului, educaţiei, sănătăţii,
ordinii publice etc. au la bază proiecte cu finanţare publică sau privată.

De aceea se pune în mod firesc întrebarea: ce sunt programele şi ce sunt proiectele, care sunt
asemănările şi deosebirile între ele ?

Concepte fundamentale
Programele

Programele sunt proiecte complexe sau mai precis portofolii de proiecte care au ca scop îndeplinirea
unor obiective stabilite prin politici şi strategii la nivel macro sau microeconomic, de importanţă
naţională sau internaţională.
Aşa cum arată standardele de management de proiect şi dicţionarele de specialitate programele pot
fi definite ca:
- o serie de sarcini specifice inter corelate conduse în mod coordonat pentru realizarea unor
obiective pe baza unor strategii corespunzătoare;
- un portofoliu de proiecte selectate şi planificate în mod coordonat pentru îndeplinirea unor
obiective şi pe baza unor strategii;
- un proiect complex sau set de proiecte necorelate dar legate de un ciclu de afaceri;
- o organizaţie cu misiune temporară cu scopul realizării unor procese de complexitate medie
şi ridicată.
- O parte a unui plan (exemplu programul de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovării din
planul de cercetare dezvoltare). Programul are prevăzut buget propriu.

Clasificarea programelor:
- După nivelul la care se face raportarea
- Programe de nivel internaţional: Programul de aderare a României la Uniunea Europeană,
NATO, programele de colaborare bilaterală, trilaterală, multilaterală, tehnico-ştiinţifice,
comerciale, culturale, programe spaţiale internaţionale, programele educaţionale Socrates,
Leonardo, Minerva etc.
- Programe de nivel naţional: Programul de Dezvoltare Durabilă al României, Programe de
educaţie permanentă, Programe de conservare a Deltei Dunării, Programe pentru
Administraţia Publică, programe pt transporturi, agricultură, IMM-uri etc.

1
-Programe de nivel regional şi local : Programe de dezvoltare regională, programe de
reconversie profesională a şomerilor, programe de dezvoltare a zonelor mono-industriale;
- Programe la nivel de organizaţie sau programe interne ale instituţiilor administrative,
societăţi comerciale, organizaţii non-guvernamentale.
- După sursa finanţării
- Programe cu finanţare externă (de la organisme financiare internaţionale cum ar fi spre
exemplu FMI, Banca Mondială, O.N.U.D.I, B.I.R.D, B.E.RD etc
- Programe cu finanţare internă (de la buget, din bănci etc.)
Abordarea sistemică a programelor

Programele pot fi considerate sisteme complexe prin care resursele financiare, umane şi materiale
stabilite prin politici şi consolidate prin strategii se materializează prin intermediul proiectelor în
efecte benefice. Aşa cum se observă din fig 1.1, prin politici se stabileşte cadrul general şi
obiectivele cum ar fi de exemplu politica de integrare a statelor în Uniunea Europeană.

POLITICI
STRATEGII (1,2,3…)
SURSE DE FINANŢARE (1,2,3…) (EFORTURI)
PROGRAME (1,2,3…)
PROIECTE (1, 2, 3…)
EFECTE (economice, sociale, de
mediu, tehnice etc.)

Fig.1.1 Abordarea sistemică a programelor


Pe baza politicii se stabileşte o strategie (sau mai multe) prin care obiectivele stabilite sunt raportate
la perioade de timp definite şi resurse (financiare, umane, materiale ) alocate pentru îndeplinirea lor.
Continuând exemplul anterior, strategia de integrare a noi state în Uniunea Europeană are termene
precizate 2005 pentru admisia unui grup de state (Cehia, Ungaria, Polonia, statele Baltice, Cipru,
Malta, Slovenia, Slovacia) şi 2007 pentru un al doilea grup de state (România şi Bulgaria), şi pentru
care au fost alocate fonduri financiare necesare în procesul de preaderare şi aderare. Pentru a facilita
procesul de preaderare şi aderare au fost întocmite programe orientate pe obiective şi teme
prioritare. Aceste programe pot fi generale sau specifice. Spre exemplu programul general Phare are
componente diferite- pentru educaţie Socrates, Erasmus, Leonardo, Minerva, pentru cercetare
programul cadru (FP 5, FP 6), pentru agricultură programul Sapard etc.
Pentru realizarea obiectivelor propuse fiecare program are în componenţa 2 sau mai multe proiecte.

PROIECTELE

Proiectul reprezintă modalitatea prin care resursele umane, materiale, financiare sunt organizate
într-un mod specific pentru realizarea unei lucrări dintr-un domeniu de activitate, cu caracteristici
date , cu restricţii de cost şi timp, urmând un ciclu de viaţă standard pentru a realiza schimbări
benefice definite prin obiective cantitative şi calitative1. Proiectele pot reprezenta de asemenea părţi
din programe sau direcţi de analiză şi investigare (cercetare) ale acestora.

1
SR 13465:2002- PM România Glosar pentru managementul proiectelor

2
SISTEMUL PROIECT

O abordare sistemică a proiectelor poate duce la o înţelegere facilă a procesului, ciclului de viaţă şi
etapelor proiectelor. Spre exemplu, în figura 1.2 este prezentat sistemul proiect.

REZULTATUL
PROPUNERE DE PROIECTUL
(PRODUSUL)
PROIECT PROPRIU-ZIS
PROIECTULUI

Dacă rezultatul este favorabil- o nouă propunere

Fig. 1.3 Sistemul proiect

SUBSISTEMUL PROPUNERII DE PROIECT

Fiecare componentă a sistemului proiect se constituie la rândul său într-un subsistem .

Astfel, propunerea de proiect are la bază problema de rezolvat sau necesitatea, una sau mai multe
idei de rezolvare şi una sau mai multe soluţii propuse.

Pentru propunerea de proiect vor exista unul sau mai mulţi ofertanţi iar pentru executarea lui unul
sau mai mulţi executanţi.

Tot procesul ofertării-execuţiei are la bază principiul competiţiei pentru ofertanţi între ei şi pentru
executanţi între ei.

În practica curentă, în mod uzual există un ofertant şi mai mulţi executanţi (realizatori) de proiecte.
Lansarea de oferte de proiecte reprezintă el însuşi un proces de transmitere a solicitărilor privind
depunerea de solicitări pentru propuneri de proiecte2 ce implică termene bine definite de lansare a
ofertei şi de răspuns la apelul dat.

Astfel, pentru un proiect lansat de un ofertant printr-un program care-i asigură finanţarea, pot exista
unul sau mai mulţi solicitanţi.

În cazul în care condiţiile ofertantului sunt îndeplinite de mai mulţi solicitanţi fiecare lansare de
ofertă de proiecte se va face prin intermediul programelor pe baza principiului competiţiei, proiectul
cel mai fezabil financiar sau care îndeplineşte cel mai bine condiţiile impuse de ofertanţi va fi admis
la finanţare.

Pentru anumite tipuri de proiecte cum ar fi cele cu finanţare publică sau din fondurile structurale ale
Uniunii Europene se organizează etape de preselecţie unele culminând cu licitaţii pentru participare.

Solicitările pentru propunerile de proiecte nu trebuie a fi confundate cu propunerile de proiecte


trimise diferenţa constând în gradul de apropiere faţă de obiectivele proiectului (programului).

2
oferta de propuneri de proiecte- call of proposals (l.engleză)

3
OFERTANT
UNA SAU MAI
MULTE IDEI (ex. program)
SAU VARIANTE
DE
REZOLVARE
Problema de PROPUNEREA
rezolvat sau DE PROIECT
necesitatea REZOLVAREA
PROBLEMEI

UNA SAU MAI EXECUTANŢI


MULTE COMPETITORI
SOLUŢII AI
PROIECTULUI

Fig. 1. 4 Subsistemul propunerii de proiect

SISTEMUL PROIECTUL PROPRIU ZIS

Proiectul propriu-zis reprezintă un ansamblu de piese scrise ce conţin date, descrieri, calcule, note,
metodologii de calcul şi analize, avize, contracte etc.şi piese desenate ce conţin schiţe, planuri,
desene la scară.

Unele proiecte conţin şi elemente virtuale cum ar fi baze de date, desene, schiţe, planuri toate
înmagazinate pe suport magnetic sau de altă natură (bio-magnetic).

Proiectul este caracterizat de existenţa a 3 elemente distincte: ciclul de viaţă, etape, faze.

NB.De notat faptul că prin proiect în cazul prezentat se înţelege ideea materializată în partea scrisă
deci un document şi nu rezultatul proiectului care poate fi o materializare fizică de tipul o
construcţie, o tehnologie, un sistem informatic etc.

Această observaţie este necesară pentru a face diferenţa între proiect ca document tehnico-economic
şi juridic cu scopul şi rezultatul proiectului care poate fi un activ fizic sau virtual.

4
100%

finalizare testare control extensie

-realizare

-contractare

planificare

fezabilitate
idee
ETAPA 1- ETAPA 4
ETAPA 2 – ETAPA 3-
DEFINIRE FAZE
PLANIFICARE EXECUŢIE
-echipa de lucru VERIFICARE
FAZE
proiect : sarcini FAZE
-necesitatea (scop)
FAZE licitaţii,achiziţii FAZE
- ideea proiectului
pt. proiect; -testare - control financiar
-conceptualizare - planif. resurse - evaluare internă
-finalizare intern
-formulare proiect -stabilire costuri -evaluare externă
-control - control financiar
-studii fezabilitate -proiect de bază analiza rezultat.
intermediar extern;
-strategii proiect -contracte şi termene proiectului -extensia
-aprobări, avize -planificare detaliată - diseminare proiectului
rezultate

Fig. 1.5 Ciclul de viaţă, etapele şi fazele proiectului (adaptat de CSB după model PMBOK-Project
management for success in teaching and learning)

Aşa cum se observă şi din figura 1. 5, ciclul de viaţă al proiectului poate fi împărţit în 4 etape
principale: definire, planificare, execuţie şi verificare, fiecare având mai multe faze.

SISTEMUL REZULTATUL PROIECTULUI

Rezultatul proiectului reprezintă materializarea cu succes a ideii proiectului după ce documentaţia


proiectului a constituit baza realizării fizice a acestuia.

Spre exemplu, orice construcţie necesită un proiect complex de realizare care implică (sub)proiecte
ale părţilor componente ale construcţiei (structura, învelitori, instalaţii, aspecte arhitectonice şi de
urbanism, etc) care în faza iniţială sunt documente scrise (calcule, descriere tehnica, studii de
fezabilitate, contracte, avize etc.), desenate (planuri, schiţe, desene) sau înmagazinate virtual iar în
faza finală proiectul devine un produs complex (construcţia finalizată cu structura, instalaţiile şi
aspectul arhitectonic dorit).

Ca şi proiectul descriptiv şi proiectul-produs are un ciclu de viaţă propriu numit şi ciclul de viaţă al
produsului cu etapele: lansarea în execuţie a proiectului , execuţia (construcţia) propriu-zisă,
utilizarea (exploatarea), amortizarea, reabilitarea sau abandonul.

5
TIPOLOGIA ŞI STRUCTURA PROIECTELOR

După cum a fost menţionat anterior, unele proiecte fac parte din proiecte complexe denumite şi
programe. Alte proiecte sunt de sine stătătoare având o independenţă a finanţării.

Pentru a uşura înţelegerea tipurilor de proiecte, o clasificare a lor este binevenită.


Proiectele pot fi clasificate astfel:
- după gradul de complexitate:
 proiecte complexe integrate sau independente
 proiecte simple
- după sursa de finanţare
 proiecte cu finanţare publică
 proiecte cu finanţare privată
 proiecte cu finanţare mixtă
- după obiectul proiectului
 proiecte pentru construcţii (construcţii noi, reabilitări, modernizări etc:) cu
destinaţie publică sau privată;
 proiecte de produs (larg consum, industrial etc.)
 proiecte informatice (realizarea programe de calculator, sisteme expert etc.)
 proiecte de infrastructură informatică şi telecomunicaţii
 proiecte de dezvoltare industrială
 proiecte de dezvoltare a resursei umane
 etc.
- după domeniul economic sau utilizatorul final:
 proiecte pentru învăţământ
 proiecte pentru sănătate
 proiecte pentru industrie;
 proiecte pentru agricultură
 proiecte pentru turism;
 proiecte pentru energie
 proiecte pentru protecţia mediului;
 proiecte pentru administraţia publică
 etc.
- după durata finanţării:
 proiecte pe termen lung ( peste 2 ani)
 proiecte pe termen mediu (1-2 ani)
 proiecte pe termen scurt (sub 1 an).

STRUCTURA PROIECTELOR

Orice proiect conţine 3 părţi principale- din care 2 pe suport grafic (un modul cu date scrise, un
modul cu desene, schiţe, planuri etc,) şi un modul cu date sau desene pe suport magnetic (baze de
date sau elemente scrise sau desenate pe cd-uri sau alte forme de stocare a datelor virtuale.

De asemenea un proiect poate cuprinde date şi analize de ordin juridic, economic, tehnic sau de
impact cu mediu. O formă schematică a structurii unui proiect este prezentată în figura 1.6

6
PARTE
PARTE SCRISĂ VIRTUALĂ
(descriere, calcule, PARTE DESENATĂ (baze de date,
tabele, analize, studii (schiţe, desene, planuri desene, părţi
de fezabilitate, etc.) scrise pe suport
contracte, etc.) magenetic)

STRUCTURA
ELEMENTE UNUI PROIECT ELEMENTE
ELEMENTE IMPACTUL
TEHNICE- ECONOMIC
JURIDICE – ASUPRA
- caracteristici, E
drepturi de MEDIULUI
noutate, valoare,costuri,
proprietate, -nivel de
realizabilitate venituri, profit,
totale sau poluare,
tehnică, amortizări,
parţiale, relaţii reciclabilitate
calitate, management
de muncă etc. ,eco-eficienţa
fiabilitate organizare etc.

Fig. 1.6 Structura unui proiect

MANAGEMENTUL (GESTIUNEA) PROIECTELOR


Conceptul de management al proiectelor defineşte totalitatea activităţiilor de planificare, organizare,
monitorizare şi control a elementelor unui proiect în scopul îndeplinirii obiectivelor proiectului în
funcţie de criteriile: domeniu, cost, timp, calitate.(vezi fig. 1.6)

SCOPUL ŞI
OBIECTIVELE PROIECTULUI

MANAGEMENT (GESTIUNE)
DE PROIECT

DOMENIU COST TIMP CALITATE

Fig. 1.6. Managementul de proiect- obiective şi criterii


Scopul proiectului3
3
Asociaţia Project management Romania- Managementul Proiectelor-glosar ed. Economica 2002

7
Reprezintă ţelul, finalitatea proiectului fie că aceasta este un produs sau serviciu.

Scopul proiectului se stabileşte la iniţierea proiectului.

Obiectivele proiectului.

Un proiect poate avea unul sau mai multe obiective .

Obiectivele proiectului pot fi de natură economică, tehnică, financiară, calitativă, de timp, de


utilizare eficientă şi eficace a resursei umane, de impact cu mediu, de organizare etc.

Formularea obiectivelor se face în faza de iniţere, urmând ca pe parcursul proiectului şi la


finalizarea acestuia să se verifice modul de îndeplinire al lor. Îndeplinirea lor este evidenţiată de
existenţa indicatorilor de analiză care pot fi analizaţi atât în cursul proiectului cât şi la finalizarea
proiectului.

Modul de îndeplinire sau neândeplinire al obiectivelor proiectului depind de claritatea şi coerenţa


formulării lor, de gradul de implicare şi modul de organizare al echipei de management de proiect,
realizabilitatea practică, de condiţiile de lucru favorabile sau nefavorabile, de justa apreciere a
termenelor, de continuitatea finanţării şi respectarea condiţiilor la finanţare.

Criteriul domeniu

Istoric, conceptul de management de proiect a apărut în anii 1960 odată cu dezvoltarea programelor
spaţiale în S.U.A. Apariţia unor instrumente grafice de planificare cum sunt graficul GANTT4 sau
graficul PERT5 şi aplicarea practică a managementului prin obiective la conducerea proiectelor au
avut o importanţă deosebită în lărgirea sferei de aplicare a acestui concept în practică şi
transformarea sa într-o disciplină ştiinţifică managerială de sine stătătoare.

Pe lângă aplicaţiile din cercetarea spaţială alte domenii cum ar fi construcţiile, industria, agricultura,
transporturile, serviciile, comerţul sau turismul au beneficiat şi beneficiază de evoluţia şi
dezvoltarea în continuare a acestei ştiinţe manageriale.

Putem spune că în zilele noastre fiecare domeniu de activitate economică cunoscut poate utiliza
cunoştiinţele din managementul de proiect, cu elementele de specificitate proprii.

Primul pas în elaborarea unui proiect este identificarea domeniului de aplicare(cercetare, educaţie,
industrie, construcţii etc.).

În consecinţă, la iniţierea unui proiect este indicat să se ţină cont de relaţia dintre domeniul de
aplicare, particularităţiile acestuia şi modul practic de abordare al managementului de proiect
caracteristic, întrucât formarea echipei proiectului, planificarea obiectivelor şi activităţilor
specifice,evaluarea şi controlul rezultatelor sunt puternic influenţate de modul cum se stabilesc
aceste corelaţii chiar de la începutul proiectului.

Criteriul cost

La iniţierea oricărui proiect se realizează o previziune a costurilor directe şi indirecte implicate în


proiect în raport cu beneficiile (profit, beneficii ecologice, sociale etc.) sperate a se realiza prin
aplicarea proiectului. Evident, unul dintre obiectivele unui proiect este ca acesta să aibă costuri

4
Graficul GANTT – inventat de Henry L. Gantt. Acest grafic mai este denumit şi graficul cu bare
5
Graficul PERT- (acronim din l. Engleză- Program Evaluation Review Technique_Tehnica de Evaluare a Verificării
Programelor)- Planificarea proiectelor se face cu ajutorul activităţilor reprezentate prin reţele de noduri şi săgeţi.

8
minime de realizare dar care să se afle într-un raport de optim cu elementele calitative şi cantitative
ale proiectului.

De aceea, la iniţierea oricărui proiect se constituie un buget previzionat de venituri şi cheltuieli şi se


face o analiză a fluxului de numerar previzionat (denumită şi analiza cash-flow6-lui). În baza
acestei analize se ia decizia de a investi sau a nu investi in proiect.

Costurile luate în considerare la iniţierea proiectului sunt costuri previzionate sau costuri estimate
iar costurile analizate la finalizarea proiectului sunt costuri realizate sau efectuate.

Criteriul cost este şi un criteriu foarte important la selectarea unui proiect sau variante de proiect din
mai multe posibile. Totuşi este recomnadabil ca acest criteriu să fie analizat în corelaţie cu celelalte
criterii: domeniu, timp, calitate.

Criteriul timp

Timpul este de asemenea un criteriu important pentru managamentul de proiect. De aceea, la fel ca
şi în cazul costurilor, la iniţierea şi elaborarea unui proiect se face o estimare a duratei totale de
realizare a proiectului atât ca documentaţie de planificare cât şi ca obiect ce urmează a fi realizat
prin aplicarea proiectului. Această durată este împărţită în perioade de realizare a activităţilor ce
concură la realizarea proiectului. Etapizarea proiectului pe activităţi şi subactivităţi, evaluarea şi
controlul acestora sunt posibile a se face într-o manieră organizată cu ajutorul instrumentelor
grafice de programare de tipul graficului cu bare GANTT, a graficului Pert şi a histogramelor
resurselor. Aceste instrumente grafice sunt disponibile şi în varianta informatizată cu ajutorul unor
programe de calculator de tipul Microsoft Project Management sau Primavera.

Criteriul timp poate fi şi el un criteriu important de luat în considerare la selectarea pentru finanţare
a proiectelor. Ca şi elementul costuri, acest criteriu trebuie corelat cu celelalte criterii.

Criteriul calitate

Conceptul de calitate a proiectelor este un concept complex întrucât înglobează 3 elemente distincte
care au fost prezentate şi în abordarea sistemică a proiectului şi anume:

1. Calitatea propunerii de proiect , a studiului de fezabilitate şi a echipei care îl întocmeşte;


2. Calitatea proiectului ca plan şi a echipei de proiectanţi;
3. Calitatea proiectului ca rezultat (produs, serviciu etc) şi a realizatorilor ei.

În unele situaţii calitatea este evaluată şi raportată la standarde de evaluare internaţionale (ISO
9000, ISO 19000 etc.) naţionale (STAS) sau de firmă, standarde tehnice , de organizare etc. Aceste
standarde pot oferi nivelele de referinţă ce trebuie a fi atinse de componentele proiectului
(organizatorice, executorii, produsului,procesului sau serviciului rezultat) pe întreg ciclul de viaţă
al proiectului.

Factorul calitate este un element definitoriu la selectarea variantei optime de proiect dar evident el
trebuie să fie corelat şi cu ceilalti factori: domeniu, cost, timp.

În managementul de proiect aprecierea calităţii se face fie pe parcurs la nivelul activităţiilor


intermediare fie la final. Factori de apreciere pot fi: încadrarea în termenele contractuale, încadrarea
în costuri şi chiar minimizarea acestora; modul de prezentare a proiectului şi succesul acestuia la
finanţare; fezabilitatea proiectului, viabilitatea proiectului; durabilitatea produsului rezultat, costuri
minime de exploatare sau întreţinere, satisfacţia beneficiarului sau clientului.

6
cash-flow- l. Engleză- flux de numerar sau flux de lichidităţi

9
MARKETINGUL PROIECTELOR

Conceptul de marketing, aşa cum arăta şi unul din fondatorii disciplinei, Phillip Kotler cuprinde cei
4 P- Produs, Piaţă, Preţ, Promovare. Şi în domeniul proiectelor putem identifica aplicarea acestui
concept. O caracteristică importantă este aceea că din punctul de vedere al abordării proiectelor fie
ca documentaţie tehnico-economică fie ca produs rezultant distingem un marketing pentru proiect şi
un marketing pentru obiectul (obiectivul) proiectului. Cel de-al doilea este conţinut în primul
întrucât orice proiect ce priveşte un produs sau serviciu conţine o analiză de marketing. În unele
situaţii ne putem referi şi la proiectele de marketing ca proiecte în sine întrucât îndeplinesc toate
criteriile caracteristice unui proiect: existenţa scopului şi a obiectivelor, costului, duratei, calităţii.

Pentru fiecare din cele 4 elemente produs, piaţă, preţ, promovare există politici, strategii, tactici
aferente care vor face obiectul menţiunii sau analizei în proiecte.

Produsul
Proiectul poate să constituie el însuşi un produs ca oricare altul fiind supus concurenţei de pe piaţa
proiectelor, o piaţă ce cuprinde ofertanţi sau contractori de proiecte, clienţi sau beneficiari,
realizatori (proiectanţi, constructori, producători etc.), finanţatori.

Piaţa proiectelor

În funcţie de caracteristicile generale sau specializate ale proiectului, piaţa poate fi mai largă sau
mai restrânsă. Spre exemplu, pentru un proiect educaţional european de tip Socrates sau Erasmus
pot exista numeroşi solicitanţi de la şcoli şi licee la universităţi care să concureze la aplicaţia pentru
proiect. Evident toţi aceşti solicitanţi sunt din domeniul educaţiei şi învăţământului. Pentru
construirea unei lucrări de artă inginereşti cum ar fi un pod sau tunel, solicitanţii vor fi din domenii
specializate din construcţii cum ar fi constucţia de poduri sau tunele.

Adjudecarea proiectelor de construcţii se face fie direct (în cazul finanţărilor private) fie prin
competiţie deschisă (licitaţii) în cazul proiectelor cu finanţare publică.

Ofertanţii de proiecte denumiţi şi contractori pot fi organisme internaţionale (exemplu comisia


Europeană, USAID, ONU, ONUDI, NATO etc.), naţionale (Guvernul României, ministere etc.),
organizaţii publice sau private, persoane fizice sau juridice etc.

Realizatorii solicitanţi de proiecte sau contractanţii pot fi colective sau persoane din universităţi,
institute de cercetare, proiectare, organizaţii non-guvernamentale, persoane fizice sau juridice
calificate pe acest domeniu.

Finanţatori sunt instituţiile bancare, fondurile de investiţii sau în unele cazuri fundaţii, atrase în
programe de finanţare pe diverse domenii.

Preţul

Preţul proiectului poate fi de două tipuri: preţ estimat şi preţul efectiv realizat.
Preţul estimat se bazează pe costurile estimate actualizate la care se poate lua în considerare costuri
ce pot reprezenta o marjă de risc a executantului de proiecte.

Preţul efectiv realizat implică costurile directe şi indirecte de realizare a proiectului la final la care
se adaugă profitul executantului.

10
Promovarea- publicitatea proiectelor

Promovarea-publicitatea proiectelor cuprinde lansarea ofertei de proiecte prin mijloace de informare


de largă audienţă: ziare, reviste, radio, tv, INTERNET cu precizarea termenelor limită de depunere
a solicitărilor de proiecte şi de finalizare a obiectivelor propuse prin proiect.

Solicitările de Proiect care sunt câştigătoare a competiţiilor organizate pentru accesul la finanţare
vor face obiectul unor contracte de susţinere finaciară încheiate între ofertanţii de proiecte şi
executanţi.

În aceste contracte sunt cuprinse drepturile şi obligaţiile părţilor contractante cu specificarea duratei
proiectelor şi a termenelor de evaluare.

În cazul în care proiectul are o finanţare publică, iar prin proiect se solicită achiziţionarea unor
echipamante, aparate, etc sau executarea unor lucrări de construcţii, executantul proiectului va
parcurge etapele: ofertare- licitaţie deschisă- achiziţie.

11
CAPITOLUL 2

ROLUL PROGRAMELOR ŞI PROIECTELOR INTERNAŢIONALE ÎN DEZVOLTAREA


ECONOMICĂ A ROMÂNIEI

Lector dr. Cristian Silviu Bănacu

În actuala perioadă de constituire a unei economii sustenabile în România cu obiective clare cum ar
fi atât integrarea politică, economică şi militară în Uniunea Europeană şi NATO dar şi cu creşterea
competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pentru a face faţă concurenţei într-o economie
globală, importanţa şi rolul programelor şi proiectelor internaţionale este foarte important.

La momentul actual, România participă la schimbul mondial de valori prin următoarele tipuri de
programe:
- Programe de pre-adererare a României la Uniunea Europeană,
- Programe comunitare ale Uniunii Europene destinate creşterii gradului de compatibilitate şi
de integrare economică a statelor membre,
- Programe de compatibilizare a structurilor de apărare româneşti cu cele ale statelor ce fac
parte din NATO,
- Programe bilaterale semnate între guvernul Român atât cu state membre din Uniunea
Europeană (România- Franţa, România- Germania, România- Marea Britanie etc). cât şi cu
cele din afara spaţiului Uniunii Europene (România – SUA, România- Canada, România-
Rusia, România- China, România- Japonia, România- Brazilia, etc.).

Pe baza acestor programe, organizaţii publice cum ar fi spre exemplu instituţii din administraţia
publică, universităţi, ONG-uri cu caracter public şi organizaţii private cum ar fi IMM-uri şi firme
mari, fundaţii etc. din România participă la proiecte cu finanţare europeană de la (B.E.I.)7,
(B.E.R.D)8 sau finanţare internaţională mondială (Banca Mondială) pentru realizarea unor obiective
diverse de la dezvoltarea infrastructurii, până la ajutorarea copiilor instituţionalizaţi.

Programe de preaderare la Uniunea Europeană

Sunt destinate creării condiţiilor pregătire a accesului României în Uniunea Europeană.


Din categoria programelor de preaderare ale României la Uniunea Europeană deosebim:
•Programul PHARE pentru educaţie, IMM-uri, administraţia publică
•Programul ISPA pentru infrastructura în transporturi, mediu
•Programul SAPARD pentru agricultură şi mediu

Programe Comunitare

Acest tip de programe sunt deschise atât statelor membre ale Uniunii Europene cât şi a celor
candidate.
Programe Comunitare la care participă România au rolul de compatibilizare a structurilor
economice cu cele ale statelor membre din Uniunea Europeană într-un proces sinergic.

Domeniile la care participă România sunt:

• cercetare – programul cadru 6 şi în viitor programul cadru 7 (FP 69, FP 7),


• educaţie şi pregătire profesională (Socrates, Leonardo, Youth),
7
B.E.I. Banca Europeană de Investiţii
8
B.E.R.D. Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare
9
FP 6 acronim din limba engleză, Framework programme 6- în traducere Programul cadru 6, la fel şi FP7

12
• combaterea discriminării,
• schimbul de informaţii (TAIEX) ,
• IMM-uri,
• Guvernare şi management public (SIGMA),
• securitate nucleară,
• mediu (LIFE),
• restructurare economică (RICOP).
• protecţia consumatorului: Acţiunea Comunitară pentru Sprijinirea Politicii de Protecţie a
Consumatorului
• sănatate publică : Acţiunea Comunitară în domeniul Sănătăţii Publice
• schimbul de informaţii între statele UE: Program TAIEX,
• combaterea discriminării: Între sexe: Egalitate de gen, între minorităţi: Combaterea
excluderii sociale: Între persoane valide şi invalide
• VĂMI – VĂMI 2007,
• FISCALITATE- FISCALIS 2007,
• protecţie în caz de dezastre: Mecanismul de Protecţie Civilă ,
• ocuparea forţei de muncă: Măsuri de stimulare în domeniul forţei de muncă
• NOUA ECONOMIE: Societatea informaţională cu componentele:
1. –Servicii de telecomunicaţii: TEN TELECOM
2. –Informarea publicului pentru Societatea informaţională: Program PROMISE
3. –Educaţie electronică: eLearning (sprijinirea proceselor de învăţare cu ajutorul
mijloacelor electronice, eContent sprijinirea producţiei de materiale pe suport digital
şi utilizarea INTERNET
• diversitate lingvistică şi culturală cu programele:
1. –CULTURA 2000,
2. –B 3- 1000 pentru protejarea şi salvarea degradării limbilor şi culturilor regionale şi
minoritare
3. –B3- 1003 pentru promovarea diversităţii lingvistice ale UE în Societatea
Informaţională
• democraţie şi drepturile omului: - programul IEDDO cu 5 componente şi 3 măsuri:
1. Promovarea şi protecţia drepturilor omului, B7-701
2. Sprijin pentru procesele de democratizare, B7- 702
3. Prevenirea şi tratarea focarelor de conflict B7- 703,
4. Tribunale penale internaţionale, B7- 704 N
5. Alegeri libere şi corecte, B7- 709 N
Cele 3 măsuri vizează: proiecte f. mari (peste 300000 euro), proiecte mari între 50000 şi 300000
euro şi micro- proiecte (sub 50000 euro).

Programe de cooperare ale Uniunii Europene cu alte state

•Programul de cooperare UE-SUA în domeniul învăţământului superior şi al formării profesionale,


•Programul de cooperare UE- Canada în domeniul învăţământului superior şi al formării
profesionale,
•Programul UE- America Latină în domeniul învăţământului superior şi al formării profesionale,
•Programul de cooperare UE- China
•Programul de cooperare UE- Rusia
•Programul UE- Africa de Sud pt. lucrări din construcţii, educaţie, sănătate
•Programul MEDA- Cooperare între statele Mediteraneene.

13
Programe bilaterale- România- SUA
Proiectele finanţate în perioada 1990- 2005 în cadrul acestui program prin intermediul USAID,10
vizează domenii cum ar fi: agricultura, mediu, dezvoltarea antreprenorială şi IMM-uri, educaţia,
sănătatea, dezvoltarea infrastructurii, privatizarea sau USIA11 pentru programe ce vizează educaţia,
schimburi de experienţă şi antreprenoriatul în perioada de tranziţie a României.

De asemenea, organizaţii private din SUA au sprijinit cu fonduri prin programe colaborarea
instituţională inter universitară între universităţi din România şi cele din SUA, precum şi
mobilitatea studenţilor, cadrelor didactice universitare şi cercetătorilor români şi americani prin
programe de burse Fullbright, Soros, Mc Namara.

10
USAID United States Agency for International Development acronim pentru agenţia internaţională americană pentru
dezvoltare internaţională.
11
USIA United States Information Agency acronim pentru agenţia internaţională americană pentru informaţii

14
PROGRAME COMUNITARE DIN DOMENIUL CERCETĂRII-DEZVOLTĂRII
PROGRAMUL CADRU 6 (FP 6) AL UNIUNII EUROPENE

Introducere

Întâlnirea la vârf a Consiliului Europei la Lisabona din martie 2000 şi-a propus ca obiectiv ca anul
2010 să fie anul în care Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă economie din lume.
Pentru realizarea acestui deziderat, s-a subliniat rolul important al Cercetării ca vehicul al
progresului iar la întâlnirea de la Barcelona din Martie 2002 s-a propus alocarea a 3 % din PIB-ul
fiecărui stat mebru. Materializarea unei dorinţe mai vechi- crearea unui spaţiu unic al cercetării
devenea o cerinţă imperioasă.

CE ESTE ERA (SPAŢIUL DE CERCETARE EUROPEAN) ?

Constituirea spaţiului de cercetare European (ERA) este o realizare relativ recentă (Ianuarie 2000),
cu toate că ideea a fost promovată chiar de la începutul constituirii Uniunii Europene. Necesitatea
existenţei ERA a apărut odată cu identificarea aspectelor de ineficienţă în utilizarea fondurilor
destinate cercetării în statele membre ale UE. Existenţa a 15 programe naţionale şi cu programul
cadru ca fiind considerat al 16-lea, ducea la dese suprapuneri, dublarea eforturilor şi disiparea
resurselor financiare, umane, materiale. Din acest motiv cercetarea în spaţiul European nu era la fel
de competitivă ca şi cea americană sau japoneză.

În mod asemănător creări în domeniul comercial a Pieţei Unice, s-a luat măsura la cel mai înalt
nivel politic definirii conceptuale şi aplicării a ERA (Spaţiul European de Cercetare). Ca instrument
principal de aplicare al proiectului de constituire al ERA s-a convenit să fie Programul Cadru 6 (FP
6), proiectat a fi calea de finanţare pentru parteneriatul ERA- cei mai buni cercetători.

În viziunea lui Philippe Busquin, Comisar al Consiliului Uniunii Europene şi totodată arhitect al
ERA îl prezintă ca fiind "un spaţiu la nivel European pentru activităţi şi politici coerente şi
coordonate din domeniul cercetării, un spaţiu în care cercetătorii şi cunoştiinţele se deplasează liber
ce va încuraja exprimarea excelenţei europene prin câteva căidupă cum urmează: În primul rând
prin realizarea unei mase critice a potenţialului de excelenţă din statele membre UE, cu utilizarea
intensivă a informaţiei şi tehnologiilor comunicaţiilor; în al doilea rând prin depăşirea barierelor
naţionale de cercetători şi echipele lor stimulând competiţia cu creşterea nivelului general de
excelenţă; în al treilea rând prin atragerea în Europa a celor mai buni cercetători din restul lumii în
acelaşi mod în care campusurile americane şi japoneze atrag în mod curent cercetători";

Obiectivele FP 6 relative la ERA sunt:

1. integrare şi
2. consolidare a cercetării
3. structurare.

15
FP 6-European
ERA- Spaţiul ProgramulalCadru 6 al UE pt C+D
Cercetării
Integrare şi obiective structurare
consolidare

Fig 2 Relaţia ERA-FP 6

Prezentare FP 6 şi ERA

Ce reprezintă Programul Cadru 6 sau FP 6 ?

Programul cadru 6 (FP 6 ) reprezintă un proiect complex ce continuă şi îmbunătăţeşte alte programe
similare (FP 1, FP 2, FP 3, FP 4, FP 5) ale Uniunii Europene în domeniul cercetării- dezvoltării şi
care au la bază documentele programatice de constituire ale Uniunii Europene.

Proiectele cuprinse în program reprezintă planuri detaliate de implementare ale cerinţelor europene
de cercetare pe arii tematice prioritare concrete în domeniile tehnico-ştiinţific, economic, societate
şi de mediu.

Este de subliniat faptul că FP 6 nu acoperă toate domeniile ştiinţei şi tehnologiei, doar cu unele
excepţii. În schimb prin FP6 se încurajează cercetarea multidisciplinară.

Obiectivele strategice şi structura FP 6

Acest program se constituie în fapt într-un portofoliu de proiecte pe arii tematice prioritare cu
următoarele două obiective strategice majore:
- Consolidarea bazei ştiinţifice şi tehnologice ale industriei din statele membre UE.
- Promovarea activităţilor de cercetare pentru creşterea competitivităţii produselor şi
serviciilor europene pe piaţa internaţională în sprijinul promovării politicilor europene

O caracteristică importantă a programului este aceea că FP 6 nu este structurat pe disciplinele


tradiţionale de cercetare ci pe obiective curente de cercetare sau corpuri principale de activităţi..

Sunt evidenţiate 3 obiective curente de cercetare sau corpurile principale de activităţi grupate pe
două programe specifice. Primul program are 2 obiective (integrare şi consolidare) iar cel de-al
doilea are un obiectiv- structurare.
- concentrarea şi integrarea cercetării din statele membre UE (7 arii tematice prioritare şi 4
activităţi specifice de cercetare multidisciplinară);
- structurarea ERA12 pe domenii;
- întărirea şi consolidarea spaţiului european al cercetării (ERA);

12
ERA (abreviere l. Engleză)- European Research Area- Spaţiul European al Cercetării (SEC- l. Română)

16
CORPURI PRINCIPALE DE ACTIVITĂŢI ALE FP 6

Domenii de concentrare şi structurarea ERA întărirea şi consolidarea


integrare a cercetării din (spaţiului de spaţiului european al
statele membre UE cercetare european ) cercetării (ERA);
pe domenii

7 arii tematice prioritare

Ştiinţele vieţii, genomica şi Cercetare Activităţi de


bio-tehnologie pt. sănătate inovare coordonare a
cercetării
Tehnologii pt. societatea
informaţională Mobilitatea
resursei Dezvoltarea
umane politicilor de
Nanotehnologii şi nano- (granturi cercetare -inovare
ştiinţe, materiale avansate Marie Curie)
adaptive(KBM), noi
echipamente pentru
producţie şi procese Infrastructura
cercetării

Ştiinţele Aeronauticii şi
spaţiului Ştiinţa şi
societatea
Alimente, calitate şi
siguranţă

Dezvoltarea durabilă, ACTIVITĂŢI SPECIFICE


schimbarea globală, MULTIDISCIPLINARE
ecosisteme
Cercetare pentru suportul politic
Cetăţenii şi actul
Ştiinţe şi tehnologii noi şi emergente
guvernării în societatea
Activităţi de cercetare ştiinţifice pentru IMM-uri
bazată pe cunoaştere
Activităţi de cooperare internaţională specifică

Fig 1. Structura programului cadru european FP 6 (adaptare CSB după schema FP 6 ) .

17
Participarea la programul FP 6

Aşa cum este prezentat în pagina de Internet13 a Programului Cadru FP 6 al Uniunii Europene au
dreptul să participe la activităţile desfăşurate următoarele organizaţii şi persoane:
- Grupurile de cercetare din universităţi sau institute de cercetare; acestea sunt considerate
grupuri ţintă principale chemate să desfăşoare activităţi variate de la proiecte de cercetare la
activităţi de mobilitate, trening, găzduire a persoanelor cuprinse in programele de schimburi;
- Societăţile comerciale cu activităţi inovative cu predilecţie IMM-urile pentru care este
rezervat un procent de 15 % din bugetul programului ; ele pot participa atât la activităţi de
cercetare cât şi în calitate de gazde pentru acţiuni de mobilitate sau trening;
- Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) sunt chemate să participe la program fără a li se
impune existenţa în patrimoniul lor a unor laboratoare sau aparate şi echipamante
specializate pentru activităţi de cercetare, modalitatea propusă fiind aceea a cercetării în
parteneriat cu universităţi sau instituţii de cercetare specializate din statele membre şi
candidate ale Uniunii Europene. Condiţia de acceptare la program este legată de existenţa
unor consorţii de parteneriat la care să participe minim 3 IMM-uri din 2 state diferite. IMM-
urile nu vor fi doar beneficiarii dar şi proprietarii rezultatelor cercetării;
- Asociaţiile profesionale sau grupurile de IMM-uri; Este recomandată formarea de asociaţii
de afaceri care să reprezinte consorţiul de cel puţin două asociaţii naţionale din două state
diferite în scopul încurajării inovaţiei a grupurilor de IMM-uri sau a sectoarelor în care
IMM-urile sunt majoritare.
- Administraţia Publică; Instituţiile de administraţie publică cât şi organizaţiile şi instituţiile
ce efectuează cercetări în domeniul administraţiei publice pot depune propuneri pentru
programe de finanţare în domeniul cercetării pe schema ERA-NET. Aceasta asigură
suportul prin coordonarea transnaţională şi cooperarea pe activităţi de cercetare la nivel
regional, naţional şi internaşional. De rezultatele cercetării pot beficia domenii ca sănătatea,
mediul, transporturile, construcţii urbanism etc. şi legislaţia aferentă lor;
- Studenţii nelicenţiaţi: Cu toate că acest program nu se adresează direct studenţilor, unele
fonduri sunt asigurate pentru încurajarea activităţilor de cercetare la care să participe
studenţi;
- Studenţii post-universitari de la cursurile de studii aprofundate, master, doctorat sunt
chemaţi să aplice la acest program pentru programe speciale de mobilitate. Prin intermediul
acestor programe li se oferă ocazia să-şi contginue cariera lucrând într-o instituţie dintr-o
ţară diferită de ţara de origine. Mai mult, tinerii cercetători pot obţine suport pentru
participarea la conferinţe internaţionale şi cursuri de trening.
- Cercetători experimentaţi. Acţiuni speciale de mobilitate sunt prevăzute în Programul Cadru
6 (FP 6) pentru cercetători experimentaţi ce posedă titlul de Doctor în ştiinţe sau experienţă
în cercetare de 4 ani. Scopul este de a asigura pe de o parte specializare avansată şi
transferul de cunoştiinţe şi noi domenii de activitate la instituţiile din statele de origine;
- Cercetarea de avangardă mondială: Sunt prevăzute granturi de excelenţă pentru domenii de
vârf sau multidisciplinare şi catedre pentru facilitarea întâlnirilor între cercetători de nivel
mondial şi încurajarea lor în aşi continua cariera în Europa.
- Instituţii ce administrează sisteme pentru cercetare (laboratoare, echipamante etc.) de
interes transnaţional: Acţiunile ce privesc infrastructura sunt de interes pentru instituţiile ce
găzduiesc un sistem important de cercetare (laborator, echipament etc.). Ele oferă suport
pentru accesul transnaţional pentru cercetătorii de vârf din Europa şi alte state. O atenţie
deosebită este acordată pentru studii de proiectare şi dezvoltare a noii infrastructuri şi de
reţele de comunicaţii.
- Organizaţii şi persoane din state terţiare (state care nu sunt membre UE şi nici nu sunt în
curs de adererare). Sunt prevăzute fonduri FP 6 pentru participarea şi finanţarea :
- Iniţierea de activităţi de cercetare în organizaţiile din state terţiare;
- Măsuri specifice de suport a co-operării internaţionale;
- Mobilitatea internaţională a cercetătorilor (burse din şi către state terţiare);

13
http://fp6.cordis.lu/fp6/calls.cfm .

18
- Alţii: cu titlu exemplificativ, pot participa organizaţi ca Grupul European de Interese
Economice (EEIGs), organizaţii de interes European, organizaţii internaţionale, organizaţii
non-guvernamentale, furnizori de servicii, utilizatori etc.

Metodologia aplicării pentru finanţări prin programul FP 6

Aplicaţia pentru Programul FP 6 constă în parcurgerea următoarelor etape:


1. Consultarea Ofertei de propuneri publicată în Jurnalul
Oficial al Ofertelor Comunităţii Europene;

2. Completarea formularelor de aplicare pentru finanţare

Transmiterea formularelor de aplicaţie prin poşta clasică sau


electronică (EPSS) până la data limită

4. Evaluarea şi selectarea pe criterii financiare şi tehnico-ştiinţifice

5. Contractarea în cazul proiectelor selectate aprobate la finanţare

6. Raportarea rezultatelor

7. Audit şi control

Fig. 3 Etapele pentru aplicaţia la programul cadru FP 6

Etapa 1 . Consultarea Ofertei de propuneri se poate face fie prin lecturarea Jurnalului Oficial al
Ofertelor Comunităţii Europene fie cu ajutorul INTERNETULUI prin accesarea site-
urilor :http://fp6.cordis.lu/fp6/calls.cfm sau http://www.cordis.lu/fp6/ncp.htm .

Etapa 2. Completarea formularelor se face având în vedere obiectivele prioritare de cercetare


conţinute de Oferta de propuneri şi nu discipline de cercetare. Este important de înţeles faptul că o
bună pregătire a programului asigură succesul la etapa de selecţie, De aceea este importantă
înţelegerea Programului de Lucru (Working Programme) al Programului Cadru FP 6. Pentru fiecare
obiectiv prioritar există pe internet un birou electronic de informaţii (infodesk) care asigură cele mai
relevante date. Informaţii privind obiectivele prioritare de cercetare se pot obţine de la
http://www.cordis.lu/fp6/infodesks.htm. şi http://fp6.cordis.lu/fp6/list_areas.cfm

19
Etapa 3. Transmiterea formularelor de aplicaţie completate prin poşta clasică sau electronică
(EPSS) până la data prevăzută ca dată limită. Fiecare stat membru UE sau stat asociat are o reţea
proprie de puncte de contact (NCP14). Date privind existenţa acestor NCP-uri se găsesc la
http://www.cordis.lu/fp6/ncp.htm

Etapa 4. Evaluarea şi selectarea pe criterii financiare şi tehnico-ştiinţifice. Evaluarea proiectelor se


face de comisiile specializate ale Uniunii Europene, departajarea lor făcându-se în funcţie de
modul de respectare a priorităţiilor de cercetare, viabilităţii, fezabilităţii, aplicabilităţii,
modului de întocmire, utilităţii sale economice, sociale, de mediu, noutăţii, a contribuţiei sale
la integrarea cercetării europene şi colaborarea transfrontalieră. Pentru fiecare proiect se
acordă un punctaj şi în funcţie de îndeplinirea criteriilor de selecţie ele sunt acceptate sau
respinse.

Etapa 5. Contractarea în cazul proiectelor selectate aprobate la finanţare. Dacă toate condiţiile din
etapele precedente sunt îndeplinite, se trece la faza de negociere şi contractare în care părţile
contractante trec la întocmirea documentaţiei pentru contractul de finanţare de către FP6.

Etapa 6. Raportarea rezultatelor în urma aplicării proiectului se face periodic (6 luni- 1an), atât în
timpul realizării proiectului cât şi la finalizarea acestuia. De obicei, proiectele sunt însoţite şi de
manifestări ştiinţifice (mese rotunde, simpozioane, work-shop-uri, conferinţe etc.) de diseminare a
rezultatelor obţinute.

Etapa 7. Auditul şi controlul proiectelor se face atât intern (de instituţia care gestionează proiectul)
cât şi extern (de comisii ale instituţiilor ierarhic superioare sau delegaţi ai Comisiilor Uniunii
Europene)

Dimensiunea europeană şi internaţională a FP 6

O condiţie a acceptării la finanţare a proiectelor finanţate prin programul FP 6 este aceea a


respectării principiului subsidiarităţii adică a caracterului transnaţional integrativ. Astfel doar
solicitanţi din statele membre UE sau în curs de aderare pot aplica pentru finanţare.

O altă condiţie este aceea că pentru acţiunile de mobilitate şi training, bursierii trebuie să se
deplaseze într-o ţară diferită de cea de origine şi reşedinţă.
Nu sunt admise proiectele care au ca scop mobilităţi sau activităţi interne.

Dimensiunea Internaţională a Spaţiului European de Cercetare este subliniată şi de finanţarea unor


instituţii de cercetare şi universităţi din terţe state (state care nu sunt nici membre UE nici state
asociate). Este încurajată de asemenea cooperarea cu state din rândul statelor în curs de dezvoltare,
state partener Mediteraniene, Rusia şi alte state CSI, statele Balcanice etc.

Instrumente pentru realizarea obiectivelor programului FP 6


14
NCP-abreviere din l.engleză- National Contact Point- Centru Naţional de Conctact

20
Conceptual, instrumentele pentru realizarea programului sunt mijloace politic şi legal autorizate
pentru intervenţia financiară a comunităţii Europene. Din punct de vedere practic aceasta înseamnă
că pot fi susţinute financiar. O caracteristică importantă a acestora este că sunt specifice fiecărui tip
de proiect în parte fapt subliniat de identificarea lor încă din faza de apel la depunerea de propuneri
pentru proiecte.

Proiecte Reţele de
integrate excelenţă

INSTRUMENTE Mobilitate şi
Articolul PENTRU training –
169 ATINGEREA acţiuni Marie
OBIECTIVELOR FP 6 Curie

Dezvoltarea
Instrumente Instrumente
infrastructurii
tradiţionale pt. IMM-uri
de C+D

Proiecte de
Acţiuni suport
cercetare în
specifice
cooperare- CRAFT

Acţiuni Proiecte de
coordonate cercetare colectivă
prin participarea
asociaţiilor
profesionale
Proiecte de
cercetare cu
ţintă specifică
Figura 3 Instrumentele pentru realizarea obiectivelor programului FP 6 (CSB după informaţii FP 6)

Proiectele integrate se referă la activităţi de cercetare, demonstraţii, training, inovaţii, management


şi resurse (personal de conducere, aptitudini, competenţe, finanţe, infrastructură, echipamente.

Reţelele de excelenţă se referă la fragmentarea unor teme de cercetare pe o arie tematică dată între
centre de cercetare, universităţi, parteneri publici şi privaţi din Europa.

21
Articolul 169 se referă la proiectele de iniţiere a programelor naţionale de cercetare din statele
membre

Instrumentele tradiţionale care cuprind acţiuni suport specifice(STREPs ), acţiuni de coordonare şi


acţiuni specifice suport reprezintă abordări actuale îmbunătăţite a unor teme uzitate în programele
cadru anterioare cum ar fi proiecte de cercetare pe costuri împărţite, acţiuni concertate, măsuri
acompaniatorii.

Instrumente speciale pentru IMM-uri cu cele două tipuri de proiecte: CRAFT şi proiecte colective.

Proiecte speciale de mobilitate şi training (acţiuni Marie Curie) dedicate mobilităţii cercetătorilor
în şi din spaţiul European

Proiecte speciale de infrastructură pentru finanţarea laboratoarelor cu aparatură şi sisteme


informatice şi de comunicaţii.

Tipuri de proiecte agreate de programul cadru FP 6

Ştiinţe şi tehnologii noi şi emergente (NEST)15

Programul NEST are ca scop promovarea cercetării avansate în noi domenii. Acest program este
structurat pe 3 tipuri de proiecte: proiecte de avangardă16 de risc înalt capabile să ducă la noi
descoperiri ştiinţifice dar care sunt de mare risc, proiecte de aprofundare17 pentru rezolvarea unor
probleme curente (exemplu proiecte de căutare a remediilor unor boli de tipul cancer, sida, etc.,
proiecte de extindere18pentru transformarea unor teme actuale de cercetare în teme fundamentale
pentru programele cadru ale UE.
Proiecte AVANGARDĂ

Programul
NEST
Proiecte de Proiecte de
APROFUNDARE EXTINDERE

15
NEST- abreviere l. Engleză- New and Emerging Science and Technology- Ştiinţe şi tehnologii noi şi emergente
16
în documentele FP6- adventure projects care în traducere în limba română ar însemna proiecte aventuroase (n.a.
proiecte de avangardă)
17
în documentele FP6- insight projects care în traducere în limba română ar însemna proiecte de interior (n.a. proiecte
de profunzime)
18
în documentele FP6- Pathfinder initiatives care în traducere în limba română ar însemna proiecte pt iniţiative de
căutare (n.a.

22
Proiecte de cercetare pentru suport politic

Au ca scop implementarea politicilor comunitare în domenii ca: politica comunitară agricolă,


politici comunitare pentru pescuit, politici pentru mediu, politici pentru energie, politici pentru
transporturi, politici pentru sănătate, politici pentru ajutorul de dezvoltare, politici pentru protecţia
consumatorului. Trebuie avut în vedere că cercetarea pentru suportul acestor politici va fi realizată
respectînd obiectivele specifice pentru proiectele de cercetare şi acţiunile de coordonare.

Politica
comunitară a
pescuitului
Politica Politica de mediu
comunitară
agricolă

PROIECTE DE CERCETARE
PENTRU SUPORTUL POLITIC

Politica de Politica energetică


protecţie a
consumatorului

Politica de ajutoare Politica de sănătate


pentru dezvoltare

Fig. Proiecte de cercetare pentru suportul politic.

23
Programul PHARE19

Program de asistenţă financiară şi tehnică pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană aplicat
iniţial pentru Polonia şi Ungaria (1989) iar din 1990 pentru celelalte state est europene între care şi
România

Scopul şi obiectivele

Scopul programului este de a facilita accesul în Uniunea Europeană prin crearea şi dezvoltarea unei
infrastructuri economice a statelor europene aflate în stadiul de pre-aderare. Acest program are
următoarele obiective
•Formarea, dezvoltarea şi consolidarea instituţiilor democratice,
•Sprijinirea formării de IMM-uri,
•Dezvoltarea regională,
•Stimularea proceselor investiţionale,
•Susţinerea microproiectelor de preaderare,
•Cooperare transfrontalieră

Tipuri de proiecte eligibile PHARE

Pentru următoarele tipuri de proiecte se pot obţine finanţări Phare:


•Proiecte cu caracter social: Protecţia copilului, Sprijin minorităţi etnice (romi), Sprijin persoane
cu disabilităţi,
•Societatea civilă: Birouri de Consiliere Cetăţeni (BCC-uri), Sprijin ONG-uri, Implementarea
Aquis-ului comunitar în domeniile: muncă. dialog social, protecţia consumatorului, protecţia
mediului, dezvoltarea socio-economică.
•IMM-uri : procurarea de echipamente, construcţii, instruire tehnică, transport echipamente,
achiziţionarea de licenţe, achiziţionarea de software şi echipamente IT etc.
•Dezvoltare regională: Dezvoltarea resurselor umane, Descentralizarea administraţiei publice,
cooperare transfrontalieră
•Micro- proiecte prin Fondul Europa informarea publicului în vederea aderării.

PROIECTE PHARE CU DESTINAŢIE SOCIALĂ

•Protecţia copilului: programul Copiii mai întâi, buget 10 mil euro contribuţia UE şi 3,3 mil. euro
contribuţia buget naţional. Cu finanţare pentru: case de tip familial, centre de primire, centre de
recuperare, centre maternale, servicii de reintegrare. Valoarea finanţării nerambursabile între 5000-
600000 euro.
•Protecţia şi integrarea minorităţii rome: contribuţia UE 4,45 mil euro pentru: pregătire
profesională, activităţi generatoare de profit, infrastructură, sănătate. Valoarea finanţărilor pentru
proiecte mici: 5000- 50000 euro şi proiecte mari 50000-200000 euro.
•Reforma sistemului de protecţie a persoanelor cu disabilităţi: contribuţia UE (6 mil euro)
pentru: centre de îngrijire şi sprijin, centre de recuperare şi de refacere, centre de sprijin tip familial,
servicii de terapie etc. Valoarea finanţării între 20000 şi 200000 euro.

PROIECTE PHARE PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ

19
PHARE- acronim din limba engleză pentru Poland Hungary Aid for Reconstruction of Economy- Program pentru
Ajutor pt. Reconstrucţia Economiei în Polonia şi Ungaria,
.

24
•Buget 5,565 mil. euro contribuţia UE
–Birouri de consiliere pentru cetăţeni (BCC-uri existente sau în curs de înfiinţare),
–Sprijin pt. ONG-uri (parteneriat ONG cu: autorităţi, comunitatea de afaceri ), îmbunătăţirea
cadrului legal, fiscal, centre de resurse pt. ONG-uri,
–Rolul ONG-urilor în adoptarea şi implementarea aquis-ului comunitar ( munca, dialog social,
protecţia mediului, dezvoltarea socio-economică),
–Participarea ONG-urilor la activităţile de de sprijinire a principiilor democraţiei, drepturilor
omului, statului de drept, independenţei justiţiei.
–ONG-uri şi capacitatea lor de a furniza servicii sociale

Program PHARE pentru IMM-URI

Face parte din programul Coeziune economică şi socială 2000 cu un buget total de 11, 39 mil. euro
din care 75 % contribuţia UE şi 25 % Guvernul României. Prin acest program se finanţează:
procurarea de echipamente, construcţii pt. investiţii, instruire şi asistenţă tehnică pentru
implementarea proiectului, transport de echipamente, achiziţionarea de licenţe, drepturi de franciză.

Condiţii de finanţare: max. 300000 euro/ proiect din fonduri UE astfel încât să fie satisfăcută
condiţia:
•Împrumutul= Contribuţia UE + contribuţia băncii maxim 80 % din valoarea proiectului.
•Contribuţia UE max 75 % din valoarea împrumutului care reprezintă 60 % din valoarea proiectului
dintre care 15 % este nerambursabil şi 45 % este rambursabil.
•Contribuţia băncii 25 % din valoarea împrumutului (20 % din valoarea proiectului),
•Contribuţia solicitantului 20 % din valoarea proiectului din care 50 % în numerar.
PROGRAM PHARE PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Program denumit: COEZIUNEA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ din 1998, 2000, 2001, 2002, 2003,
2004, 2005
Are componentele:
1. Dezvoltarea resursei umane pentru:
–Facilitarea la locuri de muncă disponibile,
–Dezvoltarea de abilităţi profesionale,
–Promovarea egalităţii de şanse
2. Dezvoltarea infrastructurii regionale
3. Descentralizarea administraţiei publice
4. Cooperarea transfrontalieră
PROGRAMUL ISPA20

Înfiinţat prin Hotărârea Consiliului 1266/ 21.06.1999 cu referire la asistenţa acordată statelor
candidate în perioada de preaderare.

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROGRAMULUI ISPA

•Pregătirea infrastructurii pt transporturi conforme cu cerinţele Uniunii Europene


•Sprijinirea politicilor şi strategiilor economice, ecologice, tehnologice în statele candidate din
punctul de vederea al alinierii acestora la standardele de mediu din Uniunea Europeană,
•Crearea sistemului de sprijin pentru pregătirea proiectelor de finanţare prin Fondurile Structurale şi
de Coeziune ale Uniunii Europene

20
ISPA- Instrument for Structural Policies for pre- Accession- Instrumente de Politici Structurale de Preaderare.

25
TIPURI DE PROIECTE ISPA

•Mediu: Investiţii pentru reabilitarea infrastructurii urbane în domeniile:


–Tratarea apelor reziduale,
–Lucrări reabilitare a reţelelor de canalizare
–Alimentarea cu apă potabilă,
–Salubritate, gestionarea deşeurilor,
–Minimizarea poluării aerului
•INFRASTRUCTURA PT. TRANSPORTURI
–Mobilitate durabilă (sustenabilă economic-ecologic tehnologic) prin proiectele care sprijină
forme durabile ale circulaţiei persoanelor şi bunurilor) conform cerinţelor UE stabilite la
summiturile de la Helsinki şi Creta.
–Realizarea coridoarelor de transport trans-europene (conectarea infrastructurii rutiere şi de
cale ferată la cea din statele UE astfel încât să se realizeze legături optime,
–Interconectarea reţelelor naţionale între ele şi cu cele internaţionale
•ASISTENŢĂ TEHNICĂ ŞI CONSULTANŢĂ
•Sprijin pentru pregătirea proiectelor în vederea finanţării
•Ridicarea calităţii proiectelor în ceea ce priveşte: - Pregătirea,
•Managementul de proiect,
•Aplicarea,
•Verificare, control
•Evaluare

TIPURI DE CONTRACTE ISPA

•Contracte de servicii pentru funcţiile de management de proiect, evaluare şi supervizare,


•Contracte de furnizare de bunuri
•Contracte de lucrări. Lucrările trebuie supuse sistemului de licitaţii iar lucrările trebuie să fie
executate în conformitate cu cerinţele FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi).
•Documente de referinţă: Cartea Roşie pentru proiectele din transporturi, Cartea Galbenă pentru
proiectele de mediu, Cartea Argintie pentru parteneriatul public privat.
•Proiectele Carte Roşie şi Carte Galbenă necesită prezenţa unui inginer.

FINANŢATORI ISPA

•Condiţia finanţării co-participare 75 % BEI, BERD, 25 % partea Română


•Banca Europeană pt. Investiţii (BEI) pentru proiecte de transport şi co-finanţarea proiectelor de
mediu (Facilitatea de Împrumut Orizontală),
•Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru proiectele de dezvoltare
urbană (Constanţa, Arad, Iaşi şi în pregătire Braşov, Oradea, Tg. Mureş

STADIUL REALIZĂRII PROGRAMULUI ISPA ÎN ROMÂNIA

•Bugetul programului: 7 mld. Euro


•Programul se derulează 2000- 2006
•România va primi 20-26 % din bugetul total dr 1040 mil/ an
•Va atinge o valoare medie a finanţării de 239 milioane euro/ an împărţită în mod egal între
infrastructură şi transporturi.
•Val. totală a proiectelor până la 31.12.2002 1,575283 mld euro din care finanţare ISPA 1,171264
mld euro
•Sunt 28 de contracte semnate din 33
•Proiecte de mediu finanţate BEI: Cluj napoca, Brăila, Craiova, Paşcani, Focşani, Satu Mare,
Buzău, Piatra Neamţ

26
METODOLOGIA FINANŢĂRII PROIECTELOR DIN PROGRAMUL ISPA

1. Depunere cerere de finanţare la Min. Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, sau Min.


Mediului,
2. Proiectele eligibile sunt analizate de Min. Integrării.
3. Examinare de Comisia Europeană, Directoratul Genaral Regional, Unitatea ISPA,
4. Proiectele acceptate sunt depuse la Comisia de Management,
5. Dacă se acceptă, se încheie Memorandumul de finanţare cu România prin reprezentanţii ei.

PROGRAMUL SAPARD21

A apărut prin reglementările Consiliului Europei nr. 1266 şi 1268 din 1999 cu referire la
reglementările Consiliului privind asistenţa acordată de Comunitatea Europeană statelor candidate
în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii şi a dezvoltării rurale în statele candidate.

Caracteristica principală a Programului de asistenţă este aceea că este descentralizat în ceea ce


priveşte gestiunea resurselor financiare implicând responsabilitatea autorităţilor locale.

SCOP ŞI OBIECTIVE

•Aplicarea Aquis-ului comunitar în domeniul agricol.


•Rezolvarea unor probleme specifice din domeniul agricol şi al dezvoltării rurale în funcţie de
priorităţi bine fundamentate,
•Aproprierea de standardele europene în ceea ce priveşte calitatea produselor agricole.
•Pregătirea suportului fizic, logistic şi informaţional pentru accesul la Fondul European de Orientare
şi Garantare Agricolă

Tipurile de proiecte sunt grupate pe 4 axe:


1.Axa 1 Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate:
2.Axa 2 Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură,
3.Axa 3 Dezvoltarea economiei rurale
4.Axa 4 Dezvoltarea resurselor umane

La rândul lor, proiectele grupate pe axe se selectează în funcţie de măsura de aplicare după cum
urmează:
1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole,
1.2 Îmbunătăţirea standardelor privind calitatea şi controlul produselor de origine animală şi
vegetală şi a standardelor privind securitatea alimentelor şi protecţia consumatorului,
2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale,
2.2 Managementul resurselor de apă,
3.1 Investiţii în exploatări agricole,
3.2 Înfiinţarea de grupuri de producători agricoli,
3.3 Metode de producţie agricolă care au în vedere protejarea mediului şi conservarea mediului
natural,
3.4 Diversificarea activităţilor economice,
3.5 Măsuri forestiere,
4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale,
4.2 Asistenţă tehnică inclusiv studii care să contribuie la pregătirea şi monitorizarea programului
precum şi la campania de informare şi publicitate.
21
SAPARD (Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development- Program Special de pre-
Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală).

27
În anul 2004 au fost lansate măsurile 1.1, 3.1, 3.4

Beneficiarii programelor SAPARD

•Pentru măsura 1.1: Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi


piscicole, beneficiarii sunt: societăţi comerciale cu capital 100 % privat, cooperative de consum,
asociaţii, grupuri de producători şi societăţi comerciale private din sectorul de producţie al vinului,
•Pentru măsura 3.1: Investiţii în exploataţii agricole beneficiarii sunt: producători agricoli
individuali, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale cu profil agricol, societăţi comerciale
private/ asociaţii cu activitate în agricultură,
•Pentru măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice beneficiarii sunt:
persoane fizice, ONG-uri, societăţi cu capital 100 % privat.
•Alţi beneficiari: autorităţile locale.

Metodologia finanţării proiectelor SAPARD


Proiectele sunt co- finanţate (75 % UE şi 25 % România,
Beneficiarii privaţi beneficiază de co-finanţare 50 %
Beneficiarii publici (dacă proiectul nu produce profit, finanţarea este de 100 % (ex.drum rural),
dacă are profit, finanţarea este de 50 % (exemplu plantaţie, fermă zootehnică etc.).

Criterii de eligibilitate la finanţare SAPARD

•Proiectele trebuie să facă obiectul activităţilor din spaţiul rural,


•Proiectele trebuie să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei din zonele în care se aplică,
•Pentru proiecte de peste 50000 de euro se cere studiu de fezabilitate iar pentru proiecte de sub
50000 de euro se cere plan de afaceri,
•Responsabili cu proiectul trebuie să aibă experienţă profesională,
•Proiectele trebuie să corespundă standardelor UE,
•Solicitantul trebuie să nu fi avut pierderi financiare, datorii la buget sau la asigurările sociale

Activităţi eligibile prin programul SAPARD

•Achiziţionarea de animale cu înalt potenţial genetic,


•Investiţii în tractoare, maşini, utilaje, instalaţii pentru ferme zootehnice,
•Modernizarea şi construcţia de ferme,
•Dezvoltarea serviciilor agricole,
•Turism în spaţiul rural,
•Acvacultură, sericultură, apicultură
•Creşterea şi prelucrarea broaştelor şi melcilor sau colectarea acestora,
•Meşteşuguri tradiţionale (prelucrarea lemnului, stufului, pielii, broderie, cojocărie, olărit,
instrumente muzicale etc.)
•Colectarea şi prelucrarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale,
•Investiţii în infrastructura agricolă (drumuri, reabilitări de ferme, alimentare cu apă, irigaţii gaze,
canalizări, îndiguiri etc.)

Instituţii unde se depun cereri de finanţare prin programul SAPARD


•Sediul central şi sediile Birourilor Generale de implementare a programului SAPARD (BRIPS)
•Consilii Judeţene,
•Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă şi Oficiile judeţene de consultanţă agricolă,
•Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului prin Direcţiile Generale Judeţene pt.
Agricultură şi Industrie Alimentară,
•Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
•Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor,

28
•Agenţiile de Dezvoltare regională

Stadiul realizării programului SAPARD în România


Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală propus de Guvernul României a fost
aprobat de Comitetul STAR al UE în 12 septembrie 2000â
În 14 septembrie se înfiinţează Agenţia SAPARD ca unitate în subordinea Min. agriculturii cu
Birouri în 8 regiuni (Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru, Ilfov
În prezent sunt deschise co finanţării 3 măsuri.

Programul LEONARDO DA VINCI

A fost pus în aplicare în anul 1994 de către Uniunea Europeană ca program acţiune de educaţie şi
pregătire vocaţională.
A cuprins 2 faze: 1994-2000 şi 2000- 2006 şi etape bianuale. În prezent ne aflăm în faza a 2-a din
program şi etapa a 3-a.
Decizia Consiliului din 26 Aprilie 1999 (OJ L146 din11 Iunie 1999) afirmă
necesitatea realizării sistemelor de calitate şi inovaţie la nivel european, fapt reliefat de faza a 2-a a
Programului LDV.

Scop şi obiective

Prin implementarea programului se urmăreşte realizarea unei “Europe a cunoaşterii” în scopul


consolidării ariei de cooperare europeană în domeniul educaţiei şi pregătirii continue
profesionale.

Programul Leonardo Da Vinci sprijină politicile de învăţământ şi calificare vocaţională continuă


prin cooperarea europeană transnaţională.
Obiectivele principale ale programului sunt:

•1. Să îmbunătăţească aptitudinile şi competenţele populaţiei în special a tinerilor, prin pregătirea


vocaţională la toate nivelele în scopul creşterii nivelului de angajare în noi profesii pentru facilitarea
integrării- reintegrării profesionale.
•2. Să îmbunătăţească calitatea şi accesul la educaţia/ calificarea vocaţională continuă şi obţinerea
pe tot parcursul vieţii de aptitudini şi competenţe. Aceasta pentru creşterea şi dezvoltarea
adaptabilităţii la schimbarea tehnologică şi organizaţională.
•3. Să promoveze şi să întărească contribuţia educaţiei şi pregătirii vocaţionale la procesul de
inovare, pentru creşterea competitivităţii şi formarea de aptitudini antreprenoriale. Şi în cazul
acestui obiectiv se au în vedere noi posibilităţi de angajare, o atenţie specială fiind dată întăririi
legăturilor dintre universităţi şi firme în special IMM-uri.

În aplicarea obiectivelor se au în vedere:


–Dezvoltarea de practici care să asigure accesul la educaţie vocaţională sau calificare vocaţională a
persoanelor dezavantajate în special a celor cu dizabilităţi;
–Oportunităţi egale pentru femei şi bărbaţi cu scopul de a combate discriminarea în accesul la
educaţie/ calificare vocaţională.

Caracteristicile programului
•Solicitantul pentru finanţare prin programul Leonardo da Vinci- este neapărat o persoană juridică -
se numeşte şi instituţie promotoare sau Promotor Leonardo.
•De aceea, persoanele fizice pot participa numai prin intermediul instituţiilor promotoare.
•Contractor (promotor), coordonator, parteneri.

29
Tipuri de proiecte (măsuri) Leonardo da Vinci
Există 5 măsuri (tipuri de proiecte) în cadrul programului Leonardo da Vinci. Acestea sunt proiecte
de:
•Mobilitate:
–Proiecte de plasament transnaţionale (3 săptămâni – 12 luni
–Proiecte de schimburi transnaţionale ( 1săptămână- 6 săptămâni),
–Proiecte suport pentru vizite de studiu
•Proiecte pilot
•Competenţe lingvistice,
•Reţele transnaţionale,
•Materiale de referinţă

•Proiectele pilot: au ca drept obiectiv stimularea procesului de inovare. Prin acest proiect trebuie să
fie realizat unul sau mai multe produse tangibile cu utilizarea tehnologiilor informatice şi de
comunicaţii. Suportul Comunităţii UE este pentru proiectarea, realizarea, testarea, evaluarea şi
diseminarea practicilor inovative în domeniul calificării vocaţionale.

Pentru aplicaţia pentru finanţări în perioada 2005-2006 două teme sunt prioritare:
1. Transferul creditelor în VET- Vocational Education and Training – educaţie şi calificare
vocaţională precum şi
2. Validarea educaţiei non-formale şi informale.

•Proiecte Competenţe lingvistice, au ca drept obiectiv promovarea competenţelor lingvistice în


contextul educaţiei vocaţionale.

Propunerile de proiect se pot referi la proiectarea, testarea, validarea evaluarea şi diseminarea


materialului educaţional ca şi metode de predare inovative conforme cu nevoile specifice ale pieţei
pe diferite sectoare ocupaţionale. Pot acoperi de asemenea dezvoltarea auditului lingvistic şi
abordarea unor abordări pedagogice inovatoare care să stimuleze auto-învăţarea şi diseminarea
rezultatelor.

Proiecte Reţele de excelenţă transnaţionale încurajează formarea de parteneriate multinaţionale în


Educaţia şi calificarea vocaţională (VET). Proiectul Reţele de excelenţă transnaţionale are
următoarele funcţii:
• Asamblarea şi construcţia expertizei europene şi a abordării inovative;
• Îmbunătăţirea analizei şi anticipării cerinţelor ocupaţionale;
• Diseminarea rezultatelor prin intermediul reţelelor pe tot cuprinsul Uniunii Europene.

Proiectul Materiale de referinţă are ca drept obiectiv finanţarea de studii şi analize inclusiv
statistice care să servească ca bază de referinţă pentru decizii ale Uniunii Europene.

La tipurile de proiecte amintite se adaugă şi Acţiunile Tematice (Thematic Actions)pentru alte


proiecte europene (Socrates, Youth etc.)

Priorităţi Programul Leonardo da Vinci

1. Promovarea transparenţei certificărilor


2. Dezvoltarea sistemelor de calitate în practica VET
3. Dezvoltarea conţinutului inovativ de E-learning (educaţia informatizată sau info-educaţia),
4. Educaţia continuă a profesorilor şi trainerilor (formatorilor).

Finanţări pentru proiectele Leonardo da Vinci

30
Proiecte de mobilitate finanţare totală 5 000 euro per beneficiar şi pe loc de
deplasare sau schimb
•Proiecte pilot finanţare 75 % din care 200 000-
300 000 euro pe an şi proiect
pentru Proiect competenţe lingvistice finanţare 75 %
200 000 euro pe an şi proiect
pentru Proiect reţele transnaţionale finanţare 50 %
150 000 euro pe an şi proiect
pentru Proiecte Materiale de referinţă finanţare 50-100 %
200 000 (euro până la 300 000 euro dacă este posibil)

Solicitanţi la finanţări

Solicitanţii la finanţări au denumirea de promotori proiecte. Aceştia pot fi:


•Universităţi sau aşezăminte de educaţie şi pregătire,
•Centre de cercetare precum şi organizaţii de analiză sau calificare vocaţională,
•Organizaţii profesionale inclusiv Camere de Comerţ,
•Parteneri sociali,
•Organizaţii şi corpuri locale şi regionale,
•Asociaţii non-profit şi ONG-uri,

Criterii de selecţie a propunerilor de proiect Leonardo da Vinci

•Valoarea adăugată comunităţii,


•Oportunităţi egale pentru persoane indiferent de sex, disabilităţi sau apartenenţă la minorităţi,
•Plan de valorizare= diseminare + exploatarea rezultatelor,
•Program de calitate al activităţilor,
•Plan de Management al calităţii,

Sunt 3 proceduri de selecţie: A, B, C


1. Procedura A- pentru proiecte de Mobilitate
2. Procedura B- pentru proiecte Pilot, Reţele Lingvistice şi reţele transnaţionale
a. Etapa 1: Prezentarea şi selecţia pre-propunerilor
b. Etapa 2: Prezentarea şi selecţia propunerilor,
3. Procedura C- Pentru proiecte: materiale de referinţă şi Acţiuni Tematice tot cu două etape
ca procedura B adică
a. Etapa 1: Prezentarea şi selecţia pre-propunerilor
b. Etapa 2: Prezentarea şi selecţia propunerilor,

Elemente de referinţă în analiza pentru selectarea proiectelor Leonardo da Vinci

• Pre- propunere: Analiza precisă a nevoilor, Obiective clare, grupul (grupurile) ţintă,
Căştigul (beneficiile) sperate, Experienţa şi rolul partenerilor, Costul global estimat al
proiectului.
• Propunerea propriu zisă: Ce este cuprins în pre- propunere la care se adaugă:
Planul de lucru defalcat pe activităţi, inclusiv durate, obiective şi venitul
(beneficiile) sperate pe fiecare activitate, rolul specific al partenerilor, planul de
management al calităţii, evoluţia şi asigurarea calităţii, planul de valorizare detaliat cu
diseminare şi exploatarea rezultatelor.
Planul financiar detaliat pe categorii de cheltuieli.

Programul ştiinţific al N.A.T.O de cooperare non-militară

31
Programul ştiinţific al NATO a fost fondat în 1958 ca urmare a deciziei de înfiinţare Comitetului
ştiinţific (CS) al NATO cu scopul coordonării activităţiilor de cooperare non- militară a NATO şi al
Comitetului pentru Provocările Ştiinţei Moderne (CCMS) creat în 1969 la propunerea preşedintelui
Nixon al SUA la aceea vreme cu scopul de a analiza posibilitatea dezvoltării prin toate mijloacele
posibile a schimbului de vederi şi experienţa între statele aliate, pentru crearea unui mediu propice
în ţările NATO atât din punct de vedere social cât şi al protecţiei mediului.

Organismul responsabil cu implementarea programelor ştiinţifice NATO este conducerea Diviziei


Afacerilor Ştiinţifice cu sediul la Cartierul General al NATO de la Bruxelles, Belgia.

Prin programul ştiinţific al NATO se oferă sprijin colaborării internaţionale între cercetătorii din
statele euro-atlantice partenere în cooperare (EAPC- Consiluil Parteneriatului Euro Atlantic).

Programul ştiinţific al NATO de cooperare non-militară are 4 componente:


1. Burse de cercetare pe 3 nivele şi anume: burse de bază, burse de excelenţă, burse avansate,
2. Cooperare ştiinţifică şi tehnologică prin Institute de studii avansate (ASI), seminarii de
cercetare avansată (ARW), Granturi de legături în colaborare (CLG), Vizite de experţi (EV),
3. Dezvoltarea infrastructurii cercetării pe 2 direcţii: Reţele de calculatoare (Consultanţă
pentru reţele de calculatoare (CNCs), consultanţă de fezabilitate şi consultanţă de
infrastructură, Granturi pentru infrastructura reţelelor, (NIGs), Seminarii pentru reţele
avansate (ANW), şi Politica şi Organizarea Ştiinţei şi Tehnologiei prin Inter schimburi,
Burse de Absolvire, Cursuri Avansate de Instruire, Consultanţi, Forumuri,
4. Ştiinţa pentru Pace- Proiecte de cercetare orientate. Acest program încurajează colaborarea
între statele membre şi cele partenere ale NATO pe următoarele domenii: Ştiinţe exacte
(Matematică, Fizică, Ştiinţa Materialelor, Inginerie, Ştiinţa Computerelor, Ştiinţa
Sistemelor, Ştiinţa Informaţiei), Ştiinţele vieţii & Tehnologia (Biologie, Agricultură şi
alimentaţie, Ştiinţe medicale, Ştiinţe comportamentale, ), Ştiinţa Mediului şi Pământului
&Tehnologie, Ştiinţa pământului, Ştiinţa atmosferei, Oceanografie, Ştiinţele de Mediu,
Ştiinţa şi Tehnologia Securităţii Civile, Politica şi Organizarea Ştiinţei şi Tehnologiei.

Ţările membre NATO Ţările partenere NATO


1. Belgia 1. Albania
2. Bulgaria 2. Armenia
3. Canada 3.Azerbaijan
4. Danemarca 4. Belarus
5. Estonia 5. Federaţia Rusă
6.Franţa 6.Georgia
7. Germania 7. Kzakhastan
8. Grecia 8. Kyrkystan
9. Letonia 9. Macedonia
10.Lituania 10. Moldova
11. Luxemburg 11.Tajikistan
12. Islanda 12. Turkmenistan
13. Italia 13. Uzbekistan
14. Olanda 14. Ukraina
15. Marea Britanie
16. Norvegia
17. România
18. Republica Slovacă

32
19. Slovenia
20. Spania
21. S.U.A.
22. Turcia
23. Polonia
24. Republica Cehă
25. Ungaria
Fig. Tabel cu Ţările membre şi partenere (EAPC22) ale NATO
Bibliografie
Androniceanu A. coordonator, managementul Proiectelor cu finanţare externă, Ed. Universitaria,
Bucureşti 2004,
MEC- Programul ştiinţific al NATO broşură de popularizare
Site-uri Internet http://fp6.cordis.lu/fp6/calls.cfm .
http:// www. europa.eu.int
http:// www.infoeuropa.ro

22
EAPC- acronim din limba engleză Euro Atlantic Partener Countries- Ţări partenere euro-atlantice

33