STATUSUL VITAMINEI D

ÎN MALNUTRIȚIA PROTEIN-
CALORICĂ
LA COPIL

GHEȚ ANDREEA MĂDĂLINA

LUPU IOANA-CĂTĂLINA
ANUL III, GRUPA 34, SERIA C
ELEMENTE DE NUTRIȚIE PEDIATRICĂ
Malnutriția protein – calorică (PEM) este o tulburare cronică secundară a stării de nutriţie, „în
minus”, caracterizată prin încetinirea până la oprire a creşterii pe o durată de minimum o lună;
deficitul trebuie să fie mai mare cu peste 2 deviaţii standard faţă de normalul pentru vârstă sau
peste 10% faţă de valorile medii ale vârstei. OMS definește malnutriția protein calorică ca fiind
un dezechilibru celular între oferta de nutrienţi şi energie şi necesarul organismului pentru a
asigura creşterea şi funcţiile specifice.

      Alături de deficienţele majore în nutrimente apar şi carenţe vitaminice şi săruri minerale

determinând anemie carenţială, rahitism, avitaminizare. Jumătate din stările de malnutriţie se
instalează în primele 6 luni de viaţă, interferând cu dezvoltarea sistemului nervos central.
Malnutriția protein – calorică este o problemă de sănătate publică prin frecvenţă, implicaţii în
morbiditate şi mortalitate; pune probleme pe termen lung pentru că interferează dezvoltarea
celulei nervoase în special când apare la vârste foarte mici (1 – 4 luni).

Deficitul de vitamina D, rahitismul, nu este neobișnuit la copiii cu malnutriție proteico-

energetică. De fapt, incidența rahitismului a fost raportată a fi mai mare la copiii malnutriți decât
la copiii normali. Nu este clar dacă aceste două condiții coexistă doar din cauza sărăciei și a
condițiilor precare de viață sau dacă malnutriția este legată cauzal de rahitism. Prin urmare, s-a
încercat să se evalueze posibila interrelație dintre aceste două boli deficitare.

Seric 25-hidroxi vitamina D (25-OHD) este acum recunoscut ca un indicator sensibil al stării
vitaminei D. Studiile noastre anterioare au arătat că nivelurile serice de 25-OH D au fost
semnificativ mai mici la copiii malnutriți în comparație cu copiii bine hrăniți sugerând că poate
exista o conversie defectuoasă a vitaminei D la metabolitul său activ. În studiul prezent, am
examinat serul la răspunsul oral25-OHD administrarea vitaminei D. Capacitatea serului de a lega
25-OHD a fost determinată și la copiii normali și subnutriți.

Deficiența de vitamina D este o epidemie la nivel mondial, estimări recente indicând că mai mult
de 50% din populația globală este expusă riscului. O prevalență ridicată a deficienței de vitamina
D a fost găsită în toate grupele de vârstă la toate populațiile studiate în țările de pe tot globul. Se
estimează că 1 miliard de oameni din întreaga lume au fie insuficiență, fie deficiență de vitamina
D. În țările tropicale din Africa, valorile medii ale vitaminei D sunt ridicate, dar indivizii cu
deficiențe au valori mai mici decât semenii lor. În mod colectiv, prevalența este în medie între 5
și 20 % în majoritatea grupelor de vârstă.
Malnutriția proteino-energetică (PEM) este probabil asociată cu deficiența aportului de vitamina
D. Mai mult decât atât, unii indivizi cu expunere aparent adecvată la ultraviolete (UV) au
concentrație scăzută de vitamina D seric, datorită nivelurilor variate de pigmentare a pielii.
Hiperpigmentarea la persoanele de culoare poate compromite producția de vitamina D și acest
fenomen poate fi agravat de expunerea limitată la lumina solară la sugarii mici.

PEM este la nivel global cel mai important factor de risc pentru boală și deces, contribuind la
mai mult de jumătate din decesele copiilor din întreaga lume, unde malnutriția copiilor a fost
asociată cu 54% din decesele copiilor din țările în curs de dezvoltare în 2001. PEM este încă o
problemă majoră de sănătate publică în țările în curs de dezvoltare. Este asociată cu până la 50-
60% din mortalitatea copiilor sub cinci ani în țările sărace și cu o multitudine de morbidități.
Conform estimărilor UNICEF, rata subponderală a copiilor din Uganda în 2006 a fost de 16,4 %.
Unii copii care merg la spitalul Mulago au fost găsiți în stare proastă de nutriție, suferind de
kwashiorkor și marasmus, iar un număr bun fiind de pipernicie.

Cauzele malnutriției protein calorice

1. greşeli alimentare:
a) cantitative: hipogalactia maternă reală (proba suptului), diluţii necorespunzătoare de
lapte, raţii zilnice mici, raţii zilnice mici în raport cu necesităţile crescute: prematuri,
malnutriţi fetali, agitaţi, diatezici, etc.
b) calitative: diversificarea tardivă şi / sau incorectă, aport insuficient de – proteine (exces
de făinoase), lipide (formule de lapte semiecremat folosite timp îndelungat → aport
caloric scăzut, dezechilibre alimentare)
 c) iatrogen: prin diete restrictive repetate sau realimentări prelungite la sugarii cu episoade
repetate de diareee acută;
deficit în actul suptului sau deglutiţiei: malformaţii buco-maxilare, malformaţii ale
tubului digestiv, encefalopatia cronică infantilă, etc.;
2. obstrucţii digestive (stenoza pilorică, stenoze esofagiene postcaustice, etc);
3. diete restrictive si dezechilibrate;
4. dentiţia deficitară;
5. tulburările aportului: anorexia nervoasă, tuburări afective şi depresia;
6. anorexia secundară din bolile cronice;
7. parazitoze intestinale
8. boli neuromusculare;
9. cauze iatrogene;

Malnutriția este o boală multifactorială care poate avea un debut precoce în timpul vieții
intrauterine sau în copilărie, sau poate apărea în timpul vieții unui individ ca urmare a unei
alimentații deficitare. Malnutriția pare să aibă efecte multiple asupra țesuturilor bucale și asupra
dezvoltării ulterioare a bolii bucale. Afectează dezvoltarea cavității bucale și progresia bolilor
bucale printr-o homeostazie tisulară alterată, o rezistență redusă la biofilmele microbiene și o
capacitate redusă de reparare a țesuturilor. Deficiențele de vitamina D și vitamina A și
malnutriția energetică proteică (PEM) au fost asociate cu hipoplazia smalțului. Deficitul de PEM
și vitamina A este, de asemenea, asociat cu atrofia glandelor salivare, care reduce ulterior
apărarea cavității bucale împotriva infecțiilor și capacitatea acesteia de a tampona acizii plăcii.
Într-un studiu, s-a sugerat că malnutriția moderată, în principal, lipsa proteinelor și a altor
micronutrienți, cum ar fi vitaminele, zincul și fierul, limitează efectul protector al salivei asupra
cavității bucale, prin manipularea compoziției și cantității acesteia.

În estimările recente, s-a dovedit că mai mult de 50% din populația globală este expusă riscului
de a prezenta deficit de vitamină D. În Uganda, 80 % dintre copiii sănătoși din comunitate în
urma unui sondaj s-au dovedit a avea deficiență de vitamină D. Malnutriția protein - calorică este
probabil asociată cu deficiența aportului de vitamina D. Scopul acestui studiu a fost de a
determina prevalența deficienței de vitamina D și a factorilor asociați în rândul copiilor internați
cu malnutriție proteico-calorică în secțiile de pediatrie ale spitalului Mulago din Kampala,
Uganda.