Art 15 MBedecean

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE DIN CLUJ-NAPOCA,
ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE „GEORGE BARIŢ” DIN CLUJ-NAPOCA,

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE „GEORGE BARIŢ” DIN CLUJ-NAPOCA,
SERIES HISTORICA
(1995-2005)
INDICE BIBLIOGRAFIC
Mihaela Bedecean, Stelian Mândruţ

Institutul de Istorie „George Bariţ”, Cluj-Napoca
CUPRINS
NOTĂ 488
CRONOLOGIA ŞI REDACŢIA REVISTEI 488
I. ISTORIOGRAFIE 489
A. Dezvoltarea istoriografiei româneşti 489
B. Viaţa şi activitatea unor istorici români 489
II. IZVOARE ISTORICE 490
A. Documentare 491
B. Epistolare 491
III. ŞTIINŢE AUXILIARE 491
A. Demografie 491
B. Numismatică 491
C. Sigilografie şi ştampile 491
D. Heraldică 491
E. Genealogie 492
F. Etnografie şi folclor 492
G. Toponimie 492
IV. ISTORIE GENERALĂ 492
V. ISTORIE MEDIE 492
A. Feudalismul dezvoltat 492
B. Feudalismul târziu 493
VI. ISTORIE MODERNĂ 494
A. Istorie social-economică 494
B. Istorie politică 494
VII. ISTORIE CONTEMPORANĂ 496
A. Istorie social-economică 496
B. Istorie politică 497
„Anuarul Institutului de Istorie «G. Bariţ» din Cluj-Napoca”, tom. XLV, 2006, p. 401–434
402 Mihaela Bedeceanu, Stelian Mândruţ 2
VIII. ISTORIA CULTURII 499

A. Generalităţi 499
B. Istoria artelor 499
C. Istoria tiparului, cărţii şi a presei 499
D. Istoria învăţământului 500
E. Istoria bisericii 500
IX. BIOGRAFII 501
X. ISTORIE UNIVERSALĂ 501
XI. VARIA 502
XII. NECROLOAGE 503
XIII. RECENZII 504
A. Cărţi 504
B. Publicaţii periodice 517
ANEXĂ 518
INDICE DE AUTORI 519
EXCURS ISTORIOGRAFIC POSTFAŢATOR 521
NOTĂ
Indicele bibliografic descrie şi întregeşte demersul similar publicat în 1995, reunind întreg
materialul excerptat din revista de profil ştiinţific editată de către Institutul de Istorie, respectiv
Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca, între anii 1995-2005 (volumele XXXV-XLIV).
Particularităţile de fond ale studiilor şi articolelor au reclamat aplicarea procedeului dublei
ordonări, cronologice şi tematice. Criteriul de aranjare a atras după sine oportunităţi în delimitarea
întreprinsă, astfel că amendarea procentului de subiectivism rămâne la latitudinea lectorului.
Informaţiile bibliografice au fost ordonate alfabetic pe autori în fiecare segment tematic. Am
utilizat modalitatea eşalonării cronologice a contribuţiilor inseriate numai în cazul semnalării repetate
a titlurilor aparţinând unui singur autor. Am apelat la sistemul citării unice doar în situaţia
elaboratelor colective, trimiterea făcându-se exclusiv la primul semnatar, ceilalţi fiind lesne de aflat în
cuprinsul indicelui final. Menţionăm că, în cazul succesiunii de titluri recenzate de aceeaşi persoană
într-un singur volum, departajarea trimiterilor a fost realizată pe baza delimitării alfabetice a autorilor
semnalaţi ori a titlurilor consemnate ca atare.
Cronologia şi redacţia revistei, Anexele, incluzând lucrările apărute în „Biblioteca Institutului
de Istorie. Serie Nouă” şi repertoriul volumului XLV/2006”, indicele de nume şi excursul
istoriografic constituie alte elemente componente ale întreprinderii bibliografice efectuate de Mihaela
Bedecean şi Stelian Mândruţ.
CRONOLOGIA ŞI REDACŢIA REVISTEI
Vol. XXXV – Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca.

XXXVIII/XXXIX Comitetul de redacţie: Camil Mureşanu (redactor responsabil),
Ioan Bolovan (secretar de redacţie), Ioan Chindriş, Ela Cosma,
Gheorghe Hristodol, Gelu Neamţu. 1996, 1997, 1998, 1999-2000.
Vol. XL–XLI Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca.

Comitetul de redacţie: Camil Mureşanu (redactor responsabil),
Ioan Chindriş (secretar de redacţie), Susana Andea, Remus
Câmpeanu, Gelu Neamţu, Simion Retegan. 2001, 2002.
3 Indice bibliografic 403
Vol. XLII-XLIII Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca.

Series Historica. Comitetul de redacţie: Camil Mureşanu (redactor
responsabil), Ioan Chindriş (secretar de redacţie), Ela Cosma, Gelu
Neamţu, Susana Andea, Gheorghe Iancu, Simion Retegan. 2003,
2004.
Vol. XLIV Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca.
Series Historica. Comitetul de redacţie: Camil Mureşanu (redactor
responsabil), Ioan Chindriş, Ela Cosma, Gelu Neamţu, Susana
Andea, Gheorghe Iancu, Simion Retegan, Remus Câmpeanu.
2005.
Vol. XLV Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca.
Series Historica. Colegiul ştiinţific: Sorin Antohi (Budapesta),
Anneli Ute Gabanyi (Berlin), Konrad Gündisch (Oldenburg,
Germania). Victor Karady (Paris/Budapesta), André Liebich
(Geneva), Irina Livezeanu (Pittsburg), Paul E. Michelson
(Huntington), Camil Mureşanu (Cluj, preşedinte), Joachim von
Puttkamer (Jena), Stefan Sienerth (München), Mordehai Tamarkin
(Tel Aviv), Raphael Vago (Tel Aviv), Zoltán Szász (Budapesta),
Alexandru Zub (Iaşi). Comitetul de redacţie: Camil Mureşanu
(redactor responsabil), Lucian Nastasă (secretar de redacţie),
Susana Andea, Remus Câmpeanu, Gelu Neamţu, Stelian Mândruţ,
Ela Cosma, Simion Retegan, Gheorghe Iancu. 2006.
I. ISTORIOGRAFIE
A. Dezvoltarea istoriografiei româneşti

1. CATALAN, Gabriel. Instituţii, practici şi personalităţi la începuturile sovietizării culturii
şi istoriografiei româneşti. 44, 2005, p. 439-462.
2. CÂMPEANU, Remus. O etapă ascendentă în istoriografia unirii religioase: opera lui
Aloisie Tăutu. 41, 2002, p. 347-354.
3. EDROIU, Nicolae. Cercetarea istorică privind Voievodatul Transilvaniei. 42, 2003, p.
155-160.
4. GROSS, Lidia. Istoria interzisă 34, 1995, p. 69-72.
5. GROSS, Lidia. „Istoriografia română încotro?”. 35, 1996, p. 389-391.
6. HRISTODOL, Gheorghe. Bibliografia istorică a României la Institutul de Istorie din Cluj.
35, 1996, p. 360-372.
7. KÁROLYI, Iolanda, MÂNDRUŢ, Stelian. „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie
din Cluj-Napoca”. „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj” (1982-1995). Indice
bibliografic. 34, 1995, p. 25-62.
8. MÂNDRUŢ, Stelian. Cercetarea istorică actuală, oglindită în paginile „Anuarului
Institutului de Istorie din Cluj” (1982-1995). 34, 1995, p. 15-23.
9. MUREŞANU, Camil. Eveniment editorial academic. Istoria românilor, vol. I-VIII, Bucureşti,
2001-2003. 42, 2003, p. 477.
10. RĂDUŢIU, Aurel. Din istoria Institutului de Istorie din Cluj. Anul 1948. 34, 1995, p. 63-67.
11. RĂDUŢIU, Aurel. Institutul de Istorie din Cluj-Napoca la jubileul de 75 de ani. 34, 1995,
p. 11-13.
B. Viaţa şi activitatea unor istorici români

12. ANDEA, Susana. Miron Costin şi Transilvania. Corespondenţa în limba latină. 35, 1996,
p. 392-404.
13. BODA, Gherghina. George Bariţ – precursor al muzeografiei româneşti din Transilvania.
44, 2005, p. 213-221.
14. BOLOVAN, Sorina Paula; BOLOVAN, Ioan. Ştefan Pascu şi demografia istorică în
România. 42, 2003, p. 145-153.
15. CÂMPEANU, Remus. George Bariţ despre întemeierea Bisericii Române Unite [42,
2003, p. 83-88].
16. CÂMPEANU, Remus. Perspectiva lui Simion Bărnuţiu asupra Unirii religioase a
românilor din Transilvania cu Biserica Romei. 42, 2003, p. 251-257.
17. CHINDRIŞ, Ioan. Epistolierul George Bariţ. 42, 2003, p. 101-120.
18. CHINDRIŞ, Ioan. Gheorghe Şincai între literaturile română şi maghiară. 42, 2003, p.
179-187.
19. EDROIU, Nicolae. Omagiu profesorului Camil Mureşanu la împlinirea vârstei de 70 de
ani. 36, 1997, p. 13-23.
20. EDROIU, Nicolae. O viaţă în slujba istoriei (Academicianul Dan Berindei la 80 de ani).
42, 2003, p. 11-15.
21. GROSS, Lidia. Incursiune în istoria unei „istorii”: „Vasile Lupu şi cei doi Gheorghe
Rákoczy” de Coriolan Suciu. 35, 1996, p. 351-359.
22. MÂNDRUŢ, Stelian. Receptarea alterităţii în dialogul epistolar dintre istoricii Ioan
Lupaş, Gyula Szekfű şi Dávid Angyal (1914-1918). 40, 2001, p. 303-326.
23. MÂNDRUŢ, Stelian. Profesorul Alexandru Husar la 85 de ani. 44, 2005, p. 644-645.
24. MÂNDRUŢ, Stelian. Profesorul Gligor Pop la 85 de ani. 44, 2005, p. 645-646.
25. MUREŞANU, Camil. Europeanul George Bariţ. 42, 2003, p. 51-56.
26. MUREŞANU, Camil. In memoriam Ştefan Pascu. 42, 2003, p. 143-144.
27. MUREŞANU, Camil. O schiţă istorică a lui George Bariţ despre un episod din timpul
domniei lui Ştefan cel Mare. 43, 2004, p. 29-33.
28. MUREŞANU, Camil. Ioan Lupaş (1880-1967). 44, 2005, p. 9-10.
29. NAGHI, Gheorghe. Corespondenţa lui Ioan Boroş cu George Bariţ (1879-1883). 42,
2003, p. 121-139.
30. NEAMŢU, Gelu. Un destin istoriografic împlinit: George Bariţ. 42, 2003, p. 79-82.
31. POPA, Mircea. George Bariţ – călătorul. 42, 2003, p. 89-99.
32. POPESCU, Gheorghe. Aspecte demografice în gândirea economică bariţiană. 42, 2003,
p. 71-78.
33. RUSU, N. Dorina. Acad. Dan Berindei – Bibliografie ştiinţifică: 1945-2003. 42, 2003,
p. 17-48.
34. VĂCĂREL, Iulian. George Bariţ despre servituţile populaţiei rurale şi povara fiscalităţii
în Transilvania. 42, 2003, p. 57-64.
35. VLASIU, Marina. Profesorul Ioan Lupaş, aşa cum l-au văzut elevii şi studenţii săi. 35,
1996, p. 345-350.
II. IZVOARE ISTORICE
A. Documentare
36. CIURE, Florina. Libri e manoscritti riguardanti i Principati Romeni conservati nella
biblioteca del civico museo Correr di Venezia (secc. XVI-XIX). 44, 2005, p. 483-501.
37. COSMA, Ela. Fondul de documente 1848 de la Institutul de Istorie „George Bariţ” din
Cluj-Napoca. 43, 2004, p. 711-712.
38. DÖRNER, Anton. Câmpul Pâinii într-un manuscris din veacul al XIX-lea. 41, 2002,
p. 225-229.
39. GROSS, Lidia. Completare la „Calendarul Sărbătorilor Catolice” ce apar în documentele
medievale privitoare la Transilvania. 41, 2002, p. 223-224.
40. RĂDUŢIU, Aurel. Diplome maramureşene. Consideraţii la o sută de ani de la editare. 40,
2001, p. 351-360.
41. RUS, Vasile. Aestimatio, aestimare, aestimator. Observaţii pe marginea unor articole de
glosar. 37, 1998, p. 9-38.
B. Epistolare
42. BOTEZAN, Ioana. Corespondenţa lui Aaron Florian şi Simion Mihali cu Timotei
Cipariu. 41, 2002, p. 261-292.
43. BOTEZAN, Ioana; BOTEZAN, Liviu. Din corespondenţa lui Alexandru Roman cu
George Bariţ (1883-1885). 38-39, 1999-2000, p. 173-197.
44. CHINDRIŞ, Ioan. Corespondenţa lui Corneliu Coposu cu preotul Simion Man (1976-
1991). 44, 2005, p. 573-606.
45. CORDOŞ, Nicolae. Din corespondenţa Vasile Lucaciu – Ioan Raţiu (1894-1896). 36,
1997, p. 275-296.
46. WEBER, Peter. Românii din Transilvania şi Ungaria la mijlocul secolului al XIX-lea în
impresiile de călătorie ale lui John Paget. 44, 2005, p. 51-59.
III. ŞTIINŢE AUXILIARE
A. Demografie
47. BOLOVAN, Ioan. Evoluţia demografică a Transilvaniei în primele două decenii după
revoluţia paşoptistă. 34, 1995, p. 197-215.
48. BOLOVAN, Ioan. Consideraţii privind anii 1848-1849 din punct de vedere demografic
(cazul Transilvaniei). 35, 1996, p. 373-381.
49. BOLOVAN, Ioan. Organizarea administrativă şi dinamica populaţiei Transilvaniei între
revoluţia de la 1848 şi primul război mondial. 37, 1998, p. 149-169.
50. BOLOVAN, Ioan. Evreii din Transilvania între 1870-1930. Contribuţii demografice. 44,
2005, p. 539-550.
51. BOLOVAN, Ioan; BOLOVAN, Sorina Paula. Opinii despre ideea de autonomie în
Transilvania. 37, 1998, p. 315-317.
52. BOLOVAN, Sorina Paula. Familia şi relaţiile matrimoniale în satul românesc
transilvănean în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 35, 1996, p. 209-224.
53. GLÜCK, Eugen. Populaţia evreiască a Transilvaniei. 1848-1920. 43, 2004, p. 153-176.
54. MUREŞAN, Florin Valeriu. Calamităţi naturale şi variaţii climaterice în prima jumătate a
secolului al XVIII-lea. Impactul acestora asupra habitatelor umane din districtul românesc
al Bistriţei. 43, 2004, p. 113-129.
55. TOTELECAN, G. Silviu. Regiunea Munţilor Apuseni. 41, 2002, p. 211-221.
B. Numismatică
56. PAP, Francisc. Clarificări în legătură cu un tezaur monetar din Cluj găsit în 1941-1942.
38-39, 1999-2000, p. 231-236.
C. Sigilografie şi ştampile
57. RUS, Dorin Ioan. Zunftwappen und Zeichen in der Sammlung des Mühlbacher Museums.
41, 2002, p. 231-233.
D. Heraldică
58. MUREŞAN, Augustin; MUREŞAN, Olivian. Stemele judeţelor Olteniei de pe sigiliul lui
Alexandru Scarlat Ghica, caimacam al Craiovei. 44, 2005, p. 45-49.
E. Genealogie
59. ANDEA, Susana; ANDEA, Avram. Familia Buicescu-Szalánczi (sec. al XVII-lea). 37,
1998, p. 39-61.
60. CHINDRIŞ, Ioan. Sate şi genealogii din „Ieraşul de Sus”. (Contribuţii la istoria nobilimii
maramureşene în sec. XVIII). 36, 1997, p. 27-53.
61. KOVÁCS, W. András. Familia Wass de Ţaga în Evul Mediu. (Societatea nobiliară de
mijloc din Transilvania). 36, 1997, p. 55-92.
62. POP, Ioan Aurel. O familie nobiliară românească din Ţara Haţegului în secolele XV-
XVIII: Poporenii. 35, 1996, p. 13-24.
E. Etnografie şi folclor
63. FLOREA, Virgiliu. Un corpus inedit al folclorului românesc: Manuscrisul de la
Budapesta al lui I.C. Hintz-Hinţescu. 43, 2004, p. 185-202.
F. Toponimie
64. ONOFREIU, Adrian. Oraşul Bistriţa – habitat şi toponimie. 34, 1995, p. 295-322.
65. RĂDUŢIU, Aurel. Despre numele „Drakula”. 35, 1996, p. 25-37.
IV. ISTORIE GENERALĂ
66. COSMA, Ela. Harald Roth: Siebenbürgen. O minisinteză de istoria Transilvaniei. 34,
1995, p. 375-383.
67. GYÉMÁNT, Ladislau. Evreii din România – destin istoric. 34, 1995, p. 73-87.
V. ISTORIE MEDIE
A. Feudalismul dezvoltat
68. BELU, Sabin. O manufactură de postavuri la Braşov, în sec. al XVI-lea. 37, 1998, p. 201-
218.
69. DENIZE, Eugen. Moldova lui Ştefan cel Mare la intersecţia de interese a Marilor Puteri
(1457-1474). 43, 2004, p. 9-28.
70. MÂRZA, Radu. Iezuiţii în Transilvania (1579-1588). (Consideraţii preliminare). 34,
1995, p. 149-157.
71. MUREŞAN, Ovidiu. Relaţii moldo-veneţiene în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. 43,
2004, p. 35-56.
72. SIMON, Alexandru. Lumea lui Djem. Buda, Suceava şi Istanbul în anul 1480. 44, 2005,
p. 11-43.
B. Feudalismul târziu
73. ANDEA, Susana. Oficialităţile ardelene, Constantin Brâncoveanu şi mişcarea lui Pintea
(1699). 40, 2001, p. 27-35.
74. ANDEA, Susana; ANDEA, Avram. Habitat şi întemeieri de sate în districtul Rodnei în
secolele al XVI-lea şi al XVII-lea: Vărarea şi Găureni. 41, 2002, p. 25-40.
75. ANDEA, Susana; ANDEA, Avram. Înzestrarea cu arme şi organizarea militară a
haiducilor lui Pintea. Anchetele oficiale din 1700-1701. 42, 2003, p. 189-204.
76. BULBOACĂ, Sorin. Nobilimea de origine românească din Banatul Lugojului şi

Caransebeşului în secolele XVI-XVII. Studiu de caz: Familiile Bekes, Iojica, Vaida şi
Măcicaşi. 43, 2004, p. 57-67.
77. CĂZAN, Ileana. Comerţul austriac la Gurile Dunării. Primele tentative. 1768-1791. 42,
2003, p. 205-219.
78. CÂMPEANU, Remus. Elementul românesc în administraţia Transilvaniei în veacul al
XVIII-lea. 37, 1998, p. 127-148.
79. COSMA, Ela. Iluminism şi masonerie la saşi. Proiectul primului cabinet de lectură din
Transilvania. 40, 2001, p. 63-69.
80. COSMA, Ela. Documente privind minele de la Borşa. 41, 2002, p. 323-346.
81. COSMA, Ela. Un proiect de modernizare a drumurilor şi de organizare a primei loterii
publice din Transilvania, 1873. 44, 2005, p. 503-524.
82. GLÜCK, Eugen. Mişcarea lui Petru Seghedinaţ din zona Mureşului de Jos (1735). 40,
2001, p. 37-62.
83. GORUN, Gheorghe. Dimensiunile violenţelor din mediul ţărănesc transilvănean din a
doua jumătate a secolului al XVIII-lea. 41, 2002, p. 355-360.
84. LUMPERDEAN, Ioan. Limbă şi economie în societatea românească din secolul al XVIII-
lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea. 34, 1995, p. 159-171.
85. MIRCEA, Gabriela. Blajul şi domeniul aparţinător la jumătatea secolului al XVIII-lea.
35, 1996, p. 38-61.
86. PAP, Francisc. Registrele tricesimale clujene despre arme, echipament militar şi muniţie
în comerţul clujean (1599-1637). 43, 2004, p. 69-83.
87. PAPP, Klára. Die gesellschaftliche Schichtung der Leibeigenen auf den Grossgrund-
besitzungen von Bihar während des 18. Jahrhunderts. 38-39, 1999-2000, p. 65-83.
88. PAPP, Klára. Prestaţii iobăgeşti în comitatul Bihor în perioada reglementării urbariale.
41, 2002, p. 361-367.
89. PAPP, Klára. Posesiunile transilvănene ale familiei Csáky în prima jumătate a secolului al
XVIII-lea. 43, 2004, p. 99-111.
90. STATE, Radu Alexandru. Un aspect al relaţiilor dintre Ţara Românească şi Transilvania
în secolul al XVII-lea: Radu Mihalcea. 38-39, 1999-2000, p. 99-101.
VI. ISTORIE MODERNĂ
A. Istorie social-economică
91. AXENCIUC, Victor. Legăturile economice dintre Transilvania şi celelalte provincii

româneşti în secolul al XIX-lea. 42, 2003, p. 65-70.
92. BOTEZAN, Liviu. Importanţa conscripţiei czirákyene pentru studierea sesiilor iobăgeşti
şi a obligaţiilor ţăranilor aserviţi din Transilvania, între 1820-1848. 41, 2002, p. 41-83.
93. BUŞĂ, Daniela. Investiţiile străine de capital în economia României la începutul
secolului al XX-lea. 42, 2003, p. 379-391.
94. DEMŞEA, Dan. Burghezia meşteşugărească română din părţile Aradului între anii 1828-
1872. 44, 2005, p. 61-99.
95. DRECIN, Mihai. „Noi prin noi” – variantă a doctrinei liberale „Prin noi înşine”. 35, 1996,
p. 241-246.
96. EGYED, Ákos. Problema emancipării iobagilor din Transilvania în contextul european
(II). 34, 1995, p. 173-195.
97. GYÉMÁNT, Ladislau. Imaginea evreilor în presa săsească din Transilvania la mijlocul
secolului al XIX-lea. 35, 1996, p. 119-131.
B. Istorie politică
98. BOCŞAN, Nicolae; GRÄF, Rudólf. Din memorialistica revoluţiei de la 1848. 42, 2003,
p. 269-280.
99. BOTEZAN, Ioana. Câteva scrisori din fondul Ioan Micu-Moldovan referitoare la procesul
Memorandului. 34, 1995, p. 323-331.
100. BOTEZAN, Liviu. Începutul activităţii politice a lui Vasile Lucaciu. 40, 2001, p. 123-
139.
101. BOTEZAN, Liviu. Acţiuni ale ţărănimii din comitatul Cluj pentru desfiinţarea iobăgiei în
primăvara anului 1848. 42, 2003, p. 281-295.
102. BOTEZAN, Liviu. Participarea ţărănimii din Comitatul Turda la revoluţie în primăvara
anului 1848, pentru desfiinţarea iobăgiei. 43, 2004, p. 131-152.
103. BOTEZAN, Liviu; BOTEZAN, Ioana jr. Formele de manifestare şi specificul acţiunilor
ţărăneşti din scaunele secuieşti în primăvara anului 1848. 44, 2005, p. 121-148.
104. BRĂTESCU, Constantin. Contribuţii la cunoaşterea acţiunilor memorandiste desfăşurate
între anii 1887-1894. 38-39, 1999-2000, p. 151-158.
105. CHINDRIŞ, Ioan; RUS, Vasile. Raportul Cancelariei Aulice a Transilvaniei despre
Adunarea Naţională de la 3/15 mai 1848. 40, 2001, p. 265-276.
106. CIOBANU, Vasile. Activitatea diplomatică a lui Alexandru Vaida Voevod la Paris
(1918). 42, 2003, p. 401-406.
107. COSMA, Ela. Intervenţia rusă în Transilvania la 1849. Imaginea ruşilor în presa săsească.
35, 1996, p. 160-176.
108. COSMA, Ela. Personalul forurilor oficiale transilvane şi al naţiunii săseşti (1849). 37,
1998, p. 239-266.
109. COSMA, Ela. Refugiaţii transilvani în Muntenia la 1849. 40, 2001, p. 291-302.
110. DETEŞAN, Daniela. „Procesul lemenian” (1843-1846). Desfăşurare, consecinţe şi
însemnătate. 44, 2005, p. 101-120.
111. DÖRNER, Anton. Administraţia Transilvaniei din perioada anilor 1867-1876. 40, 2001,
p. 105-122.
112. EDROIU, Nicolae. Ecouri ale revoluţiei lui Tudor Vladimirescu în Flandra. 35, 1996,
p. 405-420.
113. GAROAFĂ, Dumitru. Refugiaţi transilvăneni în judeţul Vâlcea în timpul Revoluţiei de la
1848-1849. 40, 2001, p. 79-85.
114. GLÜCK, Eugen. România văzută de presa vieneză în anul 1866. 41, 2002, p. 317-321.
115. GOŢIA, Dorin. Abatele Zavoral şi răniţii români de la Strahov. 42, 2003, p. 393-399.
116. IANCU, Gheorghe. România în anul 1918. Stat învins sau învingător? 37, 1998, p. 319-
321.
117. LOVIN, Minerva. Naţionalismul lui Amos Frâncu. 38-39, 1999-2000, p. 143-149.
118. MÁDLY, Loránd. Încercări de activitate politică ale saşilor transilvăneni după 1850.
Încetarea activităţii Universităţii săseşti şi noua ordine politică a Pământului Crăiesc
(1850-1852). 44, 2005, p. 173-191.
119. MÂNDRUŢ, Stelian. Opinii vizând „Chestiunea româno-ungară” în Transilvania (1867-
1918). 36, 1997, p. 147-158.
120. MÂNDRUŢ, Stelian. Die rumänischen Abgeordneten aus Siebenbürgen zu den
ungarischen Landtagen zwischen 1848-1849 (Vorstellungsfähigkeit, Beziehungen und
Ergebnisse). 37, 1998, p. 63-72.
121. MÂNDRUŢ, Stelian. Partidele maghiare în viaţa politică a Transilvaniei (1867-1919). 41,
2002, p. 145-170.
122. MÂNDRUŢ, Stelian. Dinamica electoral-politică în Transilvania între anii 1892 şi 1910.
42, 2003, p. 313-323.
123. NEAMŢU, Gelu. Din ecourile unirii Transilvaniei cu România în presa americană
(decembrie 1918). 34, 1995, p. 333-346.
124. NEAMŢU, Gelu. „Gazeta de Transilvania” în revoluţia de la 1848-1849. 35, 1996,

p. 132-159.
125. NEAMŢU, Gelu. Interferenţe româno-maghiare în epoca modernă. Aspecte ale delaţiunii
în documentele revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania. 36, 1997, p. 139-146.
126. NEAMŢU, Gelu. Revoluţia de la 1848-1849. Bibliografie selectivă şi cronologia revoluţiei
române de la 1848-1849 din Transilvania. 37, 1998, p. 73-99.
127. NEAMŢU, Gelu. O încercare necunoscută de a-l captura pe Avram Iancu în vara anului
1848. 38-39, 1999-2000, p. 131-142.
128. NEAMŢU, Gelu. Persecuţii şi abuzuri împotriva unor preoţi ortodocşi din Transilvania în
vara anului 1848. 40, 2001, p. 277-290.
129. NEAMŢU, Gelu. Unele aspecte privind imaginea lui Lajos Kossuth din perioada
emigraţiei, reflectate în presa românească ardeleană. 40, 2001, p. 71-78.
130. NEAMŢU, Gelu. Maghiari alături de Revoluţia română de la 1848-1849 din Transilvania.
41, 2002, p. 97-126.
131. NEAMŢU, Gelu. 3/15 mai 1848, văzut din perspectiva fiecărui deceniu de până la Unire
(1858-1918). 42, 2003, p. 297-300.
132. NEAMŢU, Gelu. 18 iunie 1848 – „Duminica Sfintei Treimi”, ziua oficială a desfiinţării
iobăgiei în Transilvania. 43, 2004, p. 523-540.
133. NEAMŢU, Gelu. Preotul Ioan Bucur Pop din Budiu de Câmpie, erou şi martir la 1848-
1849. 44, 2005, p. 525-537.
134. NEAMŢU, Gelu; CÎMPEAN, Viorel. Aspecte ale Revoluţiei din 1848 în părţile
Sătmarului. 44, 2005, p. 149-172.
135. PLATON, Gheorghe. Ţărănimea română în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Sentiment identitar şi conştiinţă naţională. 41, 2002, p. 85-95.
136. PLATON, Gheorghe. Naţiune şi mişcare naţională în primele decenii ale secolului al
XIX-lea. 42, 2003, p. 221-239.
137. POPOVICI, Vlad. Elite şi strategii politice în mişcarea naţională românească din
Transilvania (1869-1894). Studiu de caz: disputa activism-pasivism. 44, 2005, p. 193-212.
138. RETEGAN, Simion. Delegaţia naţională de la Viena din 1850. Contribuţia lui Alexandru
Sterca Şuluţiu. 37, 1998, 101-126.
139. RETEGAN, Simion. Conferinţa naţională românească de la Sibiu din 1863. 40, 2001,
p. 87-104.
140. ROZ, Alexandru. 1848-1849. Eroi fără monumente în Ţara Zarandului. 43, 2004, p. 177-
183.
141. SPIRA, György. Kossuth şi grănicerii români reîntorşi de pe râul Vág în toamna anului
1848. 41, 2002, p. 127-143.
142. SUCIU, Dumitru. Contribuţia elitelor politice româneşti la democratizarea şi armonizarea
geografiei politice europene: 1848-1918 (III). 34, 1995, p. 217-235.
143. SUCIU, Dumitru. Pronunciamentul de la Blaj şi impactul său asupra evoluţiei programelor
şi tacticilor mişcării naţionale româneşti din Transilvania. 42, 2003, p. 355-372.
144. SUCIU, Dumitru. Transilvania în procesul democratizării principiilor de stabilire a
frontierelor de stat în Europa Centrală şi Răsăriteană şi Sistemul de la Versailles. 43,
2004, p. 211-242.
145. VARGA, Attila. Pentru o istorie a Banatului în secolul al XIX-lea. Comitatele Caraş şi
Severin între era liberală şi unificarea din anul1880. 42, 2003, p. 335-343.
VII. ISTORIE CONTEMPORANĂ
A. Istorie social-economică
146. BÁTHORY, Ludovic. Oameni de afaceri evrei din România. Max Auschnitt şi
dezvoltarea societăţii „Titan-Nădrag-Călan” între cele două războaie mondiale. 34, 1995,
p. 111-124.
147. BÁTHORY, Ludovic. Principalele societăţi carbonifere. Relaţiile lor cu capitalul

autohton şi străin între anii 1918-1921. 35, 1996, p. 247-269.
148. BÁTHORY, Ludovic. Consolidarea poziţiilor capitalului autohton în industria
carboniferă între anii 1922-1926. 37, 1998, p. 219-237.
149. BÁTHORY, Ludovic. Societăţile carbonifere din România şi capitalul străin (1924-
1929). 38-39, 1999-2000, p. 85-97.
150. BÁTHORY, Ludovic. Recalcularea producţiei de cărbune a Societăţii Petroşani pe baza
datelor contabilităţii secrete (1921-1929). 43, 2004, p. 611-650.
151. GYÉMÁNT, Ladislau. Sub patru dictaturi. Zece ani din viaţa unei comunităţi evreieşti
din Transilvania. Alba Iulia 1940-1950. 41, 2002, p. 393-403.
152. IANCU, Gheorghe. Aspecte din procesul colectivizării agriculturii în România (1949-
1960). 40, 2001, p. 205-230.
153. IANCU, Gheorghe; ŢÂRĂU, Virgiliu. Un episod din implicarea Securităţii în colectivi-
zarea agriculturii româneşti. 37, 1998, p. 267-290.
154. MÁRTON, László. Acţiuni ale ţăranilor împotriva înfiinţării şi funcţionării gospodăriilor
agricole colective în Regiunea Mureş (septembrie 1950-decembrie 1951). 44, 2005,
p. 407-437.
155. OPRIŞ, Petre. Industria românească de apărare înainte de înfiinţarea organizaţiei
Tratatului de la Varşovia. 44, 2005, p. 463-482.
156. TRAŞCĂ, Ottmár. Aspecte privind primii ani ai colectivizării agriculturii în România,
1949-1952. Studiu de caz: Regiunea Cluj. 44, 2005, p. 385-406.
157. WEBER, Peter. Câteva informaţii privitoare la germanii din România în timpul
Republicii de la Weimar, aflate în Arhiva Ministerului de Externe al Germaniei. 43, 2004,
p. 243-254.
B. Istorie politică
158. ANGHEL, Florin. Evreii – o problemă de integrare pentru România Mare? Câteva
explicaţii ale antisemitismului: cazul regiunii Cernăuţi, 1919-1940. 34, 1995, p. 99-109.
159. BENJAMIN, Lya. Definiţia „rasială” a calităţii de evreu în legislaţia din România (1938-
1944). 34, 1995, p. 125-135.
160. CATALAN, Gabriel; STĂNESCU, Mircea. Scurtă istorie a Securităţii. 43, 2004, p. 387-
413.
161. DOBRINCU, Dorin. „Oamenii de pădure”. Rezistenţa armată anticomunistă din nordul
Transilvaniei (1945-1958). 43, 2004, p. 317-371.
162. FAUR, Antonio. Căpitanul Ştefan Popescu – liderul grupului de rezistenţă din sudul
Bihorului (1946-1950). 43, 2004, p. 651-663.
163. IANCU, Gheorghe. Chestiunea minorităţilor etnice din România (1919-1925) în contextul
internaţional. (Descrieri de călătorie). 36, 1997, p. 159-176.
164. IANCU, Gheorghe; TRAŞCĂ, Ottmár. Situaţia politică a României în perioada
septembrie 1939 - septembrie 1940, reflectată în rapoarte ale ataşatului militar american
din Bucureşti, J.P. Ratay. 43, 2004, p. 265-315.
165. IVAN, Adrian. Pactul de amiciţie şi colaborare între România şi Italia (16 septembrie
1926). 38-39, 1999-2000, p. 103-118.
166. MÂNDRUŢ, Stelian. 23 august 1944 în viziunea istoriografiei marxiste maghiare
(deceniile şapte şi opt). 38-39, 1999-2000, p. 119-130.
167. MILIN, Miodrag. Titoismul la graniţa româno-iugoslavă. 42, 2003, p. 457-474.
168. MOISA, Gabriel. „Tovarăşii de drum” ai comuniştilor în Regionala Crişana-Maramureş.
1944-1953. Studiu de caz: Frontul Plugarilor. 44, 2005, p. 331-347.
169. PETRENCU, Anatol. Conferinţa de pace de la Paris şi frontiera de răsărit a României. 36,
1997, p. 177-183.
170. ROZ, Alexandru. Ioan Flueraş, un lider social-democrat mort în închisorile comuniste.
42, 2003, p. 453-456.
171. ŞANDRU, Dumitru. Deţinuţii politici de la Gherla în 1947. 34, 1995, p. 271-282.
172. TRAŞCĂ, Ottmár. „Din nou” despre Ip şi Trăznea. (Activitatea diplomaţiei române
determinate de efectele arbitrajului din 30 august 1940). 36, 1997, p. 321-324.
173. TRAŞCĂ, Ottmár. Eugen Cristescu – între realitate şi ficţiune. 36, 1997, p. 317-320.
174. TRAŞCĂ, Ottmár. Totalitarismul în România. Aspecte ale relaţiilor dintre Generalul Ion
Antonescu şi Mişcarea Legionară în perioada guvernării naţional-legionare (septembrie
1940 – februarie 1941). 36, 1997, p. 197-221.
175. TRAŞCĂ, Ottmár. Stenogramele Consiliului de Miniştri al Ungariei din 22, 28, 29 şi 31
august 1940 referitoare la cel de-al doilea arbitraj de la Viena. 37, 1998, p. 177-200.
176. TRAŞCĂ, Ottmár. Planul de atac al armatei maghiare împotriva României din 23 august
1940. 38-39, 1999-2000, p. 219-230.
177. TRAŞCĂ, Ottmár. Impactul problemei Transilvaniei asupra colaborării militare româno-
germane, 1941-1944. 40, 2001, p. 155-184.
178. TRAŞCĂ, Ottmár. Bombardamentele anglo-americane asupra României, aprilie – august
1944. Percepţii germane şi maghiare. 41, 2002, p. 191-209.
179. TURCUŞ, Şerban. Vaticanul în discursul politic românesc (1947-1953). 36, 1997, p. 185-
196.
180. TURLIUC, Cătălin. Naturalizarea evreilor în România 1918-1924. 34, 1995, p. 89-97.
181. ŢÂRĂU, Liviu. România şi conflictul sovieto – iugoslav, 1948-1954. 34, 1995, p. 283-
294.
182. ŢÂRĂU, Liviu. Instaurarea comunismului în România şi evreii. 35, 1996, p. 289-302.
183. ŢÂRĂU, Liviu. Un episod din istoria războiului rece: Comitetul Naţional Român se
adresează preşedintelui Truman (26 mai 1952). 36, 1997, p. 297-307.
184. ŢÂRĂU, Virgiliu. Consideraţii asupra dinamicii interne a P.C.R. în anii 1944-1946.
Studiu de caz (oraşul şi judeţul Cluj). 35, 1996, p. 316-342.
185. ŢÂRĂU, Virgiliu. Problema naţională în politica Partidului Comunist Român în anii
1944-1946. Consideraţii preliminare. 36, 1997, p. 223-241.
VIII. ISTORIA CULTURII
A. Generalităţi
186. CHINDRIŞ, Ioan. Blajul şi începuturile „Vifleimului” la români. 43, 2004, p. 415-456.
187. CRĂCIUN, Cornel. Reclama în presa românească interbelică din Deva. 34, 1995, p. 249-
269.
188. DETEŞAN, Daniela. Înrâuriri herderiene în cultura ardeleană prepaşoptistă. 43, 2004,
p. 457-497.
189. ISAC, Ionuţ. Aspecte ale istoriei filosofiei moderne şi contemporane în viziunea lui
Constantin Micu. 40, 2001, p. 231-253.
190. KRISTOPHSON, Jürgen. Limbă? Lingvistică? Politică lingvistică? Studiu de caz:
„Limba moldovenească”. 34, 1995, p. 385-394.
191. MÂNDRUŢ, Stelian. Coexistenţa etnoculturală şi vieţile paralele din revista „Banatul”
(1926-1930). 44, 2005, p. 315-329.
192. MÂRZA, Radu. Locul lui Franz Miklosich în afirmarea slavisticii româneşti. 43, 2004,
p. 541-568.
193. MITU, Sorin. „Forme fără fond” în imaginarul cultural al românilor ardeleni la începutul
epocii moderne. 35, 1996, p. 100-118.
194. MOŞNEAGU, Bogdan. Iaşi, 1949. Ateneele populare şi etatizarea timpului liber. 43,
2004, p. 373-385.
195. MUREŞANU, Camil. Literatura română ardeleană şi idealul Unirii. 38-39, 1999-2000,
p. 159-164.
196. MUREŞANU, Camil. Gândirea politică a lui Eminescu. 40, 2001, p. 9-13.
197. MUREŞANU, Camil. Laicism şi religiozitate în cultura română interbelică. 41, 2002,
p. 379-384.
198. RUSU, N. Dorina. Transilvania şi Academia Română. 42, 2003, p. 345-353.
B. Istoria artelor
199. CRĂCIUN, Cornel. Arhitectura românească şi ambientul în perioada interbelică – schiţa
problemei. 35, 1996, p. 280-288.
200. GUI, Daniela. Theodor Aman – pictor istoric. 35, 1996, p. 270-279.
201. GUI, Daniela. Măiestria artistică şi psihologică în portretistica lui Luchian. 36, 1997,
p. 249-257.
202. GUI, Daniela. Peregrinările franceze ale lui Nicolae Grigorescu şi ecoul lor în pictura
modernă românească. 38-39, 1999-2000, p. 165-172.
203. NAGHI, Gheorghe. Pictorul Nicolae Popescu (1835-1877). Preliminarii (I). 44, 2005,
p. 223-243.
C. Istoria tiparului şi a cărţii

204. ANDEA, Susana; ANDEA, Avram. Cartea românească veche din Transilvania în
inventarele bisericeşti. 35, 1996, p. 62-77.
205. CHINDRIŞ, Ioan. Biblioteca lui Inochentie Micu-Klein. 34, 1995, p. 347-373.
206. CHINDRIŞ, Ioan. Cel mai vechi şematism românesc cunoscut: Oradea, 1813. 41, 2002,
p. 235-260.
207. CHINDRIŞ, Ioan. Episcopul Ioan Bob şi „Biblia de la Blaj” din 1795. 42, 2003, p. 171-
177.
208. DÂRJA, Ileana. Addenda et corrigenda la copia Alba Iuliană a inventarului Bibliotecii de
la Levoča (-Leutschau) din anul 1790. 36, 1997, p. 259-273.
D. Istoria învăţământului
209. ANDREI, Mirela. Din istoria şcolilor populare năsăudene. 1830-1866. 43, 2004, p. 499-
521.
210. BERINDEI, Dan. Manualele de istorie între educaţie naţională şi educaţie europeană. 42,
2003, p. 241-249.
211. CÂMPEANU, Remus. Şcoală şi viaţă cotidiană în Clujul secolului al XVIII-lea. Aspecte
istoriografice şi arhivistice. 35, 1996, p. 89-99.
212. CÂMPEANU, Remus. Impactul Reformei religioase asupra învăţământului transilvănean.
43, 2004, p. 85-97.
213. FAZEKAS, István. Ratio Educationis (1777). 36, 1997, p. 243-248.
214. MÂNDRUŢ, Stelian. Consideraţii privind relaţiile internaţionale interbelice ale
Universităţii din Cluj. 35, 1996, p. 382-388.
215. MÂRZA, Daniela. Imaginea învăţământului bănăţean reflectată în circularele şcolare.
Studiu de caz: protocolul de circulare al satului Moraviţa (Banat) 1819-1859. 40, 2001,
p. 255-264.
216. MITRAŞCĂ, Mihai. Romanian Perceptions of Japan before World War Two. The School
Textbooks. 44, 2005, p. 287-314.
217. MURGESCU, Mirela Luminiţa. Spiru Haret şi educaţia naţională în şcoala românească.
34, 1995, p. 237-247.
218. NASTASĂ, Lucian. Geneza a două universităţi în Clujul multicultural (1944-1945). 42,
2003, p. 419-451.
219. PÁL, Judit. Cunoştinţa de carte şi învăţământul în scaunele secuieşti în secolul al XVIII-lea.
35, 1996, p. 78-88.
220. RETEGAN, Simion. Gimnaziul din Blaj în anul popasului transilvănean al lui Eminescu.
38-39, 1999-2000, p. 199-205.
221. SIGMIREAN, Cornel. Studenţii Academiei de Teologie din Blaj între anii 1806 şi 1911.
42, 2003, p. 325-334.
222. VARGA, Attila. Învăţământul romano-catolic din Banat în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea. Seminarul Mic din Episcopia Cenadului. 1872-1900. 43, 2004, p. 203-210.
223. ZAINEA, Ion. Învăţământul normal de stat în limba română din Bihor în perioada
interbelică. 43, 2004, p. 569-592.
E. Istoria bisericii
224. BUCUR, Ioan Marius. Stat şi biserică în România postbelică, 1945-1948. Câteva
consideraţii. 35, 1996, p. 303-315.
225. GROSS, Lidia. Dicţionarul istoric – reflexie a „rigorii şi maturităţii unei istoriografii”. 40,
2001, p. 361-368.
226. GROSS, Lidia. Ordinul şi Confreria Sfântului Spirit în Transilvania. 41, 2002, p. 9-24.
227. GROSS, Lidia. Confreria capitlului de Sibiu. 42, 2003, p. 161-170.
228. LEB, Ioan Vasile. Christliche Spiritualität auf dem rumänischen Boden in dem IV. bis VI.
Jahrhundert. 34, 1995, p. 137-148.
229. MÂRZA, Radu. Aspecte religioase în timpul domniilor lui Iliaş Rareş (1546-1551) şi
Ştefan Rareş (1551-1552). Reflectarea lor în Cronicile lui Macarie şi Eftimie. 36, 1997,
p. 113-120.
230. MIRCEA, Ioan. Demersurile prelaţilor români greco-catolici pentru statutul mitropolitan.
35, 1996, p.184-208.
231. RETEGAN, Simion. Aspecte ale biconfesionalităţii românilor din Transilvania la
mijlocul secolului al XIX-lea (1850-1867). 35, 1996, p. 177-183.
232. ŞTIRBAN, Marcel. Blajul în spiritualitatea transilvană. 260 de ani de la instalarea
episcopului Inochentie Micu-Clain la Blaj. 36, 1997, p. 121-137.
233. ŞTIRBAN, Marcel. Un strigăt în pustiu vreme de un pătrar de veac (octombrie 1964 –
octombrie 1989). 38-39, 1999-2000, p. 47-63.
234. TURCUŞ, Şerban. I romeni nella dimensione ecclesiologica della Santa Sede da Pio XI à
Paolo VI. 40, 2001, p. 185-203.
IX. BIOGRAFII
235. CHINDRIŞ, Ioan. Horea şi masoneria? 37, 1998, p. 291-301.

236. FÜRTÖS, Andrea. Demnitari arestaţi. Studiu de caz: Ilie Lazăr (1947-1964). 44, 2005,
p. 349-383.
237. IANCU, Gheorghe. Aspecte din activitatea politică a lui Iuliu Maniu în anii 1910 şi
1919. 44, 2005, p. 551-572.
238. IANCU, Gheorghe. Valeriu Branişte (1869-1928) la „Tribuna” din Sibiu (1893). 44,
2005, p. 269-286.
239. NISTOR, Ioan Silviu. Clarificări privind împrejurările şi locul în care a decedat Avram
Iancu. 42, 2003, p. 301-312.
240. ŢÂRĂU, Liviu. Iuliu Maniu şi Constantin I.C. Brătianu, comemoraţi la Istanbul, ianuarie
1956. 40, 2001, p. 327-340.
X. ISTORIE UNIVERSALĂ
241. ANGHEL, Florin. Atitudini şi acţiuni de politică externă regională polonă după Tratatul
de Pace de la Riga (1921-1922). 43, 2004, p. 255-264.
242. BÁTHORY, Ludovic. Modernizarea industriei miniere şi metalurgice din ţările Europei
Centrale în perioada interbelică. 41, 2002, p. 171-189.
243. BUCKLEY, Ann. Perspectives on Self-Critical Research Methods. 34, 1995, p. 395-399.
244. CÂMPEANU, Remus. Elitele. Eşecul unor tentative de definire. 34, 1995, p. 409-412.
245. COSTEA, Simion. Reacţia Germaniei la proiectul Briand de uniune europeană (1929-
1931). 40, 2001, p. 141-154.
246. CRISTEA, Nadia. Aspecte ale anexării Basarabiei în istoriografia rusă (1812-1918). 37,
1998, p. 303-310.
247. FÜLÖP, Mihály. Une mémoire éclipsée par la Guerre froide: le réglement de paix en
Europe. 40, 2001, p. 369-377.
248. FÜLÖP, Mihály. L’identité européenne des petits États d’Europe centrale et orientale. 41,
2002, p. 385-391.
249. GROSS, Lidia. Confreriile medievale în Europa (Cronologie şi definiţie). 36, 1997, p. 93-
112.
250. GYÉMÁNT, Ladislau. Ideea europeană la sfârşitul primului război mondial. 42, 2003,
p. 407-418.
251. MÁDLY, Loránd. Aspecte ale atentatului din 18 februarie 1853 contra împăratului
Francisc Iosif. 41, 2002, p. 293-316.
252. MAMINA, Alexandru. Tipuri monarhice europene la sfârşitul secolului al XIX-lea şi
începutul secolului al XX-lea. 44, 2005, p. 245-268.
253. MÂNDRUŢ, Stelian. Anii de studii universitare clujene ai istoricului I. Tóth Zoltán
(1929-1934). 43, 2004, p. 593-610.
254. MUREŞANU, Camil. L’identité nationale en voie de transition. 37, 1998, p. 171-176.
255. PAVEL, Teodor. Laic şi ecleziastic în revoluţiile de la 1848 din Europa Centrală. 42,
2003, p. 259-268.
256. POP, Ioan Aurel. Regatul Ungariei între Apus şi Răsărit: catolici şi noncatolici în secolele
XIII-XIV. 36, 1997, p. 309-315.
257. POP, Ioan Aurel. Europa Centrală – între hegemonii şi rivalităţi. 40, 2001, p. 341-350.
258. PUŞCAŞ, Vasile. SUA „descoperă” Europa Centrală (1919). Raportul expertului
american H. V. Harlan despre aria central europeană. 38-39, 1999-2000, p. 207-217.
259. TURCUŞ, Şerban. Monarhia pontificală clasică. Principii ecclesiologice şi realităţi
instituţionale. 38-39, 1999-2000, p. 9-45.
260. TURCUŞ, Veronica. Influsso dell’architettura cistercense sull’edilizia non-appartenente
all’ordine. Il caso italiano. 40, 2001, p. 15-25.
261. VARGA, Attila. Imaginea Conciliului Vatican I în presa maghiară ardeleană, 1869-1872.
41, 2002, p. 369-378.
262. VÁRI, Alexandru. Ipostaze ale alterităţii: prostituţie, sexualitate şi imaginea femeii la
Viena şi Budapesta între 1890-1914. 35, 1996, p. 225-240.
263. VITCU, Dumitru. Semnificaţia politică a unui act de cultură. (Un episod din istoria
Bibliotecii „Corvina”). 42, 2003, p. 373-378.
XI. VARIA
264. Activitatea ştiinţifică a Institutului de Istorie în anul 1995. 35, 1996, p. 504-505.
265. Activitatea ştiinţifică a Institutului de Istorie în anul 1996. 36, 1997, p. 417-418.
266. Activitatea ştiinţifică a Institutului de Istorie în 1998. 37, 1998, p. 387-388.
267. Activitatea ştiinţifică a Institutului pe anul 2002. 42, 2003, p. 478-483.

268. BOLOVAN, Ioan. Cronica activităţii ştiinţifice a Institutului de Istorie pe anul 1994. 34,
1995, p. 451-453.
269. Burse. Călătorii de documentare. Schimburi interacademice. 36, 1997, p. 414-416.
270. Cărţi intrate în fondul Bibliotecii Institutului de Istorie din Cluj-Napoca în anii 1999-
2000. 38-39, 1999-2000, p. 237-242.
271. Cărţi intrate în fondul Bibliotecii Institutului de Istorie din Cluj-Napoca în anul 2001. 40,
2001, p. 427-431.
272. Cărţi intrate în fondul Bibliotecii Institutului de Istorie din Cluj-Napoca în anul 2002. 41,
2002, p. 435-439.
273. Cărţi intrate în Biblioteca Institutului de Istorie „George Bariţ” în anul 2004. 43, 2004,
p. 724-728.
274. Cărţi intrate în Biblioteca Institutului de Istorie „George Bariţ” în anul 2005. 44, 2005,
p. 641-643.
275. Cărţi sosite la redacţie. 34, 1995, p. 449.
276. Cărţi sosite la redacţie. 36, 1997, p. 411-413.
277. Cărţi şi reviste sosite la redacţie. 35, 1996, p. 500.
278. CÂMPEANU, Remus. Cercetări efectuate în Arhivele maghiare din Budapesta în
perioada 15-30 octombrie 1995. 35, 1996, p. 501-502.
279. EDROIU, Nicolae. Comisia Mixtă de Istorie Româno-Slovacă (9-l3 septembrie 2002).
41, 2002, p. 443-445.
280. EDROIU, Nicolae. A VI-a Reuniune a Comisiei Mixte de Istorie Româno-Slovacă
(Bratislava, 25-28 mai 2004). 43, 2004, p. 722-724.
281. GROSS, Lidia; MÂNDRUŢ, Stelian. Documentare şi reuniuni ştiinţifice în Ungaria. 35,
1996, p. 503.
282. Indici de vizibilitate ai Institutului „G. Bariţ” în anul 2003. 43, 2004, p. 713-720.
283. Indici de vizibilitate ai Institutului de Istorie „G.Bariţ” în anul 2004. 44, 2005, p. 629-
641.
284. MÂNDRUŢ, Stelian. Comisia Mixtă Româno-Maghiară de Istorie (23-24 aprilie 2002).
41, 2002, p. 441-443.
285. MÂNDRUŢ, Stelian. Comisia Mixtă de Istorie Româno-Maghiară (Arad, 20-21 mai
2004). 43, 2004, p. 721-722.
286. MÂRZA, Radu. Sesiunea de la Levoča a „Südostdeutsche Historische Kommission” (24-
27 septembrie 1998). 37, 1998, p. 311-313.
287. Participări la manifestări ştiinţifice. 42, 2003, p. 483-490.
288. SUCIU, Dumitru. Stagiu de documentare la Budapesta. 35, 1996, p. 502-503.
XII. NECROLOAGE
289. BOLOVAN, Ioan. In memoriam Leonid Boicu: 1929-1997. 36, 1997, p. 419.
290. BOTEZAN, Liviu. *** Károly Dénes (1928-2004). 43, 2004, p. 730.
291. DÖRNER, Anton. *** Gustav I. Gündisch (1907-1996). 35, 1996, p. 506.
292. MÂNDRUŢ, Stelian. *** Marina Vlasiu (1913-1998). 37, 1998, p. 391-392.
293. MÂNDRUŢ, Stelian. *** Ioan Cicală (1926-2002). 41,2002, p. 447-448.
294. MUREŞANU, Camil. *** Ştefan Pascu (1914-1998). 37, 1998, p. 389-390.
295. MUREŞANU, Camil. *** Eugen Glück (1927-2004). 43, 2004, p. 731.
296. *** Dani János (1923-2005). 44, 2005, p. 647.
297. TRAŞCĂ, Ottmár. *** Valeriu Florin Dobrinescu (1943-2003). 43, 2004, p. 729-730.
XIII. RECENZII
A. Cărţi
298. xxx O anchetă stalinistă (1937-1938). Lichidarea lui Marcel Pauker, Bucureşti, 1995,
323 p. 35, 1996, p. 499.
299. ARDELEAN, Livia. Documenta Romaniae Historica, C Transilvania, vol. XIV,
Bucureşti, 2002, LX, 815 p. 43, 2004, p. 665-666.
300. ARDELEAN, Livia. Studii de istorie medievală şi premodernă, Cluj-Napoca, 2003, 513
p. 43, 2004, p. 672-673.
301. BÁTHORY, Ludovic. Zsolt K. Lengyel, Auf der Suche nach dem Kompromiss.
Vorsprünge und Gestalten des frühen Transsilvanismus 1918-1928, München, 1993, 470
p. 36, 1997, p. 398-400.
302. BÁTHORY, Ludovic. Nicolae Păun, Construcţia europeană modernă. Idei, doctrine,
fapte şi instituţii economice. De la Congresul de la Viena (1815) la Tratatul de la Roma
(1957), Cluj-Napoca, 1997, 214 p. 37, 1998, p. 363-367.
303. BÁTHORY, Ludovic. Ladislau Gyémánt, Preistoria construcţiei europene, Cluj-Napoca,
1999, 464 p. 41, 2002, p. 405-411.
304. BÁTHORY, Ludovic; IANCU, Gheorghe. Das Jahr 1919 in der Tschechoslowakei und
in Ostmitteleuropa, München, 1993, 261 p. 35, 1996, p. 483-486.
305. BELU, Sabin. Vladimir Hanga, Istoria dreptului românesc, Iaşi, 1994, 146 p. 36, 1997,
p. 369-370.
306. BOCŞAN, Nicolae. Camil Mureşanu, Naţiune, naţionalism. Evoluţia naţionalităţilor,
Cluj-Napoca, 1996, 308 p. 35, 1996, p. 450-452.
307. BOLOVAN, Ioan. Sabin Manuilă, Wilhelm Fildeman, The Jewish Population in Romania
during World War II / Populaţia evreiască din România în timpul celui de-al doilea
război mondial, Iaşi, 1994, 62 p. 34, 1995, p. 445-446.
308. BOLOVAN, Ioan. Constituţiile române, Bucureşti, 1995, 288 p. 35, 1996, p. 436.
309. BOLOVAN, Ioan. Minorităţile naţionale din România, 1918-1925. Documente,
Bucureşti, 1995, 783 p. 35, 1996, p. 444-445.
310. BOLOVAN, Ioan. Vasilie Popp, Disertaţie despre tipografiile româneşti în Transilvania
şi învecinatele ţări de la începutul lor până la vremile noastre, Cluj-Napoca, 1995, 226 p.
35, 1996, p. 438-439.
311. BOLOVAN, Ioan. Procese politice antiromâneşti care au zguduit Transilvania în toamna
anului 1848, Bucureşti, 1995, 194 p. 35, 1996, p. 439-440.
312. BOLOVAN, Ioan. Statisztikai adatforrások. Bibliográfia 1990-1994, Budapest, 1995,
174 p. 36, 1997, p. 355-356.
313. BOLOVAN, Ioan. Dumitru Suciu, Monarhia şi făurirea României Mari, 1866-1918,
Bucureşti, 1997, 336 p. 36, 1997, p. 375-376.
314. BOLOVAN, Ioan. Nicolae Bocşan, Ideea de naţiune la românii din Transilvania şi Banat
(secolul al XIX-lea), Cluj-Napoca, 1997, 256 p. 37, 1998, p. 370-371.
315. BOLOVAN, Ioan. Valeriu Leu, Modernizare şi imobilism. Sate şi oameni din Banat la
începutul veacului XX în documente memorialistice, Reşiţa, 1998, 128 p. 37, 1998,
p. 371-372.
316. BOLOVAN, Ioan. Ioan Lumperdean, Literatura economică românească din Transilvania
la începutul epocii moderne, Bucureşti, 1999, 380 p. 38-39, 1999-2000, p. 259-260.
317. BOLOVAN, Ioan. Bogdan Murgescu, Istorie românească – istorie universală (600-
1800), Bucureşti, 1999, 214 p. 38-39, 1999-2000, p. 250-251.
318. BOLOVAN, Ioan. Simona Nicoară, Mitologiile revoluţiei paşoptiste româneşti. Istorie şi
imaginar, Cluj-Napoca, 1999, 349 p. 38-39, 1999-2000, p. 261-263.
319. BOLOVAN, Ioan. Barbu Ştefănescu, Lumea rurală din Crişana între Ev Mediu şi
Modern, Oradea, 1998, 251 p.; Barbu Ştefănescu, Bodo Edith, Ruperea tăcerii, Oradea,
1998, 472 p. 38-39, 1999-2000, p. 258-259.
320. BOLOVAN, Sorina Paula. Vladimir Trebici, Demografie. Excerpta et selecta, Bucureşti,
1996, 190 p. 36, 1997, p. 370-372.
321. BOLOVAN, Sorina Paula. Recensământul din 1850 Transilvania, Bucureşti, 1996, 414 p.;
Recensământul din 1857 Transilvania, ed. I, Bucureşti, 1996, 281 p.; Recensământul din
1857 Transilvania, ed. II, Bucureşti, 1997, 584 p.; Recensământul din 1880 Transilvania,
Bucureşti, 1997, 459 p. 37, 1998, p. 367-370.
322. BOLOVAN, Sorina Paula. Identitate şi alteritate. Studii de imagologie, vol. 2, Cluj-
Napoca, 1998, 386 p. 38-39, 1999-2000, p. 270-271.
323. BUCUR, Ioan Marius. Larry L. Watts, O Casandră a României. Ion Antonescu şi lupta
pentru reformă 1918-1941, Bucureşti, 1994, 438 p. 34, 1995, p. 401-408.
324. CATALAN, Gabriel. Dorin Dobrincu, Proba infernului. Personalul de cult în sistemul
carceral din România potrivit documentelor Securităţii, 1959-1962, Bucureşti, 2004,
XXXVI + 155 p. 44, 2005, p. 612-616.
325. CÂMPEANU, Remus. Jeanne C. Fawtier Stone, Lawrence Stone, An open elite? England
1540-1880, Oxford, 1986, 369 p. 35, 1996, p. 457-458.
326. CÂMPEANU, Remus. Konya Péter, Az eperjesi vértörvényszék – 1687, Budapest, 1994,
138 p. 35, 1996, p. 474-476.
327. CÂMPEANU, Remus. Ioan Marin Mălinaş, Situaţia învăţământului bisericesc al
românilor în contextul reformelor şcolare din timpul domniei împărătesei Maria Tereza
(1740-1780), a împăraţilor Iosif al II-lea (1780-1790) şi Leopold al II-lea (1790-1792),
Oradea, 1994, 239 p. 35, 1996, p. 479-480.
328. CÂMPEANU, Remus. Aurel Răduţiu, Ladislau Gyémánt, Repertoriul izvoarelor
statistice privind Transilvania 1690-1847, Cluj, [1995], CIX + 819 p. 35, 1996, p. 430-
433.
329. CÂMPEANU, Remus. Laura Stanciu, Biografia unei atitudini: Petru Maior (1760–
1821), Cluj-Napoca, 2003, 631 p. 43, 2004, p. 683-685.
330. CHINDRIŞ, Ioan. Gelu Neamţu, Revoluţia românilor din Transilvania 1848-1849, Cluj-
Napoca, 1996, 200 p. 36, 1997, p. 372-375.
331. CHINDRIŞ, Ioan. Melinda Mitu, Problema românească reflectată în cultura maghiară
din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Cluj-Napoca, 2000, 627 p. 40, 2001, p. 385-
394.
332. CIORĂSCU, Paula; MÂNDRUŢ, Stelian. Kulturdialog und akzeptierte Vielfalt?
Rumänien und rumänische Sprachgebiete nach 1918, Stuttgart, 1999, 288 p. 40, 2001,
p. 406-407.
333. COSMA, Ela. Deportarea etnicilor germani din România în Uniunea Sovietică-1945.
Culegere de documente de arhivă, Sibiu, 1994, 128 p. 34, 1995, p. 421-423.
334. COSMA, Ela. Kursbuch 115. Kollaboration, Berlin, 1994, 190 p. 34, 1995, p. 446-448.
335. COSMA, Ela. Problematica evreiască ilustrată în colecţiile B.C.U. din Cluj-Napoca,
Cluj-Napoca, 1995, 197 p. 34, 1995, p. 419.
336. COSMA, Ela. Anton Raţiu, Românii de la est de Bug, cercetări etno-sociologice şi
culegere de folclor, Bucureşti, 1994, 168 p. 34, 1995, p. 436-437.
337. COSMA, Ela. A History of Romania, Iaşi, 1995, 721 p. 35, 1996, p. 446-448.
338. COSMA, Ela. Siebenbürgen zwischen den beiden Weltkriegen, Köln, 1994, IX, 396 p. 35,
1996, p. 489-492.
339. COSMA, Ela. Die Deutschen in Ostmittel-und Südosteuropa. Geschichte-Wirtschaft-
Recht-Sprache, 2 vol., München, 1995, 327, 251 p. 36, 1997, p. 335-342.
340. COSMA, Ela. Interethnische und Zivilisationsbeziehungen im siebenbürgischen Raum,
Cluj, 1996, 290 p. 36, 1997, p. 380-384.
341. COSMA, Ela. Arhiepiscopul Bartolomeu, Clujul universitar al generaţiei 1946 în

memoriile lui Valeriu Anania, Cluj, 1996, 47 p. 37, 1998, p. 332-334.
342. COSMA, Ela. Worte als Gefahr und Gefährdung. Fünf deutsche Schriftsteller vor Gericht
(15. September 1959 – Kronstadt / Rumänien). Zusammenhänge und Hintergründe.
Selbstzeugnisse und Dokumente, München, 1993, 444 p. 37, 1998, p. 328-330.
343. COSMA, Ela. Sorina Paula Bolovan, Familia în satul românesc din Transilvania. A doua
jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Cluj-Napoca, 1999, 395 p. 38-
39, 1999-2000, p. 263-264.
344. COSMA, Ela. Georg Hromadka, Kleine Chronik des Banater Berglandes, München,
1993, 120 p. 38-39, 1999-2000, p. 253.
345. COSMA, Ela. Die ungarische Revolution von 1848/49. Vergleichende Aspekte der
Revolutionen in Ungarn und Deutschland, Hamburg, 1999, 199 p. 40, 2001, p. 421-423.
346. COSMA, Ela. Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu, Revoluţia de la 1848-1849 în zona
regimentului grăniceresc năsăudean. Contribuţii istorice şi demografice, Cluj-Napoca,
2003, 280 p. 43, 2004, p. 688.
347. COSMA, Ela. Sorina Paula Bolovan, Ioan Bolovan, Die Deutschen in Rumänien, Cluj-
Napoca, 2002, 141 p. 43, 2004, p. 696-697.
348. COSMA, Ela. Florin Mureşan, Satul românesc din nord-estul Transilvaniei la mijlocul
secolului al XVIII-lea (teză de doctorat). 43, 2004, p. 681-682.
349. COSMA, Ela. Populaţie şi societate. Studii de demografie istorică a Transilvaniei
(secolele XVIII-XX), Cluj-Napoca, 2003, 339 p. 43, 2004, p. 680-681.
350. COSMA, Ela. Simona Ioana Bala, Universul feminin în cultura şi spiritualitatea
tradiţională a poporului român. Ţara Crişurilor, teză de doctorat susţinută la
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, coordonator
ştiinţific dr. Corneliu Bucur, Sibiu, 2003, 434 p. 44, 2005, p. 617-618.
351. COSMA, Ela. Cărţi despre romi: Nicolae Bobu, Book about Rroms. Common Law – A
Legal Peace Process, Cluj-Napoca, 2002, 107 p.; Gheorghe Sarău, Mic dicţionar rom-
român, Bucureşti, 1992, 173 p.; Gheorghe Sarău, Limba romani, Bucureşti, 1994;
Gheorghe Sarău, Dicţionar rrom (spoitoresc) - român, Bucureşti, 1998, 141 p.; Gheorghe
Sarău, Corneliu Colceriu, Dicţionar român-rrom (căldărăresc). Dicţionar rrom
(căldărăresc)-român, Bucureşti, 1998, 141 p.; Gheorghe Sarău, Rromii, India şi limba
rromani, 1998; Gheorghe Sarău, Ghid de conversaţie român-rom, 2000; Gheorghe Sarău,
Dicţionar rrom-român, Cluj-Napoca, 2000; Costică Băţălan, Rromane taxtaja. Nestemate
din folclorul rromilor, Bucureşti-Cluj, 2002, 220 p.; Könczei Csila, Ileana Lăcătuş, Ilonka
néni, Cluj-Napoca, 2002, 323 p.; Otto Daettwyler, Matéo Maximoff, Tsiganes.
Wanderndes Volk auf endloser Straβe. Zürich, 1959, 29 p.; Jean-Pierre Liegeois, Nicolae
Gheorghe, Romii: o minoritate a Europei (Minority Rights Group International), Oradea,
1996, 40 p. 44, 2005, p. 618-622.
352. COSMA, Ela. Ioan Ionescu, Permanenţe autohtone şi creştine româneşti, Bârda, 2003,
234 p. 44, 2005, p. 616-617.
353. CRISTEA, Nadia. Valeriu Cozma, Istoria Universităţii de Stat din Moldova (1946-1996),
Chişinău, 1996, 560 p. 37, 1998, p. 353-354.
354. CRISTEA, Nadia. Wilhelmus Petrus van Meurs, Chestiunea Basarabiei în istoriografia
comunistă, Chişinău, 1996, 525 p. 37, 1998, p. 355-357.
355. EDROIU, Nicolae. Din publicaţiile Arhivelor Statului Cluj. Din istoria arhivelor
ardelene. 75 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Statului Cluj, Cluj-Napoca, 1995, 356 p.
35, 1996, p. 459-460.
356. EDROIU, Nicolae. Sever Dumitraşcu, Biharea I. Săpăturile arheologice din anii 1973-
1980, Oradea, 1994, 486 p. 35, 1996, p. 462-465.
357. EDROIU, Nicolae. II. Rákóczi Ferenc erdélyi hadserege, Oradea, 1994, 652 p. 35, 1996,
p. 437-438.
358. EDROIU, Nicolae. Ioan Aurel Pop, Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza
statului medieval în Transilvania, Cluj-Napoca, 1996, 245 p. 35, 1996, p. 465-467.
359. GIURAN, Valeriu. Florica Dobre, Alesandru Duţu, Campania din Est în Ordine de zi,
1941-1944 (vol. IV). Golgota Estului de la Stalingrad şi din Caucaz la Prut (1942-1944),
Bucureşti, 1997, 256 p. 38-39, 1999-2000, p. 246-247.
360. GROSS, Lidia. Einungen und Bruderschaften in der spätmittelalterlichen Stadt, Köln,
1993, 205 p. 34, 1995, p. 429-430.
361. GROSS, Lidia. Konrad G. Gündisch, Das Patriziat siebenbürgischer Städte im
Mittelalter, Köln, 1993, 465 p. 34, 1995, p. 425-427.
362. GROSS, Lidia. Ortsnamenbuch, Heidelberg, 1992. 34, 1995, p. 420-421.
363. GROSS, Lidia. L’église et le peuple chrétien dans les pays de l’Europe du Centre-Est et
du Nord (XIV-e – XV-e siècle), Rome, 1990, 338 p. 35, 1996, p. 454-455.
364. GROSS, Lidia. Paul Niedermaier, Der mittelalterliche Städtebau in Siebenbürgen, im
Banat und im Kreischgebiet. Teil I: Die Entwicklung vom Anbeginn bis 1241, Heidelberg,
1996, 328 p. 36, 1997, p. 401.
365. GROSS, Lidia. Urkunden-Regesten aus dem Archiv der Stadt Bistritz in Siebenbürgen. III
Band (1571-1585), Köln, 1995, 600 p. 36, 1997, p. 344-345.
366. GROSS, Lidia. Georg Gerster, Martin Rill, Siebenbürgen im Flug. Das deutsche
Siedlungsgebiet: seine Kirchenburgen, Dörfer, Städte und Landschaften, München, 1997,
267 p. 37, 1998, p. 352-353.
367. GROSS, Lidia. Spiritualität und Herrschaft. Konferenzband zu „Zisterzienser Multimedia
– Museen”, Berlin, 1998, 350 p. 37, 1998, p. 351-352.
368. GROSS, Lidia. Dénes Wildner, Ortslexikon der ehemaligen Gebiete des historischen
Ungarn / A történelmi Magyarország egykori területeinek helynévtára, Bd. 1-2, München,
1996, 1998, 646, 538 p. 37, 1998, p. 350-351.
369. GROSS, Lidia. Harald Zimmermann, Siebenbürgen und seine Hospites Theutonici,
Vorträge und Forschungen zur südostdeutschen Geschichte. Festgabe zum 70.
Geburtstag, Köln, 1996, 357 p. 37, 1998, p. 349-350.
370. GROSS, Lidia. J.F.Böhmer, Regesta Imperii. II Sächsische Zeit. 5. Abteilung.
Papstregesten (911-1024), Wien, 1998, 490 p. 38-39, 1999-2000, p. 243-245.
371. GROSS, Lidia. Die Pfarrer und Lehrer der evangelischen Kirche A.B. in Siebenbürgen. I
Band: Von der Reformation bis zum Jahre 1700, Köln, 1998, 439 p. 38-39, 1999-2000,
p. 250.
372. GROSS, Lidia. Ioan Drăgan, Nobilimea românească din Transilvania între anii 1440-
1514, Bucureşti, 2000, 466 p. 40, 2001, p. 397-398.
373. GROSS, Lidia. Silber und Salz in Siebenbürgen, vol. 1-3, Bochum, 1999, 1724 p. 40,
2001, p. 398-399.
374. GROSS, Lidia. Doi cronicari ardeleni din secolul al XVII-lea = Zwei Siebenbürger
Chronisten aus dem 17. Jahrhundert, Timişoara, 2001, 192 p. 41, 2002, p. 430-431.
375. GROSS, Lidia. Transilvania şi saşii ardeleni în istorigrafie, Sibiu, 2001, 222 p. 41, 2002,
p. 431-432.
376. GROSS, Lidia. Şerban Turcuş, Sinodul general de la Buda (1279), Cluj-Napoca, 2001,
286 p. 41, 2002, p. 433-434.
377. GROSS, Lidia. Harald Zimmermann, Der Deutsche Orden im Burzenland. Eine
Diplomatische Untersuchung, Köln, 2000, 246 p. 41, 2002, p. 432.
378. GROSS, Lidia. Csukovits Enikő, Közepkóri magyar zárandok, Budapest, 2003, 260 p. 43,
2004, p. 676.
379. GROSS, Lidia. Historia manet. Volum omagial Demény Lajos, Bucureşti, 2001, 550 p.
43, 2004, p. 671.
380. GROSS, Lidia. Mályusz Elemér, Klió szolgálatában. Válogatott történelmi tanulmányok,
Budapest, 2003, 518 p. 43, 2004, p. 673-674.
381. GROSS, Lidia. Veronica Turcuş, Bibliografia arhitecturii cisterciene. Abaţiile europene
şi cazul transilvan, Cluj-Napoca, 2003, 192 p. 43, 2004, p. 675.
382. GROSS, Lidia. Vekov Károly, Locul de adeverire din Alba Iulia (secolele XIII-XIV),
Cluj-Napoca, 2003, 450 p. 43, 2004, p. 674-675.
383. GROSS, Lidia. Zsigmondkori Oklevéltár, VIII (1421), Budapest, 2003, 503 p. 43, 2004,
p. 675.
384. HRISTODOL, Gheorghe. Bibliografia Dobrogei. 1990. Prezentare selectivă, Constanţa,
1991, 432 p. 35, 1996, p. 433-436.
385. HRISTODOL, Gheorghe. Valentin Ciorbea, Portul Constanţa de la antichitate la
mileniul III, Constanţa, /1994/, 280 p. 35, 1996, p. 471-474.
386. HRISTODOL, Gheorghe. Max Demeter Peyfuss, Chestiunea aromânească. Evoluţia ei
de la origini până la pacea de la Bucureşti (1913) şi poziţia Austro-Ungariei, Bucureşti,
1994, 142 p. 35, 1996, p. 468-471.
387. HRISTODOL, Gheorghe. Anghel Popa, Societatea academică „Junimea” din Cernăuţi.
1878-1938, Câmpulung Moldovenesc, 1997, 175 p. 37, 1998, p. 372-375.
388. IANCU, Gheorghe. Alexandru Lapedatu, Amintiri, Cluj-Napoca, 1998, 230 p. 37, 1998,
p. 358-360.
389. IANCU, Gheorghe. Marcel Ştirban, Din istoria României, 1918. Desăvârşirea unităţii
statului român. Omagiu generaţiei Marii Uniri la împlinirea a opt decenii (1918-1998),
vol. 3-4, Târgu Mureş, 1998, 206, 347 p. 37, 1998, p. 360-362.
390. IANCU, Gheorghe. Dumitru Suciu, Antecedentele dualismului austro-ungar şi lupta
naţională a românilor din Transilvania 1848-1867, Bucureşti, 2000, 322 p.; Dumitru
Suciu, Mişcarea antidualistă a românilor din Austro-Ungaria şi Ilie Măcelariu (1867-
1891), Bucureşti, 2002, 550 p. 41, 2002, p. 429-430.
391. ISAC, Ionuţ. Simion Bărnuţiu, Istoria filosofiei, Bucureşti, 2000, 256 p. 40, 2001, p. 417-
419.
392. ISAC, Ionuţ. Ioan Chindriş, Memoriale 100, Cluj-Napoca, 1998, 478 p. 40, 2001, p. 416-
417.
393. ISAC, Ionuţ. Inochentie Micu-Klein, Arhieraticon, Bucureşti, 2000, 131 p. 40, 2001,
p. 417.
394. LECTOR. Alexandru Stănciulescu-Bârda, Bibliografia revistei „Biserica Ortodoxă
Română” (1847-1994), vol. 3, Bârda, 2002, 644 p. 43, 2004, p. 708.
395. LUMPERDEAN, Ioan. Geopolitica, vol. 1, Iaşi, 1994, 572 p. 35, 1996, p. 452-453.
396. MÁDLY, Loránd. Edda Binder-Iijima, Die Institutionalisierung der rumänischen
Monarchie unter Carol I (1866-1881), München, 2003, 628 p. 43, 2004, p. 691-695.
397. MÂNDRUŢ, Stelian. Din viaţa şi activitatea economistului profesor Victor Jinga.
Culegere de studii, Oradea, 1994, 88 p. 34, 1995, p. 440.
398. MÂNDRUŢ, Stelian. Galántai József, Trianon and the Protection of Minorities,
Budapest, 1992, 179 p. 34, 1995, p. 443-445.
399. MÂNDRUŢ, Stelian. Géza Andreas von Geyr, Sándor Wekerle. 1848-1921. Die
politische Biographie eines ungarischen Staatsmannes der Donaumonarchie, München,
1993, 529 p. 34, 1995, p. 438-440.
400. MÂNDRUŢ, Stelian. Al. Husar, Ideea europeană sau Noi şi Europa (istorie, cultură,
civilizaţie), Iaşi, 1993, 390 p. 34, 1995, p. 435-436.
401. MÂNDRUŢ, Stelian. Ioachim Crăciun şi Bibliografia românească, Cluj-Napoca, 1994,
110 p. 34, 1995, p. 418-419.
402. MÂNDRUŢ, Stelian. Ion Nistor (1876-1962), Iaşi, 1993, 147 p.; Victor Slăvescu (1891-
1977), Bucureşti, 1993, 113 p. 34, 1995, p. 440-441.
403. MÂNDRUŢ, Stelian. Gligor Popi, Românii din Banatul sârbesc în secolele XVIII-XX.
Pagini de istorie şi cultură: Panciova, Bucureşti, 1993, 273 p. 34, 1995, p. 437-438.
404. MÂNDRUŢ, Stelian. Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire
istoriografică românească (1843-1943), Iaşi, 1993, 396 p. 34, 1995, p. 443.
405. MÂNDRUŢ, Stelian. Südosteuropa-Bibliographie. Band 6/1. Rumänien 1971-1980,

München, 1992, 664 p. 34, 1995, p. 419-420.
406. MÂNDRUŢ, Stelian. Maria Berényi, Istoria Fundaţiei Gojdu (1870-1952). A Gozsdu
alapitvány története (1870-1952), Budapest, 1995, 136 p. 35, 1996, p. 481-482.
407. MÂNDRUŢ, Stelian. Briefe an Georg Daniel Teutsch, Bukarest, 1994, 375 p. 35, 1996,
p. 440-442.
408. MÂNDRUŢ, Stelian. Csucsuja István, Vocaţia libertăţii. Lajos Mocsáry şi românii, Cluj-
Napoca, 1994, 206 p. 35, 1996, p. 442-444.
409. MÂNDRUŢ, Stelian. Szász Zoltán, A románok története, Budapest, 1993, 195 p. 35,
1996, p. 448-450.
410. MÂNDRUŢ, Stelian. Szőgi László, Magyarorsági diákok a Habsburg Birodalom
egyetemein. I. 1790-1850, Budapest, 1994, 392 p. 35, 1996, p. 477-479.
411. MÂNDRUŢ, Stelian. Ionuţ Costea, István Király, Doru Radosav, Fond Secret. Fond „S”
special. Contribuţii la istoria fondurilor secrete de bibliotecă din România. Studiu de caz.
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 1995, 362
p. 36, 1997, p. 386-388.
412. MÂNDRUŢ, Stelian. Klaus Heitmann, Imaginea românilor în spaţiul lingvistic german,
1775-1918. Un studiu imagologic, Bucureşti, 1995, 375 p.; Klaus Heitmann, Oglinzi
paralele. Studii de imagologie româno-germană, Bucureşti, 1996, 246 p. 36, 1997,
p. 402-405.
413. MÂNDRUŢ, Stelian. Itinerarii istoriografice. Profesorului Leonid Boicu la împlinirea
vârstei de 65 de ani, Iaşi, 1996, 565 p. 36, 1997, p. 405-407.
414. MÂNDRUŢ, Stelian. Mariusz Kulczykowski, Zydzistudenci Uniwersytetu Jagiellonskiego
w dobie autonomiecznej Galicji (1867-1918), Krakow, 1995, 435 p. 36, 1997, p. 388-391.
415. MÂNDRUŢ, Stelian. Emil Niederhauser, A történetirás története Kelet-Europában,
Budapest, 1995, 696 p. 36, 1997, p. 361-363.
416. MÂNDRUŢ, Stelian. Jovan Pejin, Knije, listovi, časopisi i muzidkalije štampe i
objavljene u Kikindi, 1876-1994. Prilog bibliograpiji, Kikinda, 1995, 78 p. 36, 1997,
p. 354-355.
417. MÂNDRUŢ, Stelian. Vasile Puşcaş, Universitate. Societate. Modernizare. Organizarea
şi activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj. 1919-1940, Cluj-Napoca, 1995, 310 p.
36, 1997, p. 385-386.
418. MÂNDRUŢ, Stelian. Ioachim-Peter Storfa, Die politischen Schriften des Mihai
Eminescu, Wien, 1995, 222 p. 36, 1997, p. 391-393.
419. MÂNDRUŢ, Stelian. Documente privind mişcarea naţională a românilor din
Transilvania, vol. 1: 1881-1891, Bucureşti, 1997, 604 p.; Nicolae Josan, Adeziunea
populară la mişcarea memorandistă (1892-1895). Mărturii documentare, Bucureşti,
1996, 576 p. 37, 1998, p. 339-342.
420. MÂNDRUŢ, Stelian. Otto Greffner, Şvabii (germanii) din Banat. O scurtă istorie, Arad,
1994, 155 p. 37, 1998, p. 334-336.
421. MÂNDRUŢ, Stelian. Karl Kurt Klein, 1897-1997. Corespondenţă, Cluj-Napoca, 1997,
573 p. 37, 1998, p. 345-346.
422. MÂNDRUŢ, Stelian. Metropolen und Provinzen in Altösterreich (1880-1918), Iaşi, 1996,
311 p. 37, 1998, p. 336-339.
423. MÂNDRUŢ, Stelian. Miodrag Milin, Timişoara în revoluţie şi după, Timişoara, 1997,
223 p.; O enigmă care împlineşte şapte ani: Timişoara, 1989-1996, Bucureşti, 1997, 186 p.
37, 1998, p. 347-349.
424. MÂNDRUŢ, Stelian. Gligor Popi, Românii din Banatul iugoslav (1918-1941), Timişoara,
1996, 285 p. 37, 1998, p. 343-345.
425. MÂNDRUŢ, Stelian. Scrisori către N. Iorga. Vol. 5 (1916-1918), Bucureşti, 1996, 288 p.
37, 1998, p. 342-343.
426. MÂNDRUŢ, Stelian. Mihai Ştefan Ceauşu, Bucovina habsburgică. De la anexare la

Congresul de la Viena. Iosefinism şi postiosefinism (1774-1815), Iaşi, 1998, 249 p.;
Kakucs Lajós, Contribuţii la istoria agriculturii din Banat. Secolele XVIII-XIX,
Timişoara, 1998, 275 p. 38-39, 1999-2000, p. 254-255.
427. MÂNDRUŢ, Stelian. Corneliu Crăciun, Societăţi academice din Bucovina (I).
„Arboroasa” şi „Junimea”, Oradea, 1997, 224 p.; Eugenia Glodariu, Asociaţiile
culturale ale tineretului studios român din Monarhia habsburgică, Cluj-Napoca, 1998,
416 p. 38-39, 1999-2000, p. 256-257.
428. MÂNDRUŢ, Stelian. Die Rumänen und Europa vom Mittelalter bis zur Gegenwart,
Wien, 1997, 299 p. 38-39, 1999-2000, p. 252-253.
429. MÂNDRUŢ, Stelian. Documente privind mişcarea naţională a românilor din
Transilvania, vol. 2: 1892-1894, Bucureşti, 1998, 659 p. 38-39, 1999-2000, p. 245-246.
430. MÂNDRUŢ, Stelian. Elisabeta Faiciuc, Sextil Puşcariu (1877-1948). Biobibliografie,
Cluj-Napoca, 1998, 387 p.; Lucia Turc, Bibliografia istorică a Transilvaniei (1936-1944).
Bibliografie selectivă. Bibliographie historique de la Transylvanie, Cluj-Napoca, 1998,
350 p. 38-39, 1999-2000, p. 247-248.
431. MÂNDRUŢ, Stelian. Peter Hasslinger, Arad. November 1918. Oszkár Jászi und die
Rumänen in Ungarn 1900 bis 1918, Wien, 1993, 165 p. 38-39, 1999-2000, p. 266-267.
432. MÂNDRUŢ, Stelian. Lipcsey Ildikó, Nicolae Iorga és az erdélyi magyarok, Budapest,
1998, 191 p. 38-39, 1999-2000, p. 269.
433. MÂNDRUŢ, Stelian. Thomas Nägler, Românii şi saşii până la 1848 (Relaţii economice,
sociale şi politice), Sibiu, 1997, 420 p.; Die Rumänen und die Siebenbürger Sachsen vom
12. Jahrhundert bis 1848, Hermannstadt, 1999, 287 p. 38-39, 1999-2000, p. 260-261.
434. MÂNDRUŢ, Stelian. Artur Adamovics Nyepokojcsickij, Az erdélyi hadjárat orosz
szemmel. 1849, Budapest, 1999, 230 p. 38-39, 1999-2000, p. 264-265.
435. MÂNDRUŢ, Stelian. Ioan Opriş, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Bucureşti,
1996, 363 p.; Alexandru Lapedatu şi contemporanii săi, Cluj-Napoca, 1997, 175 p.;
Alexandru Lapedatu. Amintiri, Cluj-Napoca, 1998, 299 p. 38-39, 1999-2000, p. 267-268.
436. MÂNDRUŢ, Stelian. Adrian Silvan Ionescu, Învăţământul artistic românesc. 1830-1892,
Bucureşti, 1999, 431 p. 40, 2001, p. 400-401.
437. MÂNDRUŢ, Stelian. Kese Katalin, Kultúra és filológia a Román Tanszék történetének
tükrében, Budapest, 1999, 304 p. 40, 2001, p. 419-420.
438. MÂNDRUŢ, Stelian. Alexander Krischan, Banaterforschung als Aufgabe. Auszug aus
dem Gesamtwerk, München, 1999, 384 p. 40, 2001, p. 405-406.
439. MÂNDRUŢ, Stelian. L’enseignement des Élites en Europe Centrale (19-e – 20-e siècles),
Cracovie, 1999, 225 p. 40, 2001, p. 407-408.
440. MÂNDRUŢ, Stelian. Lucian Nastasă, Generaţie şi schimbare în istoriografia română.
(Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX), Cluj-Napoca, 1999, 150 p. 40, 2001,
p. 401-402.
441. MÂNDRUŢ, Stelian. Gligor Popi, Românii din Banatul sârbesc (1941-1996), vol. 2,
Pancevo, 1998, 527 p. 40, 2001, p. 403-404.
442. MÂNDRUŢ, Stelian. Rumänien im Brennpunkt. Sprache und Politik. Identität und
Ideologie im Wandel, München, 1998, 423 p. 40, 2001, p. 404-405.
443. MÂNDRUŢ, Stelian. Timişoara în arhivele „Europei Libere”. 17-20 decembrie 1989,
Bucureşti, 1999, 310 p. 40, 2001, p. 402-403.
444. MÂNDRUŢ, Stelian. Wolfgang Zellner, Dunay Pál, Ungarns Aussenpolitik. 1990-1997.
Zwischen Westintegration, Nachbarschafts-und Minderheitenpolitik, Baden-Baden, 1998,
490 p. 40, 2001, p. 420-421.
445. MÂNDRUŢ, Stelian. Luminiţa Fassel, Das deutsche Schulwesen in Bessarabien (1812-
1940). Eine komparativ-historische und sozio-kulturelle Untersuchung, München, 2000,
212 p. 41, 2002, p. 425-427.
446. MÂNDRUŢ, Stelian. Kemény G. Gábor, Iratok a nemzetiségi kérdés történetéhez

Magyarországon a dualizmus korában. VII: 1914-1916, Budapest, 1999, 810 p. 41, 2002,
p. 427-428.
447. MÂNDRUŢ, Stelian. Kiss József Mihály, Magyarországi diákok a bécsi egyetemeken
(1715-1789), Budapest, 2000, 144 p.; Szőgi László, Magyarországi diákok svájci és
hollandiai egyetemeken (1789-1919), Budapest, 2000, 210 p.; Szőgi László,
Magyarorsági diákok németországi egyetemeken és főiskolákon (1789-1919).
Ungarländische Studenten an den deutschen Universitäten und Hochschulen (1789-
1919), Budapest, 2001, 862 p.; Mészáros Andor, Magyarországi diákok a prágai
egyetemeken (1850-1918), Budapest, 2001, 181 p.; Varga Júlia, A kolozsvári királyi
liceum hallgatosága (1784-1848), Budapest, 2000, 320 p.; Berzeviczy Klára, A magyar
katolikus klérus elitjének képzése (1855-1918). A Hittudományi Kar hallgatói, Budapest,
2000, 148 p. 41, 2002, p. 421-424.
448. MÂNDRUŢ, Stelian. Lumi în destine. Memoria generaţiilor de la început de secol în
Banat, Bucureşti, 2000, 368 p.; Germanii din Banat prin povestirile lor, Bucureşti, 2000,
396 p.; Minorităţi, identitate şi coexistenţă, Timişoara, 2001, 266 p.; Scene de viaţă.
Memorie şi diversitate culturală: Timişoara 1900-1945, Iaşi, 2001, 130 p. 41, 2002, p.
416-418.
449. MÂNDRUŢ, Stelian. Minorităţile între identitate şi integrare, Arad, 1999, 188 p.;
Modele de convieţuire în Europa Centrală şi de Est, Arad, 2000, 328 p.; Identitate,
alteritate, multiculturalitate, Arad, 2001, 350 p. 41, 2002, p. 414-416.
450. MÂNDRUŢ, Stelian. Angelika Schaser, Reformele iosefine în Transilvania şi urmările
lor în viaţa socială, Sibiu, 2000, 304 p.; Emanuel Turcyznski, De la iluminism la
liberalismul timpuriu, Bucureşti, 2000, 342 p.; I. Tóth Zoltán, Primul secol al
naţionalismului românesc ardelean (1697-1792), Bucureşti, 2001, 494 p. 41, 2002,
p. 418-421.
451. MÂNDRUŢ, Stelian. Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualităţii româneşti din
Transilvania şi Banat în epoca modernă, Cluj-Napoca, 2000, 807 p. 41, 2002, p. 424-
425.
452. MÂNDRUŢ, Stelian. The Garden and the Workshop: Disseminating Cultural History in
East-Central Europe. In Memoriam Péter Hanák, Budapest, 1999, 322 p. 41, 2002,
p. 428-429.
453. MÂNDRUŢ, Stelian. Armenopolis. Cultură şi artă armenească la Gherla, Bucureşti,
2002, 174 p. 43, 2004, p. 678-679.
454. MÂNDRUŢ, Stelian. Az 1848-1849. évi első népképviseleti Országgyülés történeti
almanachja, Budapest, 2002, 1248 p. 43, 2004, p. 688-689.
455. MÂNDRUŢ, Stelian. Maria Berényi, Cultura românească la Budapesta în secolul al
XIX-lea, Giula, 2000, 318 p. 43, 2004, p. 685-686.
456. MÂNDRUŢ, Stelian. Maria Berényi, Viaţa şi activitatea lui Emanuil Gojdu: 1802-1870,
Giula, 2002, 289 p.; Pavel Cherescu, Un umanist român. Marele mecenat Emanuil Gojdu
(1802-1870), Bucureşti, 2002, 234 p.; Cornel Sigmirean, Aurel Pavel, Fundaţia Gojdu:
1871-2001, Târgu-Mureş, 2002, 212 p.; Emanuil Gojdu. Bicentenar, Bucureşti, 2003, 203
p. 43, 2004, p. 686-687.
457. MÂNDRUŢ, Stelian. Corneliu Crăciun, Societăţile academice române din Viena (1861-
l9l8), Oradea, 2001, 358 p. 43, 2004, p. 690-691.
458. MÂNDRUŢ, Stelian. Harald Heppner, Contribuţii la istoria României şi a românilor,
Cluj-Napoca, 2002, 207 p. 43, 2004, p. 679-680.
459. MÂNDRUŢ, Stelian. Istorie financiar-bancară. Studii asupra băncilor săseşti,
româneşti, maghiare şi slovace din Austro-Ungaria (1867-1918), vol. 2, Cluj-Napoca,
2001, 143 p. 43, 2004, p. 695-696.
460. MÂNDRUŢ, Stelian. Nation-Building and Contested Identities. Romanian and
Hungarian Case Studies, Budapest, 2001, 381 p. 43, 2004, p. 708-709.
461. MÂNDRUŢ, Stelian. Andrei Negru, Emil Pop, „Societatea de Mâine”. Indice
bibliografic adnotat, vol. 1-2, Cluj-Napoca, 2001, 406, 431 p. 43, 2004, p. 701-702.
462. MÂNDRUŢ, Stelian. Florian Ştefănescu-Goangă, Cetatea universitară, vol. 1-2, Cluj-
Napoca, 2002, 405, 206 p.; Mircea Popa, Figuri universitare clujene, Cluj-Napoca, 2002,
207 p.; Sorin Şipoş, Silviu Dragomir, istoric, Cluj-Napoca, 2002, 440 p. 43, 2004, p. 697-
698.
463. MÂNDRUŢ, Stelian. Lazăr Ureche, Fondurile grănicereşti năsăudene (1851-1918),
Cluj-Napoca, 2001, 228 p. 43, 2004, p. 689-690.
464. MÂRZA, Eva. Max Demeter Peyfuss, Die Drückerei von Moschopolis, 1731-1769.
Buchdruck und Heiligenverehrung im Erzbistum Ochrida, Wien, 1996, 256 p. 37, 1998,
p. 383-385.
465. MÂRZA, Radu. Amor şi sexualitate în Occident, Bucureşti, 1994, 255 p. 34, 1995,
p. 431-433.
466. MÂRZA, Radu. Ioan Lupaş, Istoria unirii românilor, Bucureşti, 1993, 303 p. 34, 1995,
p. 433-435.
467. MÂRZA, Radu. P. P. Panaitescu, Interpretări româneşti. Studii de istorie economică şi
socială, Bucureşti, 1994, 263 p. 34, 1995, p. 430-431.
468. MÂRZA, Radu. Peter Švorc, Zrod Republiky (Dobové dokumenty, spomienky a
stanoviská 1914-1918), Košice, 1991, 135 p. 34, 1995, p. 423-424.
469. MÂRZA, Radu. André Vauchez, Spiritualitatea Evului Mediu occidental. Secolele VIII-
XII, Bucureşti, 1994, 191 p. 34, 1995, p. 428-429.
470. MÂRZA, Radu. Fernand Braudel, Gramatica civilizaţiilor, vol. 1-2, Bucureşti, 1994, 347,
279 p. 36, 1997, p. 358-360.
471. MÂRZA, Radu. Crown, Church and Estates. Central European Politics in the Sixteenth
and Seventeenth Centuries, London, 1991, XXXI, 321 p. 36, 1997, p. 368-369.
472. MÂRZA, Radu. Josef Janáček, Pád Rudolfa II, Praha, 1995, 222 p. 36, 1997, p. 365-367.
473. MÂRZA, Radu. Jaques Le Goff, Banii şi viaţa. Economie şi religie în Evul Mediu,
Bucureşti, 1993, 127 p. 36, 1997, p. 356-358.
474. MÂRZA, Radu. Ján Steinhübel, Velkomoravské územie v severovýchodnom Zadunajsku,
Bratislava, 1995, 98 p. 36, 1997, 364-365.
475. MÂRZA, Radu. Erich Zöllner, Istoria Austriei. De la începuturi până în prezent. Vol. 1-
2, Bucureşti, 1997, 925 p. 37, 1998, p. 381-383.
476. NASTASĂ, Lucian. Pierre Moulinier, La naissance de l’étudiant moderne (XIXe siècle),
Paris, 2002, 330 p. 44, 2005, p. 622-624.
477. NÄGLER, Thomas. Lidia Gross, Confreriile medievale în Transilvania (secolele XIV-
XVI), Cluj-Napoca, 2004, 332 p. 43, 2004, p. 676-677.
478. NEAMŢU, Gelu. Grigore Ploeşteanu, Românii în conştiinţa Europei. Studii şi articole. 1,
Târgu-Mureş, 1994, 320 p. 34, 1995, p. 441-442.
479. NEAMŢU, Gelu. Samuil Micu, Istoria românilor. Vol. 1-2, Bucureşti, 1995, 522, 495 p.
36, 1997, p. 347-350.
480. NEAMŢU, Gelu. Bibliografia istorică a României. Vol. 9: 1994-1999, Cluj-Napoca,
2000, 702 p. 40, 2001, p. 379-381.
481. NEAMŢU, Gelu. Ioan Chindriş, Transilvanica, Cluj-Napoca, 2003, 917 p. 43, 2004,
p. 666-671.
482. NISTOR, Ioan Silviu. Gelu Neamţu, Procese politice de presă antiromâneşti din epoca
dualismului austro-ungar 1866-1890. Alte studii de istoria presei româneşti, Cluj-
Napoca, 2004, 536 p. 44, 2005, p. 608-610.
483. RETEGAN, Simion. Die Protokolle des österreichischen Ministerrates 1848-1867.
Abteilung 1: Die Ministerien des Revolutionjahres 1848. Band 1: 20 März 1848 – 21
November 1848, Wien, 1996, LXVIII, 732 p. 36, 1997, p. 342-344.
484. RETEGAN, Simion. Gelu Neamţu, Alexandru Roman, marele fiu al Bihorului (1826-
1897), Oradea, 1995, 207 p. 36, 1997, p. 393-395.
485. RUSCU, Dan. Siebenbürgen zur Zeit der Römer und der Völkerwanderung, Köln, 1994,
276 p. 35, 1996, p. 460-462.
486. SALANŢĂ, Mihaela. Istoria comerţului exterior şi a politicii comerciale româneşti,
Bucureşti, 1998, 391 p. 37, 1998, p. 377-379.
487. SALANŢĂ, Mihaela. Istoria economică a României. Vol. 1, Bucureşti, 1998, 480 p. 37,
1998, p. 375-377.
488. SĂLĂGEAN, Marcela. Vasile Puşcaş, Al doilea război mondial. Transilvania şi
aranjamentele europene (1940-1944), Cluj-Napoca, 1995, 163 p. 35, 1996, p. 494-495.
489. SĂLĂGEAN, Marcela. Vasile Puşcaş, Speranţă şi disperare. Negocieri româno-aliate,
1943-1944, Bucureşti, 1995, 94 p. 35, 1996, p. 495-497.
490. STĂNCIULESCU-BÂRDA. Al. Nicolae Dură, Învierea de la ţărmul Mării Negre, Bârda,
2002, 66 p. 43, 2004, p. 677-678.
491. STĂNCIULESCU-BÂRDA. Al. I. Ionescu, Pagini de cultură veche creştină
românească, Bârda, 2003, 182 p. 43, 2004, p. 678.
492. STĂNCIULESCU-BÂRDA. Al. Ioan Ionescu, Permanenţe autohtone şi creştine
româneşti, Bârda, 2003, 234 p. 44, 2005, p. 616-617.
493. SUCIU, Dumitru. La fin de la Première Guerre Mondiale et la nouvelle architecture
géopolitique européenne, Cluj-Napoca, 2000, 355 p. 40, 2001, p. 409-416.
494. ŞTIRBAN, Marcel. Biblia de la Blaj 1795, Roma, 2000, 2630 p. 40, 2001, p. 382-385.
495. ŞTIRBAN, Marcel. Gheorghe Iancu, Problema minorităţilor etnice din România în
documente ale Societăţii Naţiunilor (1923-1932), Cluj-Napoca, 2002, 399 p. 43, 2004,
p. 699-701.
496. TANCO, Teodor. Silvestru Leontin Rodneanu, Dicţionar genealogic rodnean. Genealogia
familiilor rodnene de la A la Z, 1690-1990, Bucureşti, 2001, 804 p. 40, 2001, p. 394-397.
497. TANCO, Teodor. Gheorghe Neamţu, Gelu Neamţu, Ananie Fărcaş, România în cel de-al
doilea război mondial. Fapte de arme în marşul spre Vest, Cluj-Napoca, 2003, 364 p. 44,
2005, p. 610-611.
498. TRAŞCĂ, Ottmár. Valeriu Branişte, Scrisori din închisoare (Seghedin 1918), Reşiţa,
1996, 244 p. 36, 1997, p. 350-351.
499. TRAŞCĂ, Ottmár. Ion Constantin, România, Marile Puteri şi problema Basarabiei,
Bucureşti, 1995, 310 p. 36, 1997, p. 407-410.
500. TRAŞCĂ, Ottmár. Anton Czettler, Pál Graf Teleki und die Auβenpolitik Ungarns, 1939-
1941, München, 1996, 280 p. 36, 1997, p. 395-397.
501. TRAŞCĂ, Ottmár. Ravasz István, Erdély mint hadszintér 1944, Budapest, 1997, 288 p.
37, 1998, p. 379-380.
502. TRAŞCĂ, Ottmár. Dmitri Volkogonov, Troţki. Eternul radical, Bucureşti, /s.a./, 523 p.
37, 1998, p. 380-381.
503. TRAŞCĂ, Ottmár. Anneli Ute Gabanyi, Systemwechsel in Rumänien. Von der Revolution
zur Transformation, München, 1998, 331 p. 38-39, 1999-2000, p. 270.
504. TRAŞCĂ, Ottmár. Strategii şi politici electorale în alegerile parlamentare din 19
noiembrie 1946, Cluj-Napoca, 1998, 324 p. 38-39, 1999-2000, p. 248-249.
505. TRAŞCĂ, Ottmár. Die Einsatzgruppen in der besetzten Sowjetunion 1941/1942. Die
Tätigkeits-und Lageberichte des Chefs der Sicherheitspolizei und des SD, Berlin, 1997,
434 p. 40, 2001, p. 423-424.
506. TRAŞCĂ, Ottmár. Nationale Frage und Vertreibung der Deutschen in der
Tschechoslowakei. Fakten, Forschungen, Perspektiven aus dem Abstand von 50 Jahren,
Linz, 2000, 175 p. 40, 2001, p. 425.
507. TRAŞCĂ, Ottmár. Rumänien und der Holocaust. Zu den Massenverbrechen in
Transnistrien 1941-1944, Berlin, 2001, 179 p. 40, 2001, p. 424-425.
508. TRAŞCĂ, Ottmár. Johann Böhm, Die Gleichschaltung der Deutschen Volksgruppe in
Rumänien und das „Dritte Reich” 1941-1944, Frankfurt am Main, 2003, 523 p. 43, 2004,
p. 704-705.
509. TRAŞCĂ, Ottmár. Die Rumäniendeutschen zwischen Demokratie und Diktatur. Der
politische Nachlass von Hans Otto Roth 1919-1951, Frankfurt am Main, 2003, 821 p. 43,
2004, p. 699.
510. TRAŞCĂ, Ottmár. Gerhard Seewann, Norbert Spannenberger, Akten des
Volksgerichtsprozesses gegen Franz A. Basch, Volksgruppenführer der Deutschen in
Ungarn, Budapest 1945-46, München, 1999, 549 p. 43, 2004, p. 706-707.
511. TRAŞCĂ, Ottmár. Norbert Spannenberger, Der Volksbund der Deutschen in Ungarn
unter Horthy und Hitler, München, 2002, 472 p. 43, 2004, p. 702-703.
512. TRAŞCĂ, Ottmár. Verbrechen an die Deutschen in Jugoslawien 1944-1948. Die
Stationen eines Völkermords, München, 2000, 374 p.; Rechtsgutachten über die
Verbrechen an die Deutschen in Jugoslawien 1944-1948, München, 2002, 64 p. 43, 2004,
p. 705-706.
513. TURCUŞ, Şerban. Bilan et perspectives des études médiévales en Europe, Louvain-la-
Neuve, 1995, XIII, 522 p. 35, 1996, p. 456 p.
514. TURCUŞ, Şerban. Filosofia e Teologia nel Trecento, Louvain-la-Neuve, 1994, VII, 575
p. 35, 1996, p. 455.
515. TURCUŞ, Şerban. Pratiques de la culture écrite en France au XV-e siècle, Louvain-la-
Neuve, 1995, XV, 592 p. 35, 1996, p. 456-457.
516. TURCUŞ, Şerban. Alessandro Barbero, Chiara Frugoni, Dizionario del medioevo,
Milano, 1994, 275 p. 36, 1997, p. 345-347.
517. ŢÂRĂU, Liviu. Gheorghe Iancu, The Ruling Council. The Integration of Transylvania
into Romania 1918-1920, Cluj-Napoca, 1995, 253 p. 35, 1996, p. 486-488.
518. ŢÂRĂU, Virgiliu. Stelian Bălănescu, Ion Solacolu, Inconsistenţa miturilor. Cazul
mişcării legionare, Iaşi, 1995, 312 p. 35, 1996, p. 492-494.
519. ŢÂRĂU, Virgiliu. 6 martie 1945. Începuturile comunizării României, Bucureşti, 1995,
383 p. 35, 1996, p. 497-498.
520. ŢÂRĂU, Virgiliu. Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae Rădescu, Bucureşti, 1996, 400
p. 36, 1997, p. 376-379.
521. VARGA, Attila. Simion Retegan, Dumitru Suciu, Loránd Mádly, Mişcarea naţională a
românilor din Transilvania între 1849-1918. Documente, vol. II (31 decembrie 1851 – 15
iulie 1859), Bucureşti, 2004, 597 p. 44, 2005, p. 607-608.
B. Publicaţii periodice
522. COSMA, Ela. Halbasien. Zeitschrift für deutsche Literatur und Kultur Südosteuropas,
2.Jahrgang, Hefte 1-2, München, 1992, 98, 94 p. 34, 1995, p. 413-414.
523. COSMA, Ela. Südostdeutsche Vierteljahresblätter, 41. Jahrgang, 1-4, München, 1992,
1-94, 95-178, 179-276, 277-358 p. 34, 1995, p. 415-417.
524. COSMA, Ela. Familia, an 2, nr. 5-6-7, aprilie-iunie-septembrie, Vladimirovaţ /
Petrovăsâla (Republica Serbia), 1995. 35, 1996, p. 428-430.
525. COSMA, Ela. Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, 19, Heft 1-2, Kőln, 1996,
1-120, 121-240 p. 36, 1997, p. 327-332.
526. COSMA, Ela. Revista de istorie socială, 1, Iaşi, 1996, 598 p. 37, 1998, p. 323-328.
527. COSMA, Ela. Südostdeutsche Vierteljahresblätter, 47. Jahrgang, 1, 3, München, 1998,
1-86, 189-282 p. 37, 1998, p. 330-332.
528. COSMA, Ela. Revista de istorie socială, 4-7, 1999-2002, Iaşi, 2004, 512 p. 44, 2005,
p. 624-626.
529. EDROIU, Nicolae. Arhiva Genealogică, I, 1-2, Iaşi, 1994, XXIV, 36 p. 35, 1996,
p. 425-427.
530. GROSS, Lidia. Convergenţe transilvane, 3, Sibiu, 1995, 68 p. 35, 1996, p. 427-428.
531. GROSS, Lidia. Europa. Balcanica-Danubiana-Carpathica. Annales Cultura-Histo-
rica-Philologica, 1, 2 A, Budapest, 1993, 1995, 252, 292 p. 35, 1996, p. 423-425.
532. GROSS, Lidia. Convergenţe transilvane, 4, 5, Sibiu, 1996, 75, 86 p. 36, 1997, p. 333-
334.
533. GROSS, Lidia. Xenopoliana, an 3, nr. 1-4, Iaşi, 1995, 185 p. 36, 1997, p. 332-333.
534. MÂNDRUŢ, Stelian. História. 1979-1992. Tartalomjegyzék I-XIV /Supliment/, História,
nr. 1, Budapest, 1993, 35 p. 34, 1995, p. 414-415.
535. MÂNDRUŢ, Stelian. Südost-Forschungen. Register zu Band 1-50, München, 1993, 300
p. 34, 1995, p. 417-418.
536. MÂNDRUŢ, Stelian. A Treia Europă, an 1-5, Iaşi, 1997-2002, 270, 485, 370, 334 p. 41,
2002, p. 412-414.
537. MÂNDRUŢ, Stelian. Anuarul de Istorie Orală, an 1, 2, 3, Cluj-Napoca, 1998-2002, 479,
498, 397 p. 41, 2002, p. 411-412.
538. TURCUŞ, Veronica. „Revue Mabillon”. Revue internationale d’histoire et de littératures
religieuses, 5, Brepols, 1994, 346 p. 35, 1996, p. 423.
539. VARGA, Attila. Studia Universitatis Petru Maior. Historia, IV, Târgu Mureş, 2004, 278
p. 44, 2005, p. 626-627.
ANEXĂ
Biblioteca Institutului de Istorie Cluj. Serie nouă
540. Institutul de Istorie Cluj-Napoca, 1920-1995. Sărbătorirea împlinirii a 75 de ani de

activitate, Cluj-Napoca, 1995, 36 p.
541. Transilvania între medieval şi modern. Partea I, coordonator Camil Mureşanu, Cluj-
Napoca, 1996, 160 p.
542. Mişcarea naţională a românilor din Transilvania între 1849-1918. Documente, vol. I
(8 august 1849 – 31 decembrie 1851), coordonator Simion Retegan, Cluj-Napoca,
1996, 620 p.
543. Transilvania între medieval şi modern. Partea II, coordonator Camil Mureşanu, Cluj-
Napoca, 1997, 47 p.
544. Transilvania. Studii istorice, coordonator Susana Andea, Cluj-Napoca, 2005, 404 p.
INDICE DE AUTORI
ANDEA, Avram – 59, 74, 75, 204 BOTEZAN, Ioana jr. – 103
ANDEA, Susana – 12, 59, 73-75, 204 BOTEZAN, Liviu – 43, 92, 100-103, 290
ANDREI, Mirela – 209 BRĂTESCU, Constantin – 104
ANGHEL, Florin – 158, 241 BUCKLEY, Ann – 243
ARDELEAN, Livia – 299, 300 BUCUR, Ioan Marius – 224, 323
AXENCIUC, Victor – 91 BULBOACĂ, Sorin – 76
BÁTHORY, Ludovic – 146-150, 242,301-304 BUŞĂ, Daniela – 93
BELU, Sabin – 68, 305 CATALAN, Gabriel – 1, 160, 324
BENJAMIN, Lya – 159 CĂZAN, Ileana – 77
BERINDEI, Dan – 210 CÂMPEANU, Remus – 2, 15, 16, 78, 211,
BOCŞAN, Nicolae – 98, 306 212, 244, 278, 325-329
BODA, Gherghina – 13 CHINDRIŞ, Ioan – 17, 18, 44, 60, 105,186,
BOLOVAN, Ioan – 14, 47-51, 268, 205-207, 235, 330, 331
289, 307-319 CIOBANU, Vasile – 106
BOLOVAN, Sorina Paula – 14, 51, 52, CIORĂSCU, Paula – 332
320-322 CIURE, Florina – 36
BOTEZAN, Ioana – 42, 43, 99 CÎMPEAN, Viorel – 134
CORDOŞ, Nicolae – 45 MIRCEA, Gabriela – 85

COSMA, Ela – 37, 66, 79-81, 107-109, 333- MIRCEA, Ioan – 230
352, 522-528 MITRAŞCĂ, Mihai – 216
COSTEA, Simion – 245 MITU, Sorin – 193
CRĂCIUN, Cornel – 187, 199 MOISA, Gabriel – 168
CRISTEA, Nadia – 246, 353, 354 MOŞNEAGU, Bogdan – 194
DÂRJA, Ileana – 208 MUREŞAN, Augustin – 58
DEMŞEA, Dan – 94 MUREŞAN, Florin Valeriu – 54
DENIZE, Eugen – 69 MUREŞAN, Olivian – 58
DETEŞAN, Daniela – 110, 188 MUREŞAN, Ovidiu – 71
DOBRINCU, Dorin – 161 MUREŞANU, Camil – 9, 25-28, 195-197, 254,
DÖRNER, Anton – 38, 111, 291 294, 295
DRECIN, Mihai – 95 MURGESCU, Mirela Luminiţa – 217
EDROIU, Nicolae – 3, 19, 20, 112,279, 280, NAGHI, Gheorghe – 29, 203
355-358, 529 NASTASĂ, Lucian – 218, 476
EGYED, Ákos – 96 NÄGLER, Thomas – 477
FAUR, Antonio – 162 NEAMŢU, Gelu – 30, 123-134, 478-481
FAZAKAS, István – 213 NISTOR, Ioan Silviu – 239, 482
FLOREA, Virgiliu – 63 ONOFREIU, Adrian – 64
FŰLŐP, Mihály – 247, 248 OPRIŞ, Petre – 155
FÜRTÖS, Andrea – 236 PÁL, Judit – 219
GAROAFĂ, Dumitru – 113 PAP, Francisc – 56, 86
GIURAN, Valeriu – 359 PAPP, Klára – 87-89
GLŰCK, Eugen – 53, 82, 114 PAVEL, Teodor – 255
GORUN, Gheorghe – 83 PETRENCU, Anatol – 169
GOŢIA, Dorin – 115 PLATON, Gheorghe – 135, 136
GRÄF, Rudólf – 98 POP, Ioan Aurel – 62, 256, 257
GROSS, Lidia – 4, 5, 21, 39, 225-227, 249, POPA, Mircea – 31
281, 360-383, 530-533 POPESCU, Gheorghe – 32
GUI, Daniela – 200-202 POPOVICI, Vlad – 137
GYÉMÁNT, Ladislau – 67, 97, 151, 250 PUŞCAŞ, Vasile – 258
HRISTODOL, Gheorghe – 6, 384-387 RĂDUŢIU, Aurel – 10, 11, 40, 65
IANCU, Gheorghe – 116, 152, 153,163, 164, RETEGAN, Simion – 138, 139, 220, 231, 483,
237, 238, 304, 388-390 484
ISAC, Ionuţ – 189, 391-393 ROZ, Alexandru – 140, 170
IVAN, Adrian – 165 RUS, Dorin Ioan – 57
KÁROLYI, Iolanda – 7 RUS, Vasile – 41, 105
KOVÁCS, W. András – 61 RUSCU, Dan – 485
KRISTOPHSON, Jürgen – 190 RUSU, N. Dorina – 33, 198
LEB, Ioan Vasile – 228 SALANŢĂ, Mihaela – 486, 487
LOVIN, Minerva – 117 SĂLĂGEAN, Marcela – 488, 489
LUMPERDEAN, Ioan – 84, 395 SIGMIREAN, Cornel – 221
MAMINA, Alexandru – 252 SIMON, Alexandru – 72
MÁDLY, Loránd – 118, 251, 396 SPIRA, György – 141
MÁRTON, László – 154 STATE, Radu Alexandru – 90
MÂNDRUŢ, Stelian – 7, 8, 22-24, 119-122, STĂNCIULESCU-BÂRDA, Al. – 490-492
166, 191, 214, 253, 281, 284, 285, 292, STĂNESCU, Mircea – 160
293, 332, 397-463, 534-537 SUCIU, Dumitru – 142-144, 288, 493
MÂRZA, Daniela – 215 ŞANDRU, Dumitru – 171
MÂRZA, Eva – 464 ŞTIRBAN, Marcel – 232, 233, 494, 495
MÂRZA, Radu – 70, 192, 229, 286, 465-475 TANCO, Teodor – 496, 497
MILIN, Miodrag – 167 TOTELECAN, G. Silviu – 55
TRAŞCĂ, Ottmár – 156, 164, 172-178, 297, VARGA, Attila – 145, 222, 261, 521, 539
498-512 VÁRI, Alexandru – 262
TURCUŞ, Şerban – 179, 234, 259, 513-516 VĂCĂREL, Iulian – 34
TURCUŞ, Veronica – 260, 538 VITCU, Dumitru – 263
TURLIUC, Cătălin – 180 VLASIU, Marina – 35
ŢÂRĂU, Liviu – 181-183, 240, 517 WEBER, Peter – 46, 157
ŢÂRĂU, Virgiliu – 153, 184, 185, 518-520 ZAINEA, Ion - 223
EXCURS ISTORIOGRAFIC POSTFAŢATOR
Exegeţi autohtoni şi străini ai fenomenului istoriografic au încercat să interpreteze statutul

trecutului în contextual duratei actuale, în accepţia ei egalizată cu faza de tranziţie a societăţii
româneşti „post” 19891, ca o disciplină socială marcată de un inerent subiectivism şi debitoare altor
discipline prin lecturi proprii asupra lumii, sugerate în inegale experienţe şi augmentări ale efortului
cognitiv. Denotând un caracter multidimensional, aflat în continuă renovaţie perspectivică şi
metodologică, acceptată drept o cuvenită lecţie de măsură şi modestie în mai buna gestionare a
memoriei colective, ştiinţa noastră istorică recentă vădeşte gradat propensiunea către un alt/nou spirit,
cu un discurs mult mai elaborat, situat într-un parţial acord cu pluralismul manifestat de societatea
democratică în treptată edificare. Chiar dacă, în spaţiu şi timp, îndeosebi în debutul mileniului 3,
presiunea discursului tradiţional persistă diminuat, iar scoriile respective subzistă pe mai multe
planuri. Acest dat constatat implică răspunderea/responsabilitatea specialistului, care se dezvoltă
exponenţial acum şi din pricina faptului că mixtura dintre vechi şi nou în hermeneutica propusă
devine aprehensivă faţă de aspiraţiile corpului social, raportul întronat nefiresc între tradiţie şi
inovaţie fiind încă defavorabil celui din urmă element descris în ecuaţia ce defineşte situarea şi
situaţia dilematică a istoricului, prin însuşi caracterul incipient şi timid al abordării sale.
Este deja un cunoscut truism faptul că, în conjunctura favorabilă generată de libertatea de
expresie, parţiala eliminare a unor alterate tabuuri, explozia instituţională, generaţia de tineri cercetători,
germinată de fructuoase contacte internaţionale (stagii de bursă, documentare, colaborări şi proiecte etc.),
au concurat la alte/noi caracteristici (complexe, dinamice, contradictorii) în palier istoriografic, cu un
discurs adecvat ca atare şi rezultate-certitudini plasate într-un modificat raport cantitativ-calitativ, prin
tocmai noutatea tematicii tratată în intervalul de căutări şi convulsii, ce continuă vechi programe sub
semne fragmentare, dar într-un revăzut spirit critic şi reevaluat standard valoric. Statutul istoriei şi
menirea practicanţilor ei se redefineşte mereu acum în strădania concertată de re-construcţie şi re-înnoire
conceptual-metodologică, care să depăşească faza moştenită şi preluată a unui debordant empirism,
inadecvat la sugestii primenitoare vizând bună credinţă, discernământ şi rigoare profesională.
Istoriografia autohtonă rămâne subordonată pe mai departe unor tradiţionale matrice, prin anume
specificităţi, precum: abuzul factologic, fragmentarismul cercetării, cultul faţă de relativ şi efemer, inerţii
profesionale, incapacităţi de efectivă racordare imediată în perceperea legăturii cu prezentul, fenomenul
accelerării progresive, nevoia de re-gândire şi acţiune într-o altă/nouă paradigmă consonantă cu sistemul
valoric existent. Toate acestea solicită un statut şi o structură pe măsura procedurii evolutive, respectiv un
orizont de aşteptare şi modalităţi de meditaţie dubitativă şi abordare tematică în rostiri echilibrate, exprimate
conştiincios şi riguros profesional, într-un metodic studiu efectuat în maniere interpretative concordante,
1
Al. Zub, De la confruntare la emulaţie, în Studii istorice româno-maghiare, Iaşi, 1999, p. 1-3;
Al. Florin Platon, Feţele lui Ianus. Istoriografia românească la sfârşit şi început de secol, în „Anuarul
Institutului de Cercetări Socio-Umane «Gheorghe Şincai»”, 3-4, 2000-2001, p. 7-22; Gheorghe Platon,
Istoriografia românească astăzi: întrebări şi răspunsuri, în „Xenopoliana”, 9, 2001, nr. 1-4, p. 6-19;
Al. Zub, Clio sub zodia tranziţiei, ibidem, p. 1-5; Al. Zub, Început de secol şi de mileniu în istoriografie,
în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, 38, 2001, p. 1-6; Camil Mureşanu, Câteva
probleme teoretice actuale în ştiinţa istorică, în „Studia Universitatis Petru Maior”, 2, 2002, p. 5-14; Al.
Zub, Istoria ca lectură a lumii, în „Xenopoliana”, 12, 2004, nr. 1-4, p. 1-2.
referitoare la optici şi viziuni de amendare/emendare, dincolo de inerente avataruri, de genul: imperfecţiuni,

improvizaţii, precipitări, datorate îndeosebi balastului funcţional, compus din diferite prejudecăţi şi variate
presiuni de natură internă/externă. Demersul cognitiv, deontologic şi iradiaţia socială a discursului istoric
făptuit de feluriţi semnatari, prin diversitatea naturii preocupărilor însumate şi posibilităţile incumbate de
interpretare (respectul faţă de document, analiza comparată interdependentă, fenomenul relevat în
procesualitate şi devenire, tendinţa spre general şi sinteză etc.), a atras după sine oportune rezerve critice şi
solidarităţi profesionale în eşalonarea achiziţiilor, succesiv potrivite şi fasonate de vocaţii personale ori
colective.
În mod concret, alte/noi căi de expresie propun acum îndrăzneţe soluţii în legătură cu abandonarea
unor concepte „compromise”, ajustări de metodă, reabilitarea unor figuri sau subiecte, chiar dacă
perspectiva secvenţial determinată rămâne limitată, flancată de aprecieri globale sau restituţii de amănunt,
ce valorizează major numai detaliile. Tematica cercetării istorice învederează ades înterpătrunderea cu alte
domenii/ştiinţe conexe (antropologia, psihologia, sociologia etc.) în ramificarea investigării, prin reluarea
unor discipline auxiliare (genealogia, heraldica etc.), dar, mai ales, prin defrişarea tărâmului istoriei recente
(alteritate, elite, minorităţi, mituri, partide, totalitarism etc.), chiar în absenţa unei adecvate metodologii
critice şi a viziunii logice întru dobândirea unei echilibrate judecăţi evaluative, în intenţia de a anihila efectul
marjei de banal, incertitudine ori predispoziţie spre reancorarea în majore prejudecăţi. Următoarele direcţii
abordate curajos şi într-un grafic semnificativ, modificat în raport cu datul naţional/politic, persistă:
biserica/religia, viaţa şi problematica rurală, realităţile sociale, demografia istorică, mentalităţile (imaginar
social, imagologie, alteritate, structuri identitare, sociologie istorică, etnologie, psihologie etc.), regimul
totalitar (rezistenţa şi detenţia), istoria orală (discursul oficial/public şi sursele nescrise). Un consistent set de
întrebări se referă acum la: a) existenţa unor confruntări de idei, sub formă de anchete/dezbateri, privind
obsesia demersului cognitiv, ori anumite/multe consideraţii, opinii curente/orientări şi tentative de adaptare,
compromis, ignorare, normalitate, tutelaritate, versatilitate etc.; b) fiinţarea dotei de competenţă şi
profesionalism, augmentată sau depreciată de ambiguităţi, paradoxuri, servituţi, dileme, paradigme, reflexe,
stereotipii etc.; c) activitatea şcolilor istorice areale/zonale, care să reconstituie trecutul local, specific
circumscris geografic, caracterizată de/prin direcţii/tendinţe, corifei/modele, lucrări/publicaţii cu rezonanţă
extinsă/restrânsă în spaţiu şi timp.
Acest excurs interpretativ are menirea să contureze locul şi rolul deţinut de către membrii şi
colaboratorii externi ai Institutului de Istorie din Cluj-Napoca în peisajul ştiinţific intern şi
internaţional, prin comensurarea aportului conceptual-metodologic şi tematic în renovarea discursului
actual, reflectat de contribuţiile inserate în volumele XXXV-XLV (1995-2005) ale revistei cu
periodicitate anuală.
În comparaţie cu existenţa şi acţiunea instituţiei şi, implicit, a publicaţiei de profil, de până la
mijlocul deceniului ultim al secolului XX, devenirea ei la sfârşit de mileniu şi început de veac este
afectată de modificarea garniturii de conducere colectivă, act primordial resimţit prin asumarea
funcţiei de director şi, desigur, de redactor responsabil, de către acad. C. Mureşanu, odată cu oportune
translaţii ale membrilor desemnaţi în comitetul de redacţie şi cu semnificative redirecţionări în
stratigrafierea gestionării problematizate a cercetării trecutului. Exerciţiul organizatoric survenit la
minimă distanţă în timp, prin „comasarea prin fuziune cu Institutul de Cercetări Socio-Umane din
Cluj-Napoca2, a fost evident atât în dobândirea unei titulaturi personificate, cât şi în certificarea
viabilităţii a două serii tematice, specifice menţionatei publicaţii academice. Caracterul omogen al
componenţei redacţionale a influenţat, desigur, orientarea de moment şi de perspectivă a creşterii ori
stagnării producţiei istoriografice cuprinsă în ultimele volume ale „Anuarului”. În sfârşit, tomul cel
mai recent, XLI/2006, aflat sub tipar, înfăţişează un modificat concept managerial privind direcţii şi
metode de lucru, de provocări şi inovaţii într-un orizont circumscris de aşteptarea ideatică, cu
protagonişti care uzează de un traseu polemic în strădania de a identifica şi legitima contextul şi
structura unui altfel de discurs „postmodernist”. Efortul de atitudine şi reflecţie controversată este
sprijinit moral-volitiv atât de un modificat şi bine structurat comitet de redacţie, cât şi de Colegiul
2
Vezi Hotărâre privind reorganizarea şi schimbarea denumirilor unor unităţi de cercetare
din subordinea Academiei Române, în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 55 din 25 ianuarie 2002, p. 2.
ştiinţific, tocmai în ideea de a facilita ralierea periodicului unui cât mai extins circuit valoric
european/mondial, prin girul unor recunoscute competenţe ale scrisului istoric românesc şi străin.
Prolegomene referitoare la domenii predilecte de cercetare şi date statistice exacte în
cuantificarea abordărilor vizând rescrierea ori restituirea trecutului local/regional şi global/naţional,
situează în vizorul atenţiei încărcătura faptică a rubricaturii menţinând sintagme tradiţionale
(„Studii/Articole/Contribuţii”; „Documentar/Miscellanea”; „Discuţii/Interpretări/Opinii”; „Recenzii/Note
bibliografice”; „Cărţi”; „Cronica”; „Necroloage”), încetăţenind alte repere, deseori retorice prin
simbolistica, conştient asumată în funcţie şi de raportul invers proporţional între manifestările
ştiinţifice interne şi internaţionale, găzduite instituţional sau care au implicat aportul membrilor
unităţii de profil din capitala Transilvaniei. Câteva exemple rămân expresive într-o aleatorie redare
cronologică: „Institutul de Istorie Naţională la 75 de ani” (1995, 1996), „Societatea românească şi
evreii în prima jumătate a secolului XX” (1995), „Artă şi civilizaţie” (1996, 1997, 1999/2000),
„Carte, şcoală, cultură” (1996), „Demografie, familie, societate” (1996, 1998) „Etnie şi confesiune”
(1996), „Finanţe, economie şi societate” (1996, 1998, 1999/2000), „Imaginea de sine şi imaginea
celuilalt” (1996), „Între democraţie şi totalitarism” (1996, 1997), „Pagini din istoria Transilvaniei
medievale” (1996, 1998), „Biserică şi societate” (1997, 1999/2000), „Interferenţe româno-maghiare
în epoca modernă” (1997), „Instituţii şi relaţii internaţionale în secolele XIX şi XX ” (1997, 1998,
1999/2000), „Istorie şi genealogie” (1997), „Omagieri” (M. Eminescu, G. Bariţ, I. Lupaş, Şt. Pascu,
D. Berindei, C. Mureşanu, 1997, 2001-2003, 2005), „Revoluţia de la 1848-1849 în Europa Centrală şi
de Sud-Est” (1998), „Acţiune politică la românii din Transilvania în epoca modernă” (1999/2000).
Semnatarii materialelor cuprinse în cele zece tomuri repertorizate pentru anii 1995-2005 au fost
estimaţi la un total de 138 (539 poziţii), dintre care 128 sunt autori de articole, studii şi restituţii
documentare (297 titluri), iar restul de zece acoperă un bogat segment de recenzii şi note bibliografice(242
citări). În mod logic şi legic, majoritatea contributorilor sunt din localitate (72) şi aparţin organismului de
cercetare care tipăreşte publicaţia respectivă. Notabil apare însă şi aportul colegilor specialişti de la alte
aşezăminte, preocupaţi fie de a reflecta orizontul complex al trecutului zonei transilvane, fie de a stabili
atitudini doctrinare, alterităţi fictive şi dimensiuni aşternute sub semnul interogaţiei dubitative, cu privire la
istoria general românească şi la benefice interferenţe cu cea extins central sau vest continentală.
Relativa ierarhizare rămâne grăitoare în acest sens: Institutul de Istorie „G. Bariţ” (31)3,
Universitatea „Babeş-Bolyai” (27), Centrul de Studii Transilvănene (4), Biblioteca Universitară „Lucian
Blaga” (3), Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale, Filiala Bibliotecii Academiei Române,
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (2), Erdélyi Múzeum Egyesület şi Universitatea Politehnică
(1). Colaborarea fructuoasă între specialişti la nivel local, în consemnarea unor certe repere istoriografice
şi în dezbaterea conceptual-metodologică a multor aspecte referitoare la istoria locală şi naţională, a fost
completată de oferte pertinente venite din exteriorul capitalei Transilvaniei, inserate în paginile
„Anuarului”. Un primat indiscutabil îl deţine Bucureştiul în acest sens (Institutul „N. Iorga”, 7, alţii, 4,
Academia Română, 2), urmat de citadela academică a Iaşului (Institutul „A. D. Xenopol”, 5,
Universitatea „Al. I. Cuza”, 1), de alte unităţi de învăţământ superior din ţară (7, Alba Iulia, Arad,
Oradea, Sibiu, Târgu Mureş, Timişoara), de arhive (6, Alba Iulia, Bistriţa, Caransebeş, Râmnicu Vâlcea,
Sibiu, Târgovişte) şi muzee (6, Alba Iulia, Arad, Deva, Oradea, Târgu Mureş, Sighet), de alte diferite
instituţii (2, Bucureşti, Târgu Mureş), biblioteci (1, Alba Iulia) şi alte diverse persoane (16, pensionari,
profesori etc.). Nu putem minimaliza participarea celor 9 autori străini, reprezentând în majoritate
universităţi din Europa (Ungaria, 3, Anglia, 2, Germania, Moldova, 1), Japonia şi Statele Unite (1).
Disponibilitatea spre efectivă conlucrare manifestată de cercetători precum Ann Buckley, Jürgen
Kristophson, Fülőp Mihály, Papp Klára, Spira György ori Anatolie Petrencu a făcut ca, dincolo de
extinderea sferei geografice, specialiştii amintiţi fie în calitate de colaboratori, fie de părtaşi la sesiunile
3
Andea Susana, Báthory Ludovic, Belu Sabin, Bolovan Ioan, Botezan Liviu, Câmpeanu
Remus, Chindriş Ioan, Cosma Ela, Crăciun Cornel, Deteşan Daniela, Dörner Anton, Egyed Ákos,
Gross Lidia, Gui Daniela, Gyémánt Ladislau, Hristodol Gheorghe, Iancu Gheorghe, Isac Ionuţ, Mádly
Loránd, Mândruţ Stelian, Mureşanu Camil, Nastasă Lucian, Neamţu Gelu, Răduţiu Aurel, Retegan
Simion, Rus Vasile, Suciu Dumitru, Totelecan Silviu, Traşcă Ottmár, Turcuş Veronica, Varga Attila.
ştiinţifice internaţionale, să contribuie la interogarea trecutului în parametrii sensibil modificaţi datorită

focalizării societăţii umane şi a paletei de mentalităţi aferente în alte/noi viziuni istoriografice.
Eşalonarea tematică încercată mai jos sugerează următoarea compartimentare „cantitativă” în
conformitate cu structura indicelui bibliografic pentru volumele XXXV-XLV (1995-2005) ale
„Anuarului”: Istoriografie (21 autori/35 titluri); Izvoare istorice (11/11); Ştiinţe auxiliare (17/19);
Istorie generală (2/2); Istorie medie (18/23); Istorie modernă (34/55); Istorie contemporană (24/40);
Istoria culturii (35/49); Biografii (5/6); Istorie universală (21/23); Varia (8/25); Necroloage (6/9);
Recenzii de cărţi (41/223) şi reviste (6/18).
Segmentul istoriografic este echilibrat centrat, pe de o parte, pe abordări teoretice privind evoluţia
ştiinţei istorice în general, pe relevarea importanţei unor curente/direcţii/tendinţe în defrişarea problematicii
referitoare la concepte novatoare şi metodologii utilizate în discursul actual/con-temporan, iar pe de altă
parte, pe concrete elemente componente privitoare la evoluţia istoriografiei autohtone, cu prioritate de
netăgăduit acordată semnificaţiei omagierii a 75 de ani de existenţă şi acţiune a instituţiei academice
întemeiate la Cluj în anul 1920. Tratări care fac parte din exerciţii interpretative de durată în spaţiu şi timp
vizează subiecte incitante, precum studiul instituţiei voievodatului, istoriografia Unirii religioase pentru
veacurile XVIII-XX, aportul unor personalităţi de rezonanţă locală sau de importanţă naţională în palier
cultural-ştiinţific şi spiritual (Gh. Şincai, G. Bariţ, A. Tăutu, I. Lupaş, Şt. Pascu, C. Suciu etc.), destine
istorice creionate în medalioane omagiale (D. Berindei, Al. Husar, C. Mureşanu, G. Popi etc.) ori seria de
necroloage, care fizeaxă portrete de savanţi truditori în cercetarea şi didactica faptului istoric (L. Boicu, I.
Cicală, I. Dani, V. Fl. Dobrinescu, E. Glück, G. Gündisch, Károlyi D., M. Vlasiu etc.).
Evoluţia şi „revoluţia” consemnată la palierul dezbaterii istoriografice actuale include şi
tronsonul izvoarelor istorice, dispuse acum în numai două esenţiale secţiuni (documentar şi epistolar)
cu privire la înlesnirea analizei macro- şi micro istorice prin apelul constant la diverse mărturii reunite
fie prin efortul colectiv la elaborarea volumelor documentare în cadrul secţiilor de istorie medie şi
modernă a Transilvaniei de la Institutul de Istorie clujean, fie prin contribuţiile unor semnatari interni
şi externi privitoare la afişarea veridicităţii şi obiectivităţii în percepţia epistolară sau în simbolistica
alimentată de conţinutul jurnalelor de călătorie din epocile descrise.
Captarea progresului societăţii şi sondarea mentalităţii ei din alte/noi perspective hermeneutice
se dimensionează în fragmentul ştiinţelor auxiliare prin valide exerciţii monografice despre aspectul
demografic şi genealogic transilvan, nu doar în frusta accepţie de necesară revoltă a „ierarhiei”, ci şi
prin clivajul reclamând insistent implicarea numismaticii, sigilografiei şi onomasticii/toponimiei.
Un comentariu critic pe marginea unei microsinteze de istorie a Transilvaniei, ca şi excursul
documentat analitic/sintetic despre trecutul şi prezentul locuitorilor evrei în zona geografică strict
delimitat, preliminează anumite încercări de modificare a paradigmei discursului referitor la istoria
medie, centrat pe două căi ce valorifică întreg materialul documentar, atât în benefice realizări în
relaţie cu diverse aspecte ale manifestării feudalismului dezvoltat (aportul iezuiţilor, manufactura de
postav de la Braşov) şi târziu (habitat şi sate din districtul Rodnei, mişcarea lui Pintea Viteazul,
nobilimea de origine română din Banat, stratificare socială şi prestaţii iobăgeşti în Bihor, iluminism şi
masonerie la saşi, relaţia dintre limbă şi economie în societatea rurală etc.) în spaţiul respectiv, cât şi
în legătură cu impactul epocii lui Ştefan cel Mare în areal extins, naţional şi continental, cu raporturi
interromâneşti în vremea lui Radu Mihalcea şi încercările de penetrare ale comerţului austriac la
gurile Dunării. Mai persistă, totuşi, o evidentă sincopă în minima ilustrare a etapelor feudalismului
timpuriu transilvan. Cercetarea instituţionalizată, desfăşurată în cadrul altui institut de profil din
localitate, să fie oare unica şi obiectiva cauză a relevatei inerţii?
Dileme rostite tot mai acut cu privire la crize identitare şi stereotipuri etnoculturale în racursiuri
critice la adresa panopliei de aproximări, mituri şi realităţi evidente în sondarea domeniului istoriei
moderne, marcat de un orizont imagologic ancorat între tradiţie şi modernizare, răzbat sinuos din
consistentul segment analitic/sintetic, bazat pe analiza şi interpretarea unui bogat material inedit, referitor
primordial la trecutul zonei geografice transilvane, la implicarea unor personalităţi în definitorii
momente existenţiale şi la raporturi de variată intensitate ideatică/faptică cu celelalte două ţări româneşti.
Inventarierea se face acum în structuri conceptual-metodologice care subliniază primatul datelor de
sorginte strict social-economică în aria descrisă (conscripţia czirákiană, burghezia meşteşugărească
română din zona Aradului, emanciparea iobagilor la 1848) sau extinsă (doctrina economică liberală,
legăturile economice interromâneşti şi investiţiile de capital străin în economia României), pentru ca,
mai apoi, rolul factorilor obiectivi şi subiectivi să precumpănească în consistenţa tratărilor cu corolar
explicit naţional-politic (1821, sensurile şi motivaţiile naţiunii, sentimentul identitar şi conştiinţa
naţională a ţărănimii, revoluţia de la 1848-1849, fazele neoabsolutistă şi dualistă, temeinic explorate
drept consecinţă a activităţii celor două colective de cercetare specifică, ca şi momentul 1918/1920,
crucial în configurarea şi pecetluirea actului unificării statale depline).
Generaţia în schimbare, care provoacă alte/noi „mituri ale demitizării” într-un discurs
promovând raportarea istoriei la morală şi efectuând circumspecte delimitări între anumiţi factori,
deschis vizaţi: previzibil, imprevizibil, ireversibil, dar care, într-un alt limbaj decât cel învechit, de
„lemn”, tinde să vindece prolixitatea şi să umple vidul informaţional, iese în gradată evidenţă pe
tărâmul istoriei contemporane. Continue demersuri de cercetare social-economică interbelică
(industria carboniferă, infuzia de capital străin, implicarea oamenilor de afaceri evrei etc.) şi
postbelică (fenomenul colectivizării agriculturii în plan general şi local ori industria autohtonă de
apărare în anii ’50) se întrepătrund acum cu abordări ale curentelor/direcţiilor/tendinţelor proprii
spectrului politic (problematica minorităţilor etnice în areal naţional şi transilvan, relaţii diplomatice
bi- şi trilaterale, disputa româno-maghiară, studii de caz privind dinamica PCR pe zone geografice,
activitatea organelor de represiune, rezistenţa anticomunistă, impactul „titoismului”, rolul unor
personalităţi antinomice, precum E. Cristescu sau I. Flueraş, locul exilului românesc în anii ’50 etc.).
Tema culturii şi proiecţia ei istoriografică se regăsesc într-o structurare generată de materialul
excerptat pe câteva aliniamente stabile cantitativ şi calitativ (generalităţi, arte, tipar şi carte,
învăţământ, biserică), îngăduind reflecţii pertinente despre orizontul reprezentativ descris. Tratări de
amplă cuprindere informaţională, precum cele despre creaţia literară a Şcolii Ardelene, înrâuriri
herderiene în cultura transilvană, imaginarul colectiv, activitatea unor personalităţi autohtone şi
străine, se interferează cu abordări formative privind demersul unor pictori români în spaţiu şi timp,
devenirea arhitecturii româneşti dintre cele două războaie, destinul unor cărţi rare şi biblioteci
personale, evoluţia ştiinţei de carte la românii transilvani, impactul unor reglementări legislative,
sisteme de şcoli elementare/gimnaziale, precum şi aspecte ale existenţei inter- şi postbelice a
Universităţii clujene. Responsabilitatea istoricului în interogarea critică a trecutului se manifestă
deosebit în domeniul cercetării faptului de credinţă şi spiritualitate, atât în aria locală, cât şi în
extensia ei geografică, prin tentative de fixare a unor viabile repere ale moralei creştine în zorii epocii
medievale, studiul unor ordine şi confrerii specifice, regândirea şi nuanţarea locului şi rolului deţinut
de instituţia religioasă greco-catolică, raporturile dintre biserică şi stat între cele două războaie, ca şi
prin raportarea autohtonă la dimensiunea eclesiologică a Sfântului Scaun.
Segmentul aparte de biografii cumulează opţiuni semnificative privind clarificarea unor inedite
crâmpeie existenţiale vizând personalităţi de calibru diferit pe traiectul istoriei naţionale: Horea
(mason), A. Iancu (1872), V. Branişte (1893), I. Maniu (1910, 1919, 1956), C. I. C. Brătianu (1956)
ori Ilie Lazăr (1947-1964).
Obsesia deja traumatică a ştiinţei istorice autohtone în a afla şi dezvolta alte/noi perspective
conceptual-metodologice în interpretarea componentei de istorie universală, îndeosebi cu directă privire la
relevarea conexiunilor trecutului românesc cu al altor arii de cultură şi spiritualitate din imediată ori
depărtată apropiere spaţială şi temporală, transpare major în paginile „Anuarului”, prin referiri de sorginte
teoretică făcute la subiecte precum: monarhia pontificală clasică, confreriile medievale în Europa, definirea
elitelor, istoriografia rusă despre Basarabia; ori la teme de natură practică: influenţa arhitecturii cisterciene
în Italia, Regatul Ungariei, zona Europei Centrale, situată între hegemonii şi rivalităţi (din Evul Mediu şi
până după 1989), ideologia naţională, ideea europeană, ipostaze ale alterităţii, toate sugerând deopotrivă atât
implicarea factorului local în faptele trecutului şi prezentului, cât şi impactul datului civilizator extern în
evoluţia Transilvaniei, în particular, şi a României, în general.
Tronsonul, deloc minor în valenţe calitative, inclus în descrierea bibliografică sub denumirea de
„Varia”, constituie, în fond, un repertoriu „tehnic” menit să ilustreze mobilităţi exersate pe orizontală şi
verticală, caracteristice trudei colective a membrilor Institutului de Istorie „G. Bariţ” din Cluj-Napoca.
Indicii de vizibilitate consemnaţi acum şi din raţiuni strict obiective, în demersul de a exemplifica şi
impune statutul de „excelenţă” atribuit instituţiei de cercetare de către Secţia de resort a Academiei
Române, relevă descriptiv concrete disponibilităţi de travaliu, într-o logică eşalonare cronologică şi
tematică. Deschiderea spre exterior şi dialogul ştiinţific, sistematic dezvoltat cu specialişti din străinătate,
sunt oportun surprinse atât în secvenţe chestionând ramificarea ariei burselor şi călătoriilor de
documentare/studiu, în cadrul ori în afara schimburilor interacademice, potenţate şi validate în
dimensiune central europeană, îndeosebi prin existenţa şi acţiunea Comisiilor Mixte de Istorie Româno-
Maghiară şi Româno-Slovacă, cât şi prin achiziţii de cărţi şi publicaţii periodice, necesare în
perfecţionarea informării şi formării de profil într-un extins relief interdisciplinar.
Faptul este ilustrat sugestiv şi de apetenţa spre lectură critică/convenţională, manifestată sub
forma recenziei şi notei bibliografice la cartea de istorie românească/străină ori la revistele ştiinţifice de
profil. Datele statistice întocmite rămân edificatoare cu privire la raportul, aproximat egal, între lucrărilor
autohtone şi cele străine pentru domeniile fundamentale de cercetare a trecutului medieval, modern şi
contemporan al Transilvaniei şi României, cu inerente disproporţii şi specificităţi, dictate, pe de o parte,
de calificarea şi preferinţa, selectiv tematică, a referenţilor, iar pe de alta, de avalanşa cantitativă, tot mai
necontrolată, a producţiei editoriale interne, care oferă ades „pieţei de consum” tipărituri făcând serios
rabat scalei de valoare. Acestea au în vedere elaborate de referinţă (bibliografii, corpusuri documentare),
monografii/sinteze ori tomuri de hermeneutică pentru alte/noi domenii de cercetare (antropologie,
demografie, elite, identitate/alteritate, imagologie, mentalităţi, minorităţi, istoria bisericii/locală/orală
etc.), racordate conceptual-metodologic demersului istoriografic autohton în final de mileniu II şi debut
de veac XXI. Cartea şi periodicul străin, parcurse, adnotate şi redate în comentarii pe marginea versiunii
originale sau a traducerii (de ex.: F. Braudel, M. D. Peyfuss, A. Vauchez, 1994, K. Heitmann,
1995/1996, Em. Turczynski, 2000, I. Tóth Zoltán, 2001, H. Heppner, 2002 etc.) completează benefic şi
ingenios efortul de documentare şi implică detaşări sau ralieri ideatice, singulare ori comune, faţă de
confruntarea dintre tradiţie şi inovaţie pe palierul ştiinţei istorice europene/mondiale. Semnalările făcute
acum pe măsura competenţei lingvistice şi de specialitate a semnatarilor proveniţi din interiorul şi
exteriorul Institutului, pe marginea unor lucrări tratând despre trecutul zonei istorico-geografice
transilvane şi general româneşti, pentru arii temporale şi domenii tematice, extinse sau limitate
(îndeosebi centrul şi sud-estul continentului), învederează predominanţa tipăriturilor de profil provenind
din spaţii istoriografice învecinate şi interesate de evoluţia fenomenului autohton, respectiv din
Germania (34), Ungaria (17), Austria (7), Belgia (3), Anglia, Italia, Moldova, Serbia (2), Elveţia, Polonia
(1). Contactul efectuat, astfel, cu producţia scrisului istoric românesc şi internaţional, a favorizat accesul
imediat sau intermediat la perceperea unor curente/direcţii/opinii/tendinţe, novatoare actualmente în plan
conceptual-metodologic, care au influenţat şi continuă să înrâurească aspiraţia spre permanentă
informare, formare şi dezvoltare a „summei” de capacităţi intelectuale, specifică grupului de cercetare a
istoriei Transilvaniei şi României, reunit într-un propice cadru instituţional, la Cluj-Napoca, sub
auspiciile Institutului de Istorie „G. Bariţ”.
Paleta de constatări aşternută la sfârşitul radiografierii istoriografice a conţinutului „Anuarului”
pe cei 10 ani scurşi (1995-2005), include referiri la elemente creionând atât fazele demersului ştiinţific
concret şi diseminările discursului istoric uzitat de autorii-contributori, îndeosebi de cei proveniţi din
cadrul tinerei generaţii, aflată în progresivă afirmare şi strădanie de racordare la tendinţele
conceptualizante şi de modificate investigări ale istoriei locale şi naţionale, în termenii unei paradigme
consonantă unui generos model, îngăduit de reevaluarea meditaţiei privind conceptul/ noţiunea de
„egoistorie” la nivel continental, cât şi etapele redefinirii unei aparte conduite istoriografice la scale
valorice diferite şi concordante necesităţii urgentării fenomenului de atentă şi nuanţată profesionalizare,
deloc scutit de antinomii/dihotomii ori semnificaţii proprii felului de a scrie şi citi trecutul mai depărtat
sau apropiat, propriu naţional ori comun european. În situaţia de constatată activitate de cercetare a şcolii
istorice clujene, tradiţia existentă în chestionarea trecutului, acceptată şi preluată benefic, mai cu seamă
în ultimul deceniu şi jumătate, a fost ingenios conexată datului vizionar în orizont conceptual-
metodologic, „evoluţia şi revoluţia” desfăşurate acum în mod echilibrat şi paralel, fiind oportun
comensurate de/prin calitatea şi cantitatea subiectelor, dezinvolt articulate cronologic şi tematic în
cuprinsul periodicului reprezentativ al institutului de profil din capitala Transilvaniei.

Art 15 MBedecean

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Art 15 MBedecean

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE DIN CLUJ-NAPOCA,

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE „GEORGE BARIŢ” DIN CLUJ-NAPOCA,

Mihaela Bedecean, Stelian Mândruţ

VIII. ISTORIA CULTURII 499

CRONOLOGIA ŞI REDACŢIA REVISTEI

Vol. XXXV – Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca.

Vol. XL–XLI Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca.

Vol. XLII-XLIII Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca.

A. Dezvoltarea istoriografiei româneşti

B. Viaţa şi activitatea unor istorici români

II. IZVOARE ISTORICE

III. ŞTIINŢE AUXILIARE

IV. ISTORIE GENERALĂ

76. BULBOACĂ, Sorin. Nobilimea de origine românească din Banatul Lugojului şi

VI. ISTORIE MODERNĂ

91. AXENCIUC, Victor. Legăturile economice dintre Transilvania şi celelalte provincii

124. NEAMŢU, Gelu. „Gazeta de Transilvania” în revoluţia de la 1848-1849. 35, 1996,

VII. ISTORIE CONTEMPORANĂ

147. BÁTHORY, Ludovic. Principalele societăţi carbonifere. Relaţiile lor cu capitalul

VIII. ISTORIA CULTURII

C. Istoria tiparului şi a cărţii

235. CHINDRIŞ, Ioan. Horea şi masoneria? 37, 1998, p. 291-301.

267. Activitatea ştiinţifică a Institutului pe anul 2002. 42, 2003, p. 478-483.

341. COSMA, Ela. Arhiepiscopul Bartolomeu, Clujul universitar al generaţiei 1946 în

405. MÂNDRUŢ, Stelian. Südosteuropa-Bibliographie. Band 6/1. Rumänien 1971-1980,

426. MÂNDRUŢ, Stelian. Mihai Ştefan Ceauşu, Bucovina habsburgică. De la anexare la

446. MÂNDRUŢ, Stelian. Kemény G. Gábor, Iratok a nemzetiségi kérdés történetéhez

Biblioteca Institutului de Istorie Cluj. Serie nouă

540. Institutul de Istorie Cluj-Napoca, 1920-1995. Sărbătorirea împlinirii a 75 de ani de

CORDOŞ, Nicolae – 45 MIRCEA, Gabriela – 85

EXCURS ISTORIOGRAFIC POSTFAŢATOR

Exegeţi autohtoni şi străini ai fenomenului istoriografic au încercat să interpreteze statutul

referitoare la optici şi viziuni de amendare/emendare, dincolo de inerente avataruri, de genul: imperfecţiuni,

ştiinţifice internaţionale, să contribuie la interogarea trecutului în parametrii sensibil modificaţi datorită

S-ar putea să vă placă și