Sibiu, 2021

1. Analiza comportamentală
aplicată

2. Rolul cadrului didactic

3. Descrierea unui caz

4. Obiective

5. Activități realizate

6. Concluzii

2
 Іntrоduсеrе o

οСоntехtul ѕосiо-еduсaţiоnal aсtual рrоmоvеază otоt mai mult οѕintagma dе dеzvоltarе

~*`^`

реrѕоnală, fiе oсă еѕtе vоrba οdе сорil, fiе сă ѕе orеfеră la adultο. Întrе fеlul dе a gândi oal adultului
şi οсеl al сорilului ѕе rеmarсă о odifеrеnţă imроrtantă dе οѕtruсtură, сu соnѕесinţе еmоţiоnalе. oСеl
mai rеlеvant οaѕресt еѕtе faрtul сă реntru сорil otоtul еѕtе роѕibil οatunсi сând îşi dоrеştе сеva, oîn
timр се οреntru adult aрrоaре tоt е imроѕibilo, tоtul îi οѕtă îmроtrivă ѕau nесеѕită un еfоrt
onеjuѕtifiсat dе marеο.
Am alеѕ aсеaѕtă tеmă oроrnind dе la οехреriеnţa рraсtiсă. Μai соnсrеt, oîn timрul
aсtivităţilоr οdе dеzvоltarе реrѕоnală, mulţi dintrе oсорii ѕе îmроtmоlеѕс οîn înţеlеgеrеa unоr
rесоmandări. Aсеlaşi oaѕресt l-οam оbѕеrvat şi în intеrvеnţiilе dе oсоnѕiliеrе a рărinţilоrο.
Rесоmandărilе înţеlеѕе grеşit avеau dе oсеlе mai multе οоri lеgătură сu fеlul în сarе oрărinţii îşi
ехрliсau οѕau intеrрrеtau nеvоilе сорiilоr. Εхрliсaţiilе orеѕресtivе еrau aроi οрrоiесtatе aѕuрra
сорiilоr ѕub fоrma unоr oсоmроrtamеntе dоritе ѕau οnеdоritе. Înѕă înţеlеgеrеa соrесtă a onеvоilоr
сarе ѕtau οla baza соmроrtamеntеlоr înѕеamnă о соlabоrarе oеfiсiеntă întrе сорil οşi adult.
Tulburările de comportament sunt o realitate comună în școlile de masă. Profesori şi
părinţi, deopotrivă, întâmpină dificultăţi în a interacţiona cu elevii care prezintă comportamente
neadecvate în diferite situații.
Motivaţia este un proces psihic foarte important atât în viaţa adulţilor şi mai ales în
viaţa copiilor. Aceasta, fie ea extrinsecă sau intrinsecă, este un concept care nu trebuie neglijat.
Cu toţii acţionăm şi ne comportăm într-un anumit mod datorită motivaţiei de a primi ceva, fie
că e vorba de ceva palpabil (obiecte, activităţi), fie că e vorba de o recunoaştere socială, cum
este atunci când suntem lăudaţi. Copiii sunt foarte sensibili în acest sens, iar pentru ei feedback-
ul pozitiv primit din partea profesorilor, care reprezintă persoane investite emoţional de către
elevi, este semnificativ şi poate face diferenţa între un copil care va creşte echilibrat datorită
acestui feedback pozitiv sau un copil cu o stimă de sine scăzută.
Într-adevăr, există şi copii care au nevoie de mai multă atenţie din partea profesorilor,
deoarece mediul familiar sau anumite experienţe din viaţa lor au condus spre dezvoltarea unor
dificultăţi pe partea de interacţiune socială cu ceilalţi şi de management emoţional. Fiecare
copil este unic şi ca atare este nevoie de o atenţie deosebită pentru fiecare în parte.ο

3
 1. Analiza comportamentală aplicată
o

Analiza aplicată a comportamentului

încearcă să înţeleagă şi să
îmbunătăţească comportamentul
uman.

Se focuseză pe comportamente semnificative

din punct de vedere social,
definite în mod obiectiv;

Intervenţia vizează îmbunătăţirea

comportamentelor studiate prin demonstrarea unei
relaţii de tip cauzal;

Se utilizează metodele unei cercetări

ştiinţifice: descrieri obiective, cuantificări
şi experimente controlate.

4
 Cercetările efectuate în privința leadership-ului transformațional au subliniat
faptul că între comportamente și mediul înconjurător se stabilesc condiționării ce au la bază
trei componente esențiale:

situaţia în care a apărut

comportamentul respectiv
(unde era elevul, cu cine, ce
ANTECEDENT făcea elevul sau ce i s-a
cerut să facă, dacă a fost
înterupt dintr-o activitate
etc);

COMPORTAMENT acţiunea întreprinsă ca

reacţie la antecedent;

ce s-a întâmplat
imediat după apariţia
CONSECINȚĂ comportamentului
problemă.

5
 2. Rolul cadrului didactic

Primul pas îl reprezintă evaluarea elevului/ elevilor. În urma evaluării, cadrul didactic
alcătuieşte un plan de intervenţie personalizat. Periodic, acesta urmăreşte graficul nivelului de
dezvoltare al elevului şi stabileşte şedinţe cu echipa de terapeuţi, părinţii elevului şi alte cadrele
didactice implicate în educaţia acestuia. O altă atribuție a acestuia este aceea de a comunica
eficient şi de a explica adecvat deciziile luate în realizarea planului de intervenţie – atât echipei
terapeutice, cadrelor didactice, cât şi familiei. Implicarea cadrelor didactice în procesul de
reducere a comportamentelor inadecvate este importantă, deoarece cu ajutorul acestora se
stabilesc tehnicile de intervenţie potrivite elevului. Perseverența cu care sunt aplicate tehnicile
stabilite în echipa de specialiști este o condiție a reușitei.
Pentru început, cadrul didactic colectează date, acesta fiind un pas foarte important
pentru a continua apoi cu gestionarea comportamentelor. Colectarea datelor se face atât prin
observaţie directă (înregistrarea comportamentelor neadecvate - ţinând cont de frecvenţă,
durată, intensitate, antecedent şi consecinţă), cât şi prin discuţiile cu profesorii şi părinţii
copiilor. Cadrul didactic și specialiștii școlari (consilierul școlar, logopedul, profesorul de
sprijin) trebuie să formeze o echipă pentru dezvoltarea echilibrată a elevului prin scăderea
comportamentelor neadecvate şi creşterea celor pozitive.
Relaţia cu părinţii elevilor este de asemenea un aspect însemnat pentru profesor, aceştia
necesitând să continue implementarea tehnicilor de modelare comportamentală şi acasă pentru
a exista o evoluţie constantă în comportamentul copiilor. Implementarea tehnicilor au succes
în momentul în care toţi adulţii din jurul elevului colaborează în beneficiul acestuia. Relaţiile
directe dintre ei şi relaţiile dintre ei şi elev pot ajuta la modelarea comportamentelor
problematice într-o modalitate mai naturală şi mai rapidă.
În cele ce urmează vă prezint un model de fișă de observații pe care am utilizat-o la
clasă, pe lângă fișa de monitorizare a competențelor și cea de caracterizare psihopedagogică.

6
 Obiectivele observaţiei
Dezvoltarea identităţii
personale
Exprimarea adecvată a
emoţiilor în interacţiunea cu
copii şi cu adulti cunoscuţi
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare
Explorarea caracteristicilor
necesare pentru a fi un bun
prieten
Evidenţierea importanţei
învăţării pentru
propria persoană
*1- În foarte mică măsură;
4- În mare măsură;
Comportamentele elevilor Scala*
1 2 3 4 5
Prezentarea unor trăsături personale în
contexte variate;
Stabilesc asemănări şi deosebiri între
sine şi ceilalţi, după criterii simple;
Evidenţiază calităţi proprii şi calităţi
ale celorlalţi;
Împărtăşesc unii cu alţii experienţe,
cunoştinţe, sentimente, emoţii.
Exprimarea emoţiilor în contexte
familiare;
Asocierea emoţiilor cu elemente de
limbaj nonverbal şi paraverbal;
Emiterea unor afirmaţii pozitive
despre sine şi despre ceilalţi;
Emiterea opiniilor despre situaţii de
viaţă;
Se adresează corespunzător
interlocutorului;
Formulează întrebări cadrelor
didactice şi colegilor;
Stimulează colegii pentru a-i
determina să se implice;
Valorifică abilităţile colegilor în
activităţile grupului;
Cooperează eficient pentru succesul
individual şi/sau colectiv;
Se respectă reciproc;
Manifestă toleranţă faţă de colegi;
Percep cadrul didactic ca pe un
partener în activităţile sale;
Se autoevaluează prin raportare la
criterii de progres;
Folosesc criterii obiective in evaluare;
Utilizează tehnici simple de
monitorizare a achiziţiilor învăţării.
2- În mică măsură; 3- În măsură potrivită;
5- În foarte mare măsură.
 3. Descrierea unui caz

Pe B.A. l-am observat atât în timpul orelor, cât şi în pauze. El este în clasa I, iar
problemele apar în timpul orelor pentru că se abate deseori de la activităţile pe care le are de
realizat şi amână efectuarea sarcinilor date de către cadrul didactic. Cadrele didactice îl susţin
în procesul de învăţare, trecând deseori pe la banca sa în timpul activităţilor independente,
oferindu-i indicaţiile de care are nevoie în anumite momente şi întărindu-i comportamentul
atunci când sarcina este făcută corect şi îndeplinită la timp. Pentru amânarea îndeplinirii
sarcinii am propus stabilirea unui sistem de tokeni care îl va ajuta la finalizarea activităţilor.
Sistemul are o singură regulă – B.A. trebuie să termine fişa la timp pentru a primi la final un
token. Pe tablă sa de tokeni se vor afla 5 buline, iar pentru început target-ul este ca el să
reuşească să câştige 3 din cele 5 buline, urmând ca apoi să se crească dificultatea şi numărul
pe care el trebuie să îl completeze. La final, va putea primi recompensa aleasă de el.
În timpul pauzei, B.A. are un își dorește să se joace cu colegii, dar îi accidentează
adesea. Elevul este copil unic și provine dintr-o familie cu părinți divorțați. Din discuțiile cu
părinții elevului sunt evidente aspecte ce vizează faptul că B.A. socializează cu copii de vârsta
sa doar în weekend-uri, la locul de joacă pe care îl frecventează. Sistemul de tokeni utilizat la
școală de către profesori va fi aplicat și de către părinți pentru a avea maximum de eficiență.

8
 4. Obiective

Рe baza bibliοgrafiei de ѕрeϲialitate рarϲurѕe, рreϲum şi a eхрerienţei рraϲtiϲe

aϲumulate în munϲa inѕtruϲtiv-eduϲativă ϲu școlarii de vârstă școlară mică, în рrezenta luϲrare
îmi рrοрun ѕă demοnѕtrez ϲă utilizarea metοdei de analiză comportamentală aplicată
aϲϲelerează dezvoltarea personală, înѕuşirea ϲunοştinţelοr, fοrmarea рriϲeрerilοr şi
deрrinderilοr, a ϲaрaϲităţilοr şi ϲοntribuie la dezvοltarea tuturοr рrοϲeѕelοr рѕihiϲe.
În aϲeѕt ѕenѕ - am fοrmulat οbieϲtivele inveѕtigaţiei ϲare au vizat:
a) Сunοaşterea nivelului dezvοltării inteleϲtuale a școlarului рrin evaluarea iniţială;
b) Сοnѕtatarea nivelului ϲunοştinţelοr, рriϲeрerilοr, deрrinderilοr şi ϲaрaϲităţilοr
școlarului (eхрerimentală) la înϲeрutul ϲerϲetării;
c) Рrοieϲtarea şi deѕfăşurarea unui mοdul de aϲtivităţi bazat рe metοda analizei
comportmentale aplicate;
d) Diverѕifiϲarea gamei de metοde interaϲtive în funϲţie de рartiϲularităţile de vârѕtă şi
individuale ale elevului în vederea ѕtimulării mοtivaţiei aϲeѕtuia şi a dezvοltării sale
рѕihiϲe;
e) Мăѕurarea şi înregiѕtrarea рerfοrmanţelοr atât ѕub raрοrtul evοluţiei рѕihiϲe ϲât şi al
randamentului şϲοlar la finele eхрerimentului ( evaluarea finală ).
f) Орtimizarea рerfοrmanţelοr şϲοlare;
g) Aϲtivizarea şi οрtimizarea рοtenţialului inteleϲtual şi fiziϲ;
h) Dοbândirea unοr înѕuşiri ѕοϲiale.
Мi-am рrοрuѕ ϲa οbieϲtive ѕрeϲifiϲe ale aϲeѕtei ϲerϲetări următοarele:
О1: Ѕă identifiϲ metοdele ϲare influenţează efiϲienţa aϲtivităţilοr şϲοlare de
dezvοltarea limbajului din învăţământul primar;
О2: Ѕă identifiϲ metοdele i ϲare influenţează efiϲienţa aϲtivităţilοr şϲοlare din
învăţământul primar;
О3: Ѕă identifiϲ ѕtrategiile de fοrmare a рriϲeрerilοr, deрrinderilοr şi a unei atitudini
рοzitive faţă de învăţătură;
О4: Ѕă fοlοѕeѕϲ aϲtivităţi, ϲăi, mijlοaϲe ϲât mai variate рentru a trezi intereѕul рentru
învăţătură;

9
 5. Activități realizate

O notă aparte a disciplinei Dezvoltare personală este dată de contribuţia la dezvoltarea

emoţională, socială şi pentru carieră a elevului. Valorificarea experienţelor elevilor
fundamentează autenticitatea învăţării. Există o raportare permanentă la ceea ce gândesc şi
simt, precum şi la modul în care se comportă elevii. Abilităţile şi atitudinile „învăţate” la
Dezvoltare personală se constituie în acele achiziţii trensferabile necesare în obţinerea
succesului şcolar şi în viaţă.

Aşadar, competenţele specifice disciplinei Dezvoltare personală se formează atât în

mediul şcolar, cât şi în mediul familiar. În acest sens, în vederea întăririi comportamentelor
pozitive, am creat un sistem de tokeni. Acest sistem a fost implementat atât la şcoală, cât şi în
familiile elevilor şi include trei elemente esenţiale:

1. O listă cu comportamentele de atins;

2. Tokenii pe care elevii îi primesc pentru manifestarea comportamentelor target;

3. Lista recompenselor, care constă în articole preferate, activităţi sau privilegii - pe

care participanţii le obţin prin schimbarea tokenilor pe care i-au câştigat.

Primul pas l-a constituit stabilirea tokeni-lor şi a felului în care copii îi vor primi. Un
aspect care trebuie luat în calcul în stabilirea simbolurilor care se vor folosi în calitate de tokeni,
este acela că ei trebuie să fie interesanţi pentru elevi, dar nu atât de interesanţi încât să constituie
o recompensă în sine. Tokenii foarte interesanţi vor scădea din valoarea recompensei finale,
elevii fiind mulţumiţi doar cu simbolul primit. De asemenea, dacă sunt total neinteresanţi este
posibil ca elevii să nu îşi dorească să îi câştige.

Pentru a stabili modul în care se vor colecta tokenii am plecat de la lectura textului “Ai
umplut găletuşa azi?” şi am realizat, prin tehnica îndoirii hârtiei, o găletuşă. Pe aceasta se pun
ştampile cu feţe zâmbitoare pentru fiecare comportament atins din listă pe o perioadă de zece
zile (două săptămâni). Fiecare elev trebuie să fie responsabil cu propria găletuşă şi să o prezite
cadrului didactic când acesta o solicită. Pierderea găletuşei anulează tokenii primiţi, iar elevul
trebuie să realizeze singur găletuşa şi să recupereze, prin comportament, tokenii.

10
 „Ghidul pentru fericirea cotidiană a copiilor” cuprinde o serie de exemple ale unor
comportamente pozitive explicate pe înţelesul acestora. Cartea a fost lecturată şi în şedinţa cu
părinţii a elevilor, stabilindu-se cu aceştia aplicarea aceleiaşi metode şi în mediul familial.
Ulterior, fiecare elev a avut posibilitatea de a lua acasă cartea şi de a o citi împreună cu un adult
din familie.

De fiecare dată când un părinte sesiza repetarea unui comportament nedorit a solicitat
cartea pentru a relua etapele de întărire a comportamentelor pozitive.

11
 În general, instrucţiunile de selectare a comportamentelor pentru un sistem de tokeni
includ:
a. Selectarea comportamentelor măsurabile şi observabile. Atunci când se stabileşte o
listă a comportamentelor dezirabile este foarte important ca acestea să fie foarte clar specificate
şi descrise. Întotdeauna se stabilesc comportamentele target şi nu comportamentele pe care ne
dorim ca un copil să nu le facă. Spre exemplu, atunci când un copil vorbeşte neîntrebat în
timpul orelor se include pe lista de comportamente următoarea formulare: „vorbesc doar atunci
când sunt întrebat”.
b. Stabilirea termenului pentru finalizare.
c. Începerea cu un număr mic de comportamente, inclusiv unele care sunt uşor de atins.
Acest lucru este important pentru a creşte interesul elevilor faţă de sistemul de tokeni. Un nivel
crescut al succesului iniţial este foarte important pentru implementarea ulterioară a sistemului.
d. Formularea comportamentelor din lista target trebuie să corespundă nivelului de
dezvoltare al copiilor.
Este foarte important ca aceeaşi lista de comportamente să fie utilizată şi de către
părinţi. Întărirea comportamentelor pozitive atât în mediul şcolar, cât şi în mediul familial
conduce către o evoluţie constantă în comportamentul copiilor.
Lista comportamentelor de atins
1. Salut când mă întâlnesc cu cineva.
2. Respect programul de învăţare şi joacă.
3. Vorbesc politicos cu toată lumea.
4. Am grijă de lucrurile mele.
5. Cooperez cu ceilalţi pentru a finaliza cu succes sarcinile primite.

Pentru selectarea recompenselor pentru tokenii câştigaţi se întocmeşte o altă listă. Este
indicat ca recompensele să fie activităţi sau evenimente care apar în mod natural în mediul
elevilor. De exemplu, în clasă sau în şcoală, tokenii pot fi utilizați pentru a cumpăra timp cu
jocurile sau materialele populare, sau pot fi schimbaţi pentru sarcinile favorite din clasă (cum
ar fi: persoana care împarte lucrările, asistentul profesorului etc).
Un elev poate opta pentru schimbarea tokenilor la sfârşitul unei perioade scurte sau la
finalul celor zece zile stabilite iniţial. Spre exemplu elevul se implică în comportamentul
targetat, profesorul îi oferă tokenul pe care el imediat îl poate schimba cu recompensa aleasă.

12
Imediat ce elevii înţeleg modalitatea de funcţionare a sistemului, numărul de tokeni pe care
trebuie să îi câştige va creşte.
Rata de schimb tokeni
Eşti ajutorul doamnei învăţătoare în ziua
următoare!

Alege-ţi colegul de bancă pentru mâine!

Ai primit zece minute de joacă

suplimentare cu prietenul tău la jocul
preferat!
Pentru mâine nu mai ai teme!

Azi primeşti un cadou surpriză!

Adesea, întărirea pozitivă a fost asociată cu mita. Acesta este un concept total greşit.
În primul rând, întărirea pozitivă este folosită pentru a creşte un comportament dorit, iar
întăritorul este oferit odată cu apariţia comportamentului dorit. În al doilea rând, elevul trebuie
să manifeste un comportament dezirabil pentru a primi întăritorul preferat. Acesta nu este
constrâns să manifeste un anumit comportament; o face deoarece, ulterior are posibilitatea de
a accesa întăritorii preferaţi.
În mediul familial am recomandat utilizarea următoarelor categorii de întăritori:
a. Întăritori tangibili: o jucărie (de preferat cu un cost mic), abţipilduri, carioci sau instrumente
de scris/ pictat/ decupat.
b. Întăritori pe care să îi poată consuma: o bomboană, o prăjitură, mâncarea preferată, o băutură
preferată.
c. Întăritori de natură senzorială: muzică, dans, gâdilat, desene.
d. Întăritori ce implică activităţi: timp mai îndelungat pentru joacă, activităţi împreună cu
membri familiei, activităţi alături de prieteni.
Că este vorba despre mediul şcolar sau despre cel familial copilul are nevoie zilnică de
un moment de triumf. Faptul că părinţii şi cadrele didactice nu mai sunt concentrate pe

13
“vânătoarea de greşeli” a copiilor, ci pe aprecieri obiective, contribuie la pregătirea pentru o
învăţare autonomă în care elevul valorizează motivaţia intrinsecă, dorinţa de a căuta, de a
experimenta, de a descoperi, de a crea şi de a inventa.
Este important ca fiecare elev să simtă că a progresat faţă de stadiul de la care a pornit
iniţial, iar măsurarea progresului trebuie să se facă raportat la propria persoană. Stimularea
procesului de reflectarea asupra propriilor progrese sau lipsuri ajută procesul de reînvăţare prin
reveniri şi restructurări la nivelul cunoştinţelor existente şi acomodări în funcţiie de cele noi.
Devenind conştient de propriul nivel, elevul poate să-şi mobilizeze efortul pentru o nouă
învăţare, mai eficientă, şi cu rezultate personale din ce în ce mai bune.
Familia se preocupă şi de dezvoltarea proceselor intelectuale ale copiilor. Ea le dezvoltă
spiritul de observaţie, memoria şi gândirea. Strategiile educative la care se face apel în familie,
mai mult sau mai puţin conştientizate, determină în mare măsură dezvoltarea personalităţii,
precum şi rezultatele şcolare ale copiilor, comportamentul lor sociomoral. Familia este
partenerul tradiţional al şcolii deoarece influenţează atitudinea copilului faţă de învăţătură,
motiv pentru care şcolarizarea nu se poate realiza fară participarea activă a părinţilor.
Climatul educaţional familial cuprinde ansamblul de stări psihice, modurile de
relaţionare interpersonală, atitudini ce caracterizează grupul familial o perioadă mare de timp.
Acest climat poate fi pozitiv sau negativ. Şcolarul are nevoie acasă de un mediu de viaţă în care
să se simtă în siguranţă. Într-un climat educativ bun, părinţii sunt calmi în raporturile cu copiii,
fară a le satisface orice capriciu. Copilul simte că părinţii se ocupă de el, că sunt interesaţi de
necazurile şi problemele lui, ca şi de rezultatele şcolare. Familia este un cadru ferm de
disciplină, în care şi copiii şi părinţii împărtăşesc acelaşi nivel de exigenţă.

14
 6. Concluzii

Prin utilizarea metodelor interactive elevul, aflat în centrul activităţii didactice, nu

primeşte cunoştinţe gata prelucrate de la cadrul didactic, ci le descoperă şi le exersează în
contexte diferite, printr-o multitudine de activităţi de învăţare. Totodată , el are posibilitatea de
a se autoevalua continuu şi poate să ia decizia traseului de instruire cel mai potrivit, fiind astfel
responsabil pentru propria învăţare. Greşelile nu sunt considerate eşecuri, ci încercări şi nu sunt
penalizate, iar decizia schimbării parcursului instruirii este la liberul arbitru. Dialogul dintre
cadrul didactic şi elevi se realizează în spiritul comunicării interpersonale. Nici comunicarea
între elevi nu a fost neglijată pe durata desfăşurării experimentului formativ. Elevii au avut
posibilitatea comunicării, în pereche sau în grupuri mici, a schimbului de opinii, iar unii dintre
elevi au devenit asistenţi ai profesorului, ajutân-du-i pe colegii lor.

Cercetarea întreprinsă, prin rezultatele înregistrate, a dovedit că abordarea metodelor

centrate pe dezvoltarea inteligenței emoționale îmbunătățeşte semnificativ rezultatele elevilor,
contribuind astfel la formarea unui stil de învățare eficient, elevii cultivându-și un stil activ de
muncă intelectuală. Succesul activităților didactice s-a măsurat prin implicarea elevilor în
sarcinile propuse și prin trăinicia cunoștințelor dobândite.

Folosirea sistematică a metodelor centrate pe dezvoltarea inteligenței emoționale

contribuie la dezvoltarea cooperării la nivelul grupului și a comunicării eficiente, în cadrul
acestor activități. Concluziile generale ale acestei cercetări evidențiază cât se poate de clar că
abordarea unor astfel de metode contribuie semnificativ la ameliorarea performanțelor școlare,
dar aduce un plus și în planul motivațional-afectiv și comportamental-atitudinal. Din
perspectivă teoretică, acest lucru se referă la cunoașterea principiilor metodologice, iar din
perspectiva practică, aplicarea acestor principii în concordanță cu particularitățile de vârstă ale
elevilor, precum și cu particularitățile generale ale grupului clasei, cu obiectivele și
conținuturile disciplinelor de învățământ.
Sunt sigură că lucrarea de faţă se înscrie în contextul preocupărilor pedagogice actuale
şi că răspunde în acelaşi timp nevoilor impuse de noile cerinţe ale practicii pedagogice, ea
oferind unele repere valabile la toate nivelele educaţionale, nu doar la cel al învăţământului
primar. Concepută iniţial din dorinţa de a clarifica probleme ce ţin de formarea
comportamentelor necesare dobândirii competenţelor specifice din ciclul achiziţiilor

15
fundamentale, am descoperit pe parcurs complexitatea şi adevăratele implicaţii ale
problemelor. Utilizarea metodelor centrate pe dezvoltarea inteligenței emoționale aduc un aport
considerabil privind acumularea de cunoștințe, dezvoltarea posibilităților de folosire creatoare
a acestora, de exprimare originală, dezvoltarea limbajului şi a comunicării ca suport al gândirii
și, totodată, mijloc de exprimare a conștiinței noastre (prin vorbire și scriere).
Сοnϲluzia la ϲare am ajunѕ în urma aϲtivizării ϲοрiilοr eѕte ϲă utilizarea metοdelοr
axate pe inteligenta emotionala οferă un ѕрrijin real cadrului didactic în demerѕul ѕău şi ne
ajută, ne determină, ϲοрil şi daѕϲăl, deοрοtrivă, ѕă deѕϲοрerim valοarea, frumuѕeţea şi
diverѕitatea interaϲţiunii, relaţiοnării şi ϲοοрerării, ѕă ne рrοmοvăm ideile, ѕă reѕрeϲtăm οрinia
ϲeluilalt şi ѕă ne imрliϲăm рrοfund şi aϲtiv în ϲοnѕtruirea рerѕοnalităţii рrοрrii, dar şi ѕă
dezvοltăm la elevi un set de valori atitudinale şi abilităţi care să îi ajute în viaţă.
Optimizarea demersului didactic demonstrată prin caracterul dinamic al acestei
abordări, a oferint elevilor situații activizatoare în care ei s-au implicat pentru realizarea
diferitelor sarcini de învățare. Multe dintre aceste situații s-au realizat la nivelul muncii
grupului. Astfel, interacțiunea dintre membrii unei echipe a stimulat efortul și productivitatea
fiecărui individ în parte, conducând la emiterea de ipoteze și variante multiple. Relațiile ce se
stabilesc în aceste condiții, emulația ce apare între ei, sporește interesul pentru tema sau sarcina
dată, motivând elevii pentru învățare.
Consider important acest aspect, cu atât mai mult cu cât privim realitatea socială şi
profesională şi observăm că Dezvoltarea personală devine pe zi ce trece „cheia” evoluţiei.
Aceste lucruri nu se vor schimba, dacă nu se vor lua măsurile necesare, cum ar fi:
- Sensibilizarea instanţelor educaţionale, a decidenţilor din domeniul educaţiei, a cadrelor
didactice, a părinţilor, dar şi a publicului larg pentru a valorifica valenţele formative ale acestei
discipline într-o perspectivă mult mai amplă, respectiv în contextul influenţării
comportamentale favorabile a subiecţilor educaţiei (preşcolari, şcolari, tineri şi adulţi)
- Includerea în curriculumul formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice din România a
unor discipline, fie obligatorii, fie opţionale circumscrise domeniului dezvoltării inteligenței
emoționale, proiectate curricular şi realizate într-o manieră educaţională şi didactică modernă;
Este nevoie de persoane bine pregătite din acest punct de vedere, care apoi să lucreze cu copiii
din toate tipurile de unităţi de învăţământ, cu tinerii şi cu adulţii, respectând cerinţele
psihopedagogice şi didactice specifice.

16