CA Cluj 104 - 2021 Anulare Acte Administrativ Cu Caracter Normativ - ROLII

4/16/2021 104/2021 anulare acte administrativ cu caracter normativ - ROLII
ACASĂ (HTTP://WWW.ROLII.RO) » CĂUTARE (HTTP://WWW.ROLII.RO/CAUTARE) » 104/2021
104/2021
09-04-2021
Anulare acte administrativ cu caracter normativ

Curtea de Apel CLUJ
Prezentul document este supus reglementărilor aflate sub incidența Regulamentului

U.E. 2016/679
Cod ECLI ECLI:RO:CACLJ:2021:048.______
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A III-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. ___________
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 104/2021
Ședința publică din data de 09 Aprilie 2021
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A__________ A_____ M____
Grefier D______ C______
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta
C_____ C__ C__ în contradictoriu cu pârâții B_______ B_______, F________ F_______
A_____ A_______ DE URGENȚĂ, D_________ D__________ D________ D___ și
COMITETUL A_____ A_______ DE URGENȚĂ CLUJ și intervenientul A____________
A_____ A_______ A_ A______ A__ A_____ A__, având ca obiect - anulare acte
administrativ cu caracter normativ HG nr. 293/10.03.2021.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta prin avocat T____
N__, cu împuternicire avocațială la dosar și pârâta D_________ D__________ D________
D___ prin consilier juridic I___ C____ A________ care depune la dosar delegație de
reprezentare, lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței
următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea formulată este legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 450 lei,
conform dovezii depusă la fila 24.
Prin Serviciul Registratură, la data de 06.04.2021 A____________ A_____ A_______ A_
A______ A__ A_____ A__ a depus o cerere de intervenție accesorie, iar la data de
07.04.2021 pârâtul B_______ B_______ a depus întâmpinare însoțită de înscrisuri.
La data de 08.04.2021 pârâta D_________ D__________ D________ D___ a depus
întâmpinare iar la aceeași dată reclamanta a depus note de ședință, însoțite de
î i i
www.rolii.ro/hotarari/60779ddee49009fc1600003a 1/52
înscrisuri.
Se constată că pârâții au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Fiind pus în discuție aspectul de competență reprezentantul reclamantei apreciază că
raportat la dispozitiile art. 10 din Legea nr. 554/2004., raportat la art. 96 și 99 alin. 2 C.pr.
civ. instanța este competentă să judece cererea pentru toate actele administrative
atacate în sensul că există acte emise de către o autoritate centrală, fiind competentă și
pentru actele emise la nivel local ca urmare a prorogării legale de competență în
temeiul art. 99 alin. 2 C.pr. civ, între aceste acte existând o strânsă legătură, cauza se
impune a fi judecată de același complet de judecată.
Reprezentantul pârâtei arată că a invocat excepția de necompetență materială a Curții
de Apel Cluj în considerarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 care
reglementează criteriile după care se stabilește această competență. Reclamanta a
formulat acțiunea în temeiul dispozițiilor Legii nr. 554/2004 unul dintre petite fiind
acordarea de daune materiale. De la data adoptării, 27.03.2021, a trecut un număr de 11
zile și nu rezultă sub nicio formă prejudiciul pretins. Totodată și pentru celelalte petite
apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 10 din Legea nr. 554/2004,
atât raportat la valoarea prejudiciului că și la solicitarea de anulare a Hotărârii nr.
50/2021 a Comitetului Județean A_____ A_______ de Urgențe Cluj, pentru acest capăt de
cerere competența revine Tribunalului Cluj.
În urma deliberării Iistanța apreciază că este competentă general, material și teritorial
în soluționarea cererii de chemare în judecată, respingând astfel excepția de
necompetență materială a Curții de Apel Cluj pentru toate petitele. Petitul de
despăgubiri este în mod evident un petit accesoriu petitului de anulare având în vedere
că în contenciosul român contenciosul subiectiv este unul de plină jurisdicție, care
asigură și repararea prejudiciului produs de un eventual act administrativ nelegal. În ce
privește petitele de anulare, chiar dacă aceste petite vizează anularea unui act emis de
două organe centrale și apoi anularea unui act emis de un organ local, petitul 3 este un
petit accesoriu, nu sunt invocate motive de nelegalitate de sine stătătoare dar și chiar
dacă ar fi si petitul 3 un petit principal și ar fi indicate motive de nelegalitate de sine
stătătoare, ar opera prorogarea de competență reglementată de art. 99 al. 2 C.pr. civ. în
sensul că fiind vorba de mai multe acte între care există o strânsă legătură, pentru
judecarea cărora sunt competente instanțe diferite, competența revine instanței mai
mare în grad, respectiv Curții de Apel.
Curtea solicită lămuriri cu privire la regimul juridic al notelor de ședință depuse de
reclamantă și care au fost comunicate tuturor părților din prezentul litigiu, respectiv
dacă acestea reprezintă o completare de acțiune, o dezvoltare a unor argumente deja
invocate sau simple note scrise.
Reprezentantul reclamantei susține că prin note a dezvoltat aspectele legate de
nerespectarea principiului egalității de tratament A_____ A_______ identice sau
comparabile pe care le-a invocat prin cererea de chemare în judecată. Susține că notele
reprezintă o dezvoltare a argumentelor inițiale și solicită instanței a le analiza în
admiterea petitelor.
Reprezentantul pârâtei apreciază că prin notele depuse reclamanta a dezvoltat
argumentele din acțiunea inițială, a detaliat aspectele care vizează activitatea
economică specifică domeniului sportiv.
Instanța apreciază că notele de ședință reprezintă o completare a cererii de chemare în
judecată pentru că se dezvoltă un motiv de nelegalitate invocat în cererea de chemare
în judecată dar este dezvoltat pe larg cu argumente suplimentare de drept. Constatând
că acesta este regimul juridic, se constată că ele au fost făcute înainte de primul termen
de judecată, au fost comunicate tuturor pârâților pe mail și ca atare toate părțile au luat
cunoștință de conținutul acestor note.
Cu prioritate Curtea pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție
accesorie.
Reprezentantul reclamantei își exprimă acordul cu privire la discutarea cu prioritate a
admisibilității în principiu a cererii de intervenție. În ce privește admisibilitatea în
principiu, chiar dacă în opinia sa cererea este lipsită de interes, din precauție solicită
admiterea în principiu a cererii de intervenție, pentru a nu exista vreo problemă în
calea de atac, în sensul că nu s-a stabilit corect cadrul procesual.
Reprezentantul pârâtei D_________ D__________ D________ D___ nu se opune
admiterii în principiu a cererilor de intervenție accesorii.
Deliberând Curtea admite în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de
către A____________ A_____ A_______ A_ A______ A__ A_____ A__ în interesul
pârâtului de rândul 2 apreciind că cererea este admisibilă în această materie, a fost
formulată în termenul stabilit de legiuitor, respectiv în fața primei instanțe, se justifică
un interes, ea are natura unei simple apărări nedepășindu-se regimul juridic al acestei
apărări. De asemenea se constată că inclusiv acestui intervenient, care ia procedura din
starea în care se află la momentul admiterii cererii de intervenție, i-a fost comunicat
termenul de judecată care a fost stabilit potrivit citației de la fila 3 vol. 2 cât și notele
scrise.
Curtea pune în discuție excepția netimbrării invocată de pârâtul B_______ B_______.
Apărătorul reclamantei solicită respingerea excepției având în vedere că a depus
dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 450 lei, în cauză fiind atacate
trei acte normative, câte 50 de lei pentru fiecare act administrativ a cărei anulare o
solicită și 300 lei pentru petitul de reparare a pretinsului prejudiciu.
Reprezentantul pârâtei D_________ D__________ D________ D___ solicită respingerea
excepției în măsura în care la dosar se regăsește dovada îndeplinirii acestei obligații.
Deliberând, Curtea respinge excepția netimbrării cererii de chemare în judecată
întrucât la fila 24 din dosar vol I se regăsește dovada achitării taxei judiciare de timbru
în cuantumul legal determinat conform art. 16 din OUG nr. 80/2013.
În ce privește excepția lipsei de interes invocată de pârâtul B_______ B_______ Curtea
o unește cu fondul urmând ca părțile să se refere la aceasta cu prilejul dezbaterilor,
apreciind că aceasta presupune o analiză identică cu fondul cererii de chemare în
judecată întrucât presupune analiza dreptului reclamat ca fiind vătămat de către
reclamantă, a măsurii în care acest drept se încalcă sau nu și alte aspecte care țin de
fondul litigiului.
Curtea constată că pârâtul F________ F_______ A_____ A_______ de Urgență nu a
depus întâmpinare.
Raportat la întâmpinarea depusă de pârâta D_________ D__________ D________ D___ și
Comitetul Județean A_____ A_______ de urgențe Cluj Curtea pune în discuție excepția
de prematuritate și inadmisibilitate a acțiunii în raport de dispozițiile art. 7 din Legea nr.
554/2004.
Reprezentantul pârâtei D_________ D__________ D________ D___ arată că la data de
30.03.2021 reclamanta a depus o plângere prealabilă împotriva Hotărârii nr. 50/2021 a
C it t l i J d ț A
www.rolii.ro/hotarari/60779ddee49009fc1600003a A d ță Cl j f tî i t tă b 3/52
Comitetului Județean A_____ A_______ de urgență Cluj care a fost înregistrată sub
numărul 2540/30.03.2021 însă nu a așteptat primirea răspunsului la plângerea prealabilă
și nu a așteptat nici expirarea termenului de 30 de zile în care ar fi trebuit să primească
un răspuns, adresându-se direct instanței cu prezenta acțiune. În practică este unanimă
poziția conform căreia persoana vătămată se poate adresa instanței fie ulterior
comunicării răspunsului, fie la data expirării termenului de 30 de zile în care autoritatea
are obligația de a soluționa plângerea. Pentru temeiurile legale menționate în cuprinsul
întâmpinării solicită admiterea excepției.
Apărătorul reclamantei solicită respingerea excepției inadmisibilității cererii de
chemare în judecată, în principal prin raportare la prevederile art. 7 alin. 5 din Legea nr.
554/2004, arătând că este vorba de o acțiune îndreptată împotriva unor acte
administrative care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice. Există
jurisprudență consolidată în cauze de acest gen în care instanțele în mod corect au
reținut că nu este obligatorie plângerea prealabilă în asemenea situații.
În subsidiar a depus la dosarul cauzei procedurile prealabile pe care le-a formulat către
diferiți emitenți ai actelor atacate, inclusiv cu B_______ B_______ și atât timp cât la
dosar există poziția emitenților actelor că se opun revocării acestor acte juridice, nu li
se produce nici o vătămare și nu trebuie ca reclamanta să aștepte să treacă formal un
anumit interval de timp. Mai mult este vorba de acte administrative normative
temporare, care produc efecte pe o durată limitată de timp iar dacă de fiecare dată se
așteaptă răspunsul la plângerea prealabilă sau expirarea termenului de 30 de zile în
care autoritatea trebuie să formuleze un răspuns, actul respectiv iese de vigoare iar
reclamanta se alege doar cu faptul că instanța îi va rosti dreptul în situația în care va
câștiga. Raportat la toate aceste aspecte solicită respingerea excepției inadmisibilității.
Deliberând, Curtea a respinge excepția prematurității și inadmisibilității, apreciind că în
speță este incident art. 7 alin. 5 din Legea nr. 554/2004, care dispune că nu este
obligatorie procedura prealabilă în cazul în care actele administrative nu mai pot fi
revocate întrucât au intrat în circuitul civil și produc efecte juridice. Instanța face
aplicarea acestor dispoziții raportat la durata temporară de aplicare a hotărârii de
guvern atacate, de 30 de zile, și la faptul că dreptul de acces la instanța de contencios
administrativ ar fi lipsit de conținut în măsura în care reclamantul ar fi ținut să urmeze
procedura prealabilă, întrucât până la finalizarea acesteia în mod evident actul
administrativ normativ atacat și-ar epuiza efectele.
Curtea pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive față de petitele 1 și 2
din acțiune, invocată depârâții D_________ D__________ D________ D___ și Comitetul
Județean A_____ A_______ de Urgență Cluj și excepția lipsei calității procesual pasive
în general pentru D_________ D__________ D________ D___ .
Reprezentantul pârâtei arată că a invocat această excepție motivat de faptul că
Hotărârea nr. 293/2021 a fost emisă de B_______ B_______ iar Hotărârea nr. 20/2021 a
fost emisă de F________ F_______ A_____ A_______ de Urgență. Având în vedere că se
presupune existența unei identități între emitent și cel obligat în raportul juridic dedus
judecății solicită admiterea excepției. Totodată comitetele A_____ A_______ de urgență
sunt organisme interinstituționale, cu rol decizional în managementul situațiilor de
urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.
Susține și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D_________ D__________
D________ D___ pentru toată cererea de chemare în judecată .
Reprezentantul reclamantei arată că nu a solicitat anularea hotărârii emisă de
B_______ B_______ în contradictoriu cu pârâta D_________ D__________ D________
D ci fiecare act administrativ normativ atacat trebuie să fie judecat în contradictoriu
D___ ci fiecare act administrativ normativ atacat trebuie să fie judecat în contradictoriu
cu emitentul lui.
În ce privește aspectul că D_________ D__________ D________ D___ nu ar avea calitate
procesuală pasivă lasă la aprecierea instanței strict acest aspect. Petitul de despăgubiri
l-a formulat în contradictoriu cu toți emitenții actelor. De asemenea petitul de acordare
a cheltuielilor de judecată a înțeles să îl formuleze în contradictoriu cu toți pârâții.
În ce privește calitatea procesuală a pârâților de rândul 3 și 4 Curtea reține că acești
pârâți au fost chemați în judecată pentru actele pe care le-au emis, problema calității
procesuale pasive se pune per ansamblul acțiunii și din această perspectivă urmează a
fi abordată problema calității procesuale pasive a pârâților de rândul 3 și 4. Pârâtul de
rând 4 are în mod evident calitate procesuală pasivă fiind emitentul hotărârii a cărei
anulare se solicită în petitul 3, iar în ce privește D_________ D__________ D___ Curtea
reține că acest pârât este chemat în judecată nu ca fiind emitent al unuia dintre acte, ci
ca fiind instituția cu personalitate juridică în cadrul căreia activează pârâtul de rând 4.
Fiind formulate și petite cu caracter patrimonial Curtea urmează a soluționa o dată cu
fondul și această problemă a calității procesual pasive a paratului D_________
D__________ D________ D___, în funcție de soluția ce se va da petelor cu caracter
patrimonial.
Curtea pune în discuție excepția lipsei de interes în susținerea cererii și excepția
rămânerii fără obiect a cererii, în care se face refeire la HG nr. 79/2020.
Apărătorul pârâtei arată că numai susține excepția invocată la punctul III, fiind vorba de
o eroare și nu face obiectul cauzei, fiind vorba de o altă hotărâre decât hotărârea atacată
prin petitul 3, respectiv de HG nr. 79/2020.
Reprezentantul reclamantei susține că excepția rămânerii fără obiect din întâmpinarea
nu are legătură cu problema din speță, fiind vorba de unități școlare și orele online.
Raportat la precizarea făcută oral de reprezentantul pârâtei Curtea reține că a
soluționat toate excepțiile invocate mai puțin cele care au rămas în discuție respectiv
excepția lipsei de interes invocată de B_______ B_______ , excepția lipsei calității
procesuale pasive a pârâtului de rândul 3 și fondul cererii de chemare în judecată.
În probațiune reprezentantul reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile
depuse la dosarul cauzei, inclusiv cele atașate notelor de ședință și care reprezintă un
studiu făcut pe un număr impresionant de săli de fitnes din Europa, se face referire săli
de fitnes din Australia și Statele Unite ale Americii, apreciind că au utilitate în prezenta
cauză, studiul are legătură cu dezlegarea pricinii. Studiul a fost făcut pe un număr
impresionant de săli de fitnes din Europa, se face referire săli de fitnes din Australia și
Statele Unite ale Americii, la alte studii, se arată care este rata de contaminare, studiul
fiind relevant pentru a se vedea dacă într-adevăr măsurile dispuse de B_______
B_______, prin hotărârea de guvern atacată, sunt necesare pentru o societate
democratică, dacă sunt proporționale sau dacă este vorba de un exces de putere.
Reprezentantul pârâtei D_________ D__________ solicită de asemenea proba cu
înscrisuri depuse la dosarul cauzei.
Deliberând Curtea încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar de toate părțile în
litigiu, atât cele anexate cererii de chemare în judecată, completării acesteia cât și
înscrisurile anexate întâmpinărilor depuse și de asemenea înscrisurile anexate cererii
de intervenție accesorie, acestea fiind singurele înscrisuri care reprezintă documentele
ce au stat la baza elaborării hotărârii de guvern de modificare respectiv a HG nr.
348/2021.
Reprezentantul reclamantei arată că solicită cheltuieli de judecată reprezentând taxă

judiciară de timbru.
Nefiind alte cereri de formulat Curtea declară închisă faza cercetării procesului și
acordă cuvântul asupra celor două excepții și asupra fondului cererii de chemare în
judecată.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea cererii de chemare în judecată astfel
cum a fost formulată, anularea tuturor actelor administrative normative indicate în
cuprinsul cererii în contradictoriu cu emitentul fiecărui act.
În ce privește interesul reclamantei, raportat la excepția invocată, arată că așa cum
prevede Legea nr. 55/2020, legiuitorul a permis ca în situația generată de virusul SARS-
CoV-2 să se intervină și să se limiteze libertatea economică a persoanelor fizice și
juridice, așa cum este aceasta prevăzută de art. 45 din Constituția României. Interesează
acel articol care interzice funcționarea operatorului economic în momentul în care rata
de infectare într-o anumită localitate ajunge la 4% și se permite reluarea activității când
rata de infectare scade la 3,5%. Acest articol, în modalitatea în care se aplică, face ca
activitatea reclamantei să fie sistată la acest moment și a tuturor operatorilor
economici de pe raza mai multor localități. Prin urmare interesul reclamantei există,
este unul actual.
În ce privește celelalte articole legate de restricțiile impuse populației problema trebuie
privită mult mai nuanțat: orice operator economic are un fond de comerț, și așa cum
doctrina de drept comercial reține, din acest fond de comerț face parte și vocația de a
atrage clientelă. Vocația de a atrage clientelă trebuie să fie protejată de lege. Fondul de
comerț împreună cu vocația de a atrage clientelă sunt cuprinse în libertatea economică
prevăzută de art. 45 din Constituția României. Atâta timp cât există o ingerință asupra
vocației de a atrage potențiali clienți este evident că este afectată libertatea economică.
Raportat la aceste aspecte, la doctrină și la ceea ce ar trebui să însemne libertate
economică într-o societate democratică, este evident că reclamanta are un interes în
promovarea prezentei acțiuni în ceea ce privește anularea celorlalte articole din
hotărârea de guvern.
Susține și celelalte aspecte astfel cum au fost dezvoltate în cuprinsul cererii de
chemare în judecată și înțelege să evidențieze o ________ aspecte. Primul este legat de
faptul că Hotărârea nr. 20 din 25.03.2021 a Comitetului N_______ A_____ A_______ de
Urgență nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, aspect care a fost sesizat la
un moment dat chiar de Avocatul poporului, care a trimis o adresă către Primul
ministru al României prin care a solicitat detalii de ce această hotărâre nu este
publicată. Potrivit prevederilor Legii nr. 55/2020 B_______ B_______ nu poate emite o
hotărâre de guvern pentru starea de alertă sau de modificare a stării de alertă dacă nu
există o propunere. Dacă se emite un act administrativ anterior, care are rol de
propunere și acesta nu este publicat în Monitorul Oficial sancțiunea este inexistența
actului respectiv. Acest aspect a fost sesizat și de către Avocatul poporului. Dacă
propunerea este inexistentă din punct de vedere juridic evident că hotărârea de guvern
nu poate fi emisă. În lipsa propunerii hotărârea de guvern este emisă ilegal întrucât nu
sunt respectate formalitățile anterioare emiterii actului administrativ prevăzute de
lege.
Al doilea aspect vizează nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social iar în acest
sens a depus și o hotărâre a Curții de Apel București în care instanța a arătat, pornind
de la prevederile legii Consiliului Economic și Social, că avizul în situațiile prevăzute de
legea care reglementează activitatea Consiliului Economic și social este un aviz
egea ca e eg e e tea ă act tatea Co s u u co o c ș soc a este u a
consultativ. Emitentul actului trebuie să solicite acest aviz, fiind liber să îl urmeze sau
nu. În momentul în care emite un act administrativ emitentul trebuie să știe, cu ajutorul
unor organe specializate, care sunt implicațiile acestuia. În momentul în care emitentul
nu a făcut nici un efort pentru a solicita un atare aviz înseamnă că actul emis este un
act samavolnic, un act contrar și acest aspect rezultă din actele dosarului. Art. 2 alin. 2
din Legea nr. 248/2003 arată domeniile de specialitate ale Consiliului Economic și Social
și că în acele situații avizul este necesar și trebuie să fie solicitat. Acestea sunt: politicile
economice, politicile financiar-fiscale, relații pentru protecția socială și libertăți
cetățenești, politici în domeniul securității, plitici în domeniul sănătății, politici în
domeniul educației, cercetării, culturii, tineretului și sportului. În speță suntem în
ipoteza tuturor textelor de lege. Nu s-a făcut o analiză a ceea ce înseamnă piața de
fitness, nu se știe câți operatori economici sunt în țară, câți operatori economici vor fi
afectați, câte locuri de muncă vor fi afectate, nu se cunoaște cu cât au contribuit la
bugetul de stat cu TVA acești operatori economici, ș.a. Nici unul din aceste aspecte nu
este cunoscut de B_______ B_______ iar acesta nu are nici măcar intenția să le
cunoască. Nici după un an de zile B_______ B_______ nu este preocupat de aceste
aspecte ci dă copy paste de un an pe aceleași acte normative.
De asemenea sunt afectate și drepturile și libertățile operatorilor, se spune expres în
actele normative că se îngrădește art. 45 din Constituția României. Raportat la acest
aspect instanța trebuie să constate lipsa avizului și să anuleze actul administrativ
reprezentat de hotărârea de guvern atacată. Ca efect urmează să fie anulate și actele
administrative emise ulterior pentru că pe plan local Comitetul Județean A_____
A_______ de Urgență avea competențe legate, acesta a trebuit să acționeze în sensul
acestor acte.
În ceea ce privește aspectele de fond relevă că Legea nr. 55/2020, la art. 1 alin. 2 arată că
măsurile restrictive de drepturi și cele de renunțare și de relaxare a acestora se dispun
cu respectarea principiului Egalității de tratament juridic A_____ A_______ identice
sau comparabile.
De remarcat că la toate articolele nu se respectă principiul simetriei. Astfel se impune o
măsură când rata de infectare ajunge la 4% și se relaxează când durata de infectare
ajunge la 3,5%, fără a se cunoaște de unde apare această optică. Prin urmare se constată
că este încălcat principiul simetriei, al tratamentului juridic identic A_____ A_______
identice. În speță se remarcă situații identice și tratament juridic diferit.
De asemenea la art. 2 prevede că măsurile trebuie să fie proporționale cu nivelul de
gravitate manifestat, să fie necesare între o societate democratică și să fie aplicate în
mod nediscriminatoriu. Hotărârea de guvern și toate actele care ulterior au fost date în
aplicarea acestei legi încalcă aceste principii, în primul rând al necesității măsurii într-
o societate democratică. În subsidiar, în situația în care se va aprecia că este necesar o
restrângere, apreciază că a existat un restrângere și nu mai este necesară o nouă
restrângere.
Măsura nu este proporțională, nu are la bază nici un argument juridic și a fost dată cu
încălcarea egalității de tratament juridic A_____ A_______ identice sau comparabile.
În ce privește necesitatea măsurii s-a susținut că într-o societate democratică a fost
nevoie de anumite limitări chiar și pentru operatorii de fitness. A făcut o analiză a
legislației aplicabile în ultimul an și a arătat că din martie 2020 până 16.06.2020
activitatea a fost sistată pentru toți operatorii de pe întreg teritoriul României și ulterior,
când au început aceste stări de alertă, acești operatori economici au funcționat pe
teritoriul României în baza unor ordine comune ale Ministrului Sănătății și Ministrului
Ti t l i iS t l i
www.rolii.ro/hotarari/60779ddee49009fc1600003a t bil diții t i ti î l li ită ii ă l i 7/52
Tineretului și Sportului, care stabileau condiții restrictive în sensul limitării numărului
de persoane prin raportare la suprafața centrelor de fitness, de 7m/ persoană pentru
sălile de fitness, respectiv 10m/persoană pentru activitățile aerobice. Aceste ordine au
fost emise în luna iunie, august, septembrie și ieri a intrat în vigoare un alt ordin, care
are aceeași formă pentru sălile de fitnes, singura diferență a fost aceea că în luna
septembrie s-a renunțat la o măsură restrictivă în sensul că, din considerente de igienă,
din septembrie a fost permis accesul la dușuri. De atunci centrele de fitness au
funcționat fără să aibă sincope. O singură excepție a existat pe teritoriul României în
sensul că pe 25.10.2020 printr-o hotărâre luată la nivel local în Timișoara s-a
restricționat de tot accesul la sălile de fitness, fiind închis în tot acest interval. Având în
vedere durata foarte mare de timp care a trecut de atunci, de aproximativ 10 luni, în
care nu s-au raportat focare de infecție cu SARS-CoV-2 și în care nu există nici un
studiu pe teritoriul României care să stabilească că acesta este un mediu periculos,
apreciază că o nouă restrângere în sensul închiderii prin raportare la un anumit număr
de infectați pe teritoriul unei localități, nu este necesară într-o societate democratică.
De asemenea măsura nu este proporțională, nu se cunoaște de unde provin numerele
evidențiate în actele atacate. Pentru a analiza acest aspect instanța trebuie să aibă în
vedere succesiunea în timp a actelor emise și ce s-a discutat la acele ședințe. Există un
proces-verbal din data de 23.03.2021, în care sunt consemnate discuțiile de la respectiva
ședință și cum s-a ajuns la închiderea centrelor de fitnes. Se face referire la o anexă în
care este indicată componența membrilor participanți însă aceasta nu a fost depusă. A
dedus că au fost 4 sau 5 medici, 2 generali și aceștia au discutat mai multe aspecte, însă
nimic despre sălile de fitnes. La un moment dat, la fila 3 a procesului-verbal apare
următoarea mențiune: "la peste 4 la o mie de locuitori dl. Raed Arafat concluzionează că
se propun ca activitățile de fitness și cele asociate să fie închise în următoarea perioadă
și să fie menținută limitarea numărului de persoane raportat la suprafața operatorului
economic". Deși nu s-a discutat nimic despre sălile de fitnes s-a concluzionat ca
activitățile de fitness să fie închise. Concluzia la care s-a ajuns nu derivă din premisele
raționamentului și poziția a fost aceea că există studii și date obiective pentru a fi
închise sălile de fitnes. Această afirmație a domnului Raed Arafat a fost preluată de toți
până a ajuns la B_______ B_______, care este emitentul actului normativ și care a fost
însușită. Și la acest moment prin poziția pârâtului se susține că există date obiective.
În susținerea demersului a invocat și o discriminare în raport cu activitățile
magazinelor, acestea din urmă nu au avut niciodată și nu au vreo restricție cu privire la
suprafață mp/client.
Toată această situație discriminatorie derivă din aceea că nu există nicio preocupare a
Guvernului României să analizeze datele corect, să întocmească vreun studiu de
specialitate, să discute cu persoane calificate în domeniu. La dosarul cauzei a depus un
interviu cu P___________ Federației de Culturism și Fitnes, cunoscător în domeniu și
care a avut un important rol în deschiderea sălilor de fitnes.
În acest context pornind de la actele existente și de la modalitatea în care a fost luată
această decizie, pornind și de la scriptele depuse de reclamantă la dosarul cauzei, nu se
poate susține că există proporționalitate. Studiul depus de reclamantă a fost făcut pe
________ de intrări peste tot în Europa și concluzia a fost de 1,12 contaminați la 100.000
de intrări. În centrele de fitnes cei mai expuși sunt angajații, care stau la sală 5 sau 6
ore/zi.
În cazul reclamantei, deși are mulți angajați, nu a existat nici un caz de infectare
întrucât aceasta a respectat măsurile impuse. La acest moment B_______ B_______ mai
vine cu o restrângere, una brutală, care anulează în mod total libertatea economică, fără
a arăta de ce, ce s-a întâmplat în această perioadă de timp, ce anume s-a constatat și a
a a ăta de ce, ce s a tâ p at această pe oadă de t p, ce a u e s a co statat ș a
impus o atare măsură. A făcut și o comparație între Cluj N_____ și Timișoara: în

Timișoara centrele de fitnes au fost închise pe când la Cluj-N_____ acestea au fost
deschise, inclusiv în noiembrie și decembrie când s-a pus problema carantinării
orașului. Evoluția cazurilor a fost similară deși variația trebuia să fie inversă.
De asemenea studiile sunt contra a ceea ce susține B_______ B_______. Acel studiu
depus face referire și la alte studii, efectuate în Australia și în Statele Unite ale Americii,
și acolo ratele descoperite au fost mult mai mici. Studiul a analizat și mărimea sălilor de
fitnes. Or, pe teritoriul României nu se face nicio diferență între mărimea sălilor de
fitnes și acest criteriu nu a fost luat în considerare.
Având în vedere toate aceste aspecte apreciază că măsura nu a fost luată cu
respectarea prevederilor Legii nr. 55/2020, respectiv nu ține cont de proporționalitate și
necesitate într-o societate democratică.
În ce privește respectarea principiului egalității de tratament juridic reprezentantul
reclamantei arată că a dezvoltat acest argument ca urmare a aspectelor pe care le-a
observat atât în dreptul pozitiv cât și în viața faptică a orașului Cluj N_____. Articolul
vizat spune că se închid operatorii economici care desfășoară activități în sălile de
fitnes și de sport. În același timp există un articol care permite activitatea acestora în
baza sportivă, inclusiv în interior, pentru structurile care acționează în baza Legii nr.
69/2020. B_______ B_______ nu a explicat ce înțelege prin operator economic astfel că
pentru a înțelege raționamentul acestuia a preluat definiția din dreptul pozitiv: un
operator economic este de fapt un comerciant care urmărește să obțină profit. Se pune
întrebarea care este distincția între comerciantul care urmărește să obțină profit și
administrează săli de fitnes și cei care operează pe teritoriul României în baza unor
structuri prevăzute de Legea nr. 69/2020. Cea mai simplă entitate prevăzute de Legea nr.
69/2020 este asociația sportivă. În realitate asociația sportivă este un contract de
societate, care poate să își obțină sau nu certificat de identitate sportivă prin Direcția
Județeană de Sport și Tineret și ministerul aferent.. Legea educației fizice și sportului
prevede mai multe categorii de sport: sportul pentru toți, sportul de performanță, care
este practicat de amatori sau de profesioniști. Mai sunt cei care practică sportul de
masă și care se pot adresa unei asociații care administrează acest gen de baze sportive.
Dacă un operator deține o asociație sportivă poate primi membrii asociației și își poate
desfășura activitatea în cadrul legal. Ca și exemplu evocă activitatea operatorului
economic care administrează sala de fitnes din cadrul Cluj Arena și care la acest
moment este închisă în comparație cu activitatea unor asociații sportive care își
desfășoară activitatea în camera vecină (box și MMA) sporturi în privința cărora nu se
poate discuta de o distanță de 7m între participanți. Se observă o discriminare vădită
întrucât A_____ A_______ identice, pentru același tip de activitate sportivă există reguli
diferite, fără a se cunoaște de ce. Bazele sportive nu sunt ținute de acel criteriu potrivit
căruia își închid activitateala la o rată de infectare de 4% și își reiau activitatea la o rată
de 3,5% și nici limitări cu privire la spațiul minim necesar. Legea nr. 55/2020 obligă să
existe tratament identic A_____ A_______ identice, acesta fiind un principiu de bază și
în dreptul constituțional.
Raportat la aceste argumente și ținând cont de piramida actelor juridice se impune
anularea actului administrativ.
Referitor la proporționalitate susține că numărul 4% și 3,5% este extrem de aleatoriu, nu
se poate ca într-o zi operatorul economic să își reia activitatea ca a doua zi își închide
activitatea, cum a fost cazul operatorilor din HORECA. Operatorul nu își poate face un
plan de afaceri coerent. Studiile arată că dacă se respectă o distanțare de 7m șansele de
contaminare sunt foarte mici. Tot în acel studiu s-a mai arătat că șansele ca o persoană
să fie contaminată dacă merge la o sală de fitnes este de 1%, pe când dacă merge la
magazin șansele de contaminare sunt de 23%.
Fiind în necunoștință de cauză B_______ B_______ susține că de fapt sălile de fitnes
trebuie să fie scoase de pe piață în schimb cetățeanul poate merge la orice magazin,
chiar dacă nu respectă nici o condiție referitoare la suprafața minimă/persoană, fiind în
siguranță.
În susținerea demersului mai arată că oamenii care acționează în domeniul în discuție
acționează pentru sănătate, existând și studii legate de beneficiile sportului. Deja
Organizația Mondială a Sănătății a sesizat că populația a început să aibă probleme
psihice ca urmare a acestor restricții și sportul reprezintă o alinare și un beneficiu
pentru practicanții lui. Or, ceea ce face B_______ B_______ este tocmai să închidă o
componentă a unui sector economic care ajută sănătatea.
Pentru toate aceste argumente solicita admiterea cererii de chemare în judecată, cu
cheltuieli de judecată astfel cum a precizat anterior deschiderii dezbaterilor.
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea cererii de chemare în judecată prin
motivele expuse de reclamantă aceasta nu face altceva decât să descrie activitatea
economică pe care o desfășoară și efectele care s-au produs prin emiterea Hotărârii nr.
50/2021 prin limitarea sau chiar închiderea activității sale economice. Aceasta își
raportează activitatea și face o paralelă cu activitatea desfășurată de operatorii care
funcționează în baza legii educației fizice și sportului.
Susține că reclamanta este un operator economic care, deși a fost afectată prin
închiderea sălii de fitness și diminuarea venitului încasat, aceasta nu este singurul
operator economic care a fost afectat. Prin Hotărârea nr. 50/2021 a Comitetului Județean
A_____ A_______ de urgență nu s-a făcut altceva decât să se implementeze la nivel
județean reglementările dintr-un act normativ de nivel superior.
Apreciază că actele a căror anulare o solicită au fost adoptate în mod legal, măsurile
impuse au fost necesare. O eventuală anulare a Hotărârii nr. 50/2021 a Comitetului
Județean A_____ A_______ de urgență ar fi o decizie nelegală, ar contraveni actelor
normative în temeiul cărora hotărârea a fost emisă și ar constitui un precedent
periculos.
Raportat la actele dosarului și concluziile părților prezente Curtea reține cauza în
pronunțare atât pe excepții cât și pe fond.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar reclamanta C_____ C__ C__ a solicitat în
contradictoriu cu pârâții B_______ B_______, F________ F_______ A_____ A_______ de
Urgență, D_________ D__________ D________ D___, Comitetul A_____ A_______ de
Urgență Cluj ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea HG nr. 293 din
10 martie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu
data de 14 martie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia
pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în forma modificată
prin HG 348/2021 pentru modificarea și completarea anexei nr. 3 la Hotărârea
Guvernului nr. 293/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României
începând cu data de 14 martie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe
durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu
i i l ăt l ti l
www.rolii.ro/hotarari/60779ddee49009fc1600003a i î 3 Mă i t di i 10/52
privire la următoarele articole, cuprinse în anexa nr. 3 - „Măsuri pentru diminuarea
impactului tipului de risc": art. 2, punctele 21, 22, 23, art. 7 punctele. 3, 4, 5, 6, 7, art. 10
punctele 11 și 12; constatarea inexistentei, iar în subsidiar anularea art. 1 si 2 ale Hotărârii
nr. 20 din 25.03.2021 a Comitetului N_______ A_____ A_______ de Urgență privind
stabilirea unor măsuri necesar a fi aplicate în contextul pandemiei de COVID-19 și
aprobarea listei țărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologie pentru care se instituie
măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, în contextul
pandemiei de COVID-19, anularea în întregime a Hotărârii nr. 50 din 27.03.2021 a
Comitetului A_____ A_______ de Urgență Cluj cu privire la stabilirea unor măsuri
pentru diminuarea impactului tipului de risc, în aplicarea HG 293/2021, cu modificările
și completările ulterioare, cu scopul limitării și prevenirii virusului SARS-COV02, pe
raza unor unități administrativ-teritoriale din județul Cluj; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta susține că este o societate comercială română care îți
desfășoară activiatea la punctul de lucru din centrul comercial „C___ Cluj-N_____",
situat în Cluj-N_____, _____________________ nr. 142, jud. Cluj, având cod CAEN
principal 9313 Activități ale centrelor de fitness.
Ca urmare a măsurilor abuzive, disproporționate, imprevizibile, luate în contextual
pandemiei de COVID-19, în special de pârâtul de rând 1, măsuri disproporționate, măsuri
care nu au la bază cifre, studii, statistici, reclamanta se găsește în pragul insolvenței.
Deși activitatea a fost suspendată 3 luni pe parcursul anului trecut, iar ulterior s-a
desfășurat cu restricții severe care au dus la o scădere drastică a cifrei de afaceri, nu a
existat niciun sprijin financiar concret din partea pârâtului de rând 1, iar în prezent
reclamanta generează în continuare cheltuieli, constând în plata chirie, fără să mai aibă
nicio încasare.
HG nr. 293 din 10 martie 2021, în forma modificată prin HG 348/2021 pentru modificarea
și completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 293/2021
Prin HG nr. 293 din 10 martie 2021 s-a prelungit, începând cu data de 14 martie 2021 cu
30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul României. Ulterior, prin HG 348/2021
pentru modificarea și completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 293/2021
privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 martie
2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea
și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, s-a prevăzut, la Articolul Unic că:
Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 293/2021 privind prelungirea stării de alertă pe
teritoriul României începând cu data de 14 martie 2021, precum și stabilirea măsurilor
care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei
de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 11 martie
2021, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2 alineatul 1 după punctul 2 se introduc cinci noi puncte, punctele 21-25, cu
următorul cuprins:21. în toate localitățile, unde incidența cumulată la 14 zile este mai
mare de 4 și mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori, se interzice circulația
persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în zilele de vineri, sâmbătă și duminică în
intervalul orar 20,00-5,00, cu următoarele excepții:a) deplasarea în interes profesional,
inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității
profesionale și înapoi;b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată
și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;c)
deplasări în afara localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează
călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele
efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane, și care
poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;d) deplasarea
din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistența persoanelor
vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori decesul unui membru de familie;
22. în toate localitățile, unde incidența cumulată la 14 zile depășește 7,5/1.000 de
locuitori, se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul
orar 20.00-5.00, cu următoarele excepții:a) deplasarea în interes profesional, inclusiv
între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și
înapoi;b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată
de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;c) deplasări în afara
localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval
orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul,
autocare sau alte mijloace de transport de persoane, și care poate fi dovedit prin bilei
sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;d) deplasarea din motive justificate,
precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu
dizabilități ori decesul unui membru de familie;
23. măsurile instituite în localitățile prevăzute la pct. 2 1 nu se aplică dacă incidența
cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3,5/1.000 de locuitori, iar cele instituite în
localitățile prevăzute la pct. 22 nu se aplică dacă incidența cumulată la 14 zile este mai
mică sau egală cu 7/1.000 de locuitori;
3. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 7 în condițiile art. 5 alin.
(3) lit. fi din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se instituie
obligația pentru operatorii economici care desfășoară activități de comerț/prestări de
servicii în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private, să își organizeze și să își
desfășoare activitatea în zilele de vineri, sâmbătă și duminică în intervalul orar 5,00-
18,00, în toate localitățile unde incidența cumulată ia 14 zile este mai mare de 4 și mai
mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori.În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr.
55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se instituie obligația pentru
operatorii economici care desfășoară activități de comert/prestări de servicii în spații
închise și/sau deschise, publice și/sau private, să își organizeze și să își desfășoare
activitatea în intervalul orar 5,00-18,00, în toate localitățile unde incidența cumulată la
14 zile depășește 7,5/1.000 de locuitori.(5) Prin excepție de la prevederile alin. (3) și (4), în
intervalul orar 18,00-5,00, operatorii economici pot activa doar în relația cu operatorii
economici cu activitate de livrare la domiciliu.(6) Măsurile prevăzute la alin. (3) nu se
aplică dacă incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3,5/1.000 de
locuitori, iar cele de la alin. (4) nu se aplică dacă incidența cumulată la 14 zile este mai
mică sau egală cu 7/1.000 de locuitori.Prin excepție de la prevederile alin. (1), (3) și (4),
unitățile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la
domiciliu, precum și operatorii economici din domeniul transportului rutier de
persoane care utilizează autovehicule cu capacitate mai mare de 9 locuri pe scaune,
inclusiv locul conducătorului auto, și cei din domeniul transportului rutier de mărfuri
care utilizează autovehicule cu masa maximă autorizată de peste 2,4 tone își pot
desfășura activitatea In regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecție
sanitară.
4. La articolul 10. după punctul 1 se introduce două noi puncte, punctele 11 și 12, cu
următorul cuprins: 11 se suspendă activitatea operatorilor economici desfășurată în
spații închise în domeniul sălilor de sport și/sau fitness în localitățile unde incidența
cumulată la 14 zile este mai mare de 4/1.000 de locuitori:12. măsura prevăzută la pct. 11
nu se aplică în toate localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau
egală cu 3,5/1.000 de locuitori;
Astfel, în urma modificărilor intervenite, aceste modificări fac corp comun cu HG nr. 293
din 10 martie 2021 privind prelungirea stării de alertă.1.2. Hotărârea nr. 20 din 25.03.2021
a Comitetului N_______ A_____ A_______ de Urgență.Art.1 - Se propune modificarea și
completarea măsurilor adoptate pentru prevenirea răspândirii și controlul infecțiilor
generate de virusul SARS-CoV-2, valabile pe perioada stării de alertă, după cum
urmează:a) Reducerea intervalului orar, în care este permisă circulația persoanelor în
afara locuinței/gospodăriei fără restricții, în localitățile în care incidența cumulată în
ultimele 14 zile este mai mare de 4 la 1.000 de locuitori și mai mică de 7,5 la 1.000 de
locuitori, până la ora 20.00, pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică. Aplicabilitatea
măsurii încetează când rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile scade sub 3,5 la
1.000 de locuitori.b) Reducerea intervalului orar, în care este permisă circulația
persoanelor în afara locuinței/gospodăriei fără restricții, în localitățile în care incidența
cumulată în ultimele 14 zile este mai mare de 7,5 la 1.000 de locuitori, până la ora 2000pe
întreaga durată a săptămânii. Aplicabilitatea măsurii încetează când rata de incidență
cumulată în ultimele 14 zile scade sub 7 la 1.000 de locuitori și
_______________________ prevăzută la lit. a).c) Limitarea intervalului de timp în care
este permisă desfășurarea activității operatorilor economici care desfășoară activități
de comerț/prestări de servicii în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private, în
localitățile în care incidența cumulată în ultimele 14 zile este mai mare de 4 la 1.000 de
locuitori și mai mică de 7,5 la 1.000 de locuitori, pană la ora 1800 pentru zilele de vineri,
sâmbătă și duminică. Aplicabilitatea măsurii încetează când rata de incidență scade
sub 3,5 la 1.000 de locuitori.d) Limitarea intervalului de timp în care este permisă
desfășurarea activității operatorilor economici care desfășoară activități de
comerț/prestări de servicii în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private, în
localitățile în care incidența cumulată în ultimele 14 zile este mai mare de 7,5 la 1.000 de
locuitori, până la ora 1800 pe întreaga durată a săptămânii. Aplicabilitatea măsurii
încetează când rata de incidență scade sub 7 la 1.000 de locuitori și
_______________________ prevăzută la lit. c).e) Suspendarea activității operatorilor
economici desfășurată în spații închise în domeniul sălilor de sport/fitness, în
localitățile în care incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 4
la 1.000 de locuitori. Aplicabilitatea măsurii încetează când rata de incidență scade sub
3,5 la 1.000 de locuitori.f) în perioadele 03.04-04.04.2021 și 01.05-02.05.2021 se permite
circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, în intervalul orar 20.00-02.00
pentru deplasarea și participarea la slujbele religioase.g) In datele de 27.03.2021 și
28.03.2021 se permite circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, în intervalul
orar 18.00-22.00 pentru deplasarea și participarea la serviciile religioase oficiate pentru
sărbătoarea Pesah.Art.2- Prin excepție de prevederile ari. 1, lit. c) și d), în intervalul orar
1800-0500, operatorii economici pot activa doar în relația cu operatorii economici cu
activitate de livrare la domiciliu.
1.3. Hotărârea nr. 50 din 27.03.2021 a Comitetului A_____ A_______ de Urgență
ClujUlterior, ca urmare a acestor modificări, pârâții de rând 3, respectiv 4 au adoptat
Hotărârea nr. 50 din 27.03.2021 a Comitetului A_____ A_______ de Urgență Cluj, prin
care se aplică, la nivel județean, prin raportare la rata de infecție din fiecare unitate
administrative-teritorială a județului, cu HG nr. 293 din 10 martie 2021 privind
prelungirea stării de alertă, în varianta modificată.
Reclamanta formulează acțiunea în baza art. 1,art. 8, art. 2 alin. 1 lit. n din Legea
554/2004.
Prezenta acțiune nu impune efectuarea unei proceduri prealabile, actele administrative
atacate fiind intrate în circuitul civil și au produs efecte juridic conform art. 1 alin. (6)
,art. 7, alin. 5 din Legea 554/2004 .
4/16/2021
,a t ,a 5d egea 55 / 00 104/2021 anulare acte administrativ cu caracter normativ - ROLII
Reclamanta are interes pentru a solicita anularea tuturor articolelor indicare, nu doar
art. 10 punctele 11 și 12 din anexa 3, care a dus la suspendarea activității subscrisei, prin
raportare la orarul meu de funcționare de luni până vineri în intervalul 6-22, iar sâmbătă
și duminică în intervalul 8-18. Atâta timp cât potențialii clienți nu pot părăsi domiciliul
ca urmare a unor măsuri abuzive, evident că libertatea economică este încălcată.
Art. 32 din Codul de proc. Civ. Condiții de exercitare a acțiunii civile, prevede că (1) Orice
cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate
procesuală, în condițiile legii; b) are calitate procesuală, c) formulează o pretenție; d)
justifică un interes.
Conform art. 34 din Codul de proc. Civ. Calitatea procesuală rezultă din identitatea
dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus
judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o
chestiune de fond, iar conform art. 35 în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin
lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări și de persoane, organizații,
instituții sau autorități, care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru
apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale
sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.
Conform art. 33 din Codul de proc. Civ. Interesul trebuie să fie determinat, legitim,
personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și
actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv
amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar
putea repara. Prin interes determinat se evocă clar și cu rigoare concretețea interesului,
pentru a fi susceptibil de verificare judiciară, prin interes legitim se înțelege interes în
concordanță cu legea, prin interes personal se înțelege că folosul urmărit prin cererea
în justiție va aparține titularului acesteia, prin interes născut și actual se înțelege că
acesta trebuie să existe atunci când se declanșează respectivul demers procesual
.Analizând cele invocate prin cererea de chemare în judecată se poate observa aceste
condiții sunt îndeplinite în prezentul demers judiciar.
Aspecte legate de constatarea inexistentei, iar în subsidiar anularea art. 1 si 2 ale
Hotărârii nr. 20 din 25.03.2021 a Comitetului N_______ A_____ A_______ de
UrgențăConform Articolului 7 din OUG 21/2004(7,) Comitetele A_____ A_______ de
urgență sunt: a1) F________ F_______ A_____ A_______ de urgență; (2) Comitetele
A_____ A_______ de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în
managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu
pentru destinatarii acestora.Conform articolul 81 (1) în vederea adoptării deciziilor
strategice necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență determinate de tipurile de
risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie și funcționează F________
F_______ A_____ A_______ de urgență, denumit în continuare F________ F_______, sub
conducerea nemijlocită a prim-ministrului, în calitate de președinte. F________
F_______ are trei vicepreședinți, după cum urmează:a) ministrul cu atribuții în
domeniul afacerilor interne;b) ministrul cu atribuții în domeniul administrației
publice;c) șeful Departamentului A_____ A_______ de Urgență din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne.(3) F________ F_______ este un organism interinstituțional format
din miniștri sau secretari de stat desemnați de aceștia și conducători ai instituțiilor
publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia, în funcție de
tipurile de risc gestionate sau funcțiile de sprijin repartizate în competență în cadrul
Sistemului N_______ de Management al Situațiilor de Urgență.
Art. 20 prevede că F________ F_______ are următoarele atribuții principale: i)

formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin
hotărâre a Guvernului;
HG 1.489 din 9 septembrie 2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului
N_______ A_____ A_______ de Urgență, prevede, la art. 3, că (1) Secretariatul tehnic
permanent are următoarele atribuții principale:g) întocmește informări periodice
privind situația operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate de F________
F_______, care se transmit de către Centrul Operațional N_______ membrilor
Comitetului N_______ și altor autorități interesate;
Art. 11 alin. 1 si 5 din Legea 24/2000 prevăd că (1) în vederea intrării lor în vigoare, legile
și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului,
deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome,
precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii
organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I. (5) Celelalte acte normative se publică după ce au fost semnate de
emitent.
Art. 42 din OUG 21/2004 prevede că (1) Hotărârile prin care se declară, se prelungește
sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor
măsuri pe durata stării de alertă, la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe, se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar cele prin care se declară, se
prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește
aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel județean sau al municipiului
București, se publică în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale
respective și ___________________ data publicării.Hotărârile prevăzute la alin. (1) se
aduc neîntârziat la cunoștință populației prin mijloacele de comunicare în masă, se
difuzează pe posturile de radio și de televiziune în cel mult două ore de ia adoptare și
sunt retransmise în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de alertă. (3)
Hotărârile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate în condițiile Legii nr. 554/2004 privind
contenciosul administrativ.
Reclamanta nu a identificat Monitorul Oficial al României unde actul administrativ a
fost publicat, iar din informațiile din spațiul public niciunul dintre actele emise de CNSU
pe parcursul anului 2021 nu au fost publicate în Monitorul Oficial ( a se vedea adresa
Avocatului Poporului către F_____-V_____ C___ P___-Ministru, CNSU cu nr. de
registratură 6614/30.03.2021). Nepublicarea actului administrativ normative atrage
inexistența lui.
Art.1 din Hotărârea nr. 20 din 25.03.2021 prevede că - Se propune modificarea și
completarea măsurilor adoptate pentru prevenirea răspândirii și controlul infecțiilor
generate de virusul SARS-CoV-2, valabile pe perioada stării de alertă, după cum
urmează:
HG cu privire ia starea de alertă poate fi emisă sau modificată doar în baza unei
propuneri venite din partea CNSU, dar dacă aceasta nu există din punct de vedere
juridic, este evident că viciul are repercusiuni si asupra HG cu privire la starea de alertă,
nefiind îndeplinite una dintre formalitățile procedurale anterior obligatorii emiterii
actului administrative.
În subsidiar, argumentele invocate pentru care se impune anularea HG nr. 293 din 10
martie 2021, în forma modificată prin HG 348/2021 pentru modificarea și completarea
anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 293/2021 sunt aplicabile și pentru acest act
administrative normative.
ad st at e o at e
Aspecte legate de anularea HG nr. 293 din 10 martie 2021, în forma modificată prin HG
348/2021 pentru modificarea și completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.
293/2021
Aspecte legate de nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social
Avizul consultativ este o formalitate procedural anterioară emiterii actului
administrative, iar organul administrative care intenționează să emită actul este obligat
să-l ceară, chiar dacă nu este obligat să se conformeze acestuia. În prezenta speță, atâta
timp cât se suspend sine die ramuri întregi de activitate economică, pe lângă
restrângerea unor drepturi sau libertăți, măsura are un impact necunoscut asupra
bugetului general consolidate, respective asupra încasărilor de TVA, impozit pe profit,
CASS, CAS, generează șomaj. Tocmai acesta este rolul avizului Consiliului Economic și
Social
Articolul 141 din Constituție prevede că Consiliul Economic și Social este organ
consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin
legea sa organică de înființare, organizare și funcționare. criticată nu a fost supusă
avizării Consiliului Economic și Social art.141 din Constituție și ale art.2 alin.(1) și alin.(2)
lit.a), b) și lit.e) coroborate cu cele ale art.5 din Legea nr.248/2013 privind organizarea și
funcționarea Consiliului Economic și Social, rezultă că solicitarea avizului Consiliului
Economic și Social cu privire la această lege era 5 obligatorie
Conform art. 2 (1) Consiliul Economic și Social este consultat obligatoriu asupra
proiectelor de acte normative inițiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale
deputaților ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la
proiectele de acte normative.
(2) Domeniile de specialitate ale Consiliului Economic și Social sunt:a) politicile
economice;b) politicile financiare și fiscale;c) relațiile de muncă, protecția socială,
politicile salariate și egalitatea de șanse și de tratament;d) agricultură, dezvoltare
rurală, protecția mediului și dezvoltare durabilă;e) protecția consumatorului și
concurență loială;f) cooperație, profesii liberale și activități independente;g) drepturi și
libertăți cetățenești;h) politicile în domeniul sănătății;i) politicile în domeniul educației,
tineretului, cercetării, culturii și sportului.
Aspecte legate de încălcarea ierarhiei actelor normative
Legalitatea actelor administrative atacate se verifică prin raportare la actele normative
cu forță juridică superioară în temeiul și în executarea cărora au fost emise, ținând
seama de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative.
Conform art. 108 din Constituție (1) Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe.(2) Hotărârile
se emit pentru organizarea executării legilor.
Acest principiu este consacrat și de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de
tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și
completările ulterioare Art. 4 din Legea 24/2000 prevede că (1) Actele normative se
elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică
competentă să le adopte.(2) Categoriile de acte normative și normele de competență
privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituția României, republicată, și prin
celelalte legi.(3) Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a
hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă.
A se permite să se deroge de la un act superior printr-un act inferior ar încălca și
prevederile art. 58 din Legea 24/2000 care prevede că După intrarea în vigoare a unui
t ti d t
www.rolii.ro/hotarari/60779ddee49009fc1600003a i t ț i t i ti t i dif it i t l i l ti 16/52
act normativ, pe durata existenței acestuia pot interveni diferite evenimente legislative,
cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele
asemenea (3) Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de
același nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar
și prin alte acte normative ulterioare care, în principal, reglementează o anumită
problematică, iar ca măsură conexă dispun asemenea evenimente pentru a asigura
corelarea celor două acte normative interferențe.
Primul actul administrativ a cărui legalitate este criticată este o hotărâre de Guvern,
făcând parte din categoria actelor administrative cu caracter normativ, supuse
exigenței respectării principiului ierarhiei actelor normative care presupune
obligativitatea conformității actelor administrative cu caracter normativ cu actele
normative cu forță juridică superioară în executarea cărora se emit/adoptă. Actul emis
administrativ de pârâții de rând 3 și 4 este emis ca urmare a competenței legate a
emitentului, fiind subsecvent și inferior în ierarhia actelor juridice, dar având aceleași
vicii, soarta lui depinzând teoretic și practice de soarta actului ierarhic superior.
Din analiza sistematică a prevederilor legale menționate și ținând cont de principiul
generai al ierarhiei actelor normative, hotărârile Guvernului pot avea ca obiect de
reglementare exclusiv modul de aplicare, de punere în executare, în concret, a legii, fără
posibilitatea de a excede sfera de reglementare stabilită de legiuitor, în sensul adăugării
la lege sau a modificării acesteia prin normele de aplicare.
În analiza concretă urmează să se pornească de la prevederile Legii 55/2020 privind
unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. La art.
1 se prevede că (1) Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă
declarate în condițiile legii, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de
COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării
drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin
restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale.
(2) Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum și, după caz, cele
de renunțare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalității
de tratament juridic pentru situați identice sau comparabile.
Art. 2 prevede că Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de
amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc,
constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de
gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și
înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului
înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății.
Art. 3 prevede că (1) Starea de alertă se declară la nivel local, județean sau național,
atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o
situație de urgență, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30
de zile.(2) Starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc
indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp
suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.(3) Starea de alertă încetează,
înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când
analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menținerea unui răspuns
amplificat.(4) în aplicarea alin. (1)-(3) se analizează cumulativ următorii factori de risc:a)
amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la
nivel local, județean sau național;b) intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de
evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare
a stării de normalitate;c) insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns;d)

densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;e) existența și gradul de
dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.
La o primă analiză, textul legii pare să fie în limitele reglementate de Constituție,
respectiv de art. 53 care prevede că (1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți
poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea
securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a
libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei
calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2)
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratica.
Măsura trebuie să fie proporțională cu situțipa care a determinat-o, să fie aplicată în
mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Modalitatea concretă de punere în aplicare, prin actele administrative atacate, excede
flagrant limitelor legii fiind la natură să aducă atingere drepturilor constituționale ale
subscrisei, atingând chiar substanța lor, precum și intereselor mele ,prin impunerea
unor limitări, care în realitate sunt sine die, limitări nenecesare, disproporționate și
discriminatorii.
Conform art. 45 din Constituția României Accesul liber al persoanei la o activitate
economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate. Prin
ricoșeu se aduce atingere și art. 47 din Constituția României prevede că (1) Statul este
obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natura să
asigure cetățenilor un nivel de trai decent.
Analizând problema restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți doctrina de
autoritate a reținut că restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți nu este numai
o problemă de reglementare normativă a unui demers determinat, de natură politică a
statului. Este mai întâi și mai mult, o problemă de filozofie a drepturilor omului, de
vreme ce, pa de o parte, Constituția consacră și garantează cetățenilor un ansamblu de
drepturi și libertăți publice, iar pe de altă parte, același act normativ autorizează unele
autorități statale să nu permită exercitarea unora dintre ele. în fața acestei aparente
atitudini contradictorii a Constituției, cetățeanul poate fi dezorientat, își poate pierde
chiar încrederea în sistemul democratic de guvernare, poate opta pentru izolare sau
pasivitate politică față de guvernanți, cărora le-a conferit prin votul său puterea de stat
si legitimitatea (sursa C_______ I______, Tratat de drept constituțional contemporan
Ediția a 3-a editura CH B___ Bucureșit 2019, p.893). Cuvinte premonitoare ale
doctrinarului... Mutatis mutandis, cele arătate se aplică nu doar prin raportare la
Constituție, ci și prin raportare la Legea 55/2020.
Din analiza art. anterior citate din Legea 55/2020 se desprind câteva concluzii. Măsurile
luate trebuie să fie temporare, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau
prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor
iminente.
Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum și, după caz, cele de
renunțare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalității de
tratament juridic A_____ A_______ identice sau comparabile. Din analiza acestor
condiții se impune concluzia că între măsura restrictivă și măsura de renunțare sau
relaxare trebuie să existe o simetrie. Ca exemplu ipotetic dacă o măsură se ia la rata de
incidență de 5, atunci trebuie să se renunțe la ea tot la rata de incidență de 5, nu ia rata
de incidență de 2, altă conduită fiind nu doar ilogică, dar fiind și de natură să încalce
egalitatea de tratament juridic A_____ A_______ identice sau comparabile.
În analiza care se face, pentru declararea stării de alertă se analizează cumulativ mai
mulți factori de risc printre care și existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii
adecvate gestionării tipului de risc. Modificarea Hotărârea Guvernului nr. 293/2021
privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României a intervenit de o manieră
brutală, tocmai pentru ca marja de eroare de la nivel local să fie suprimată de către
B_______ B_______. Revenind ia concretul imediat și la realitatea socială, este de
notorietate că aceste modificări legislative au intervenit ca urmare a faptului că CJSU
T____ a votat împotriva prelungirii carantinării municipiului Timișoara, în cursul lunii
martie 2021, iar ca represalii, a fost emis Ordinul Șefului Departamentului A_____
A_______ de Urgență nr. 6999/21.03.2021, prin care municipiul Timișoara a fost
carantinat ilegal 72 de ore. Ulterior, Curtea de Apel București a anulat respectivul ordin.
De asemenea, prin nenumărate ieșiri publice primarul municipiului Cluj-N_____ a fost
categoric în sensul că se opune carantinării municipiului Cluj-N_____, întrucât măsura
ar avea efecte grave asupra economiei, punct de vedere susținut și de președintele
Consiliului Județean Cluj.
Astfel, actele normative atacate nu îndeplinesc condițiile de fond, în sensul necorelării
cu actele normative de nivel superior motiv pentru care se impun a fi anulate
Legea 55/2020 prevede expres, la art. 2, că măsurile trebuie să fie proporționale și
necesare cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat pentru prevenirea și
înlăturarea amenințărilor iminente.
Ca prim aspect, în lipsa unor motivări care să aibă ta bază date obiective cu privire la
impactul măsurilor, acestea nu pot fi considerate necesare. într-o societate democratică
posibilitatea exercițiului dreptului sau al libertății constituie regula, iar abaterea de la
regulă trebuie să rezulte din date obiective. Analiza proporționalității prezintă
importanță doar dacă măsura este necesară.
Cu privire la proporționalitate aceasta exprimă necesara adecvare a măsurilor juridice
la situațiile de fapt cărora acestea se adresează, stabilind o relație - apreciată de
întreaga colectivitate ca - justă și legitimă între măsura juridică adoptată și realitatea
socială ( sursa E____-S_____ T________ în Constituția României, Comentariu pe articole,
coordonatori I. M_____, E. S. T________ Ediția 2, Editur CH beck 2019, p. 466).
Lipsa de proporționalitate, atâta timp cât este prevăzută de un act normative superior,
afectează legalitatea actului inferior ca urmare a încălcării principiului ierarhiei actelor
normative. De asemenea, trece și în sfera excesului de putere.
Art. 2 alin. 1 lit. n din Legea 554/2004 prevede că (1) în înțelesul prezentei legi, termenii și
expresiile de mai jos au următoarele semnificații: n) exces de putere - exercitarea
dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței
prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor;
Fie că privim oportunitatea, la nivel teoretic, ca o condiție distinctă a actului
administrat sau doar ca un element al altei condiții, respectiv legalitatea, instanța de
contencios administrativ este obligată să verifice oportunitatea actului administrativ și
să-l cenzureze, în situația excesului de putere. In încercarea de a defini oportunitatea,
doctrina clasică a arătat că prin oportunitate înțelegem realizarea sarcinilor și
atribuțiilor legale în termen optim, cu cheltuieli minime de resurse materiale și
spiritual, dar cu eficiență cât mai mare, precum și alegerea celor mai potrivire mijloace
pentru realizarea scopului legii (sursa I___ lovănaș, D____ administrative, Ed. Servo-
_________________. 49, - definiție la care se raliază, fără rezerve, și alți autori - ex.
V_______ V______, D____ administrativ, Ediția a X-a revăzută și actualizată, Universul
Juridic București 2017, p. 337). Astfel, din această definiție, rezultă că esența
Ju d c ucu eșt 0 , p 33 ) st e , d această de ț e, e u tă că ese ța
oportunității este echilibrul, proporționalitatea, cumpătarea, acestea fiind opuse

samavolniciei, respectiv abuzului. Atâta timp cât limitezi exercițiul unor drepturi sau
libertăți, și faci acest lucru de o manieră atât de agresivă încât ajungi practic să treci,
din sfera licitului, în sfera ilicitului, un drept sau o libertate constituțională, nu o poți
face, la nesăvârșit, într-o manieră intuiționistă, cu atât mai mult cu cât experiența
concretă, relevantă, scoate în evidență eroarea căilor alese.
Pentru analiza concretă se impune un examen al situației juridice relevante, de la
începutul declarării de urgență, continuând cu starea de alertă, și până în prezent.
La data de 30 ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat că epidemia de
coronavirus SARS-CoV-2constituie o urgență internațională de sănătate publică, iar la 11
martie, OMS a declarat coronavirusul SARS-CoV-2 ca pandemie mondială, în toate
statelor lumii fiind luate măsuri de natură a limita răspândirea virusului.
La nivel național, aceste măsuri au fost adoptate inițial prin Decretul Președintelui nr.
195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, iar starea de
urgență a fost apoi prelungită pentru încă 30 de zile prin Decretul Președintelui nr.
240/2020. Totodată, prin Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, s-a instituit starea de alertă pe o durată
de 30 de zile, prelungită succesiv prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind
declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru
prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, aprobată cu modificări și
completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările și
completările ulterioare, prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind
prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata
acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu
modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 553/2020 -
începând cu data de 17 iulie 2020, prin Hotărârea Guvernului nr. 668/2020 - începând cu
data de 16 august 2020, prin Hotărârea Guvernului nr. 782/2020- începând cu data de 15
septembrie 2020, prin Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 - începând cu data de 15
octombrie 2020, prin Hotărârea Guvernului nr. 967/2020 - începând cu data de 14
noiembrie 2020, și prin Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020- începând cu data de 14
decembrie 2020, prin Hotărârea Guvernului nr. 3/2021 - începând cu data de 13 ianuarie
2021, prin Hotărârea Guvernului nr. 35/2021 - începând cu data de 12 februarie 2021, prin
Hotărârea Guvernului nr. 293/2021 - începând cu data de 14 martie 2021
Prin Decretul Președintelui nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul
României s-a prevăzut, la art. 2, că Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și realizarea
managementului consecințelor, raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata
stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi, proporțional cu gradul
de realizare al criteriilor prevăzute de art. 4 alin. (4): h) libertatea economică.
Conform art. 4(1) în scopul prevăzut la art. 2 se stabilesc măsurile deprimă urgență cu
aplicabilitate graduală, prevăzute în anexa nr. 2.(2) Măsurile de primă urgență cu
aplicabilitate graduală prevăzute la pct. 1-7 din anexa nr. 2 se dispun de ministrul
afacerilor interne sau de înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, prin
ordonanță militară.
Anexa nr. 2, MĂSURI de primă urgență cu aplicabilitate gradual s-a prevăzut 5.
închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale
asociațiilor si ale altor localuri publice;
Prin art. 2 din ORDONANȚĂ MILITARĂ nr. 1 din 17 martie 2020 privind unele măsuri de
primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a
unor bunuri s-a prevăzut că se suspendă toate activitățile culturale, științifice, artistice,
religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear și de
îngrijire personală, realizate în spații închise..
Prin art. 1 din Decretul Președintelui nr. 240/2020 s-a prevăzut că începând cu data de 15
aprilie 2020, se prelungește cu 30 de zile starea de urgență pe întreg teritoriul României,
instituită prin Decretul nr. 195/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 212 din 16 martie 2020. Art. 2 a prevăzut că Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și
realizarea managementului consecințelor, raportat la evoluția situației epidemiologice,
pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi și libertăți,
proporțional cu gradul de realizare a criteriilor prevăzute de art. 3 alin. (5):h) libertatea
economică, iar la art. 3 s-a prevăzut că (1) Pe durata prevăzută la art. 1, măsurile de
primă urgență cu aplicabilitate directă sunt stabilite în anexa nr. 1, iar măsurile de
primă urgență cu aplicabilitate graduală sunt stabilite în anexa nr. 2.( 3) Măsurile de
primă urgență cu aplicabilitate graduală prevăzute la pct. 1-6 din anexa nr. 2 se dispun
de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-
ministrului, prin ordonanță militară, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I. Anexa nr. 2 MĂSURI de primă urgență cu aplicabilitate gradual a prevăzut, la
pct. 5, închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri,
sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice
Ulterior, după expirarea stării de urgență, a fost instituită starea de alertă și prelungită.
Conform art. 5, alin. 3 din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (3) Măsurile pentru diminuarea
impactului tipului de risc sunt: f) limitarea sau suspendarea pe durată determinată a
activității unor instituții sau operatori economici;
Prin HG nr. 394 din 18 mai 2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se
aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de
COVID-19 s-a prevăzut, la art. 1, că Articolul 1(1) începând cu data de 18 mai 2020 se
instituie starea de alertă pe întreg teritoriul țării pe o durată de 30 de zile.(2) La data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează aplicabilitatea Hotărârii Comitetului
N_______ A_____ A_______ de Urgentă nr. 24/2020 privind aprobarea instituirii stării de
alertă la nivel naponal și a măsurilor de prevenire și control al infecțiilor, în contextul
situației epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2.(3) Actele emise în temeiul
Hotărârii Comitetului N_______ A_____ A_______ de Urgență nr. 24/2020 rămân
aplicabile, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei hotărâri, în ceea ce
privește măsurile propuse, până la adoptarea actelor în temeiul Legii nr. 55/2020 privind
unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Art. 2 a prevăzut că Măsurile de prevenire și control al infecțiilor, condițiile concrete de
aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și instituțiile și autoritățile publice care
pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă
sunt prevăzute în: c) anexa nr. 3 - „Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc".
Conform art. 6 din Anexa 3 în condițiile art. 5 alin. (3) lit. f), art. 8 și 9 din Legea nr.
55/2020, se stabilesc următoarele măsuri:1. Se suspendă consumul produselor
alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice în spațiile comune de servire a mesei
din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, din
interiorul clădirilor.
Art. 9 din Anexa 3 a prevăzut că în condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, se
stabilesc următoarele măsuri:
6. Se reia activitatea și se instituie obligația operatorilor economici care desfășoară
activități de administrare a ștrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de
sport/fitness de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al
ministrului tineretului și sportului și ai ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin.
12) din Legea nr. 55/2020.
Prin HG 476 din 16 iunie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României
și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor
pandemiei de COVID-19, la art. s-a prevăzut că, la art. 1, că începând cu data de 17 iunie
2020, se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării, instituită prin
Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se
aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de
COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 18 mai 2020,
aprobată cu modificări și completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020,
cu modificările și completările ulterioare.
Conform art. 2 Pe durata prevăzută la art. 1 măsurile de prevenire și control al infecțiilor
cu coronavirusul SARS-CoV-2, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor
măsuri, precum și instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc
respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă sunt prevăzute în: c) anexa nr.
3 - „Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc".
Anexa nr. 3 - „Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc", prevede, la art. 9, că
în condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020. se stabilesc următoarele măsuri:: 5.
Se instituie obligația operatorilor economici care desfășoară activități de administrare a
ștrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de sport/fitness de a respecta
normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului
și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020.
Prin celelalte HG-uri de prelungire a stării de alerta s-au păstrat aceleași prevederi
relevante pentru prezenta speță, în sensul că activitatea este permisă, cu respectarea
normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului
și al ministrului sănătății
Prin Ordinul nr. 667 din 7 iulie 2020 pentru aprobarea regulamentelor privind condițiile
necesar a fi respectate pentru accesul în bazele sportive, în vederea practicării
sporturilor individuale în aer liber, pentru practicarea sporturilor de echipă în aer liber
de către sportivii de performanță, pentru reluarea activității de natație în bazinele
acoperite și în aer liber din România, în vederea desfășurării de către sportivii
profesioniști, sportivii de performanță și/sau legitimați a activităților de pregătire fizică
organizate în spații închise, respectiv desfășurării activităților de pregătire fizică în săli
de fitness și aerobic la art. 6 se prevede că Se aprobă Regulamentul privind condițiile
necesara fi respectate în vederea desfășurării activităților de pregătire fizică în săli de
fitness și aerobic, prevăzut în anexa nr. 6.
Prin Regulamentul privind condițiile necesar a fi respectate în vederea desfășurării
activităților de pregătire fizică în săli de fitness și aerobic se prevedea că:2. Măsuri care
privesc organizarea activității de pregătire fizicăOrganizarea spațiului de pregătire
fizică anaerobă (pe aparate) astfel încât să permită menținerea unui spațiu de siguranță
pentru fiecare persoană de minimum 7 mp Organizarea spațiului de pregătire fizică
aerobică astfel încât să permită menținerea unui spațiu de siguranță pentru fiecare
persoană de minimum 10 mp3. Accesul în sala de fitness și aerobic accesul în sală
pe soa ă de u 0 p3 ccesu sa a de t ess ș ae ob c accesu sa ă
trebuie să se facă numai în baza unei programări prealabile. Programarea utilizatorilor

trebuie făcută în așa fel încât să permită suficient timp pentru igienizarea periodică a
sălii, dar și pentru eliberarea vestiarelor, în condițiile în care și aici trebuie menținută o
distanță de siguranță între persoane.Se va ține o evidență nominală a persoanelor care
au folosit sala în fiecare interval orar, astfel încât să se poată face cu ușurință
identificarea contacților, în eventualitatea depistării unui caz de infectam cu COVID-19
printre utilizatorii respectivei săli de fitness sau aerobic. Numărul de persoane care se
antrenează la un moment dat va fi limitat în funcție de capacitatea sălii, pentru a se
menține distanța de siguranță, astfel încât fiecărei persoane să îi revină un spațiu de 7
mp în cazul exercițiilor pe aparate și 10 mp în cazul exercițiilor de tip aerobic.4.
Antrenamentul de fitness și aerobic în spații închise utilizatorii sălilor de fitness și
aerobic vor fi instruiți să își spele mâinile înainte și după terminarea antrenamentului.În
cazul sălilor de fitness se va evita utilizarea aparatelor în regim de circuit și se va
încuraja utilizarea unui singur tip de aparat în cadrul aceleiași sesiuni de
antrenament.Se delimitează spațiile de exerciții, cu menținerea distanței fizice de
minimum 1,5 m între oricare două persoane și asigurarea unui spațiu de minimum 7
mp/persoană în cazul exercițiilor pe aparate, respectiv de 2 metri între oricare două
persoane și asigurarea unui spațiu de minimum 10 mp/persoană în cazul exercițiilor de
tip aerobic. Se va asigura aceeași distanță inclusiv între sportiv și personalul tehnic
(antrenor, medic etc).Aparatele sportive vor fi dezinfectate înainte și după fiecare
utilizator.Curățarea și dezinfecția zonei cât mai des posibil.Cu excepția perioadei de
desfășurare a activităților fizice intense, purtarea măștii este obligatorie pe toată durata
prezenței în sală.5. Măsuri care trebuie luate după antrenament Se interzice folosirea în
comun a dușurilor, saunei si altor zone cu risc mare de transmitere a virusului.
Prin Ordinul nr. 780 din 12 august 2020 al Ministerului Tineretului și Sportului, respectiv
al Ministerului Sănătății pentru aprobarea regulamentelor privind condițiile necesar a fi
respectate pentru accesul în bazele sportive, în vederea practicării sporturilor
individuale în aer liber, pentru practicarea sporturilor de echipă în aer liber de către
sportivii de performanță, pentru reluarea activității de natație în bazinele acoperite și în
aer liber din România, în vederea desfășurării de către sportivii profesioniști, sportivii
de performanță și/sau legitimați a activităților sportive în spații închise, respectiv în
vederea desfășurării activităților de pregătire fizică în săli de fitness și aerobic la art. 6
se prevede că s-a abrogat Ordinul nr. 667 din 7 iulie 2020, dar aspectele relevante, redate
anterior, au rămas identice.
Prin Ordinul nr. 1.219 din 22 septembrie 2020 al Ministerului Tineretului și Sportului,
respectiv al Ministerului Sănătății pentru aprobarea regulamentelor privind condițiile
sporturilor individuale în aer liber, pentru practicarea sporturilor de echipă în aer liber,
pentru reluarea activității de natație în bazinele acoperite și în aer liber din România, în
vederea desfășurării activităților sportive în spații închise, respectiv desfășurării
activităților de pregătire fizică în săli de fitness și aerobic, s-a abrogat Ordinul nr. 780 din
12 august 2020, dar aspectele relevante, redate anterior, au rămas identice, cu excepția
dispariției interdicției de la pct. 5, Măsuri care trebuie luate după antrenament - Se
interzice folosirea în comun a dușurilor, saunei și altor zone cu risc mare de transmitere
a virusului.
În concret, începând cu data de 16 iunie 2020 ne-am reluat activitatea, cu limitarea
capacității, cu respectarea distanței de 7 mp/persoană, respectiv 10 mp/persoană, cu 1,5
m între persoane, respectiv 2 m între persoane, cu programarea clientele etc. Măsurile a
fost implementate în totalitate și și-au atins scopul dorit. Mai mult decât atât, operatorii
economici din domeniu au înțeles utilitatea lor.
4/16/2021
eco o c d do e u au țe104/2021
es utanulare
tateaacte administrativ cu caracter normativ - ROLII
o
Cu toate acestea, în momentul de față, activitatea este suspendată dacă incidența

cumulată la 14 zile este mai mare de 4/1.000 de locuitori, iar măsura nu se mai aplică
când incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3,5/1.000 de locuitori. în
Cluj-N_____, în ultimele 10 luni incidența cumulate pe 14 zile a fost în cea mai mare
parte a timpului peste 4, ajungând la un apogeu în luna noiembrie decembrie 2020, când
s-a luat în considerarea carantinarea municipiului. în tot acest interval de timp sălile de
fitness din Cluj-N_____ au funcționat, valul 2 al pandemiei trecând. Analizând situația
se poate observa că menținerea deschisă a activității sportive la interior nu a avut
niciun efect concret asupra creșterii incidenței cumulate.
Din modul de redactare al textului legal rezultă că la o incidență mai mare de 4/1.000 de
locuitori, iar activitatea se suspend iar când aceasta mai mică sau egală cu 3,5/1.000 de
locuitori, activitatea poate fi reluată. Nicăieri emitentul actului nu explică sau oferă
vreun indiciu, cu privire la această diferență, rămânând întrebarea de ce nu se reia
activitatea la o incidență de 4 sau mai mică, postându-se simetria între luarea măsurii și
ridicarea măsurii.
Mai mult decât atât, deși art. 1 alin.2 teza finală din Legea 55/2020 face referire la
principiului egalității de tratament juridic A_____ A_______ identice sau comparabile, o
mulțime de alți operatori economici au putut să-și desfășoare activitatea la interior, pe
tot parcursul stării de alertă, fără să fie impus un nr. minim de mp/persoană sau
distanță între 2 persoane.
Cu titlu de exemplu, pct. 5 din Anexa 3 din HG 293/2021 prevede că: 5. în condițiile pct. 3
se permite desfășurarea de către sportivii profesioniști, legitimați și/sau de
performanță a activităților de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber,
iar activitățile de pregătire fizică în spații închise sunt permise numai cu respectarea
regulilor de distanțare între participanți, astfel încât să se asigure minimum 7
mp/persoană; Concluzia: La 7 mp/persoană sportul în spațiu închis este sigur, la 10 mp/
sportul în spațiu închis este nu mai este sigur.
Tot cu titlu de exemplu, pentru centrele comerciale nu se stabilește nicio suprafață
minimă/persoană, indiferent de tipul operatorului economic. De asemenea, nu se
stabilește nicio distanță minimă obligatorie între persoanele care sunt în centrul
comercial. Raportat la situația concretă, reclamanta îmi desfășor activitatea într-un
centru comercial unde persoanele pot să vină să facă cumpărături de orice fel, fiind
operatori economici cu activitate variată (alimente, haine, laptopuri, produse naturiste,
animale de companie etc), fără restricții cu privire la suprafață, dar când este vorba de
sport și spațiul reclamantei, totul devine din cale afară de periculos.
Tratamentul juridic identic se impune unor situații identice/analoage/egale, iar
diferența de tratament juridic trebuie justificată rațional, pe criterii obiective și
rezonabile.
Cu titlu de exemplu, într-un studiu efectuat cu privire la riscul transmiterii COVID-19în
cluburile de fitness și facilități de agrement în toată Europa, în baza datelor colectate în
perioada 4 mai - 25 octombrie 2020, eșantionul analizat incluzând aproape 60 de
milioane de vizite, în 13 țări, respectiv cluburile de fitness și facilități de agrement din
Marea Britanie în baza datelor colectate în perioada din 24 iulie – 25 octombrie 2020,
eșantionul analizat incluzând aproape 55 de milioane de vizite, s-a concluzionat că rata
cazurilor COVID-i9 pozitive a fost de 1,12 cazuri la 100.000 de vizite pentru seturile de
date combinate. Datele au dus la concluzia că cluburile de fitness și centrele de
petrecere a timpului liber oferă siguranță. (studiu disponibil la adresa http://www.ehfa-
membershiD._________________________/files/covid19/ThinkActive/SAFE-Active-
St d FINAL i t df)
Studv-FINAL printpdf)
În lipsa unor date concrete și obiective ,care ar fi trebuit furnizate de administrație se
poate face un exercițiu teoretic asupra pretinsului efectul care l-ar avea această
măsură în diminuarea tipului de risc care se urmărește a fi combătut. Acest exercițiu
este util pentru un om-sincer, imparțial, în căutarea adevărului, în lipsa unor studii sau
măcar preocupări din partea Guvernului României, care nici măcar nu poate să
formuleze simple ipoteze de lucru, pe care să încerce să le verifice, pentru a trece de la
intuiție, spre cunoaștere științifică. În intervalul 17 iunie 2020-28 martie 2021 operatorii
economici din acest domeniu au avut posibilitatea să-și desfășoare activitatea, cu o
singură excepție. In municipiul Timișoara sălile de fitness au fost închise începând cu
data de 25 octombrie 2020, printr-o hotărâre a CJSU T____, într-un moment în care
incidența în localitate ajunsese la 3,39 cazuri la mia de locuitori. în cursul lunii
noiembrie 2020 s-a luat în considerarea intrarea în carantină a municipiului Cluj-
N_____, moment în care sălile de fitness erau deschise. Cazurile au început să scadă
ulterior. Indiferent de nr. de cazuri existente la nivel național, Timișoara a fost tot
timpul, în acest interval de timp, pe primele locuri în ceea ce privește nr. de cazuri, în
ciuda închiderii sălilor de fitness. Menționăm faptul că dacă comparăm cele 2 municipii
acestea sunt similare ca nr. al populație, ca dezvoltare etc. Atât Timișoara cât și restul
țării au avut același curs al nr. de cazuri (existând creștere sau descreștere națională)
Dacă sălile de fitness ar fi fost cauză sau cel puțin ar fi contribuit la extinderea
contaminării semnificativ, atunci ar fi trebuit să existe o variație inversă a producerii
fenomenului (in Timișoara să scadă cazurile, în Cluj-N_____ sau la nivel național să
crească). în realitate în ambele localități fenomenul a evoluat similar. Atunci cauza sau
contributorii majori trebuie căutați în altă parte. Revenind pe tărâm juridic, exercițiul
nostru teoretic să răsfrânge atât asupra lipsei de necesitate sau cel puțin
proporționalitate a măsurii, cât și asupra excesului de putere.
În ceea ce privește beneficiile sportului, nu credem că mai trebuie să insistăm asupra
lor, fiind de notorietate pentru omul mediu ai societății noastre că sportul combate
__________, diabetul, bolile cardiovasculare, fiind de asemenea de notorietate, după mai
bine de 1 an de pandemie, că apariția complicațiilor severe în cazurile de COVID-19, este
mai frecventă decât in rândul populației generale, în cazul persoanelor care suferă de
__________, diabet, bolile cardiovasculare. De asemenea, sportul aduce beneficii majore
și în ceea ce privește sănătatea psihică, mentală a populație, iar în momentul de față,
pandemia COVID-19 reprezintă o criza care generează o stare de stres permanent pentru
populație, pe termen mediu și lung fiind afectată sănătatea psihică a populației. în
contextul în care aceste aspecte sunt cunoscute pentru orice om mediu, măsurile
dispuse par că nu sunt de natură să combată pericolul, ci din contră, par să ducă la noi
probleme, în lanț, probleme pentru care emitenții actelor administrative nu manifestă
niciun fel de interes sau măcar îngrijorare. în numele sănătății, distrugem chiar
sănătatea.
Aspecte legate de nemotivarea actelor administrative atacate
Chiar dacă lipsa de motivare, în sine, nu ar duce automat la o anulare a actelor
administrative, lipsa ei este relevantă în contextual excesului de putere.
Analizând forma actului juridic, doctrina a reținut, pornind și de la dreptul pozitiv, că o
altă condiție exterioară legată de forma actului este motivarea. ... Astfel, actele
normative, supuse regulii publicității, se motivează printr-o notă de reglementare,
expunere de motive, referat, plasat sub formă de preambul înaintea actului propriu-zis.
E__ au menirea de a concentra elementele de drept și de fapt care legitimează
intervenția actului juridic respective(sursa V_______ V______, D____ administrativ,
Ediția a X-a revăzută și actualizată, Universul Juridic București 2017, p. 441)
Dreptul pozitiv este reprezentat de art. 30-34 din Legea 24/2000 privind normele de
tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, fiind o formă procedural
concomitentă adoptării sau emiterii actului administrativ și având caracter obligatoriu.
Conform art. 30 din Legea 24/2000 (1) Proiectele de acte normative trebuie însoțite de
următoarele documente de motivare: b) note de fundamentare - în cazul ordonanțelor și
al hotărârilor Guvernului; ordonanțele care trebuie supuse aprobării Parlamentului,
potrivit legii de abilitare, precum și ordonanțele de urgență se transmit Parlamentului
însoțite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora;
(2) Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare și studiile de
impact constituie instrumentele de prezentare și motivare ale noilor reglementări
propuse.
Art. 31 prevede că (1) Instrumentul de prezentare și motivare include conținutul
evaluării impactului actelor normative, cuprinzând următoarele secțiuni:a) motivul
emiterii actului normativ - cerințele care reclamă intervenția normativă, cu referire
specială la insuficiențele și neconcordantele reglementărilor în vigoare; principiile de
bază și finalitatea reglementărilor propuse, cu evidențierea elementelor noi; concluziile
studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; referirile la documente de politici
publice sau la actul normativ pentru a căror implementare este elaborat respectivul
proiect. Pentru ordonanțele de urgență vor fi prezentate distinct elementele obiective
ale situației extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă
utilizarea procedurii parlamentare de urgență, precum și eventualele consecințe care s-
ar produce în lipsa luării măsurilor legislative propuse;b) impactul socioeconomic -
efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social și asupra mediului
înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor și beneficiilor,c) impactul financiar asupra
bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen
lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri;d) impactul asupra
sistemului juridic - implicațiile pe care noua reglementare le are asupra legislației în
vigoare; compatibilitatea cu reglementările comunitare în materie, determinarea exactă
a acestora și, dacă este cazul, măsurile viitoare de armonizare care se impun; deciziile
Curții de Justiție a Uniunii Europene și alte documente relevante pentru transpunerea
sau implementarea prevederilor legale respective; implicațiile asupra legislației
interne, în cazul ratificării sau aprobării unor tratate ori acorduri internaționale, precum
și măsurile de adaptare necesare; preocupările în materie de armonizare legislativă;e)
consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizațiile și
specialiștii consultați, esența recomandărilor primite;f) activitățile de informare publică
privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ;g) măsurile de
implementare - modificările instituționale și funcționale la nivelul administrației
publice centrale și locale.(2) în situația în care reglementarea propusă se elaborează în
executarea unui act normativ, motivarea trebuie să cuprindă referiri la actul pe baza și
în executarea căruia se emite.( .(4) Guvernul stabilește structura și conținutul detaliat ai
instrumentelor de prezentare și motivare pentru actele normative inițiate de Guvern.
În ceea ce privește obligația administrație de a motiva actul, aceasta a fost încălcată. Se
observă că acesta conține doar referiri vagi, cu caracter general, lipsind cu desăvârșire
referiri la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare, concluziile
studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice, impactul financiar asupra
bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen
lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri, consultările
derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizațiile și specialiștii
consultați, esența recomandărilor primite.
Aspecte legate de celelalte articole a căror anulare se solicită

Toate argumentele anterioare își păstrează valabilitatea și pentru celelalte articole.
Suplimentar, reclamanta arată faptul că acestea reglementează nu numai de o manieră
ilegală, dar și ilogică, între modalitatea de luare a unei măsuri restrictive și modalitatea
de ridicare/relaxare a măsurii, neexistând o simetrie. Lipsa aceasta de simetrie denotă
tocmai faptul că acestea nu au nicio bază științifică, fiind arbitrare, motiv pentru care
suntem în prezența excesului de putere.
Astfel, în toate localitățile, unde incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 4 și mai
mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori, se interzice circulația persoanelor în afara
locuinței/gospodăriei în zilele de vineri, sâmbătă și duminică în intervalul orar 20,00-
5,00, iar măsurile instituite nu se aplică dacă incidența cumulată la 14 zile este mai mică
sau egală cu 3,5/1.000 de locuitori. Deci măsura se ia la incidență peste 4 și nu se mai
aplică la incidență mai mică sau egală cu 3,5.
De asemenea, în toate localitățile, unde incidența cumulată la 14 zile depășește 7,5/1.000
de locuitori, se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în
intervalul orar 20,00-5,00 și nu se aplică dacă incidența cumulată la 14 zile este mai mică
sau egală cu 7/1.000 de locuitori. Deci măsura se ia la incidență peste 7,5 și nu se mai
aplică la incidență mai mică sau egală cu 7.
La data de 06 aprilie 2021 A____________ A_____ A_______ de Urgență din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne a depus cerere de intervenție accesorie în interesul
pârâtului F________ F_______ A_____ A_______ de Urgență, solicitând admiterea
cererii și respingerea cererii formulată de reclamantă ca neîntemeiată.
În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru
prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, denumită în continuare
Legea nr. 55/2020, "starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de
înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății".
Având în vedere evoluția pandemiei, autoritățile au ajustat măsurile de protecție în
funcție de rata de infectare la nivel național, dar și regional, măsurile fiind înăsprite în
zonele unde rata de infectare a depășit valorile prag stabilite. Aceste măsuri au fost
luate cu respectarea dreptului populației la sănătate, precum și prevederile legale
adoptate în contextul pandemiei.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) lit. b) și lit. f) din Legea nr. 55/2020,
unele dintre măsurile pentru diminuarea impactului de risc sunt "restrângerea sau
interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele
orare stabilite" și "limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor
instituții sau operatori economici".
De asemenea, în art. 6 lit. c) șt d) este stipulat faptul că "hotărârile prin care se declară
ori se prelungește starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor
măsuri pe durata stării de alertă cuprind: "c) măsuri pentru creșterea capacității de
răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc
necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri; d)
instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea
aplicării măsurilor, după caz".
Pentru adoptarea măsurilor propuse prin HCNSU nr. 20/25,03.2021 și criticate de

reclamantă, s-a ținut seama de evaluarea realizata în baza factorilor de risc prevăzuți la
art. 3 alin. (4) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, această
evaluare indicând necesitatea menținerii unui răspuns amplificat la situația de urgență
determinată de răspândirea noului coronavirus, aspecte materializate în cuprinsul
documentului intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de
urgență generată de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 23.03.2021",
întocmit la nivelul Centrului N_______ de Conducere și Coordonare a Intervenției. De
asemenea, la emiterea acestei Hotărâri, au fost luate în considerare propunerile
Grupului de Suport Tehnico-Științific privind Gestionarea Bolilor înalt Contagioase pe
Teritoriul României referitoare la măsurile necesar a fi adoptate pentru limitarea
răspândirii virusului. în ceea ce privește anumite aspecte de constituționalitate, se
reține următoarele:
Articolul 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți din
Constituția României, republicată, prevede, la alin.(2), că restrângerea drepturilor „poate
fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică", iar măsurile trebuie
să fie proporționale cu situația care le-a determinat și să fie aplicate „în mod
nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății" vizete.
Legea fundamentală prevede, totodată, dreptul la ocrotirea sănătății, art. 34 alin. (2) din
aceasta stipulând că „statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea [...] sănătății
publice". Conform art. 3 - Accesul echitabil la îngrijirile de sănătate din Convenția
europeană pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de
aplicațiile biologiei și medicinei, Convenția privind drepturile omului și biomedicina,
„părțile iau, ținând seama de nevoile de sănătate și de resursele disponibile, măsurile
adecvate în scopul de a asigura, în sfera jurisdicției lor, accesul echitabil la îngrijiri de
sănătate de calitate adecvată".
Acestea fiind spuse, se poate aprecia că măsurile stabilite de autorități în contextul
combaterii pandemiei de coronavirus au fost subsumate obligației statului de ocrotire a
sănătății publice, fiind adoptate și implementate avându-se în vedere necesitatea
asigurării unui just și proporțional echilibru între drepturile și libertățile fundamentale,
în ansamblul lor.
În acest context, art. 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care
conține dispoziții referitoare la protecția sănătății publice, statuând că „orice persoană
are dreptul de acces la asistența medicală preventivă și de a beneficia de îngrijiri
medicale în condițiile stabilite de legislațiile și practicile naționale."
Prin stabilirea unor interdicții parțiale a desfășurării activităților sportive care se
desfășoară în spații închise sau deschise, inclusiv săli de fitness, autoritatea nu a
acționat cu exces de putere, având în vedere că potrivit art.5 alin.2 lit. d și alin.3 lit. a șl b
din Legea 55/2020 restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării diverselor
tipuri de întruniri în spații deschise sau activități sportive în spații închise, poate fi
dispusă în prin Hotărârea CNSU. Aceste măsuri sunt proporționale cu scopul urmărit,
respectiv protejarea sănătății publice prin limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2,
având în vedere situația epidemiologică la nivel național, astfel cum rezultă din "Analiza
Factorilor De Risc privind managementul situației de urgență generată de virusul SARS-
CoV-2 pe teritoriul României la data de 23.03.2021".
Prin MCNSU nr. 20/2021 atacată au fost propuse modificări ale măsurilor necesar a fi
aplicate, iar prin Hotărârea de Guvern nr. 348/2021 pentru modificarea și completarea
i 3 l H tă â G
www.rolii.ro/hotarari/60779ddee49009fc1600003a l i 293/2021 i i d l i tă ii d l tă 28/52
anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 293/2021 privind prelungirea stării de alertă pe
teritoriul României începând cu data de 14 martie 2021, precum și stabilirea măsurilor
care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei
de COVID-19 au fost adoptate aceste măsuri, astfel că au fost respectate prevederile art.
71 din Legea nr. 55/2020.
Hotărârea CNSU nr. 20/2021 privind stabilirea unor măsuri necesar a fi aplicate în
contextul pandemiei de COVID-19 și aprobarea listei țărilor/zonelor/teritoriilor de risc
epidemiologie pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care
sosesc în România din acestea, în contextul pandemiei de COVID-19 a avut ca temei
ANALIZA FACTORILOR DE RISC privind managementul situației de urgență generată de
virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 23.03.2021, care prevede
următoarele:
"În România, până la data de 23.03.2021 au fost înregistrate 907.007 cazuri de persoane
infectate cu virusul SARS-CoV-2, din care 814.182 persoane vindecate și 22.442 persoane
decedate, media zilnică a persoanelor confirmate pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în
perioada 08,03._____________21, a fost de 4920 persoane.
Evoluția numărului de cazuri confirmate indică o creștere în perioada analizată, de ia o
medie de 2929 înregistrată în perioadă 07.02 - 07.03.2021, la o medie de 4.920 cazuri noi
pe zi în perioada 08-23.03.2021.
Totalul cazurilor active (suma cazurilor confirmate în ultimele 14 zile + persoanele
internate la data raportării cu mai mult de 14 zile de la data internării) la data de
23.03.2021, este de 70.383 persoane.
Coeficientul infectărilor cumulate ia 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori arată că 1200
de localități înregistrează o valoare între 1,5-3 cazuri la 1.000 de locuitori și 470 localități
au o incidență cumulată de peste 3 cazuri la 1.000 de locuitori. în acest context, este
necesară menținerea măsurilor non-farmaceutice existente, precum și adaptarea unor
noi măsuri pentru prevenirea răspândirii infecțiilor șl evitarea atingerii unui nivel
necontrolat al acestora, cu impact direct asupra mortalității înregistrate și a unui aflux
de pacienți peste capacitatea sistemului sanitar din regiune.
La nivel național sunt 470 municipii și orașe cu o incidența cumulată a cazurilor în
ultimele 14 zile mai mare de 3 cazuri la 1.000 de locuitori și 83 comune cu o incidența
cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile mai mare de 6 cazuri la 1.000 de locuitori. Pentru
a asigura continuitatea marii majorități a activităților si desfășurarea lor în relativă
siguranță, membru comunităților trebuie să își ajusteze individual nivelul de mobilitate,
interacțiune cât si aderența la măsurile de protecție Individuală. Interdependența
acestora este prezentată in matricea de risc.
În prezent, la nivel național sistemul sanitar are disponibile 1.417 paturi destinate
COVID-19 dispuse în cadrul secțiilor de anestezie și terapie intensivă (avizate DSP), Iar
numărul de persoane aflate în stare critică (1367) reprezintă aproximativ 96,5% din
totalul capacității de tratament în aceste secții și, de asemenea, aproximativ 1,94% din
totalul cazurilor active (în precedenta analiză acest procent se situa la aproximativ
2,30%).
Unitățile de Primiri Urgențe au înregistrat o creștere semnificativă a numărului de
persoane confirmate și suspecți C0VID-19, ajungând de la 566 persoane în data de
08.03.2021 la 844 persoane în data de 23.03.2021. Dintre acestea, 230 persoane sunt
intubate sau necesită CPAP, evidențiind supraîncărcarea în UPU/CPU și totodată nevoia
stringentă de suplimentare a paturilor de terapie intensivă dotate cu ventilatoare.
Numărul redus de paturi libere ATI destinate COVID-19 a creat dificultăți în buna
gestionare a transferurilor ___________________________ personalul medical din
cadrul Centrului N_______ de Coordonare și Conducere a Intervenției.
Distribuția neuniformă a focarelor de infecție, menținerea unui număr ridicat și
dificultatea izolării acestora din cauza nerespectării măsurilor de protecție individuală,
justifică menținerea unor măsuri restrictive de prevenire și combatere a răspândirii
virusului SARS-CoV-2 și continuarea monitorizării, respectiv a dimensionării acțiunilor
de răspuns prin implicarea activă a tuturor autorităților statului cu atribuții directe sau
care asigură funcții de sprijin.
Având în vedere analiza factorilor de risc, putem concluziona că progresele înregistrate
inițial în controlul efectelor pandemiei trebuie să fie menținute pentru a preveni un
impact negativ major asupra sistemului sanitar.
Transmisibilitate crescută a noilor tulpini ale virusului SARS-CoV-2 poate duce la
înscrierea României pe o curbă ascendentă similară altor state europene, iar pentru
evitarea unui astfel de scenariu este necesară impunerea unor serii de măsuri integrate
la nivel național.
Având în vedere aspectele prezentate anterior, au fost propuse următoarele:Analiza
constantă a factorilor de risc pentru localitățile care depășesc o rată de Incidență
cumulată a cazurilor, în ultimele 14 zile, de peste 3 cazuri la 1.000 de locuitori și Inițierea
demersurilor pentru aplicarea măsurii de carantină zonală acolo unde este necesar, în
baza analizelor de risc epidemiologice efectuate de către direcțiile de sănătate publică;
intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a transmiterii virusului SARS-CoV-2
atât la nivel local, județean, cât și național, care să permită gestionarea situației la
parametri adecvați nivelului de gravitate înregistrat, precum și o reacție rapidă în
funcție de evoluția pandemiei;Continuarea coordonării integrate și unitare a modului de
aplicare pe întreg teritoriul național a măsurilor de limitare, combatere și control al
infecției cu virusul SARS-CoV-2;identificarea timpurie a focarelor de transmitere pentru
a controla evoluția epidemiei, menținând funcționarea sistemului de sănătate publică
cu evitarea unei încărcări suplimentare a acestuia;Menținerea unui nivel ridicat al
acțiunilor de informare a populației (continuarea campaniei audio-vizuale) cu privire la
riscul ridicat al infectării și la importanța continuării respectării stricte a tuturor
măsurilor necesare pentru reducerea transmiterii virusului, cum ar fi igiena individuală,
utilizarea măștilor de protecție și distanțarea fizicăAdaptarea măsurilor pentru
diminuarea impactului tipului de risc și asigurarea rezilienței comunităților, în raport
cu nivelul de răspândire a virusului- Introducerea unor noi măsuri de împiedicare a
răspândirii virusului și de protecție a populației, în funcție de evoluția situației generată
de noua tulpină a virusului SARS-CoV-2."
În concluzie, față de aspectele de fapt și de drept anterior indicate, intervenientul
solicită admiterea cererii de intervenție și respingerea cererii formulată
__________________, ca neîntemeiată.
B_______ B_______, prin Secretariatul General al Guvernului a depus întâmpinare, prin
care solicită anularea cererii de chemare în judecată ca netimbrată, pe cale de excepție;
respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă, pe calc de excepție;
respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind lipsită de interes, pe cale de
excepție; respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Pârâtul consideră că se impune anularea cererii de chemare în judecată ca netimbrată
având în vedere faptul că, dispozițiile art. 197 Cod pr.civ..
Raportat la dispozițiile art. 16 din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru cât
și la cele ale art.17 alin.2 din Legea nr.554/20O4, cu modificările și completările
ulterioare, solicităm instanței de judecată să verifice îndeplinirea, de către partea
reclamantă, a obligației legale de plată anticipată a taxei de timbru.
Având în vedere dispozițiile citate precum și faptul că din înscrisurile ce ne-au fost
comunicate nu reiese îndeplinirea de către partea reclamantă a obligației legale de
plată anticipată a taxei judiciare de timbru, solicită instanței să dispună anularea cererii
de chemare în judecată.
Reclamanta nu face dovada interesului de a promova prezenta cerere de anulare,
condiție de exercițiu a oricărei acțiuni in justiție.
În cauza dedusă judecații, exercițiul dreptului la acțiune și recunoașterea interesului
legitim nu pot interveni decât in condițiile prevăzute de art.21 și art.52 din Constituția
României, republicată, și de legea aplicabilă căii procedurale alese, respectiv de Legea
contenciosului administrativ nr.554/2004.
Ori, partea reclamantă nu probează existența încălcării vreunui drept personal,
recunoscut de lege, prin adoptarea actului administrativ contestat sau unui interes
legitim, astfel cum sunt acestea definite la art.2 alin.1 lit. o) si lit. p) din Legea
nr.554/2004. iar motivele prezentate ar putea fi incluse în categoria interesului generat.
În concluzie, pârâtul solicită instanței să admită excepția invocată și să respingă
cererea de anulare a Hotărârii Guvernului nr.293 2021, astfel cum a fost modificată și
completată prin Hotărârea Guvernului nr.348/202l, ca fiind lipsită de interes.
Pe fondul cauzei, se solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată,
pentru următoarele considerente:
Hotărârea Guvernului nr.293/2021 este contestată de partea reclamantă în forma
modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr.348/2021 pentru modificarea și
completarea anexei nr. 3 ia Hotărârea Guvernului nr. 293/2021 privind prelungirea stării
de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 martie 2021, precum și stabilirea
măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor
pandemiei de COV1D-19.
Hotărârea Guvernului nr.293/2021 în forma inițială, a fost adoptată ținând cont de
prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență
medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări
prin Legea nr.20/2020, cu modificările și completările ulterioare, precum și de
prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2020 privind reglementarea unor
măsuri, începând cu data de 15 mal 2020, în contextul situației epidemiologice
determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor
termene, pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, a
Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 170/2020, cu completările ulterioare, având în
vedere prevederile Legii nr.53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și ale Legii nr.81 /2018 privind reglementarea activității de
telemuncă cu modificările ulterioare, luând în considerare prevederile art.16 alin.(l) și
(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul N_______ de
Managementul Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art.11 alin.3 din Hotărârea
Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc, având în vedere faptul
că evaluarea realizată în baza factorilor de risc prevăzuți la art.3 alin.4 din Legea
55/2020 i i d l
www.rolii.ro/hotarari/60779ddee49009fc1600003a ă i t i i b t f t l d i i 31/52
nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei
de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, indică necesitatea menținerii
unui răspuns amplificat la situația de urgență determinată de răspândirea noului
coronavirus, aspecte materializate în cuprinsul documentului intitulat „Analiza
factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-
CoV-2 pe teritoriul României la data de 7.03.2021", întocmit la nivelul Centrului
N_______ de Conducere și Coordonare a intervenției, ținând seama de propunerile
cuprinse în Hotărârea Comitetului N_______ A_____ A_______ de Urgență nr. 16/2021
privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor, necesar a fi aplicate pe
durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19,
Temeiul legal al adoptării acestei hotărâri l-au constituit prevederile ari. 108 din
Constituția României, republicată, și cele ale art.3,4,6 și art.71 alin.(l) din Legea nr.
55/2020 privind uncie măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de
COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea contestată a fost adoptată de Executiv, astfel cum reiese și din Nota de
fundamentare a acesteia, prin însușirea proiectelor inițiate de Ministerul Afacerilor
Interne, dar și de alte organe de specialitate ale administrației publice centrale cu
atribuții în acest domeniu.
La elaborarea actului administrativ au fost respectate dispozițiile Legii nr.24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată,
precum și cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului,
pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice,
a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea
adoptării/aprobării, regulament aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2009,
proiectul hotărârii fiind avizat de către autoritățile publice interesate în aplicarea
acesteia, respectiv de Ministerul Finanțelor Publice și de Ministerul Justiției.
Hotărârea Guvernului nr.293/2021, astfel cum a fost modificată și completată prin
Hotărârea Guvernului nr.348/2021 cuprinde măsurile concrete necesar a ii întreprinse
pe durata stării de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de
COVID-19, posibilitatea restrângerii unor drepturi și libertăți fiind prevăzută de Legea nr.
55/2020 și nu de actul contestat, în acord cu prevederile legale și jurisprudența instanței
de contencios constituțional care a statuat faptul că restrângerea drepturilor și a
libertăților nu se poate realiza decât prin lege, astfel cum rezultă din interpretarea
coroborată a dispozițiilor art.53 și ale art.115 alin.(.6) din Constituție.
Așadar, actul normativ care face obiectul acțiunii a fost emis pentru punerea în aplicare
a dispozițiilor Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea
efectelor pandemiei de COVID-19 și, în mod evident, nu conține soluții legislative care să
fie contrare cu concepția sau finalitatea urmărită de actele de bază.
Reclamanta susține că hotărârea Guvernului contestată încalcă grav drepturile
fundamentale garantate de Constituție și tratatele internaționale privind egalitatea în
drepturi, dreptul la gândire, dreptul la libertatea conștiinței și de religie.
Toate măsurile dispuse atât în perioada stării de urgență, cât și în prezent, în perioada
stării de alertă, au fost instituite în limitele permise de Constituția României. Conform
normei juridice referite, trei condiții cumulative trebuie respectate pentru ca. anumite
drepturi ale persoanelor, să poată fi restrânsă, in condiții legalmente corecte, în
contextul stării de urgență.
Ingerința trebuie să fie prevăzută de lege
Potrivit C.E.D.O., prin lege se înțelege orice act normativ care este accesibil și previzibil.
ot tC O, p ege se țe ege o ce act o at ca e este acces b ș p e b
Restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților în stare de urgență nu este dispusă

de B_______ B_______, prin hotărârea contestată sau celelalte hotărâri prin care a fost
prelungită succesiv starea de alertă, ci este prevăzută într-o lege, anume Legea
nr.55/2020.
Ingerința trebuie să urmărească un scop legitim
În acest caz măsurile care ne limitează drepturile și libertățile fundamentale trebuie să
aibă drept scopuri protejarea sănătății și siguranța publică. Convenția europeană
enumera scopurile care pot da caracter legitim restrângerii unui drept relativ;
securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a tarii, apărarea ordinii
și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății și a moralei, protejarea drepturilor și
libertăților altora, împiedicarea divulgării de informații confidențiale sau garantarea
autorității și imparțialității puterii.
Din nou, și această condiție este îndeplinită, măsurile fiind dispuse în vederea prevenirii
și împiedicării răspândirii ia nivel național a virusului SARS-CoV2.
Ingerința trebuie să fie necesară și proporționala într-o societate democratică.
Curtea europeană a apreciat că ingerința trebuie să răspundă unei nevoi sociale
imperioase. Autoritățile statului sunt cele care vor aprecia necesitatea ingerinței,
pentru că ele dispun de o marjă de apreciere, mai mult sau mai puțin vastă în funcție de
dreptul în cauză. Jurisprudența Curții europene cere ea ingerința să fie proporțională cu
scopul legitim urmărit. În concret, a proporționalității pe care o face Curtea europeană
ține cont de existența nevoii sociale, or, în speță, toate măsurile sunt dispuse în scopul
îndeplinirii obligației ce-i incumba Statului Român, potrivit art.34 alin.(2) din Constituția
României, unde se stipulează faptul că ..statul est e obligat să ia măsuri pentru
asigurarea [...] sănătății publice.
Astfel, se poate aprecia că măsurile stabilite de autorități în contextul combaterii
pandemiei de coronavirus au fost subsumate obligației statului de ocrotire a sănătății
publice, fiind adoptate și implementate avându-se în vedere necesitatea asigurării unui
just și proporțional echilibru _______________________________ fundamentale, în
ansamblul lor.
Toate măsurile au fost luate în limitele legale, având la bază principiul priorității
interesului public și protejarea sănătății publice, astfel că nu se poate discuta despre un
exces de putere în impunerea restricțiilor, acestea fiind absolut necesare dată fiind
situația de fapt.
În concluzie, susținerile părții reclamante privind vătămarea unor drepturi ori libertăți
recunoscute de lege prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr.293/2021 astfel cum a fost
modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr.348/2021. sunt nefondate și nu
pot demonstra nelegalitatea acesteia.
Și pârâtul D_________ D__________ D________ D___ a depus întâmpinare, solicitând
respingerea acțiunii, admiterea excepției prematurității și inadmisibilității acțiunii,
excepției lipsei competenței materiale a Curții de Apel Cluj, excepției lipsei calității
procesuale pasive a Instituției D__________ D________ D___ și Comitetul Județean
A_____ A_______ de Urgență Cluj și a excepției lipsei calității procesuale pasive a
Instituției D__________ D________ D___.
Prin acțiunea introductivă, reclamanta aduce critici Hotărârii Guvernului nr. 293/2021
modificată prin HG 348/2021, precum si Hotărârii nr.20/2021 a Comitetului N_______
A_____ A_______ de Urgență.
Raportat la actul administrativ Hotărârea nr.50/27.03.2021 al Comitetului Județean

A_____ A_______ de Urgență Cluj, reclamanta nu aduce nicio critică directă, limitându-
se doar la susținerea că a fost adoptată în aplicarea Ia nivel județean a măsurilor
dispuse prin HG 348/2021 în formă modificată, raportat la rata de infecție din fiecare
unitate administrativ teritorială, cum faptic sa și întâmplat
Excepția prematurității și madmisibilității acțiunii, raportat la dispozițiik art. 7 din
Legea 554/2004
La data de 29.03.2021 reclamanta a formulat plângere prealabilă împotriva Hotărârii nr.
50/27.03.2021 a CJSU Cluj, înregistrată la D_________ D__________ jud. Cluj sub
nr._____/29.03.2021.
Fără a aștepta primirea răspunsului la plângerea prealabilă și iară ca termenul legal de
30 zile să fie expirat, reclamanta a depus acțiunea ce face obiectul cauzei pendinte.
În practica judiciară este unanimă poziția conform căreia persoana vătămată se poate
adresa instanței, fie doar ulterior comunicării răspunsului, fie la data expirării
termenului de 30 zile înlăuntrul căruia autoritatea trebuie să soluționeze plângerea.
În acest sens, s-au invocat dispozițiile art. 7 alin. 1 și alin. 1 indice 1.
Excepția lipsei competenței materiale a Curții de Apel Cluj.Reclamanții au formulat
acțiunea ce face obiectul prezentei cauze, în temeiul dispozițiilor Legii 554/2004.Față de
cererea din petitul nr.3 si anume anularea în întregime a Hotărârii nr.50/27.03.2021 a
Comitetului Județean A_____ A_______ de Urgență Cluj, raportat la acest capăt de
cerere competența revine Tribunalului Cluj.
Față de petitele 1 și 2 din acțiune, se invocă lipsa calității procesuale pasive a Instituției
Prefectului jud. Cluj și CJSU Cluj, motivat de faptul că HG 293/2021 este emisă de pârâtul
de rând 1 , B_______ B_______, iar Hotărârea nr. 20/2021 a fost emisă de pârâtul de rând
2, F________ F_______ A_____ A_______ de Urgență.
Prin urmare actele normative atacate nefiind acte emise de către D_________
D__________ jud. Cluj sau de către CJSU Cluj și având în vedere doctrina juridică
conform căreia, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identității între
persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Instituției Prefectului județul
Cluj, s-au invocat dispozițiile art.255 alin. l din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ.
Conform dispozițiilor art. 7 din OUG 21/2004, completată și modificată ulterior,
comitetele județene A_____ A_______ de urgență sunt organisme interinstituționale, iar
conform dispozițiilor art. 11 din același act normativ, comitetul este format din șefii de
servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală și alți manageri ai
unor instituții și societăți comerciale de interes județean.
Comitetele A_____ A_______ de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol
decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter
obligatoriu pentru destinatarii acestora.
În concluzie, cu toate că reclamantul a chemat în judecată atât D_________
D__________ jud. Cluj cât și Comitetul Județean A_____ A_______ de Urgență, în cauză
calitatea procesuală pasivă revine emitentului actului administrativ atacat și anume
CJSU Cluj, reprezentat de prefect.
Pe fondul cauzei, în contextul actualei pandemii care la nivel global afectează grav
sănătatea și viața locuitorilor planetei din majoritatea țărilor, printre care în mod vădit
și România, conducerea executivă a tării este obligată să ia măsuri urgente, menite să
ducă la diminuarea factorilor de risc privind îmbolnăvire populației cu Covid 19.
Având în vedere faptul că evaluarea realizată în baza factorilor de risc prevăzuți la art. 3
alin. (4) din Legea nr. 55/2020privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea
efectelor pandemiei de COVID-I9, cu modificările și completările ulterioare, au indicat
necesitatea menținerii unui răspuns amplificat la situația de urgență determinată de
răspândirea noului coronaviras, aspecte materializate în cuprinsul documentului
intitulat finaliza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate
de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 7.03.202T, întocmit la nivelul
Centrului N_______ de Conducere și Coordonare a Intervenției și ținând seama de
propunerile cuprinse în Hotărârea Comitetului N_______ A_____ A_______ de Urgență
nr. 16/2021 privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi
aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de
COVID-19,
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 71 alin. (1) din Legea nr.
55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de
COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, B_______ B_______ a adoptat HG
nr. 293/10 martie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României
pentru o perioadă de 30 zile.
Astfel prin dispozițiile art. 10 din Măsura nr. 3 pentru diminuarea impactului tipului de
risc a fost prevăzut:în condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările
și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:11. se suspendă activitatea
operatorilor economici desfășurată în spații închise în domeniul sălilor de sport și/sau
fitness în localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 4/1.000 de
locuitori;12. măsura prevăzută ia pct. 11 nu se aplică în toate localitățile unde incidența
cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3,5/1.000 de locuitori;
Iar prin dipsozițiile art. 15 se stabilește obligativitatea în sarcina comitetelor județene de
a constata încadrarea în limitele incidenței cumulate la 14 zile, astfel cum este calculată
la alin. (1), în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în hotărâre, fapt care se
realizează în maximum 48 de ore de la atingerea acestora, prin hotărâre, pe baza
analizelor prezentate de direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a
municipiului București, iar măsurile se aplică pentru o perioadă de 14 zile.
Faptic Hotărârea nr.50/27.03.2021 a Comitetul județean A_____ A_______ de Urgență, a
fost adoptată în aplicarea actului normativ expus anterior, care raportat la Legea
24/2000 reprezintă un act de nivel superior aplicabil la nivel național.
Astfel, ținând seama de adresa Direcției de Sănătate Publică a D________ D___
nr.4331/26.03.2021 privind rata incidenței cumulate a cazurilor la 14 zile/1000 locuitori,
au fost stabilite și indicate în Anexa nr. 1 unitățile administrativ teritoriale care au avut
incidență mai mare de 4/1000 locuitori, iar în Anexa nr.2 au fost indicate unitățile
administrativ teritoriale care au avut incidența de peste 7,5/1000 locuitori.
Totodată prin articolele 1 si 2 ale acestei hotărâri au fost stabilite măsurile stabilite prin
H.G. nr. 293/10 martie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României

astfel cum a fost modificată prin HG 348/2021.
Toate măsurile indicate prin art. 1 și art.2 din Hotărârea CJSU Cluj nr. 50/27.03.2021, sunt
măsurile stabilite prin HG 293/2021 astfel cum a fost modificată prin HG 348/2021.
CJSU Cluj, nu a stabilit nieio măsură suplimentară, din proprie inițiativă, față de
măsurile stabilite la nivel național prin actul de nivel superior indicat
Toate măsurile stabilite sunt date în aplicarea HG 293/2021.
Prin urmare, măsura de suspendare a activității operatorilor economici desfășurată ta
spații Închise din domeniul sălilor de sport și/sau fitness în localitățile unde incidența
cumulată la 14 zile este mai mare de 4/1000 locuitori, măsură ce conform susținerilor
reclamantului vizează și activitatea sa, este o măsură prevăzută de legiuitor prin
dispozițiile art. 10 din Măsura nr.3 ale HG 293/2021, aceasta fiind transpusă în practică
prin Hotărârea CJSU Cluj nr.50/27.03.2021 și obligatorie în unitățile administrativ
teritoriale în județul Cluj în care rata incidenței este peste 4/1000 locuitori.
Actele normative atacate sunt emise cu respectarea Legii 55/2G020, acestea fiind emise
de legiuitor ca urmare directă a situației pandemiei din România, situație de notorietate
publică de altfel, care impune din partea autorităților statului luarea unor măsuri de
protejare a populației din România. Este știut faptul că la nivel mondial toate statele
afectate de pandemie au luat măsuri restrictive care afectează anumite liberian
cetățenești.
Hotărârea nr.50/27.03.2021 a Comitetului Județean A_____ A_______ de Urgență Cluj
este cu prisosință legală, aceasta fiind adoptată în aplicarea și în temeiul unui act
normativ de nivel superior HG 293/2021 modificată prin HG 348/2021, iar măsurile luate
prin aceasta fiind limitate la măsurile stabilite prin aceste hotărâri de guvern.
La această dată (07.04.2021), rata incidenței cumulative a cazurilor de Covid 19 este mai
mare decât rata de la data adoptării Hotărârii nr.50/2021, (la nivelul municipiului Cluj-
N_____ fiind de 8,01/1000 locuitori ).
Admiterea acțiunii pendinte, ar fi o decizie nelegală, întrucât ar contraveni actelor
normative expuse, dar mai mult de atât ar constitui un precedent periculos pentru
promovarea unor noi acțiuni împotriva actelor administrative adoptate împotriva
limitării și înlăturării consecințelor epidemiei cu Covid 19, punând astfel în pericol
sănătatea cetățenilor la nivelul întregului județ Cluj.
La data de 08 aprilie 2021 reclamanta C_____ C__ C__ a depus note de ședință calificate
ca fiind o completare de acțiune întrucât dezvoltă un motiv de nelegalitate invocat inițial
.Aceste note de sedință au fost comunicate tuturor pârâților cât și intervenientei
accesorii (f.8-11 vol .II)
Prin prezentele note de ședință, reclamanta a dezvoltat argumentul legat de încălcarea
ierarhiei actelor normative, din perspectiva nerespectării principiului egalității de
tratament juridic A_____ A_______ identice sau comparabile și al nediscriminării
La art. 1 din Legea 55/2020 se prevede că (1) Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe
durata stării de alertă declarate în condițiile legii, în vederea prevenirii și combaterii
efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în
scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv
prin restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale.
(2) Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum și, după caz, cele
de renunțare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalității
de tratament juridic A_____ A_______ identice sau comparabile.
În preambulul Legii 55/2020, la paragraful 6 se arată că: în condițiile în care, în contextul
situației de criză generate de pandemia de COVID-19, este necesară adoptarea de către
Parlamentul României, prin lege, a unor măsuri restrictive, cu caracter esențialmente
temporar și, după caz, gradual, proporționale cu nivelul de gravitate prognozat sau
manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor
iminente la adresa drepturilor convenționale, unionale și constituționale la viață,
integritate fizică și sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, și fără a aduce
atingere existenței altor drepturi sau libertăți fundamentale, Parlamentul României
adoptă prezenta lege.
În ceea ce privește principiul egalității în drepturi, egalității de tratament juridic și
nediscriminării acesta presupune instituirea unui tratament egal A_____ A_______
care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Astfel, situațiile în care se află
anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica
deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze
pe un criteriu obiectiv și rațional. Principiu! egalității în drepturi nu înseamnă
uniformitate, încălcarea principiului egalității și nediscriminării existând atunci când
se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și
rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și
mijloacele folosite. Nesocotirea principiului egalității prin actul administrativ normativ,
principiu prevăzut în Legea 55/2020 constituie o încălcare a ierarhiei actelor normative.
Discriminarea se bazează pe noțiunea de "excludere de la un drept", iar remediul
specific, în cazul constatării discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la
beneficiul dreptului . In același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a
Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 din Convenția privind
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea
discriminării, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament
săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și
rezonabilă (de exemplu, prin 4 Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx
împotriva Belgiei, Hotărârea din 13 noiembrie 2007, pronunțată în Cauza D.H. și alții
împotriva Republicii Cehe, par.175, Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în cauza
Burden împotriva Regatului Unit, par.60, Hotărârea din 16 martie 2010, pronunțată în
cauza Carson și alții împotriva Regatului Unit, par 61).
Prevederile HG 293/2021 în forma modificată, care permite în concret desfășurarea unor
activități identice cu participarea publicului, în spațiul închis, singura diferență fiind
forma de organizare juridică a celui care gestionează/organizează activitatea.
La Articolul 1 se prevede că în condițiile art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind
unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu
modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:
3. activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor și bazelor sportive, definite
conform Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările
ulterioare, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate
pe teritoriul României, pot fi desfășurate numai în condițiile stabilite prin ordinul
comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății, emis în temeiul
art. 43 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările
ulterioare;
Prin Ordinul nr. 1.219/1.634/2020 pentru aprobarea regulamentelor privind condițiile

sporturilor individuale în aer liber, pentru practicarea sporturilor de echipă în aer liber,
pentru reluarea activității de natație în bazinele acoperite și în aer liber din România, în
vederea desfășurării activităților sportive în spații închise, respectiv desfășurării
activităților de pregătire fizică în săli de fitness și aerobic, la Articolul 1 se prevede că Se
aprobă Regulamentul privind condițiile necesar a fi respectate pentru accesul în bazele
sportive, prevăzut în anexa nr. 1.
La art. 6 se prevede că Se aprobă Regulamentul privind condițiile necesar a fi
respectate în vederea desfășurării activităților de pregătire fizică în săli de fitness și
aerobic, prevăzut în anexa nr. 6.
Anexa nr. 1 Regulamentul privind condițiile necesar a fi respectate pentru accesul în
bazele sportive prevede următoarele condiții relevante pentru prezenta cauză:
A. Considerații generalei. Bazele sportive Baza sportivă reprezintă o amenajare
specifică ce cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație fizică și
sport.
B. Condiții pe care trebuie să le îndeplinească bazele sportive
5. Accesul este permis numai în funcție de capacitatea bazei, pentru a evita aglomerația:
numărul maxim de utilizatori se va calcula în funcție de suprafața totală a spațiilor
dedicate pregătirii fizice și sportive, astfel încât fiecărei persoane să îi revină un spațiu
de cel puțin 7 mp.
Nu se prevede obligativitatea menținerii distanței fizice de minimum 1,5 m între oricare
două persoane și asigurarea unui spațiu de minimum 7 mp/persoană în cazul
exercițiilor pe aparate, respectiv de 2 metri între oricare două persoane și asigurarea
unui spațiu de minimum 10 mp/persoană în cazul exercițiilor de tip aerobic, așa cum se
prevede pentru desfășurarea activităților de pregătire fizică în sălii de fitness și aerobic.
Revenind la HG 293/2021, art. 10 din Anexa 3 Măsuri pentru diminuarea impactului
tipului de risc, prevede că în condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020 cu
modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:
11, se suspendă activitatea operatorilor economici desfășurată în spații închise în
domeniul sălilor de sport și/sau fitness în localitățile unde incidența cumulată la 14 zile
este mai mare de 4/1.000 de locuitori;
12. măsura prevăzută la pct. 11 nu se aplică în toate localitățile unde incidența cumulată
la 14 zile este mai mică sau egală cu 3,5/1.000 de locuitori;
Ca o concluzie intermediară, se observă că dacă ești operator economic activitatea se
suspendă când incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 4/1.000 de locuitori și mai
poate fi reluată când incidența cumulată ia 14 zile este mai mică sau egală cu 3,5/1.000
de locuitori, iar dacă desfășori activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor și
bazelor sportive, definite conform Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, inclusiv
antrenamente, poți funcționa fără să te afecteze incidența. întrebarea firească este de
unde această diferență de tratament juridic între operatorul economic și structura care
funcționează conform Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000?
Operatorul economic nu este definit de HG 293/2021, În sensul legislației privind
protecția consumatorilor, termenii și expresiile de mai jos se definesc astfel:1. operator
economic - persoana fizică sau juridică, autorizată, care în cadrul activității sale
profesionale fabrică, importă, depozitează, transportă sau comercializează produse ori

părți din acestea sau prestează servicii;
În ceea ce privește structura care funcționează conform Legii educației fizice și
sportului nr. 69/2000, Conform art. 1 (1) Prezenta lege reglementează organizarea și
funcționarea sistemului național de educație fizică și sport în România. (2) în sensul
prezentei legi, prin educație fizică și sport se înțelege toate formele de activitate fizică
menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze
condiția fizică și confortul spiritual, să stabilească relații sociale civilizate și să conducă
la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel,
Art. 2, alin 3 prevede că (3) Educația fizică și sportul cuprind următoarele activități:
educația fizică, sportul școlar și universitar, sportul pentru toți, sportul de performanță,
exercițiile fizice practicate cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic.
Articolul 10 prevede că (1) Sportul pentru toți reprezintă un complex de activități bazate
pe practicarea libera a exercițiului fizic într-un mediu curat și sigur, individual sau în
grup, organizat ori independent.
Conform art. 13 (2) Sportivii de performanta sunt persoanele care practica sistematic și
organizat sportul și participa în competiții cu scopul de a obține victoria asupra
partenerului, pentru autodepășire sau record, iar conform art. 14 (1)în condițiile legii și
în conformitate cu prevederile cuprinse în statutele și regulamentele federațiilor
sportive naționale și internaționale, sportivii de performanță pot fi:a) amatori;b)
profesioniști.
Articolul 21 prevede că (1) în sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:a)
asociațiile sportive;b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăți comerciale,
unitățile de învățământ cu program sau profil sportiv, palatele și cluburile copiilor și
elevilorc) asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport;d) ligile
profesionistee) federațiile sportive naționale;f) Automobil Clubul Român, pentru
activitatea de automobilism sportiv și karting sporti,g) alte organizații sportive
naționale. Dreptul la libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este
un drept al persoanei fizice sau juridice.Ministerul Tineretului și Sportului organizează,
în condițiile stabilite prin prezenta lege, evidenta structurilor sportive prin Registrul
sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de identificare și Certificatul de
identitate sportivă.
Conform articolul 25 (1) Asociațiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate
juridică. Asociațiile sportive fără personalitate juridică se pot constitui ca societăți
civile particulare, potrivit legislației în vigoare. Constituirea unei asociații sportive fără
personalitate juridică da dreptul acesteia la obținerea unui certificat de identitate
sportivă, precum și la afilierea la asociația județeană, pe ramura de sport
corespunzătoare, în vederea participării ia competițiile sportive oficiale locale.(2)
Asociații sportive se pot constitui și în cadrul instituțiilor publice sau private, ca unități
fără personalitate juridică.(3) în cadrul instituțiilor publice sau private se poate
constitui o singura asociație sportivă ca unitate fără personalitate juridică.
Se impune câteva noi concluzii intermediare: Legea educație fizice reglementează nu
doar activitatea sportivilor de performață (amatori sau profesioniști) sportivi care se
antrenează pentru a participa în competiții cu scopul de a obține victoria asupra
partenerului, pentru autodepășire sau record, ci și sportul pentru toți, și exercițiile fizice
practicate cu scop de întreținere. Modalitățile de organizare/asociere sunt multiple, și
acestea trebuie să fie adaptate la scopul activității. Cea mai simplă modalitate de
organizare/asociere este asociația sportivă, constituită în baza unui contract de
o ga a e/asoc e e este asoc aț a spo t ă, co st tu tă ba a u u co t act de
societate încheiat conform Codului civil. O asemenea structură poate să primească

orice membru al său, chiar dacă este vorba de o sală de culturism și fitness, și chiar
daca acesta nu este sportiv de performanță, să se antreneze, în baza sa, respectând
condițiile mai din Anexa 1 din Ordinul nr. 1.219/1.634/2020. în concret, persoana care
dorește să devină membru poate semna o cerere de înscriere și nu achită abonament
(denumirea uzuală pentru prețul achita unul operator economic) ci o....cotizație de
membru. Această structură poate funcționa nestingherit chiar dacă, ad absurdum,
incidența cumulată la 14 zile intr-o localitate ar fi de 1.000/1.000 de locuitori. în schimb,
un operator economic este sortit pieirii.
Concluzia finală este că în realitate, în înțelepciunea nemărginită a emitentului actului
normativ, tipul de risc se combate prin înlăturarea/nimicirea unor forme juridice, nu
prin măsuri concrete, raționale, care au la baza o justificare obiectivă. Parafrazând un
judecător al CEDO putem spune, același risc, aceleași condiții de pregătire, aceeași
mp/persoană - aceleași distincții inapte.
Instanța din actele dosarului reține următoarele:
1.Reclamanta este o societate comercială română care îsi desfășoara activitatea la
punctul de lucru din centrul comercial „C___ Cluj-N_____", situat în Cluj-N_____,
_____________________ nr. 142, jud. Cluj.Codul CAEN principal al reclamantei este 9313,
respectiv activități ale centrelor de fitness(f. 50-51 vol. I)
2.Prin HG nr. 293 din 10 martie 2021 s-a prelungit, începând cu data de 14 martie 2021 cu
30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul României.
Ulterior, prin HG 348/2021 pentru modificarea și completarea anexei nr. 3 la Hotărârea
Guvernului nr. 293/2021 s-a suspendat activitatea operatorilor economici desfășurată în
spații închise în domeniul sălilor de sport și/sau fitness în localitățile unde incidența
cumulată la 14 zile este mai mare de 4/1.000 de locuitori;stiplulandu-se ca măsura
prevăzută la pct. 11 nu se aplică în toate localitățile unde incidența cumulată la 14 zile
este mai mică sau egală cu 3,5/1.000 de locuitori.
Prin celelalte prevederi atacate în prezentul dosar s-a interzis circulația persoanelor în
afara locuințelor/gospodăriilor în localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai
mare de 4/1.000 de locuitori și mai mica sau egala cu 7,5 /1000 de locuitori în intervalul
orar 20,00-5,00 în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, iar daca incidența cumulata a
cazurilor la 14 zile este mai mare decât 7,5/1000 de locuitori în toate zilele săptămânii.
De asemenea operatorii economici care desfășoară activități de comerț /prestări
servicii în spații închise și sau deschise, publice și sau private trebuie să își
organizezeze activitatea în intervalul orar 5,00-18,00 în toate localitățile unde incidență
cumulata la 14 zile depășește 4/ 1000 locuitori și mai mica sau egala cu 7,5 /1000 de
locuitori în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, iar daca incidența cumulata a cazurilor
la14 zile este mai mare decât 7,5/1000 de locuitori în toate zilele săptămânii.
3.Din preambulul Hotărârii de Guvern nr.348/2021 rezultă că la baza acestor măsuri
suplimentare a stat hotărârea adoptata de către pârâtul de randul 2 nr.20 din 2021 care
în concret a propus adoptarea acestor măsuri pe baza analizei factorilor de risc privind
managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul
României la data de 23.03.2021“, întocmită la nivelul Centrului N_______ de Conducere
și Coordonare a Intervenției.(f.70-86 vol. II) În aplicarea acestei hotărâri de guvern
parâtul de 4 a emis hotărârea atacată în petitul 3 al cererii de chemare în judecată,
hotărâre care practic implementează la nivelul D________ D___ măsurile stabilite prin
HG 348 /2021.(f. 25-27 vol. I)
4.Având în vedere activitatea concret desfășurată de către reclamantă și măsurile

dispuse prin actele atacate rezultă în mod neechivoc că în speță reclamanta justifică
interesul cerut de dispozițiile art 33 din Codul de procedură civilă pentru formularea
întregii cereri de chemare în judecată.
Astfel reclamanta în calitatea sa de operator economic ce desfășoară activități în
domeniul fitnessului a fost în mod direct afectată de măsura suspendării activității
sale.De asemenea chiar dacă nu ar fi fost dispusă această măsură activitatea sa era de
asemenea afectată prin celelalte măsuri atacate, care impun restrângerea activității
operatorilor economici care organizează activități de comerț și prestări servicii în
intervalul orar 5.00-18.00 fie doar în zilele de vineri, sâmbătă, duminică, fie în toate zilele
săptămânii în funcție de rata de incidență a cazurilor cumulate la 14 zile. De asemenea
interzicerea circulației persoanelor în afara gospodăriilor/locuințelor după ora 20,00, fie
doar vineri, sâmbătă, duminică, fie în toate zilele săptămânii în funcție de numărul de
cazuri la 14 zile afectează activitatea reclamantei.Astfel în măsura în care activitatea sa
nu ar fi fost suspendată, respectiv restrânsă până la ora 18 oricum ea ar fi restrânsă la
ora 20,00 întrucât clientela sa neputând părăsi domiciliul/gospodăria nu poate să
beneficieze de serviciile reclamantei, iar reclamanta nu are astfel posibilitatea de a avea
în mod efectiv clienti după aceasta ora 20,00 în zilele în care programul său obisnuit de
funcționare este peste această oră.
Se poate concluziona astfel că activitatea reclamantei este afectată într-o măsură mai
mare sau mai mică de fiecare din restricțiile adoptate prin HG 348/2021 (propuse din
Hotararea 20/2021 si implementate de Hotararea 50/2021)și contestate în prezenta speță.
Astfel în primul rând reclamanta este afectată de măsura suspendării activității sale,
apoi dacă această măsură nu ar exista, de restrângerea activității sale până la ora 18,00
și apoi de restrângerea posibilității clientelei sale de a se deplasa la sediul său pentru a
beneficia de serviciile pe care le oferă după ora 20,00.
Având în vedere aceste considerente instanța în temeiul art. 33 Cod procedură civilă va
respinge excepția lipsei de interes invocată prin întâmpinare de către pârâtul B_______
B_______.
5.În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei de rândul 3,
într-adevăr această pârâtă nu este emitentul nici unuia din actele care au fost atacate
în speță.Ea a fost însă chemată în judecată întrucât pârâtul de rândul 4, emitent al
actului atacat prin petitul 3 al cererii de chemare în judecată funcționează în cadrul său
și nu are personalitate juridică și patrimoniu propriu.Astfel pretențiile patrimoniale
formulate în prezenta speță în masura în care ar fi admise față de pârâtulde rândul 4 nu
pot să fie executate decât din patrimoniul acestei pârâte.
Având în vedere aceste considerente instanța în temeiul art 36 Cod procedură civilă a
respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei de rândul trei, reținând că
aceasta este chemată în judecată pentru a asigura executarea din patrimoniul său a
eventualelor obligații cu caracter patrimonial ce ar fi puse pe seama pârâtului de rândul
4.
6.Celelalte excepții invocate prin întâmpinarile formulate în cauză au fost soluționate
prin practicaua prezentei sentințe cu motivarea ce se regăsește în această practica.
7.Pe fondul cauzei instanta apreciaza a fi nefondate aspecte invocate legate de
constatarea inexistenței Hotărârii nr. 20 din 25.03.2021 a pârâtului Comitetului N_______
A_____ A_______ de Urgență.
Art. 20 prevede că F________ F_______ are următoarele atribuții principale: i)

formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin
hotărâre a Guvernului;
Art. 11 alin. 1 si 5 din Legea 24/2000 prevăd că (1) în vederea intrării lor în vigoare, legile
și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului,
deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome,
precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii
organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I. (5) Celelalte acte normative se publică după ce au fost semnate de
emitent.
În baza acestui text de lege actul care se impune a se publica în Monitorul Oficial este
hotărârea de guvern prin care se aprobă propunerea făcută de către pârâ0ul de rândul
2.Astfel propunerea pârâtului de rândul 2 nu produce efecte juridice decat prin
aprobare,iar conținutul său este preluat practic în conținutul hotarârii de guvern care se
publică în Monitorul Oficial .
Art. 42 din OUG 21/2004 prevede că hotărârile prin care se declară, se prelungește sau
încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri
pe durata stării de alertă, la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe, se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar cele prin care se declară, se prelungește
sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor
măsuri pe durata stării de alertă, la nivel județean sau al municipiului București, se
publică în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale respective și
___________________ data publicării.
Art. 72 alin. 2 din Legea 55/2020 prevede însă în mod expres că dispozițiile art. 2 lit. f) și
m), art. 4 alin. (1) lit. b), alin. (2), (5) și (6), art. 20 lit. c) și d), art. 21 lit. c), art. 22 lit. c), art. 23
lit. c), art. 24 lit. c) și art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind
Sistemul N_______ de Management al Situațiilor de Urgență, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt
aplicabile.
Din acest texte de lege rezultă că ceea ce se impune a se publica în Monitorul Oficial
este hotărârea de guvern prin care se aprobă propunerea făcută de către F________
F_______ A_____ A_______ de Urgență în baza Legii 55/2020 . Hotărârea adoptată de
către acest comitet în temeiul Legii 55/2020 este exceptată de legiuitor a se publica în
Monitorul Oficial potrivit art 72 alineatul 2 din Legea 55/2020 .În concluzie acest prim
motiv de nelegalitate este nefondat.
8.În ceea ce privește motivul de nelegalitate vizând lipsa avizului Consiliului Economic
și Social instanța apreciază că acest motiv de nelegalitate este nefondat.
Articolul 141 din Constituție prevede într-adevăr că acest consiliu este organ consultativ
al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa
organică de înființare, organizare și funcționare.
Conform art. 2 (1) din Legea 248/2013 Consiliul Economic și Social este consultat
obligatoriu asupra proiectelor de acte normative inițiate de Guvern sau a propunerilor
legislative ale deputaților ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează
în avize la proiectele de acte normative.(2) Domeniile de specialitate ale Consiliului
Economic și Social sunt:a) politicile economice;b) politicile financiare și fiscale;c)
relațiile de muncă, protecția socială, politicile salariate și egalitatea de șanse și de
t t t d) i lt ă d
www.rolii.ro/hotarari/60779ddee49009fc1600003a lt lă t ți di l i i d lt d bil ) 42/52
tratament;d) agricultură, dezvoltare rurală, protecția mediului și dezvoltare durabil,e)
protecția consumatorului și concurență loială;f) cooperație, profesii liberale și activități
independentg) drepturi și libertăți cetățenești;h) politicile în domeniul sănătății,i)
politicile în domeniul educației, tineretului, cercetării, culturii și sportului.
Instanța instanța apreciază că cerințele acestor texte de lege nu sunt îndeplinite în
speță din două rațiuni: 1.în primul rând actul normativ atacat prin petitul 1 nu a fost
inițiat de către B_______ B_______, ci de către pârâtul de rândul doi, F________
F_______ A_____ A_______ de Urgență, el fiind doar aprobat de către guvern; 2.un al
doilea aspect este acela că acest act normativ are ca obiect așa cum rezultă din art.20
litera i din OUG 21/2004 managementul tipurilor de risc și astfel nu
____________________________ în mod expres de către art 2 din Legea 248/2013 în
situația cărora este necesar a fi solicitat avizul Comitetului Economic și Social .
9.În ceea ce privește motivul de nelegalitate vizând respectarea actelor normative cu
caracter superior respectiv a dispozițiilor Legii 55/2020,a art.53 din Constituția
României, din perspectiva caracterului nediscriminatoriu și a caracterului proporțional
al măsurilor atacate în prezentul litigiu, instanța a apreciat că acest motiv de
nelegalitate este parțial fondat.
Din analiza sistematică a prevederilor art. 108 din Constitutie ,art. 4,58 din Legea 24/2000
rezulta ca hotărârile Guvernului pot avea ca obiect de reglementare exclusiv modul de
aplicare, de punere în executare, în concret, a legii, fără posibilitatea de a excede sfera
de reglementare stabilită de legiuitor, în sensul adăugării la lege sau a modificării
acesteia prin normele de aplicare.
Ca atare analiza concretă trebuie sa porneasca de la prevederile Legii 55/2020 (și
implicit art.53 din Constituție) care abiliteaza într-adevar Guvernul sa instituie,
prelungeasca starea de alertă respectiv sa adopte masuri restrictive pe durata lor, dar
cu respectarea unor exigențe .
10.Astfel art. 1 din Legea 55/2020 prevede că lege are ca obiect instituirea, pe durata
stării de alertă declarate în condițiile legii, în vederea prevenirii și combaterii efectelor
pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul
protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin
restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale.Măsurile restrictive de
drepturi prevăzute în prezenta lege, precum și, după caz, cele de renunțare sau de
relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalității de tratament juridic
pentru situați identice sau comparabile.
Art. 2 prevede că starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de
înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății.
Art. 3 alin. 4 din aceeasi lege arata ca în aplicarea alin. (1)-(3) se analizează cumulativ
următorii factori de risc:a) amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea
generalizată a tipului de risc la nivel local, județean sau național;b) intensitatea situației
de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor
distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate;c) insuficiența și/sau
inadecvarea capabilităților de răspuns;d) densitatea demografică în zona afectată de
tipul de risc;e) existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării
tipului de risc.
Aceste prevederi respecta practic limitele reglementate de Constituție, respectiv de art.

53 care prevede că exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai
prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a
ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor;
desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale
unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă
numai dacă este necesară într-o societate democratica. Măsura trebuie să fie
proporțională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și
fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Așadar în speță se impune a se verifica dacă măsurile restrictive contestate respectă
exigențele acestor texte de lege și anume dacă ele respectă principiul egalității de
tratament juridic A_____ A_______ identice sau comparabile.Apoi dacă restricțiile sunt
1.graduale ,2.necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa
vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale
importante, proprietății, 3.proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau
prognozat altfel spus dacă restricțiile sunt necesare într-o societate democratică, sunt
proporționale cu situația care au determinat-o, fiind aplicate în același timp în mod
nediscriminatoriu. În mod evident în speță sunt îndeplinite condițiile ca restrângerea
dreptului să fie realizată prin lege (Legea 55/2020 și în aplicarea ei aceste hotarâri de
guvern ),iar scopul urmărit este acela al apărării sănătății publice .
11.Conform art. 45 din Constituția României accesul liber al persoanei la o activitate
economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate.
Potrivit art. 47 din Constituția României statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare
economică și de protecție socială, de natura să asigure cetățenilor un nivel de trai
decent.Ca atare se impune a se stabili dacă acest drept a fost restrictionat în spețăcu
respectarea exigențelor impuse de Legea 55/2020 și art. 53 din Constituție.
12.În ceea ce privește primul aspect invocat de către reclamantă și anume acela al
inexistenței unei simetrii între premisa măsurilor de relaxare și masurilor restrictive
impuse este necesar a se preciza că art. 1 din Legea 55/2020 menționează respectarea
principiului nediscriminării din punct de vedere juridic dintre situații indentice sau
comparabile, fără a impune neapărat o simetrie între măsurile restrictive și cele de
relaxare.Astfel este pe deplin legală situația în care o anumită măsură restrictivă se ia
atunci când incidența cumulată a cazurilor COVID pe un anumit interval de timp ajunge
la un anumit prag, dar măsura de relaxare nu intervine atunci când numărul cazurilor
scade sub același prag, ci doar atunci când se ajunge la un prag mai mic, pentru a avea
certitudinea că scăderea nu este una de scurtă durată, întâmplătoare, ci este o scădere
care justifică intervenirea măsurii de relaxare.
Măsura restrictivă și măsura de relaxare nu presupun neapărat un tratament juridic
egal întrucât situațiile care impun măsura restrictivă și apoi măsura de relaxare nu sunt
identice și nici măcar comparabile, măsura de relaxare putând interveni doar când este
certă o scădere, apreciată ca fiind semnificativă, a situatiei care a generat restricția .
Încălcarea principiului nediscriminării din punct de vedere juridic A_____ A_______
indentice sau comparabile a fost invocata de reclamanta și din altă perspectivă care se
va analiza ulterior analizei caracterului gradual ,necesar si proporțional al măsurii
suspendării .
13.În ceea ce privește caracterul gradual, necesar și proporțional al măsurilor atacate în
prezentul dosar instanța apreciază că acest caracter lipsește în ce privește măsura
suspendării activității sălilor de sport și fitness în spații închise .
În primul rand atât din analiza factorilor de risc privind managementul situației de
urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 23.03.2021“,
întocmit la nivelul Centrului N_______ de Conducere și Coordonare a Intervenției cât și
din discuțiile ce au dus la adoptarea Hotărârii nr.20/2021 a pârâtului de rândul 2(f.74-85
vol .I) nu rezultă o analiză a activitatii acestor sali de sport si fitness care își desfasoară
activitatea în spatii închise, a riscului manifestat sau prognozat de această activitate
(așa cum impune art. 2 din Legea 55/2020 ),a gravității acestui risc care să poată fi
combătut prin măsura suspendării temporare a activității .Se face doar mențiunea că
activitatea acestor săli este una de risc.
Lipsa unei motivări impuse de art. 31 din Constitutie ,art. 30,31 din Legea 24/2000 nu
permite astfel concluzia ca masura este graduala, necesară și proporțională cu riscul ce
se doreste a fi combatut asa cum impun art. 2 din Legea 55/_____ si art. 53 din
Constituție .
14.Neîndeplinirea acestor cerințe rezultă și din istoricul activității în spatii închise în
sălile de sport si fitness de la începutul pandemiei și până la adoptarea HG 348/2021.
Pe perioada stării de urgență această activitate a fost în mod evident suspendată .După
adoptarea Legii 55/2020 și instituirea stării de alertă prin HG 394/2020 în Anexa 3 art. 9
s-a prevăzut că în condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, se stabilesc
următoarele măsuri:6. Se reia activitatea și se instituie obligația operatorilor economici
care desfășoară activități de administrare a ștrandurilor exterioare, a piscinelor
exterioare sau sălilor de sport/fitness de a respecta normele de prevenire stabilite prin
ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și ai ministrului sănătății, emis în
temeiul art. 71 alin. 12) din Legea nr. 55/2020.
HG 476 din 16 iunie 2020 a avut în Anexa nr. 3 - „Măsuri pentru diminuarea impactului
tipului de risc", art. 9, pct. 5 prevederi similare .La fel celelalte HG-uri de prelungire a
stării de alerta au păstrat aceste prevederi .
În concluzie inițial activitatea analizată a fost suspendata, dar apoi a fost permisă, cu
respectarea normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului
și sportului și al ministrului sănătății,norme care în esență stabilesc o ________
restricții pentru desfăsurarea activității sălilor de sport/fitness în spații închise.
Ordinul care a stabilit initial aceste condiții, restricții este OMTS nr. 667 din 7 iulie 2020
care la art. 6 se prevede că se aprobă Regulamentul privind condițiile necesar a fi
respectate în vederea desfășurării activităților de pregătire fizică în săli de fitness și
aerobic, prevăzut în anexa nr. 6.
Aceste conditii priveau modul de organizare a activității de pregătire fizică:respectiv
organizarea spațiului de pregătire fizică anaerobă (pe aparate) astfel încât să permită
menținerea unui spațiu de siguranță pentru fiecare persoană de minimum 7
mp,organizarea spațiului de pregătire fizică aerobică astfel încât să permită menținerea
unui spațiu de siguranță pentru fiecare persoană de minimum 10 mp.Apoi accesul în
sala de fitness și aerobic se făcea numai în baza unei programări prealabile.
Programarea utilizatorilor trebuia făcută în așa fel încât să permită suficient timp
pentru igienizarea periodică a sălii, dar și pentru eliberarea vestiarelor, în condițiile în
care și aici trebuia menținută o distanță de siguranță între persoane.Era obligatorie o
evidență nominală a persoanelor care au folosit sala în fiecare interval orar, astfel încât
să se poată face cu ușurință identificarea contacților, în eventualitatea depistării unui
caz de infectam cu COVID-19 printre utilizatorii respectivei săli de fitness sau
aerobic.Numărul de persoane care se antrenează la un moment dat era limitat în funcție
de capacitatea sălii, pentru a se menține distanța de siguranță, astfel încât fiecărei

persoane să îi revină un spațiu de 7 mp în cazul exercițiilor pe aparate și 10 mp în cazul
exercițiilor de tip aerobic.
În ceea ce privește antrenamentul de fitness și aerobic în spații închise se arată că
utilizatorii sălilor de fitness și aerobic vor fi instruiți să își spele mâinile înainte și după
terminarea antrenamentului;în cazul sălilor de fitness se va evita utilizarea aparatelor
în regim de circuit și se va încuraja utilizarea unui singur tip de aparat în cadrul
aceleiași sesiuni de antrenament.Se delimitează spațiile de exerciții, cu menținerea
distanței fizice de minimum 1,5 m între oricare două persoane și asigurarea unui spațiu
de minimum 7 mp/persoană în cazul exercițiilor pe aparate, respectiv de 2 metri între
oricare două persoane și asigurarea unui spațiu de minimum 10 mp/persoană în cazul
exercițiilor de tip aerobic. Se va asigura aceeași distanță inclusiv între sportiv și
personalul tehnic (antrenor, medic etc).Aparatele sportive vor fi dezinfectate înainte și
după fiecare utilizator.Curățarea și dezinfecția zonei cât mai des posibil.Cu excepția
perioadei de desfășurare a activităților fizice intense, purtarea măștii este obligatorie pe
toată durata prezenței în sală.
Pentru măsurile care trebuie luate după antrenament se stipula ca se interzice folosirea
în comun a dușurilor, saunei si altor zone cu risc mare de transmitere a virusului.
Prin OMTS nr. 780/2020 s-a aborgat ordinul sus indicat dar s-au adoptat reglementari
identice.Prin OMTS nr. 1.219/2020 s-a abrogat Ordinul nr. 780 din 12 august 2020, dar
reglementarile au rămas identice, cu excepția dispariției interdicției de la pct. 5, Măsuri
care trebuie luate după antrenament.Prin OMTS nr. 197/2021 s-a abrogat Ordinul nr.1219
din 12 august 2020, dar reglementarile au rămas identice cu câteva măsuri chiar mai
exigente decât cele anterioare .
În baza acestor prevederi legale se poate concluziona așadar că activitatea sălilor de
sport si fitness a fost supusă unor măsuri restrictive începând cu luna mai 2020 .
Deși nu a existat nici o analiză privind această activitatea, așa cum se desfașura, cu
restricțiile de mai sus, modul în care ea a influentat sau poate influenta evolutia
numarului de cazuri COVID(respectiv o influență în sensul creșterii acestor cazuri )pe
baza simplei aprecieri că activitatea este una de risc, s-a luat măsura suspendării
acestei activități, abstracție făcându-se de restricțiile anterioare și de eficiența lor .
În măsura în care s-ar fi realizat o analiză se putea observa că menținerea deschisă a
activității sportive în interior, cu restricțiile de mai sus, nu a avut nici un efect concret
relevant asupra creșterii cazurilor COVID și astfel suspendarea acestei activități nu este
necesara si nici proporțională.
În primul rand nici pârâții și nici intervenienta accesorie nu au prezentat vreo dată
,vreun studiu, vreo analiză care să susțină un efect concret relevant respectiv o
influență chiar minimă asupra creșterii cazurilor de infectare .În schimb reclamanta a
depus, anexat notelor scrise calificate ca fiind o completare de actiune(comunicat de
asemenea pârâților), un studiu efectuat cu privire la riscul transmiterii COVID-19 în
cluburile de fitness și facilități de agrement în toată Europa, în baza datelor colectate în
perioada 4 mai - 25 octombrie 2020.(f.25-59 vol .II) Eșantionul analizat a inclus aproape
60 de milioane de vizite, în 13 țări, respectiv cluburile de fitness și facilități de agrement
din Marea Britanie în baza datelor colectate în perioada din 24 iulie – 25 octombrie 2020,
eșantionul analizat incluzând aproape 55 de milioane de vizite. S-a concluzionat că rata
cazurilor COVID-19 pozitive a fost de 1,12 cazuri la 100.000 de vizite pentru seturile de
date combinate. Datele au dus la concluzia că cluburile de fitness și centrele de
petrecere a timpului liber oferă siguranță.
4/16/2021
pet ece e a t pu u be o e ă104/2021
s gu anulare
a țăacte administrativ cu caracter normativ - ROLII
În concluzie în lipsa unor date concrete și obiective , furnizate de pârâți în sensul

contribuției, chiar minime, a acestei activitati la creșterea numărului de cazuri COVID în
ciuda restricțiilor deja impuse se poate sustine în mod neechivoc că această activitate
desfasurată cu respectarea ordinelor de mai sus nu a avut un efect concret asupra
creșterii numărului de cazuri COVID.
În sensul acestei concluzii este și analiza teoretică expusă de reclamantă .Astfel în
intervalul 17 iunie 2020-28 martie 2021 operatorii economici din acest domeniu au avut
posibilitatea să-și desfășoare activitatea, cu o singură excepție. Astfel în municipiul
Timișoara sălile de fitness au fost închise începând cu data de 25 octombrie 2020, printr-
o hotărâre a CJSU T____, într-un moment în care incidența în localitate ajunsese la 3,39
cazuri la mia de locuitori. Timișoara a fost tot timpul, în acest interval de timp, pe
primele locuri în ceea ce privește numarul de cazuri, în ciuda închiderii sălilor de
fitness. Cluj N_____ a inregistrat cresteri si descresteri ale numărului de cazuri, fără o
legătură semnificativă cu activitatea sălilor de fitness. Astfel dacă sălile de fitness ar fi
fost cauza sau cel puțin ar fi contribuit la extinderea contaminării semnificativ, atunci ar
fi trebuit ca în Timișoara să scadă cazurile, iar în Cluj-N_____ sau la nivel național să
crească. În realitate în ambele localități similare ca număr de locuitori si densitate
fenomenul a evoluat similar,desi în una sălile erau închise, iar în alta deschise .
Toate aceste elemente sustin neechivoc ca masura suspendarii activității nu este una
necesară pentru combarea riscului urmărit,dar ea nu este nici graduală și nici
proporțională nici măcar în ipoteza în care s-ar lua doar pe un termen extrem de redus
.Astfel realitatea ultimelor 9 luni permite concluzia ca această activitate, cu restricțiile
deja impuse, se poate derula, fara a influenșa semnificativ evolutia cazurilor
COVID.Suspendarea ei fără a exista date noi care să pună în evidență o asemenea
contribuție apare evident ca inutilă pentru riscul ce se doreste a se combate si totodată
disproporționată .Astfel ea nu va avea nici un efect notabil în combaterea riscului
urmărit, singurul efect fiind pierderile financiare si posibila insolvență a operatorilor
economici din acest domeniu .Măsura nu este nici graduală întrucât nu s-a analizat
posibilitatea suplimentării restricțiilor.Celelalte măsuri contestate reprezintă prin ele
însele restricții suplimentare care așa cum se va arăta mai jos pot fi apreciate a fi un
element în plus în combaterea pandemiei și astfel graduale, suficiente si proporționale
în acest moment pentru toți operatorii economici.
Caracterul nenecesar, negradual si disproporționat rezultă și din perspectiva
beneficiilor sportului care combate __________, diabetul, bolile cardiovasculare,etc
respectiv acele afecțiuni care contribuie la gravitatea simptomelor pe care le au
persoanele infectate . Sportul aduce beneficii majore și în ceea ce privește sănătatea
psihică, mentală a celor care îl practică, beneficii esențiale și astfel deloc de neglijat în
această perioadă .
În concluzie măsura suspendării activității sălilor de sport si fitness în spații închise nu
este o masură necesară, graduală și proporțională asa cum impune art. 2,3,4,5,6 din
Legea 554/2004 si art. 53 din Constituție .
15.Măsura suspendării încalcă dispozițiile art. 1 alin.2 teza finală din Legea 55/2020 din
perspectiva principiului egalității de tratament juridic A_____ A_______ identice sau
comparabile, întrucât activități comparabile și operatori economici comparabili pot să-
și desfășoare activitatea la interior și în prezent chiar fără restricțiile (toate)impuse
anterior sălilor de sport si fitness.
În ceea ce privește activitățile identice /comparabile prevederile HG 293/2021 în forma
modificată, permite în concret desfășurarea unor activități comparabile, în spațiu
î hi dif ită fii d f
www.rolii.ro/hotarari/60779ddee49009fc1600003a d i j idi ă l i ti ă/ i ă 47/52
închis, diferită fiind forma de organizare juridică a celui care gestionează/organizează
activitatea.
La Articolul 1 se prevede că în condițiile art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind
unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu
modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:3. activitățile de
pregătire fizică în cadrul structurilor și bazelor sportive, definite conform Legii
educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare,
constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate pe teritoriul
României, pot fi desfășurate numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al
ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 43 și al
art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit anexelor 1 din ordinele MTS sus mentionate baza sportivă reprezintă o
amenajare specifică ce cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație
fizică și sport.Accesul este permis numai în funcție de capacitatea bazei, pentru a evita
aglomerația: numărul maxim de utilizatori se va calcula în funcție de suprafața totală a
spațiilor dedicate pregătirii fizice și sportive, astfel încât fiecărei persoane să îi revină
un spațiu de cel puțin 7 mp.Nu se prevede obligativitatea menținerii distanței fizice de
minimum 1,5 m între oricare două persoane și asigurarea unui spațiu de minimum 7
mp/persoană în cazul exercițiilor pe aparate, respectiv de 2 metri între oricare două
persoane și asigurarea unui spațiu de minimum 10 mp/persoană în cazul exercițiilor de
tip aerobic, așa cum se prevede pentru desfășurarea activităților de pregătire fizică în
sălii de fitness și aerobic.
În ceea ce privește structurile sportive care funcționează conform Legii educației fizice
și sportului nr. 69/2000, articolul 21 prevede că în sensul prezentei legi, sunt considerate
structuri sportive:a) asociațiile sportive;b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca
societăți comerciale, unitățile de învățământ cu program sau profil sportiv, palatele și
cluburile copiilor și elevilor,c) asociațiile județene și ale municipiului București, pe
ramuri de sport;d) ligile profesionistee) federațiile sportive naționale;f) Automobil Clubul
Român, pentru activitatea de automobilism sportiv și karting sportiv;g) alte organizații
sportive naționale.
Art.22 din Legea69/2000 prevede ca în sensul prezentei legi, structurile sportive sunt
asociații de drept privat sau instituții de drept public, constituite sau înființate, după
caz, în scopul organizării și administrării unei activități sportive și care au drept
obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de
către membrii lor și participarea la activitățile și competițiile sportive.Pentru scopurile
și în condițiile stabilite prin lege pot funcționa cluburi sportive, persoane juridice de
drept public organizate în subordinea organelor administrației publice centrale, locale
sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior de stat.
Conform articolul 25 din aceeeasi lege asociațiile sportive sunt structuri sportive fără
personalitate juridică. Asociațiile sportive fără personalitate juridică se pot constitui ca
societăți civile particulare, potrivit legislației în vigoare. Constituirea unei asociații
sportive fără personalitate juridică da dreptul acesteia la obținerea unui certificat de
identitate sportivă, precum și la afilierea la asociația județeană, pe ramura de sport
corespunzătoare, în vederea participării la competițiile sportive oficiale locale. Asociații
sportive se pot constitui și în cadrul instituțiilor publice sau private, ca unități fără
personalitate juridică.(3) în cadrul instituțiilor publice sau private se poate constitui o
singura asociație sportivă ca unitate fără personalitate juridică.
Din aceste prevederi legale se poate deduce ca tipul de activitate practicat în cadrul
reclamantei operator economic și suspendat în prezent poate fi practicat și este permis
î t d lit t l ti
www.rolii.ro/hotarari/60779ddee49009fc1600003a bil î d l i i tii ti 48/52
într-o modalitate cel putin comparabila în cadrul unei asociatii sportive care
promoveaza aceeasi disciplină sportivă (fitness) și asigura practicarea acesteia de catre
membrii săi în schimbul unei cotizații .Așa cum rezultă din art. 22 din Legea 69/2000
participarea nu este obligatoriu a se realiza la competitii sportive ci și la activitati
sportive(alaturi de promovarea respectivei discipline sportive si practicarea ei ) ceea ce
este posibil și în cadrul activității organizate de reclamantă .Totodată nu este exclusă
participarea la competiții sportive nici a celor care se pregătesc individual în sălile de
fitness și nu în cadrul unei asociații sportive.
Apoi pentru centrele comerciale nu se stabilește nici o suprafață minimă/persoană,
indiferent de tipul operatorului economic. De asemenea, nu se stabilește nici o distanță
minimă obligatorie între persoanele care sunt în centrul comercial. Reclamanta care îsi
desfășoară activitatea într-un centru comercial unde sunt operatori economici cu
activitate variată (alimente, haine, laptopuri, produse naturiste, animale de companie
etc)pentru carenu au existat restricții cu privire la suprafață.În mod evident activitatea
acestor operatori nu a fost suspendata, desi ei se află din perspectiva locului unde
activează într-o situație comparabilă cu cea a reclamantei .
Concluzia care se impune este aceea ca art. 1 din Legea 55/2020 este încălcat în sensul
că măsura suspendării activității sălilor de sport si fitness duce la un tratament juridic
inegal pentru situatii cel puțin comparabile .
Reținând încălcarea art. 1,2,3,din Legea 55/2020,art. 53 din Constituție, în baza art. 1,2,8,18
din Legea 554/2004 se impune admiterea în parte a cererii de chemare în judecată
completată si anularea parțiala a HG 293/2021 în forma modificată prin HG 348/2021
respectiv art. 10 punctele 1 ind. 1 si 1 ind 2 cuprinse în anexa 3- Măsuri pentru
diminuarea impactului tipului de risc, anularea art. 1 lit e din Hotărârea nr. 20/25.03.2021
emisă de pârâtul F________ F_______ A_____ A_______ de Urgență,anularea art. 1 pct.
3 si art. 2 pct. 3 din Hotărârea 50/27.03.2021 emisă de pârâtul Comitetul A_____
A_______ de Urgență Cluj
16.Argumentele sus expuse nu sunt valabile și pentru celelalte masuri contestate .
Astfel aceste măsuri privesc toate persoanele fizice respectiv toți operatorii economici
care organizează activități de comerț și prestări de servicii. Ca atare se respectă
exigențele art 1 din Legea 55/2020 în sensul că se aplică un tratament juridic egal
A_____ A_______ identice sau comparabile. De asemenea aceste dispoziții legale nu
sunt încălcate asa cum s-a aratat deja de împrejurarea că măsurile de relaxare intervin
la o altă rată de incidență cumulată decât cea la care se instituie noua măsură
restrictivă.
Apoi aceste măsuri sunt prevăzute de lege și sunt necesare pentru protecția sănătății
publice. Ele sunt măsuri graduale întrucât vizează doar intervalul de timp ce începe cu
ora 18,00 respectiv ora 20,00 .
De asemenea pe fondul cresterii incidentei cazurilor de infectare,a distribuției
neuniforme a focarelor de infecție și dificultatea izolării acestora ele sunt necesare
pentru combaterea tipului de risc urmărit și proporționale cu riscul ce se dorește a fi
combătut.
Astfel din analiza ce stă la baza actelor atacate (analiza mentionata anterior )în speță
rezultă că transmiterea virusului este aerogenă și este favorizată în mod decisiv de
mobilitatea persoanelor fizice și de contactul dintre acestea(există așadar o motivarea
pentru aceste măsuri ). În mod evident ca aceste măsuri urmăresc o reducere a acestei
mobilități și o diminuare a posibilităților de contact dintre persoane în scopul de a
diminua/mentine la un anumit nivel rata de incidență cumulată a cazurilor de COVID și
i tf l ibilit t
www.rolii.ro/hotarari/60779ddee49009fc1600003a i t l i d ă ăt t d ă d î t d fi i t 49/52
a asigura astfel posibilitatea sistemului de sănătate de a răspunde într-un mod eficient
numărului de cazuri existente.Ca atare cel putin temporar ele respectă exigențele art.
2,3-6 din Legea 55/2020 si art. 53 din Constituție, fiind posibil ca ele să fie reevaluate în
funcție de avantajele pe care le oferă -reducerea intervalului de timp în care persoanele
se pot deplasa în afara locuinței/gospodăriei și astfel ___________________ alte
persoane- și dezavantajele pe care le prezintă- aglomerarea spațiilor în care operatorii
economici își desfășoară activitatea în anumite ore.
17.În ceea ce privește petitul de despăgubiri, deși principial este posibilă repararea
prejudiciului provocat de măsura suspendării activității reclamantei prin actele
administrative atacate instanța a apreciat că tipul de prejudiciu pe care reclamanta a
solicitat în concret să îi fie reparat nu se încadrează în noțiunea de prejudiciu, asa cum
ea este definită de art. 1385 NCC.
Astfel prejudiciul pretins a fi reparat nu reprezinta nici pierdere efectiv suferită și nici
beneficiu nerealizat sau cheltuieli pentru limitarea/evitarea prejudiciului .
Reclamanta a solicitat acordarea unei despăgubiri la nivelul cifrei de afaceri zilnice pe
care o realiza pe durata cât activitatea sa nu era suspendată, cifră realizată în intervalul
de timp 01.01.2020-prezent .
Din balanțele de verificare depuse pentru intervalul de timp sus indicat(f. 36-49 vol. I )
rezultă însa că toate veniturile reclamantei(cifra de afaceri) erau folosite pentru
acoperirea cheltuielilor, cuantumul veniturilor fiind egal cu cel al cheltuielilor . Ca atare
în măsura în care reclamanta ar fi desfășurat o activitate, această cifră de afaceri era
destinată în întregime acoperirii cheltuielilor neproducând astfel reclamantei nici un
plus de valoare în patrimoniul său respectiv vreun câștig. Totodată daca nu se
derulează activitatea, cel putin la nivel teoretic nu există nici cheltuieli, motiv pentru
care veniturile care anterior doar acopereau aceste cheltuieli nu pot reprezenta nici
pierdere efectivă (și nici beneficiu nerealizat).Era posibilă repararea, ca pierdere efectiv
suferită, a sumelor pe care reclamanta trebuie să le plătească chiar și în condițiile
suspendării activității, cum ar fi contravaloarea chiriei, utilităților dar reclamanta nici
nu a indicat si dovedit existenta acestui tip de cheltuieli si nici nu a pretins repararea
acestui tip de prejudiciu.
Având în vedere toate aceste considerente în baza tuturor textelor de lege anterior
indicate precum și a art. 1,2,8,18 din Legea 554/2004, art 1.381 și următoarele din Codul
Civil instanța va respinge restul pretențiilor din cererea de chemare în judecată
completată respectiv anularea parțială a HG 293/2021 în forma modificată prin HG
348/2021 respectiv art. 2 punctele 2 ind. 1 si 2 ind 2,2 ind. 3, art. 7 pct 3,4,5,6,7 cuprinse în
anexa 3- Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc,anularea art. 1 lit a -d ,f, g
si art. 2 din Hotărârea nr. 20/25.03.2021 (altele decât art. 1 lit e)emisă de pârâtul
F________ F_______ A_____ A_______ de Urgență,restul prevederilor(altele decât art. 1
pct. 3 si art. 2 pct 3 ) din Hotărârea 50/27.03.2021 emisă de pârâtul Comitetul A_____
A_______ de Urgență Cluj si petitul de despăgubiri .Având în vedere respingerea acestor
pretenții în temeiul art. 61 si urm NCPC și a tuturor textelor de lege de mai sus va admite
în parte cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul accesoriu
A____________ A_____ A_______ A_ A______ A__ A_____ A__ în favoarea pârâtului
F________ F_______ A_____ A_______ de Urgență respectiv în limita pretențiilor
respinse .
În baza art. 453 NCPC și având în vedere anularea parțială a actelor atacate instanța va
obliga pârâții de rândul 1 și 2, iar pentru pârâtul de rândul 4 va obliga pârâtul de rândul
3 care are patrimoniu propriu și în cadrul căruia activează pârâtul de rândul 4 să
plătească reclamantei câte 50 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată constând în
t j di i ă d ti b
www.rolii.ro/hotarari/60779ddee49009fc1600003a hit tă d ăt l t t l t l ă 50/52
taxa judiciară de timbru achitată de către reclamanta pentru anularea actelor a căror
emitenti sunt paratii de rândul 1,2,4.Taxa judiciară de timbru a fost acordată în mod
integral chiar dacă actele administrative au fost anulate parțial, întrucât și pentru
această anulare parțială taxa judiciară de timbru era aceeași ca și pentru anularea
integrală a acestor acte .
În baza aceluiași text de lege se va respinge cererea reclamantei pentru plata sumei de
300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciara de timbru aferentă
petitului de despăgubire care a fost respins în întregime .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei de interes.
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei D_________ D__________
D________ D___.
Admite în parte cererea de chemare în judecată completată formulată de reclamanta
C_____ C__ C__, înmatriculară la Oficiul Registrului Comerțului pe de lână Tribunalul
Cluj sub nr. J____________, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor în
mun. Cluj-N_____, ____________________. 1, ____________. Cluj în contradictoriu cu
pârâții B_______ B_______, prin Secretariatul General al Guvernului, cu sediul în
București, Piața V________ nr. l. sector 1, având cod de identificare fiscală _______. cont
bancar: RO98TREZ___________XXXXX deschis la ATCPMB, F________ F_______ A_____
A_______ DE URGENȚĂ, cu sediul în Piața Revoluției nr.1 A, sector 1, București, ,
D_________ D__________ D________ D___, cu sediul în Bulevardul 21 Decembrie 1989,
nr. 58, Cluj-N_____, jud. Cluj, COMITETUL A_____ A_______ DE URGENȚĂ CLUJ cu sediul
în Bulevardul 21 Decembrie 1989, nr. 58, Cluj-N_____, jud. Cluj.
Anulează parțial HG 293/2021 în forma modificată prin HG 348/2021 respectiv art. 10
punctele 1 ind. 1 si 1 ind. 2 cuprinse în anexa 3- Măsuri pentru diminuarea impactului
tipului de risc. Anulează art. 1 lit. e din Hotărârea nr. 20/25.03.2021 emisă de pârâtul
F________ F_______ A_____ A_______ DE URGENȚĂ.
Anulează art. 1 pct. 3 si art. 2 pct. 3 din Hotărârea 50/27.03.2021 emisă de pârâtul
COMITETUL A_____ A_______ DE URGENȚĂ CLUJ.
Respinge restul pretențiilor din cererea de chemare în judecată completată respectiv
anularea parțială a HG 293/2021 în forma modificată prin HG 348/2021 respectiv art. 2
punctele 2 ind. 1 si 2 ind. 2,2 ind. 3, art. 7 pct. 3,4,5,6,7 cuprinse în anexa 3- Măsuri pentru
diminuarea impactului tipului de risc, anularea art. 1 lit. a -d, f, g si art. 2 din Hotărârea
nr. 20/25.03.2021 (altele decât art. 1 lit. e) emisă de pârâtul F________ F_______ A_____
A_______ DE URGENȚĂ, restul prevederilor (altele decât art. 1 pct. 3 si art. 2 pct. 3) din
Hotărârea 50/27.03.2021 emisă de pârâtul CSU Cluj si petitul de despăgubiri.
Admite în parte cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul accesoriu
A____________ A_____ A_______ de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
cu sediul în București, Piața Revoluției, nr. 1A, sector 1 în favoarea pârâtului F________
F_______ A_____ A_______ DE URGENȚĂ respectiv în limita pretențiilor respinse.
Obligă pârâții B_______ B_______, F________ F_______ A_____ A_______ DE URGENȚĂ,
D_________ D__________ D________ D___ să plătească fiecare reclamantei câte 50 lei
cu titlu de cheltuieli de judecată aferente pretențiilor admise.
Respinge petitul de cheltuieli de judecată pentru suma de 300 lei cheltuieli de judecată.
esp ge pet tu de c e tu e de judecată pe t u su a de 300 e c e tu e de judecată
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se depune, sub sancțiunea nulității, la Curtea de Apel Cluj.
Pronunțată prin punerea minutei la dispoziția părților prin intermediul grefei azi,
09.04.2021.
Președinte,
A__________ A_____
M____
Grefier,
D______ C______
Red. M.A.A./U.K.G.
7 ex./12. 04.2021
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters

Kluwer Romania (http://www.wolterskluwer.ro/) pentru Fundatia RoLII
(http://www.rolii.ro/).
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro
(http://www.rolii.ro/)

CA Cluj 104 - 2021 Anulare Acte Administrativ Cu Caracter Normativ - ROLII

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CA Cluj 104 - 2021 Anulare Acte Administrativ Cu Caracter Normativ - ROLII

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4/16/2021 104/2021 anulare acte administrativ cu caracter normativ - ROLII

ACASĂ (HTTP://WWW.ROLII.RO) » CĂUTARE (HTTP://WWW.ROLII.RO/CAUTARE) » 104/2021

Anulare acte administrativ cu caracter normativ

Prezentul document este supus reglementărilor aﬂate sub incidența Regulamentului

Reprezentantul reclamantei arată că solicită cheltuieli de judecată reprezentând taxă

impus o atare măsură. A făcut și o comparație între Cluj N_____ și Timișoara: în

Art. 20 prevede că F________ F_______ are următoarele atribuții principale: i)

a stării de normalitate;c) insuﬁciența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns;d)

oportunității este echilibrul, proporționalitatea, cumpătarea, acestea ﬁind opuse

trebuie să se facă numai în baza unei programări prealabile. Programarea utilizatorilor

Cu toate acestea, în momentul de față, activitatea este suspendată dacă incidența

Aspecte legate de celelalte articole a căror anulare se solicită

Pentru adoptarea măsurilor propuse prin HCNSU nr. 20/25,03.2021 și criticate de

Restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților în stare de urgență nu este dispusă

Raportat la actul administrativ Hotărârea nr.50/27.03.2021 al Comitetului Județean

durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19,

Prin Ordinul nr. 1.219/1.634/2020 pentru aprobarea regulamentelor privind condițiile

profesionale fabrică, importă, depozitează, transportă sau comercializează produse ori

societate încheiat conform Codului civil. O asemenea structură poate să primească

4.Având în vedere activitatea concret desfășurată de către reclamantă și măsurile

Art. 20 prevede că F________ F_______ are următoarele atribuții principale: i)

Aceste prevederi respecta practic limitele reglementate de Constituție, respectiv de art.

de capacitatea sălii, pentru a se menține distanța de siguranță, astfel încât ﬁecărei

În concluzie în lipsa unor date concrete și obiective , furnizate de pârâți în sensul

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters

S-ar putea să vă placă și

Art. 20 prevede că F__ F_ are următoarele atribuții principale: i)

Art. 20 prevede că F__ F_ are următoarele atribuții principale: i)