Sunteți pe pagina 1din 2

FIŞĂ DE LUCRU

1. Citiţi cu atenţie şi oferiţi încă 2 modalităţi pedagogice de alfabetizare civică a


preşcolarilor.

În abordarea curriculară a domeniului Om şi Societate se pleacă de la premisa că, în


instituţia preşcolară copiii vor înţelege mult mai uşor concepte precum dreptatea, echitatea,
bunătatea, adevărul etc., dacă:
le vor observa concretizate în acţiunile adulţilor cu care vin în contact ;
vor discuta unele probleme morale întâlnite;
.....copilul va fi ajutat să înveţe cuvinte care să-i permită să vorbească despre el însuşi
şi despre mediul înconjurător, care să-I faciliteze relaţii/contacte sociale simple cu
vorbitorii nativi ai limbii respective şi care să –l ajute să participe oral la
viaţa/activitateaclasă/comunitate...................................................................................â
sa interactioneze mai bine cu cei din jur; sa cunoasca numele tarii, insemnele acesteia,
evenimentele importante, dar si obiceiurile si traditiile specifice. 
2. Argumentaţi enunţul: ,,Sub orice metodă de predare se ascunde o teorie a învăţării”
(Mircea Maliţa, după M. Ionescu & I. Radu, 2002) şi oferiţi exemple pentru a-l ilustra
Eforturile cercetătorilor şi ale practicienilor au urmărit perfecţionarea strategiilor de predare-învăţare,
valorificând achiziţii ale cercetării psihopedagogice, dar şi din alte domenii de cunoaştere. Finalitatea
acestor preocupări are în vedere realizarea unei activităţi de instruire şi învăţare eficiente.
O direcţie de acţiune în acest sens o constituie reevaluarea metodelor „tradiţionale”, criticate mai ales
pentru caracterul pasiv al elevilor în procesul de predare-învăţare.
Avem în vedere în primul rând metodele de tip expozitiv. Iată câteva procedee prin care se poate încerca
modernizarea expunerii: folosirea procedeului genetic, a explicaţiei, ancorarea în realitatea timpului,
sprijinirea pe cercetările personale ale cadrului didactic, anunţarea prealabilă a planului şi a obiectivelor
urmărite, problematizarea, folosirea unor elemente ale artei dramatice, întrebări retorice, luări de poziţie,
realizarea unor sondaje de opinie, formularea unor judecăţi de valoare, ilustrarea cu ajutorul mijloacelor de
învăţământ, folosirea foliilor în prezentare, prezentare cu ajutorul calculatorului, expunerea cu oponent,
expunerea-dezbatere etc.

După funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicile interactive de grup astfel:

- Metode de predare-învăţare interactivă în grup:


 Metoda predării/învăţării reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar);
 Metoda Jigsaw (Mozaicul);
 Citirea cuprinzătoare;
 Cascada (Cascade);
 STAD (Student Teams Achievement Division) – Metoda învăţării pe grupe mici;
 TGT (Teams/Games/Tournaments) – Metoda turnirurilor între echipe;
 Metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles);
 Metoda piramidei;
 Învăţarea dramatizată;
- Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare:
 Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map);
 Matricele;
 Lanţurile cognitive;
 Fishbone maps (scheletul de peşte);
 Diagrama cauzelor şi a efectului;
 Pânza de păianjăn ( Spider map – Webs);
 Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique);
 Metoda R.A.I. ;
 Cartonaşele luminoase;
- Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii:
 Brainstorming;
 Starbursting (Explozia stelară);
 Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bono);
 Caruselul;
 Multi-voting;
 Masa rotundă;
 Interviul de grup;
 Studiul de caz;
 Incidentul critic;
 Phillips 6/6;
 Tehnica 6/3/5;
 Controversa creativă;
 Fishbowl (tehnica acvariului);
 Tehnica focus grup;
 Patru colţuri (Four corners);
 Metoda Frisco;
 Sinectica;
 Buzz-groups;
 Metoda Delphi;
- Metode de cercetare în grup:
 Tema sau proiectul de cercetare în grup;
 Experimentul pe echipe;
 Portofoliul de grup;