VIRIJSOLOGIE,

BACTERIOLOGIE
$IPARAZITOLOGIE
PENTRU
'L!ll\v

ASISTENTI
MEDICALI
MONICA MOLDOVEANU
VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE
$I PARAZITOLOGIE
PENTRU ASISTENTI MEDICALI
 VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE
$I PARAZITOLOGIE PENTRU ASISTENTI MEDICALI DR. MONICAMOLDOVEANU
Monica Moldoveanu
Copyright @ 2012 Editura ALL

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

MOLDOVEANU, MONICA
Virusologie, bacteriologie gi parazitologie pentru asistenfi
medicali / Monica Moldoveanu. - Bucuregti : Editura ALL, 201 2
Bibliogr.
rsBN 978-60 6-587 _048_2

s78.7
579.8
6t6-002.8/9
VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE
Toate drepturile rezervate Edifirrii ALL.
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat6 $r PARAZTTOLOGIE
{ErI permisiunea scrisd a Editurii ALL. PBNTRU ASISTENTI MEDICALI
Drepturile de distribulie in striinEtate aparfin in exclusivitate editurii,
All rights reserved. The distribution of this book outside Romania,
without the written permission of ALL, is strictly prohibited.
Copyright @ 2012 by ALL.

Editura ALL: Bd. Constructorilor nr. 20A

sector 6, cod 060512 - Bucureqti
Tel.:021 4022600
Fax:021 40226 l0

Departamentul distribulie : Tel. : 021 402 26 30; 021 402 26 33

Comenzi la: comenzi@all.ro
rvww.all.ro

Redactor: Dr. Bianca Vasilescu

Tehnoredactare; Niculina Ionescu
Corectur[: Simona Nicolae
Design copert5: Alexandru Novac

,/tt
 PREFATA

Medicina de laborator este un domeniu extrem de vast pi de

complex al medicinei, lucrarea de fat6 abordand anumite aspecte
ale sale precum virusologia, bacteriologia, parazitologia,
mico-
logia gi imunologia.
conlinutul carlii urmeaza intocmai indicaliile curriculei de pre-
gtrtire a asistenlilor medicali, lucrarea fiind extrem de util[ ele-
vilor gcolilor postliceale sanitare, indiferent de specialitate.
pentru realizarea acestui material, doresc s5 aduc deosebite
rnulfumiri doamnei dr. LaviniaPaicu 9i domnlui biolog dr. valeriu
$tefdnoiu'
Dr. Monica Moldoveantt
 CAPITOLUL 1

VIRUSOLOGIE

1.1. No(iuni generale

1.1.1. Caracterele generale ale virusurilor
virusurile sunt agenfi infecfioqi de talie extrem de mic6, vizi-
bili numai la microscopul electronic. Bblile pe care le determin[
strnt denumite generic viroze.
virusurile sunt strict intracelulare, utilizand resursele energe-
tice ale celulei gazddin vederea tealizdrii ciclului lor replicativ.
virusurile sunt insensibile la acliunea antibioticelor; admi-
o
nistrarea interferonilor induce la nivelul celulelor neparazitate
ritre antivirali care le face rezistente la infecfie'
lnactivarea virusurilor este posibila sub acliunea mai multor
(sub 4)
liu:tori: radiafiile ionizante (UY X), c[ldura, pH-ul acid
ruu alcalin (peste 9), detergenti, clor'

1.1.2. Nlorfotogia qi structura

Dimensiunea virusurilor - exprimatl in nanometri (1 nm :
este po-
l(I,, m) - este reclus[ (20 - 300 nm), de aceea vizualizarea
rihiltl numai in microscopia electronici'
ltorma este diferita: bastonaq (virusul mozaicului tutunului),
(virusul rabic).
rlbricit (virusurile gripale gi paragripale), de cartug

Monica Moldoveanu
Din punct de vedere structural, virionul este alc[tuit dintr-un
miez de acid nucleic, ADN sau ARN qi din inveliguri de naturi
proteic[: capsida gi, uneori, anvelopa.
Genomul viral este alcdtuit dintr-un singur tip de acid nucleic
care con{ine informafia necesar[ replicirii virale.
Capsida este un invelig care protejeaz[ genomul viral, alci-
tuind imprerm[ cu acesta nucleocapsida, structura de baz[ a vi-
rionului. Capsida rezlltd din imbinarea unor subunitIli numite
capsomere, alc6tuite din mai multe lanfuri polipeptidice.
Anvelopa este un invelig lipoproteic derivat din sistemul meln-
branar al celulei infectate, care protejeazd virionul,
Virusurile formate doar din mrcleocapsidi se numesc virusuri
neanvelopate, iar cele care prezint[ acest invelig poarti denu-
mirea de vintsuri anvelopate.
1.1.3. Compozifia chimicfl a virusurilor
Genomul viral este alcdtuit dintr-un singur tip de acid mrcleic,
ADN sau ARN, dar niciodatd nu apar ambele la acelagi virus.
Acidul nucleic viral constituie snportul infectivitdfii virusu-
rilor. Proteinele virale sunt responsabile de antigenicitatea viru-
surilor, adicd de posibilitatea de a produce un rispuns imun din
partea gazdei parazitate.
Virusurile nu posedd ribozomi (mecanismele de sintezi pro-
teic[) gi mitocondrii, agadar nu au surse proprii de energie, ceeo
ce explic6 dependenfa vinrsurilor de celula gazdtr.
1.1.4. Cultivarea virusurilor
Datoritil parazitismului obligatoriu intracelular, virusurile nn
cresc pe medii artificiale, ci pot fi cultivate doar pe substraturi vii:
- animale de laborator - folosirea lor este limitatd ast[zi, p0
de o parte datorit[ unor alternative mult mai bune (culturilo
Virusologie, bacteriologie,parazitologiepentruasistenlimedicali 9
de celule), iar pe de altd parte datoritd principiilor etice pro-
movate de organizafiile pentru protec{ia animalelor, cu im-
pact major in societatea contemporanS;
- ou de gdind embrionat - oferd lesut embrionar pentru cul-
tivarea virusurilor, aceast[ metodd de cultivare avdnd apli-
cabilitate pentru foarte multe familii virale; ouile de gdind
embrionate sunt foarte importante in prepararea unor vac-
cinuri cum sunt cele antigripale.
- culturi de celule - au fost introduse in virusologie in anul
1949 de c[tre Enders, Weller gi Robbins, fiind cel mai utili-
zat sistem virus-gazdd in cercetarea virusologicE.
1. 1.5. Nlultiplicarea virusurilor
Nlodul de organizare virald se reflectd in dependen{a fa![ de
tnotabolismul celulei gazdd. Replicarea in celula gazdd se rea-
li'rcazh prin redirecfionarea proceselor biochimice ale celulei
ln vederea formdrii de componente necesare noilor particule
virale.
Ciclul replicativ viral cuprinde o serie de etape:
- adsorblia - atagarea virusului de membrana celulei gazdd;
- internalizarea
- pdtrunderea virusului in celul[;
- decapsidarea - separarea acidului nucleic viral de inveligu-
rile proteice;
sinteza macromolecularS sau faza de cregtere liniar6, care
cuprinde la rdndul ei: sinteza proteinelor timpurii (protei-
ne-enzime), sinteza ARNm, replicarea genomului viral, sin-
teza proteinelor tardive (proteine stnrcturale) ;
cliberarea virionilor progeni din celula gazdd.
 Monica Moldoveanu
Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali II
t0

1.1.6. Clasificarea virusurilor - virusuri patogene pentru nevertebrate - virusurile insec-

telor;
a. Clasificarea taxonomicl:
familia - este desemnati de sufixul VIRIDAE (de exem-
- virusuri patogene pentru vertebrate (de exemplu, arboviru-
surile infecteazd mamifere).
plu, familia Picornaviridae, care cuprinde virusuri cum ar
fi virusul hepatitei A, poliovirusurile);
subfamilia - este desemnat[ de sufixul VIRINAE' de
exem- 1.2. Virusul poliomielitei
de
plu, subfamilia t-entivirinae cuprinde agenlii responsabili
virusul 1.2.1. Generaliti{i
proclucerea unor afecfiuni degenerative ale SNC 9i
Poliomielita este cauzat6 de infecfia cu virusul poliomielitic,
HIV.Aceast[subfamiliefacepartedinfamiliaRetroviridae,
un ribovirus de dimensiuni mici, 25-30 nm, neanvelopat, care
alaturi de Oncovirinae (virusuri oncogene la pdsdri' murine'
de in- npa(ine familiei Picomaviridae.
bovine etc.) qi Spnmavirinae (virusuri responsabile
Trqnsmiterea se face pe cale respiratorie sau digestivd, prin
feclii asimPtomatice) ;
rndini murdare, obiecte, api sau alimente contaminate.
genul - este desemnat de sufixul VIRUS (de exemPlu,
F actorii favorizanli ai transmiterii virusului sunt :
Herpesvirus. Rhinovirus).
b. Clasificarea epidemiologicfl imparte virusurile in func!ie - anotimpul cald;
de modalitatea de transmitere a acestora:
- aglomerafia;
transmitere aeriand - virusuri respiratorii (vinrsurile
gripa' - igiena precar[;
le qi paragriPale); - nivelul scdzut de educalie sanitar[.
poliovirusuri; Poliomielita este o boalS infectocontagioasd care afecteazi in
transmitere fecal orali -
primul rdnd sistemul nervos central, putdnd determina in unele
transmitere hematogen6 - virusul hepatitei B;
euzuri paralizii flasce ale membrelor.
transmitere pe cale sexuald - virusul HIV;
Perioada de inatbalie este de 7-14 zile, iar contagiozitatea
transmitere matemo-feta16 - citomegalovirusul'
estc maximd spre sffirgitul acestei perioade, prin secrefiilenazofa-
c. Dup[ tipul de acid nucleic confinut:
ringiene, dar qi prin materiile fecale.
ribovirusuri genom ARN (de exemplu, vimsul hepatitei
- Multiplicarea virald are loc la nivelul po(ii de intrare, in
A, HIV);
rurolhringe sau in intestinul sublire. Diseminarea se produce pe
dezoxiribovintsuri - genom ADN (de exemplu, v
culo hematogend, iar virusul se poate cantona Ei replica la nive-
hepatitei B, virusul herPes simPlex, vimsul vari
Irrl neuronilor motori spino-bulbari, ducdnd la apari[ia parali-
terian).
siilor. Astfel, tabloul clinic poate merge de la simptome respira-
d. Dupi gazdaParazitati:
Iorii sau digestive nespecifice (febrb, angin6, cefalee, anorexie,
virusuri patogene pentru bacterii - bacteriofagi;
grcufd, dureri abdominale) pdn[ la imboln6viri grave (encefalitl,
virusuri patogene pentru organisme vegetale: vintsu
ngoencefalita).
plantelor (de exemplu, virusul mozaicului tutunului); nrurr i
 Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistetili medicali l3
12 Monica Moldoveanu

Pentru profilaxia poliomielitei sunt disponibile doui tipuri de

Riscul afectdrii neurologice este influenlat de vdrstS, sarcind,
vaccin:
traumatisme, terapie imunosupresoare.
Sabin - vaccin cu virus viu atenuat, administrat pe cale oralS;
Cea mai severd manifestare a bolii este paralizia. Aceasta se
Salk - vaccin cu virus omordt, cu administrare parenteral[.
instaleazd in decursul primei sdptdmdni, cu afectarea unuia sau am-
in lara noastr6, vaccinarea antipoliomieliticS face parte din
belor membre inferioare sau superioare gi a musculaturii toracelui.
Programul nalional de vaccindri obligatorii. Principalele impedi-
Afectarea muqchilor respiratori poate duce la deces, in absenfa insti-
rnente in calea eradiclrii poliomielitei sunt: existenfa unor grupuri
tuirii respirafiei artificiale. Din fericire , paralizia este o complicalie
tle copii nevaccinali, calitatea apei potabile, igiena comunitard
rard a infec{iei cu vimsul poliomielitic: I la 100 de cazuri.
precar[, educa{ia sanitarS deficitar[.
Retrocedarea paraliziilor qi recuperarea pot dura de la cdteva
luni la l-2 ani. Vindecarea se poate face complet sau cu sechele
definitive: paralizli definitive, atrofie muscular5, deform6ri ale 1.3. Virusurile gripale
coloanei gi bazinului, tulburlri troflce manifestate prin tegumente 1.3.1. Generalitifi
subliri, reci, palide, atrofiate gi edem.
Virusul gripal este un ribovirus de formi sferic[ 9i diametru
Durata eliminlrii virusului este de 7'10 zile in secreliile naza-
tlc 80-120 nm, membru al familiei Orthomyxoviridae.
le qi l4-21 de zile pdn[ la 5-6 luni in materiile fecale. La suprafafa vinrsului se afl6 doui stmcturi antigenice specifice:
* hemaglutinina - care confer[ capacitatea de atagare la ce-
1.2.2. Diagnostic de laborator hila gazdd1'
La internarea unui pacient cu suspiciune de in-
poliomielitd, se
- neuraminidaza - care asigur[ pitrunderea virionului in ce-
dicd recoltarea de exsudat faringian, sdnge, materii fecale, lichid lula gazdd, dar gi eliberarea particulelor virale din celuli
cefalorahidian. Transportarea probelor biologice spre laborator dupd multiplicare.
trebuie si se faci rapid. IVloditicdrile produse in structura hemaglutininei 9i neurami-
Identificarea virusului este posibili prin izolarea acestuia pe cul' nitlazei determini diferitele tulpini ale unui tip de virus' Astfel,
turi de celule, prin evidenlierea genomului viral prin reacfia de am' cxistit l6 subtipuri de hemaglutininl (H1-H16) qi 9 subtipuri de
plificare genici dup[ reverstranscriere (RT PCR) sau serologic. rrcuraminidaze $ l-N9). Aceast[ varia(ie antigenica este intalnitd
Irt virusurile gripale A gi B.
1.2.3. Profilaxie
in anul 1988, Organizafia Mondial[ a Sdndtdfii (OMS) a decis
eradicarea globali a paraliziei infantile, program la care a ado'
rat qi Romdnia. Ca ufinare a eforturilor mai multor organizalil
intemafionale, numirul cazurilor de poliomieliti raportate a
de la 350 000 la mai pulin de 2 000 in anul 2005 (C. Cernescu),
t4 Monica Moldoveanu Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali l5

1.3.2. Caracteristicile virusurilor gripale gistrate anual sunt catzate de gripd, in special la vdrstnicii de

peste 65 de ani.
Existd trei tipuri de virusuri gripale, A, B, C, ale clror princi-
pale caracteristici sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Transmiterea. virusul gripal se transmite cel mai frecvent
prin picdturile minuscule de saliva eliminate in timpul tusei, str[-
Tabelul 1. Principalele caracteristici ale virusurilor
nutului, dar qi in timpul vorbirii, piclturi numite Pflugge' Mai rar,
gripale
sc poatetransmite gi prin obiecte contaminate'
perioada de incuba{ie este de t-5 zite.Tabloul clinic cuprinde
Este cel mai frecvent intdlnit
manifestlri de ordin general - astenie, febr6, frison, cefalee, du-
- A fost izolat atit la om, c61 ,qlqp-qm1QJg l_i p,e_q4d _
rcri musculare qi manifestari respiratorii - tuse, strSnut, rinoree,
Poate afecta toate
obstruclie nazalb.
Produce imbolniviri grave
Determini p andeq l5 i epi{g-!1l-li e.1{LU qS Cei mai expuqi la imbolndvire sunt copiii, vdrstnicii, bolnavii
Are variaJie an!!g941cq 14qi qIq__ __ oronici, bolnavii cu infeclie cu HIV - SIDA, pacienlii aflafi sub
tcrapie cu imunosupresoare.
Este intdlnit numai la om in absenla complicafiilor, manifest[rile acute dureaz[ intre
Afecteazd in special copiii trci gi cinci zile, urmflnd perioada de convalescenla in care mai
Produce imbolnSviri usoare
_t. _ .--.--_.._-__.__ pot persista tusea, febra moderata 9i astenia' Printre complicafiile
Dgleqpin[ep!{e1n!!l_o_9-3!eqi_r_e_g-iona!e
posibile se numdr[ pneumonia, fibrila{ia attiald, otita medie,
encefalita.
imboln[virile repetate de gripi se explic[ prin variafia anti-
gcnicd a virusului griPal.

este minimi sau chiar absent[ Tratament

Tratamentul igienodietetic cuprinde :

- repaus la Pat;
1.3.3. Gripa - izolareabolnavilor;
Este cea mai frecventi infeclie acutd a aparatului respirator. - aport hidric crescut.
ci in fiecare an in intervalul noiembrie - aprilie,
Se apreciazfl Tratamentul simPtomatic ;

aproximativ 20-30% dintre indiviziprezintd cel pufin un episod antipiretice gi antialgice ;

gripal, susceptibilitatea copiilor fiind de doud - trei ori mai mare antitusive 9i exPectorante ;

comparativ cu adullii. in Romdnia, peste 2 000 de decese inre. - decongestionante nazale-

 l4rusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli
medicali 17
l6 Monica Moldoveanu

Boala debuteazd cu alterarea starii generale, febr[,

anorexie,
Tratamentul profil ac t ic
grca{6, simptome urmate de aparilia sindromului
icteric' Hepatita
Metodele nespeciflce includ evitarea aglomeraliei, evitarea
frigului gi a umezelii, limitarea contactului cu persoanele bol- o boal6 uqoar6, mai ales la copii, cu un
procent ridicat de
A oste
nave de grip6. tirrme inaparente (peste 90%).9i care nu se
cronicizeazS' Adullii
Principala metodl profilactici este administrarea vaccinului ptrt face forme mai severe de boald, in unele
canxi cu evolufie
antigripal. Prin vaccinare, se introduc in organism antigene virale grnv6, chiar 1eta16 (1 la 1000 de camri)'
care nu determind imbolnlvire, ci stimuleazi produclia de anti- in bild
Replicarea virali are loc in ficat, iar excrelia virusului
corpi. Perioada optimi de vaccinare este octombrie - noiembrie'
fi scaun.
Anticorpii forma[i at6t dupi vaccinare, c6t gi dup[ infectare de fazd actfiL
Diagnosticttl constd in evidenlierea anticorpilor
pot asigura o imunitate temporari, de 6'12luni. De aceea, penffu se inregistreazd 9i
lgM anti-HAV, prin metoda ELISA' in paralel'
a asigura o protec[ie continud, vaccinarea trebuie repetat6 anual.
0 cre$tere a transamin azelor'Anticorpii
de fazd acutd pot fi puqi
qi persist[ aproximativ zece
!n cvidenld incd de la inceputul bolii
L.4. Virusurile hepatitice tllptlm6ni. Dup[ aceastd perioadd, apar anticorpii IgG anti-HAV
Mrusurile hepatitice (VH) sunt cele care determind hepatitele snrc persist6 toat[ viafa, aparilia lor flind legati at0t de boala in
virale gi se impart in funclie de modalitatea de transmitere in: llttc, cdt qi de vaccinare.
virusuri cu transrnitere fecal-oral6: VHA qi VHE; in hepatita A cronicizarea este absent6'
virusuri cu transmitere predominant parenterali: VHB, M6suri Profllactice
VHC, VHD. Asigurarea apei potabile necontaminate'
-PromovareaeducalieisanitarepentruimbtrndtSlireaigie-
1.4.1. Virusul hepatitei A nei personale qi comunitare'
Vinrsul hepatitei A (VHA) este un ribovirus cu diametrul de - Vaccinarea.
26 nm, aparfin0nd familiei Picornaviridae. de vaccindri
Vaccinarea nu este inclusd in Programul nafional
Este rezistent la c6ldur6, alcool-eter, pH acidgi poate fi inacti'
tllrr Rom6nia.
vat prin fierbere la peste 85oC cel pufin trei minute.
Transmiterea se face mai ales pe cale fecal-oral6, prin contact
1.4.2. Virusul hePatitei B
direct sau prin api qi alimente contaminate, dar gi pe cale sexual[ genom ADN' cu
gi parenterald. Virusul hepatitei B (HVB) este un virus cu
La exterior'
Sursele de infeclie sunt reprezentate de apa neclorinatd, fructo rlitncnsiuni de 42 nm, din familia Hepadnaviridae'
AgHBs' care
gi legume nesp[late, bduturi nesterilizate, cuburi de gheali, pre' prczintd o anvelopd numit[ antigen de suprafa![ -
irretliaze ataqarea de receptorii celulari'
Nucleocapsida prezint[
parate culinare insufi cient prelucrate termic.
Perioada de incubalie este de patru p0nd la gase sdptimdni. ln suprafala sa antigenul de centru - AgHBc'
 18 Monica Moldoveanu
Transmiterea VHB se realizeazdpe cale:
- parenterald - transfuzii, injecfii, intervenfii stomatologi
sau chirurgicale;
materno-fetald;
sexual[;
transcutanatd.
in Romdnia, prevalenla infec{iei cu virus hepatitic B este
l8%o, cn un maxim de 20,74%o in Bucureqti gi un
minim de
la nivelul judefului Iagi. Morbiditatea gi mortalitatea
prin infecli
cu virusul hepatitei B reprezintd un factor de risc major penir
dezvoltarea in timp a cancerului hepatic (I. Constantinescu).
Diagnostic de laborator
Diagnosticul de laborator sebazeazd,in primul r6nd pe evalua-
rea urmltorilor markeri serologici asociali infecliei
cu virus B:
- AgHBs - indici infecfia VHB, apare inc6 din perioada de
incubafie gi dispare la kei p6nI la patru luni de la infec-
fie;
- AgHBe - alituri de ADN VHB apar in ser imediat dupd
aparilia AgHBs, inaintea primelor manifestf,ri clinice, qi
indicl replicarea activ[ a virusului; dispari{ia acestor mar-
keri gi seroconversia la anti-HBe semniflci un prognostic
,,
favorabil;
anticorpii anti-HBc - pot persista pe o perioadl nede_
finiti, constituind un marker al trecerii prin boalE; IgM
anti-HBc devin detectabile in ser pulin inaintea debutului
clinic, paralel cu creqterea transaminazelor, fiind indicatori
ai fazei acute; persistenfa IgM anti_HBc semnifici infecfie
cronicfl cu replicare viral[ activ[; un rezultat negativ al
IgM anti-HBc este criteriu de excludere a diagnosticului
de hepatiE B acuti;
anticorpii anti-Hbe - apar in infec{iile autolimitante, cu
prognostic bun;
medicali l9
virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli
luni de la infecfie, sem-
apar la 4-6
anticorpii anti-HBs -
nificand evolufia spre vindecare, cu incetarea replicarii vi.
rusului.
Determinarea numirului de copiiADN VHB este cel mai sen-
libil marker al replicdrii active a VHB'
lVlIsuri de tratament
r\nticorpii anti-HBs pot proteja indivizii de infecfia acuti 9i
eronica cu vHB daca srmt administrali curand dup6 expunere,
conducdnd la dezvoltarea IgG specifice conlinand un titru inalt
(I. Constantinescu).
de anti-FlBs
Vaccinareasefacela0,2qi6lunidelaprimadoz[gieste
euprinsl in Programul nalional de vaccindri din Romdnia'
l.4.3.Virusul hePatitei C
virusul hepatitei c este un ribovirus care apar{ine familiei
F'laviviridae.
Se estimeaz[ c6 aproximativ dou6 sute de milioane de oameni
srmt infectali cu acest virus qi 25o/o dintte bolnavii ce suferi
de
infec{ie cu HIV au o infec}ie simultand cu VHC'
Transmiterea se face mai frecvent pe cale parenterald, mai
a bolii
rar pe cale sexuall sau matemo-fetala; incidenla crescuta
sffnge gi deri-
cste explicata prin transmiterea ei prin transftizii de
pentru
vate, drogurile injectabile fiind un important factor de risc
infeclia cu VHC.
Replicarea viralE este susfinuti, apreciindu-se cd se prodttc
aproximativ 10 trilioane de particule virale pe zi'
DiagnosticulinfeclieicuVHCesteposibilprinevidenlierea
anticorpilor anti-vHC in teste serologice, insd cel mai exact indi-
cator al infecliei este evidenfierea ARN VHC prin teste de biolo-
gie moleculari (RT PCR).
cronicizarea bolii are loc la mai mult de 80% dintre pacienfii
infectafi cu VHC, hepatita cronica fiind cauz6 majora de transplant
20 Monica fuIoldoveanu
hepatic. La aproximativ 30o/o dintre pacienli, in mai pufin de 20
ani se inregistreazd o complicalie hepaticl sever[: ciroz6,
Tratament
[n prezent, tratamentul hepatitei cronice cu VHC const[ in
ministrarea de ribavirind gi interferon, pe o perioad[ de 6-12 I
Costul ridicat al acestei terapii, dar gi reactiile adverse i
cum ar fi depresie, sc6dere in greutate, anemie, reduc compli
la tratament.
1.4.4. Virusul hepatitei D
Virusul hepatitei D prezint6 cel mai mic genom dintre v
surile animale, flind asem[n5tor viroizilor de la plante. Este
velopat, are formfl sferici gi un diametru de 35-40 nm.
O infeclie autonom[ cu VHD nu este posibili deoarece
carea sa este dependenti de infecfia simultani cu un virus he
VHB, acesta conferindu-i structurile necesare (AgHBs)
cuplarea de receptorii hepatocitari.
lnfectarea cu VHD se poate produce:
simultan cu infectia VHB = coinfeclie;
succesiv, suprapus[ unei infectii cronice cU VHB :
infeclie, aceasta cresc6nd riscul de cronicizare.
Diagnosticul consti in evidenlierea anticorpilor IgM anti-
1.4.5.Virusul hepatitic E
Virusul hepatitic E este un virus ARN, neanvelopat, din
milia Caliciviridae.
Se transmite pe calefecal-oral[ gi este mai intdlnit in
ale lumii cu condilii improprii de igien[ (India, Africa de
Orientul Apropiat 9i Mijlociu).
Din punct de vedere clinic, manifestirile bolii cuprind
v[rslturi, dureri epigastrice, colestaz[. Faza icteric[
brusc, simultan cu creqterea transaminazelor.
virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 2l
llepatita E nu se cronicizeazd. Trebuie remarcata gravitatea
ovoluliei la gravide, consecinlele fiind: avorturi sau naqteri spon-
tnnc (15-30% dintre cazuri), moartea f[tului in uter
(25o/o), dece-
rrrl nramei prin hepatitd fulminant6 (25%).
l)iagnosticul se bazeazd pe simptomatologie 9i evidenlierea
nnt icorpilor anti-VHE.
1.5. Hrv
lllV(HumanlmunodeficiencyVirus)aparlinefamilieiRetro-
vlritlae. Sub aceastS denumire sunt reunite dou6 virusuri inrudite:
lllV I qi HIV2, majoritatea infec[iilor actuale flind cauzate de
llltul l.
Accst virus produce o infeclie cu caracter persistent, progre-
tlv, cu un grad inalt de mortalitate dupd o lungd perioadd asimp-
ttttttntici (de aproximativ l0 ani).
l)irtele epidemiologice de la inceputul anului 2006 estimau c5,
lU rrivcl mondial, numarul persoanelor infectate cu HIV depSgea
{ll rlc rnilioane. Cele mai multe caztxi de imbolndvire au fost
Latind, Asia de Est,
lnregistrate in Africa, Asia de Sud, America
au fost in-
Atrrcrisa de Nord. in Europa, cele mai multe cazuri
Tot in anul
tegistrate in Rusia, ucraina qi fostele {iri comuniste.
de caz;uti'
Itllto, irr {ara noastrd, au fost raportate peste 10 000
,lhlrclul 2. Principalii factori de risc asocia{i infec{iei HIV
'fransfuzii de s6nge
Contact sexual neProtejat
l)arteneri sexuali multiPli
tl tif liirea droguiifor-cu administrare i.v.
'l'ransmiterea intrauterind sau la naqtere

22 Monica Moldoveanu
Riscul de transmitere a virusului de la mamd la fdt, in timpi
vielii intrauterine sau al nagterii, poate fl redus prin adminii
trarea terapiei antiretrovirale, naqterea prin cezariand, evitar{
alipt6rii.
Dupi pdtrunderea in organism, virusul infecteazdun g*p {
globule albe sangvine numite limfocite CD4+, care constituie{
componenti importanti a sistemului imunitar. Infectarea gi di{
trugerea acestora determin[ sciderea capacitAtii de apdrare a
d ttiflzuti la infeclii, stresul qi alimentalia deficitari.
ganismului impotriva infecliilor. Consecin{a este aparilia un(
afecliuni precum pneumoniile, neoplasmele etc., ."*ri
"".u..
ficd progresia infecfiei HIV spre stadiul final, SIDA.
Infecfia cu HIV nu este echivalentd cu SIDA, acesta cons{
tuind de fapt, ultimul stadiu qi cel mai grav in evolufia infecliei
Principalele caracteristici ale infecfiei cu HIV la om sunt: ll
- replicarea virall masivd in lesutul limfoid;
deplefia limfocitelor CD4+ infectate;
hiperreactivitate imund generalizatd (C. Cernescu)
Replicarea viral6 implicd o produclie zilnicd de cca. 10mi{
arde de virioni!
Evolufia bolii
Din punct de vedere clinic, evolufia infecliei are loc in mi
multe stadii'
l. stodiul inilial- cuprinde un sindrom pasager, asemdnltj
gripei, manifestat prin febr[, cefalee, mialgii, dureri abdomina(
grefuri, vdrsdturi, diaree, adenopatie cervicald, axilarS;
2. stadiul asimptomatic - se datoreazd stabilirii unui echil
bru intre replicarea viral[ qi rispunsul imun al organismului, L
sfhrgitul acestei perioade, care se poate intinde gi pe l0 ani, I
inregistreazi sc[derea numirului de limfocite CD4+ alituri d
aparilia simptomatologiei;
3. perioada de stare - este definitl de aparilia unor simptoti
precum scddere in greutate, fatigabilitate, disfagie, anorexl
r
l'irusologie, bacteriologie, parazitologie penlru asistenli medicali 23
,
[lcerafii ale mucoasei bucale, diaree cronic6, transpiralii noc-
Urnc, mialgii, gi de unele infeclii oportuiriste fbr[ risc vital (de
gremplu, candidozele);
{ 4, stadiulfinal, SIDA, este marcat de infeclii oportuniste cu
drc vital (de exemplu, pneumoniile), neoplasme, encefalopatia
lllV - cea mai temutd complicafie in infeclia cu HIV. Factorii care
BCCClcreaz[ evolulia spre stadiul SIDA sunt rezistenfa individuala
l)iagnostic
i irt prezent, cel mai utilizat test de diagnostic al infecfiei.cu FIIV
erte testul serologic ELISA (Enzyme-Linked Immunosorbent
Arury), care pune in evidenli anticorpii specifici din serul pa-
i plOlrttrlui. Deoarece acest test poate da rezttltate fals negative 9i
I
| fuh pozitive, confirmarea se face prin testul Western-Blot (iden-
I
I
I llll.,,r.. in ser a proteinelor antigenice virale qi a anticorpilor
I
1
I lttrh'cptati impotriva acestor proteine).
;
I
| 'l'rttament
I
I t'nn,, in momentul de fald nu a fost descoperit niciun rnedi-
,
I I €n,,r*nt care sd permita vindecarea infecfiei cu HIV ins6, in ul-
I ilrrril ilni, cercetlrile au dus la descoperirea unor medicamente
I nUrrrit" antiretrovirale, care ajut[ organismul in lupta cu acest
l
I r1,,,*. Acestea au sc[zut considerabil rata mortalitilii in r6ndul
I pn,'i.,,1itor infectafi gi au crescut speran{a de via![ cu aproxima-
I ttt t0 irni. Aldturi de ele, terapia include administrarea unor me-
I dk'nrrrcnte care previn gi trateazi infecfile oportuniste.
f )irr considerentele de mai sus, cele mai importante 9i cfici-
I
j
I C,rt. rllirsuri rhmdn acelea de prevenire gi combatere a infec{iei
II pu tllV. Astfel, sunt necesare acliuni de educafie sanitari ln
sterile, verificarea
I l},,rti. lirlosirea de instrumentar gi materiale
I
I
1"
 ilIonica lvloldoveanu

probelor de sdnge care unneazi a fi transfuzate, supra

epidemiologicd a persoanelor cu risc (contacfii sexuali ai
nelor infectate c. HIV, copiii ndscu{i din mame HlV_poziti
persoane cu boli sexuale transmisibile aflate in evidenla unitd{i
sani tare, util izatorii de droguri intravenoase.
Cr\PI'l'OLUL 2

BAC'IERIOI.,OGIE

2.1. Nofiuni generale

2.1.1. Microbiologi romff ni
Microbiologii romflni, prin munca depusd gi descoperirile im-
portante, au adus contribulii de mare valoare at6t in microbiolo-
gic, cdt gi in imunologie, vintsologie, epidemiologie.

Victor Babeg (1854-1926) este fondatorul microbiologiei

romhnegti. El gi-a inceput cariera gtiinfificii la Budapesta, ln antrl
1874.
intre anii 1885 9i 1886 lucreazi la Berlin, al[turi de Rudolf
Virchow pi Robert l(och.
tn 1885, public[ la Paris, aldturi de Victor Cornil, primul tra-
tot de microbiologie din lume: ,,Les bacteiries et leur r6le dans
l'dthiologie, l'anatomie et l'histologie pathologique des mala'
dies infectieuses".
Din anul 1887, lucreaz[ ca profesor cle bacteriologie gi ana-
tomie patologic6 in Bucuregti gi pune bazele primului institut de
cercet6ri medicale din Romdnia, care astdzi ii poa([ nrtmele.
Aduce contribu{ii importante in studiul leprei, turbirii, difteriei
gi tuberculozei. De asemenea, este cel care a introdus vaccinarea
26 Monica lrloldoveanu
antirabica, seroterapia antirabicl gi antidifterica la noi in !ara, 9i
enuntat principiul imunizarii pasive, descoperind valoarea seru
imun.
Studiile sale sunt expuse intr-un numdr impresionant de 1
lucriri.
Ioan Cantacuzino (1863-1934), medic qi savant romdn,
diaz6 filosofia, gtiinlele naturii 9i medicina la Paris' Dupd
narea studiilor, lucreazd la Institutul Pasteur din Paris'
in anul 1901 este numit profesor la Facultatea de Medici
din Bucuregti, iar in 1907, director general al Serviciului Sani
din Rom6nia. Ca director al acestei institulii, organizeazll
toare de bacteriologie in principalele oraqe ale !5rii' E
principii moderne de medicind curativi qi preventivE, pe care
expune in prima lege sanitarl din lara noastr[, in anul 1910'
Cercet[rile sale s-au desfbquratpe mai multe domenii,
contribulii valoroase in bacteriologie, imunologie, epidemi
Publici o serie de lucrdri de mare importanld privind imuni
celulara gi umoral6, studii asupra holerei qi vaccinoterapiei.
tn anul 1906, introcluce in lara noastr6, imediat dupd F
vaccinul BCG (Bacilul Calmette-Guerin), un vaccin care
finea germeni vii atenuafi, in scopul
prevenirii tuberculozei
nou-n[scufi.
Ainfiin{atprimele sanatorii destinate bolnavilor de tubercu
in anul 1921, infiin!
Ei primele spitale de boli infecfioase.
Institntnl de Seruri qi Vaccinuri , cate astdzi ii poarti ntrmele.
Constantin Levaditi (1874-1953) este unul dintre cei mai i
portanfi cercetltori in domeniul imunologiei, virusologiei, chi
terapiei gi microbiologiei moderne.
Numele s[u este legat de ffatamentul revolulionar cu bismut
sifilisului gi de studiile remarcabile despre herpes, rabie, poliomi
l/lrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asisten{i medicali 27
;l encefalitl. Cercetdrile sale asupra virusului poliomielitic au de-
Fhis calea citre prepararea vaccinului antipoliomielitic.
A fost o personalitate marcantd a gcolii franceze de bacterio-
lDgie, iar in ultimii s[i ani a intreprins o serie de studii asupra
tntibioticelor.
impreuni cu $tefan S. Nicolau, pune bazele invi{im6nhrlui
Ilrusologic din lara noastr6.
$tefan S. Nicolau (1896-1967) a fost profesor de Bacterio-
logie la Facultatea de Medicini din Iagi (lg3g-1g42), iar din anul
tg+Z u condus Catedra de Inframicrobiologie (Virusologie) a
Facult[1ii de Medicin[ din Bucureqti.
Este fondatorul Institutului de Virusologie alAcademiei Rom6ne,
eareii poarti numele, unul dintre primele de acest fel din Europa.
A desftgurat importante studii asupra unor infecfii virale pre-
cum herpesul, turbarea, poliomielita.
' Nicolae Cajal (1919 -2004)a fost medic microbiolog pi mem-
bru alAcademiei Romine. Ca medic specializat in virusologie gi
discipol al lui $tefan S. Nicolau, a publicat peste 400 de lucrIri
gtiin{ifice in acest domeniu.
2.1.2. Nofiuni introductive in bacteriologie
Microbiologia este qtiinla care se ocupd cu studiul formei,
structurii qi proceselor metabolice ale microorganismelor. Este
o gtiin,ti a clrei dezvoltare a fost posibild datorit[ descoperirilor
din domeniul tehnologiei, care au luat amploare in ultimele de-
cenii. Are multiple aplicalii intr-o varietate de domenii: medicini
uman[ gi veterinar[, agriculturd, alimentalie, farmacologie etc.
Bacteriologia este o ramur[ a microbiologiei, care se ocupi
cu studiul bacteriilor.
28 Monica Moldoveanu
Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, cu un
primitiv constituit dintr-o singur6 molecul6 de ADN.
2.1.3. Morfologia $i structura bacteriilor
2.1.3.1. Morfologia bacterianl
Dimensiuni. Bacteriile sunt entitdti microscopice, care nu
fi vizibile cu ochiul liber. Dimensiunea se exprimd in
I micron (1 fr) : lOa mm] qi este cuprinsd, in general, intre
9i 10 p. Cele mai mici bacterii apa(in genului Mycoplasma,
diametrul de 0,3-0,8 p. Aprecierea dimensiunii, formei gi agezl
bacteriilor se poate face cu ajutorul microscopului optic, insi
tura bacterianl se poate studia numai in microscopia electronicI.
Formd. in func1ie de specie, bacteriile pot imbrica
diverse:
formd, sfericd - coci. Forma sferic6 este cea mai intdlnitd
coci (de exemplu, stafilococ), ins6 in afara acestei
cocii mai pot avea formi ovalard (de exemplu, ent
cul), lanceolatd (de exemplu, pneumococul) sau renifo
(de exemplu, gonococul);
formd alungitd, cilindricd - bacili, cu aspect de
Existi bacili foarte scurfi - cocobacili, greu di
de coci sau bacili;
form6 curbatd, de virgul[ * vibrioni, de exemplu,
nul holeric;
formS spiralatd: spirili (de exemplu, Spirrilum volutanq
gi spirochete (de exemplu, Treponema pallidum);
formdfil am ent o as d - actinomicetele (de exemplu, I
myces), bacterii filamentoase ramiflcate, anaerobe.
AEezare. Cocii sunt mairar izola[i. De obicei, ii gdsim in
(in dipto - de exemplu, meningococul), in lanfuri (de exempl
streptococul), in grdmezi (de exemplu, stafilococul).
l/irusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli meelicali 29
De obicei, bacilii sunt izolafi, dar pot fi gnrpa{i c6te doi
in lan{uri scurte (bacilul c[rbunos). Un aspect
(diplobacili) sau
lnteresant, de majuscule sau litere chinezegti, creeazi bacilii
difterici.
2.1,3.2. Structura celulei bacteriene
Celula bacteriani are o stnrcturd de sine stdt6toare, care ii per-
mite sI rcalizeze schimburide energie cu mediul inconjuritor qi
16 igi regleze autonom func{iile vitale.
in structura bacteriilor intrl componente obligatorii: mem-
branfl citoplasmatici, citoplasm[, nucleu, perete celular, qi com-
ponentefacultative: capsul6, cili sau flageli, pili sau firnbrii gi, la
unele specii, spori.
Componentele obligato rii ol e cel ulei bacteri ene
I
Nucleul bacterian are o structurl primitivi comparativ cu nu-
cleul celulelor eucariote, fiind alcituit dintr-o singur[ molecrild
de acid nucleic, organizatd sub forma unui cromozom haploid.
De regul6, este situat in centrul celulei bacteriene. Este lipsit de
membrani nuclear[. Prin func]ia de depozitare a materialului ge-
netic, determini caracteristicilefi ec[rei specii bacteriene.
Citoplasma este situat[ intre nucleu gi fafa intern5 a membra-
nei citoplasmatice. Este alcituiti clin ap6 in propor{ie de g0%,
s[ruri minerale, proteine, nucleoproteine, glucide, lipicle, enzi-
me, ARN. Confine un numilr mare de ribozomi, structuri sferice
rlcituite din ARN gi proteine, acegtia constituind sediul sinteze-
lor proteice din celul6.
Membrana citoplasmatrcd este o membrani fintr, elasticE,
situat[ sub peretele celular. Este sediul unor importante enzime,
a$a cum sunt enzimele lanfului respirator gi enzimele care sunt
eliberate in mediul inconjurltor, unde transform[ substratul nu-
tritiv in unititi absorbabile. Este semipermeabild, permifdnd
30 Monica luloldoveanu
difuziunea selectivl a elementelor nutritive spre citoplasma
eliminarea in mediul extracelular a produqilor de metabolism'
Peretele celular este o structurd rigid6, care asigurd protec
gi forma tuturor bacteriilor, cu exceplia micoplasmelor' Este
diul antigenelor de suprafaf[, fiind implicat in r[spunsul i
nespecific al macroorganismului. Are rol in diviziunea bacteria
qi este sediul rmor factori de patogenitate'
Structura peretelui celular este diferiti la bacteriile Gram-
tive fa!6 de cele Gram-pozitive, ins6 elementul comun este
zentatde pepticloglican, sensibil la unele antibiotice 9i dezin
tante, lizozim gi bacteriofagi'
Componentele facultative ale celulei bacteriene
Capsula. Este un inveliq compact care inconjoard strdns
teria. La microscop apare sub forma unui halou clar.
Capsula este un factor care sporeqte virulen{a bacteriei,
jdnd-o de fagocitozd. Variantele necapsulate ale aceloraqi
nu sunt patogene.
Substanlele chimice prezente in capsuld sunt antigenice
determini formarea de anticorPi.
Cilii sauflagelii. Sunt structuri filamentoase prezente la
toriile mobile, prelungiri ale citoplasmei, care servesc drept
gane de locomofie.
Pilii fimbriile. Sunt formafiuni filamentoase situate
sau
suprafa{a unor bacterii, rnai scurli gi mai groqi decdt cilii, qi
particip6 la locomolia bacteriei' Rolul lor constd in fixarea
menilor pe suporturi solide.
Sporii bacterieni. in mod normal, bacteriile se afll in fl
vegetativi. Ca rispuns la condifii nefavorabile de viaf6, cdnd
lipsite de surse nutritive, unele specii bacteriene se transformd
spori. Aceasta este forma de rezistenla datoriti cireia bacterii
pot supravielui ani de zile.
Virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 3l
Structura qi compozilia chimici asiguri o rezistenl5 crescutl
la tcfiunea agenlilor fizici qi chimici. Un aspect important este
Fzistenfa la cbldur6, de care trebuie s6 se fin6 cont la sterilizare.
2.1.3.3. Studiut morfologiei bacteriene
a. Examinarea microscopicl
Exa4inarea microscopicl este, de reguli, primul pas in iden.
tllicarea bacteriilor. Din punct de vedere morfologic, elementele
Itnportante care ajutr la stabilirea identitilii bacteriei sunt: cilii,
cnpsula, endosporii.
Examinarea morfologici se realizeazd pe preparate micro-
rcopice, fixate gi colorate-frotiurile. Frotiurile se obfinprin intin-
tlorea unei colonii bacteriene pe o lami curat[ qi degresatl, care va
li uscat6, fixati gi colorat[, in vederea examinlrii la microscop.
, Dintre colorafii, cea mai importantd este coloralia Gram care
irnparte bacteriile in Gram-pozitive - colorate in violet Gram-ne-
Ei
gative - colorate in roqu.
b. Cultivarea pe medii de culturi
Mediile de culturi asigurd substanfele nutritive gi condiliile
lizice Ei chimice propice de cregtere a bacteriilor.
Cultivarea pe mediile de culturd are ca scop izolareaqi identi-
licarea agentului etiologic al unei infecfii, precum qi testarea sen-
tibilitnlii acestuia la antibiotice.
ins[mflnfarea reprezint[ punerea in contact a produsului pa-
tologic recoltat cu mediul de culturl.
Izolarea reprezinti trecerea (repicarea) unei singure colonii
pe un alt mediu de culturl, pentru a obline o culturd pur[.
32 Monica Moldoveanu
Clasificarea mediilor de culturl
1. Din punct de vedere fizic:
medii solide - cre$terea pe aceste medii se face sub
de colonii bacteriene, apreciindu-se culoarea, di
aspecful, aderen{a la mediu etc.;
medii lichide - dezvoltarea gi cregterea bacteriilor pe
dii lichide nu determind formarea coloniilor, ci o tulb
a mediului de cultur6; astfel, aspectul culturilor pe
diile lichide poate fi diferit: tulburare uniformi, om
(5. aureus),pelicul5la suprafa{a mediului de cultur[ (
cholerae), depozit format pe fundul tubului
pyogenes).
2. Din punct de vedere al compoziliei:
medii simple - conlindnd ingrediente simple, de e
gelozi simpl6;
medii compuse - pe l6ngd ingredientele debazd, contin
substanle organice (ser, sdnge) necesare cregterii unor
terii pretenfioase, de exemplu, gelozd s6nge;
- medii speciale - de izolare, de imbogdlire, diferenliale.
2.1.4. Clasifi carea bacteriilor
1. Dup[ afinitatea tinctorial[ la colora(ia Gram:
a) bacterii Gram-pozitivez Streptococcus pneumoniae,
phylococcus aureus;
b) bacterii Gram-negative: Nelsseria gonorrhoeae,
s eria meningitidis, Es cherichia coli, Helicobacter pylori,
philus influenzae.
2. Dupi nevoia de oxigen:
a) bacterii aerobe: Staphylococcus aureus;
b) bacterii anaerobe: Clostridium botulinum.
Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 33
3. Dupi capacitatea de a fermenta glucoza:
a) bacterii glucozo-fermentative: Wbrio cholerae;
b) bacterii glucozo-nefermentative: Pseudomonas aeruginosa.
4. Clasificarea in funclie de patogenitate:
a) bacterii nepatogene: sunt cele care triiesc in mediul
inconjurdtor gi nu g[sesc condilii optime de dezvoltare in gazda
uman6;
b) bacterii patogene: produc intotdeauna imbolndviri; de
exemplu, Treponema pallidum ;
c) bacterii condifionat patogene: provin de obicei din flora
normali a organismului, iar imboln[virea apare atunci c6nd sunt
intrunite anumite condilii: scdderea rezistenlei antiinfeclioase a
organi smulu i in caz de sties, tratament cu imunosupresoare, con-
valescenla bolilor virale, SIDA, cancer etc. sau in cazul coloni-
zirii unor zone anatomice normal sterile (rezultdnd septicemii,
meningite etc.).
2.1.5. Flora normalii a organismului
in timpul vie{ii intrauterine frtul este steril, fiind protejat de
contaminare prin membranele fetale qi placentS, impermeabild
pentru microorganisme, cu unele exceplii: virusuri (virusul cito-
megalic), bacterii (Treponema pallidum), parazili (Toxoplasma
gondii).
tn timpul nagterii, nou-niscutul realizeazl primul contact cu
microorganismele din mediul inconjuritor prin flora vaginal[ 9i
cutanati a mamei.
Dupi nagtere, organismul este supus in mod continuu conta-
min6rii, produc6ndu-se colonizarea tegumentului gi a suprafelelor
care vin in contact cu exteriorul, astfel fi ind constituitlfl ora normalS
a organismului, numitl giflord saprofitd sat comensuald.
 34 Monica Moldoveanu Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 35

Zonele organismului populate in mod normal cu patogenitate. Patogenitatea stafilococilor se datoreaz[ viru-
sunt: tegumentul, cavitatea nazald, laringele, faringele,
lcnlei, dar gi capacitSlii de a elabora anumite toxine' Un exemplu
bucald, intestinul gros, zona perianald, partea anterioard a
ln acest sens este coagulaza, care determina coagularea plasmei,
vaginul. Sdngele, lichidul cefalorahidian, lichidul sinovial,
Bcliune care ii permite germenului sd iqi creeze un inveliq de
profunde, sunt in mod normal sterile. Prezen$a microorganismelor
fibrind, cu ajutorul c[ruia se sustrage fagocitozei.
acest nivel are in toate cazurile o semnifica-tie patologicd.
Alcltuirea florei saprofite este in relalie directi cu o serie
factori: v6rsta, starea de sindtate, condiliile de igienl
statusul hormonal, regimul alimentar.
Rolul fiorei normale. Flora normald a organismului joacd un
l-
I .%s
L/n
g
-a
I

important rol in imunitate, este un important factor antiinfecfios

natural, impiedicdnd dezvoltarea bacteriilor patogene. Flora
i
I

I
cB
tractului digestivprotejeazi mucoasa intestinall, ajuti la absorbfia
nutrimentelor, futnizeazd anumite enzime, regleazd tranzitul in-
I
I

testinal, sintetizeazdvitamine din grupul B qi vitamina K.
in tractul digestiv, coexisti bacterii saprofite, numite probio-
tice, cu cele patogene. Un dezechilibru apdrut inhe cele dou6
populalii bacteriene duce la imboln6vire. Dezechilibrele apdrute
in flora intestinald se datoreaz6 unor factori precum excesul de
carne, cafea, alcool qi abuzul de antibiotice.
2.2. Coci patogeni
2.2.1. Coci Gram-pozitivi
2.2.1.1. Stafilococul
Hobitat. Stafilococul saprofit este larg rdspdndit in mediul
inconjurdtor - ap[, aer, pdmdnt, ins6 este intdlnit qi pe tegumente
gi in cavitilile naturale ale omului gi animalelor, frcdnd parte din
flora normali a organismului. Stafilococii potenfial patogeni sunt
I
dt"riG G
Fig. 1. Stafilococi.
Dupi capacitatea de sintezd a coagtlazei, stafllococii se im-
part in coagulazo-negativi 9i coagulazo-pozitivi'
Stafilococii coagulazo-negativi fac parte din flora normala a
organismului, fiind prezenfi in faringe, intestin, uretra anterioar[.
produc adesea infeclii nosocomiale, fiind rezistenli la acliunea
unor dezinfectante gi antiseptice. Cel mai important reprezentant
este s. epidermidis, el av6nd potenfialul patogen cel mai ridicat.
Dintre stafilococii coagulazo-pozitivi, numai stafilococul au-
riu (Staphylococctts aureus) este patogen pentru om'
'r
.ii:r'Sffi:*r'"lP
!,t jF,,''

prezenfi in rinofaringe qi in intestinul omului sdn6tos. lirri, .-,.li r

Rezisten[a la factori fizici Si chimici. Stafilococii rezist[ ex- f
', ..tt
N*ll t -'
?.
L.
-1rr 1 "."
punerii la temperaturi de 60'C gi la acfiunea alcoolului de 70.
timp de o ori. Fig. 2. Staphylococcus aureus.
 36 Monica Moldoveanu hrusologie, bacteriologie, parazitologie penlru asistenli medicali 37

S. aureus Si S. epidermidis fac parte din flora comensualfl a din produsul patologic trebuie insofit[ intotdeauna de testarea qi
cavitElilor nazale gi a tegumentelor. dovedirea patogenitEfii acestuia.
Dintre indivizii s[n[to;i, aproximativ ZO-30% sunt purtitori Tratament. Toxiinfecfille alimentare stafi lococice se vindecl
de S. aureus la nivelul mucoasei nazale qi intestinale. pe tegu- apontan, odatd cu eliminarea toxinei din organism. Tratamentul

ment, stafilococul auriu este prezent tranzitot.
S. epidermidis se gisegG in fosele nazalela 40-l00yo dintre
indivizii sdnitoEi, iar pe tegumente intre 85% gi l0O%.
Sub aspect clinic, infec{iile stafilococice pot imbr[ca mai
multe forme, conform tabelului de mai jos:
Tabelul3. Aspecte clinice ale infec(iilor stafilococice
untimicrobian se impune in infecfiile grave. Colecfiile purulente
necesit[ drenaj chirurgical gi tratament antibiotic. in stafllococi-
ile cronice, se prepar[ un autovaccin, prin inactivarea termici a
tulpinei infectante.
2.2.1.2. Streptococul
Caractere generale. Streptococii sunt coci Gram-pozitivi,
sferici sau ovali, izolafi 9i grupali in lanluri de diferite lungimi
sau perechi, imobili, nesporula{i, aerobi, facultativ anaerobi'

Hidrosadenit[
Sil;iir-_*

Infectii uterine post-partum sau post-abortum

Toxiinfecfl i alimentare
Fig.3. StrePtococi.
Sursa de infeclie este reprezentati atAt de omul bolnav, c6t qi
Sunt prezen{i pe tegumente gi in cavitilile naturale ale omului
de omul sinitos, purtitor de stafilococ. Transmitere a se realizeazd
gi animalelor. Majoritatea speciilor prezente la om sunt saprofite
in mod direct, interuman, sau indirect prin lenjerie gi obiecte con-
gi condilionat patogene, ele fac parte din flora normal[ a tegu-
taminate, pic[turi Pflugge, praf etc.
mentului, tractului respirator, digestiv, genital.
Diagnosticul de laborator al infecliilor stafilococice. Recol-
Clasificare. Criteriile de clasificare a streptococilor sunt in
tarea probelor biologice trebuie fhcuti cu atenfie pentru a evita
acelaqi timp qi criterii de identificare a lor: capacitatea de hemo-
contaminarea. lin6nd cont de prezen[a stafilococilor in mediu,
lizd qi prezenta antigenului de grup Lancefield.
dar qi in flora normali a organismului, izolarea stafilococului
38 Monica Moldoveanu
ln funclie de capacitatea de hemolizd, se deosebesc:
streptococii B-hemolitici, care produc hemolizd comple-
td, sub forma unui halou clar, bine delimitat, cu disparilia
completi a hematiilor;
streptococii o-hemolitici, produc hemolizl pa(ialX, yerztr-
ie (viridans), mai slab delimitati;
- streptococii nehemolitici, care nt altercazd hematiile din
mediul de cultur[.
Clas ificarea Lancefield se bazeazd pe prezenla antigenului de
grup - polizaharidul C, de la nivelul peretelui celular. in funclie
de acest antigen, streptococii aparlin unor grupe a ciror notalie
incepe cu litera A. Exist[ qi streptococi care nu pot fi incadrafi in
aceste grupe, deoarece nu posedi antigenul de grup, aga cum sunt
streptococii viridans.
Dintre acegtia, cea mai mare importanl6 pentru om o au strep-
tococii beta-hemolitici de grup A.
Indiferent de specie, streptococii sunt distrugi la expunerea la
temperaturi de 60'C in 60 de minute. De asemenea, pot fi distruqi
de apa oxigenatS gi tinctura de iod.
Patogenitate. Patogenitatea streptococilor se datoreazS viru-
lenlei, dar gi capacit[fii de elaborare a unor toxine. Dintre aces-
tea, streptolizina O este cea care exercitd acfiune liticb asupra
hematiilor.
Streptolizina O este antigenic[. Organismul reaclioneazd can-
titativ la streptolizina O, producind anticorpi antistreptolizind
O -ASLO. Cregterea marcatda titruluiASLO semnifici o infectie
streptococicd acut[.
Dintre infec{iile streptococice amintim:
faringite;
sinuzite;
scarlatin[;
Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 39
peritonite;
erizipel;
- pericardite;
endocardite;
artrite;
abcese;
septicemii;
- penumonii.
Complica(ii
Infecliile cu Streptococcus pyogenes pot duce la sechele seri-
oase; reumatismularticular acut Siglomerulonefrita acutd. Acestea
aparlauna pind la trei sdptimOni de la boala acutd streptococic[.
Diagnostic de laborator
Diagnosticul de laborator este bacteriologic, prin izolarea gi
identificarea germenului in produsul patologic Ai serologic, care
evidengiazd anticorpii antistreptococici.
Tratament
Tratamentul infecliilor streptococice indic[ administrarea de
antibiotice. Streptococul de grup A are o sensibilitate naturali
fald de peniciline. Pentru infecliile date de celelalte grupe sero-
logice, se va alege un antibiotic in funcfie de nivelul de sensibi-
litate evidenfiat de antibiogramE. De remarcat este faptul c[ o
rezisten{d deosebitd la antibiotice o manifesti streptococii apar-
lindnd grupului D.
2.2.1.3. Pneumococul
Caractere morfologice. Pneumococii sunt coci Gram-p ozitivi,
aerobi, facultativ anaerobi, capsulali, asr,zali de obicei in perechi
gi, de aceea, mai sunt cunosculi qi sub numele de diplococi.
 40 Monica Moldoveanu virusologie, bacteriologie, parazitologie
pentru asistenyi medicali
4l

Rezistenla la factori fizici Si chimici. pneumococii sunt dis. 2,2.2. Coci Gram-negativi
trugi in l0 minute la temperatura de 50oC gi sunt sensibili Dintre speciile strict patogene
pentru om, cele de interes Te-
actiunea penicilinei, sulfamidelor gi la majoritatea an dical deosebit aparfin genului
Neisseriaui ,;;;;;;lnta& de'.
cu spectru larg. Neisseria meningitidis (meningoco.)
$i ;;;; )ii^ronorrnoro"
(gonococ).

2.2.2,1. Gonococul
caractere morfologice. N. gonorrhoeae
swt coci Grarn-ne-Eal
tivi, agezafi in diplo, reniforrnilnconjur"t,
u" capsnlard
comunS. ",i-"i*

a0
Fig.4. Pneumococi.

Habitat. Penumococul este o bacterie condilionat patogend, o 00m 9;;

wl
specie a genului Streptococcus - Streptococcus pneumoniae. Are
un tropism deosebit pentru ciile respiratorii superioare. procen-
tul purtltorilor de penumococ variaz[ intre 30 Si 70%.
Patogenilate. Pneumococii sunt implicafi in etiologia menin-
co)
Fig.5. Gonococi.
l

gitei, penumoniei pneumococice, otitei, sinuzitei, mastoiditei etc.

Predispozilia la infecfiile pneumococice se poate datora anu- Patogenilate. Gon<
mitor condilii: subnutrilie, sciderea capacitifii de apIrare a orga-
nismului datoratd afectdrii sistemului imunitar, afecfiuni renale,
tropismpentru.,.J.T::',J,'i:;ffi
j unctival[. Netratate, infectiile gono.o.i."
::::ffi HT-",ft
jr"' rr"*"""i c lrft
i
:# etl
intoxicafii alcoolice, viroze respiratorii. aparilia fibrozelor.
Diagnoslic. Principalele produse patologice in care poate fi
identilicat pneumococul sunt: sputa, exsudatul faringian, secre{ia
Gonococul este agentul
etiologic al gonoreei sau 4l ,ff'
ragiei, fiind dupr sifilis, a
otici, hemocultura, LCR. Germenul va fi izolat gi identificat, apoi sexuall) bacteriand.
doua Uoara rene.;;i;;;"r6rlEffi
se va face antibiograma. oftalmia gonococicd a nou-niscutului
Tratament. in infecliile pneumococice, antibioticul de elecfie apare prih cootod{#E
in timpul nagterii.
este penicilina.
generalizate din cauzo dffiF
Mai rar, se pot produce infecfii
nirii sangvine a germenului: artrite]
"oao"urJite
*.ri"gt*
42 Monica Moldoveanu
Complicaliile locale ale aparatului urogenital sunt relativ
frecvente: cistitd, prostatiti, orhiepididimiti la b[rbat gi endome-
tritl9i salpingit[ la femeie.
Diagnostic. Diagnosticul infecfiilor gonococice constl in re.
coltarea produselor patologfte (secrelii mucopurulente uretrale;
vaginale, conjunctivale), insdmdnlarea lorpe medii adecvate, i
larea qi identifi carea germenului, apoi efectuarea'antibiogramei.
Tratament. Tratamentul este individualizatin funclie de re-
zultatele antibiogramei.
2.2.2.2. Meningococul
Caractere generale. Meningococii sunt coci Gram-negativi,
aerobi, sferici sau ovalari, nesporulafi, aranjali in diplo, cu aspect
de boabe de cafea, intdlnili la nivelul nazofaringefui,la l0-25o/o
din populalie.
Rezistenla lafactorifizici. Meningococii sunt sensibili la va-
ria{iile de temperaturd qi pH, iar lumina solar[, frigul gi usciciu-
nea ii distrug rapid.
Patogenitate. Local, determinl aparilia rinofaringitelor, ins[
la persoanele imunodeprimate se poate produce bacteriemie cu
localizar e secundar6 meningeal[.
Meningita meningococicd este o cauzd importanti de morbi-
ditate gi mortalitate. Calea de infecfie este respiratorie. Manifes-
tdrile bolii cuprind: stare generali alterat[, febr[, frison, cefalee
severi, fotofobie, apatie, redoare de ceaft (semn
great5,, vdrsdturi,
de iritalie meningeal6). tn absenla tratamentului, boala evolueaz[
spre deces.
Infecliile meningococice apar mai ales in colectivit5li: gcoli,
internate, case de copii etc.; rezervorul de infeclie este reprezen-
tat de purtdtorii nazofaringieni de meningococi. Aglomerarea
fav or izeazd transmitere a g ermenului.
Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 43
c t o r i i fav o r iz anll ai imbolnlvirilor s e numdr5
rintr e fa
P :
extremele de vdrst[ (copii mici $i betreni);
sezonul rece;
oboseala fizicl;
deprimarea sistemului imunitar.
Diagnostic de laborator. Diagnosticul de laborator constd
ln recoltarea produselor patologice gi examinarea lor macro- gi
rnicroscopicd, izolarea gi identificarea gefinenului, insolite de
tcstarea sensibilitllii la antibiotice.
Tratament. Tratamentul instituit este dependent de rezrilta-
tcle antibiogramei. Meningococii sunt sensibili la penicilinl,
ccfalosporine, cloramfenicol, macrolide, sulfamide gi alte anti-
biotice.
2.3. Bacili patogeni
2.3.1. Familia Enterobacteriaceae
2.3.1.1. Ceneralitlfi
Familia Enterobacteriaceae este o familie bacteriand care
cuprinde un numdr mare de specii de bacili Gram-negativi,
nesporulafi, mobili sau imobili, care trdiesc in intestinul omului gi
animalelor (materiile fecale pot conline peste I 0t0 enterobacterii/g).
Unele dintre aceste specii, de exemplu Escherichia coli, facparte
din flora normald a intestinului, fiind patogene doar in anumite
cazw. Altele, ca Salmonella typhi Si Shigella, sunt bacterii pato-
gene pentru om.
Enterobacteriile se gisesc in mod obiqnuit in aer, ap6, sol,
plante, unde sunt eliminate de oameni gi animale odatd cu ma-
teriile fecale.
Familia cuprinde mai multe genuri, cele mai importante fiind:
genul Escherichia, genul Shigella, genul Salmonella, gentil Kleb-
siella, genul Proteus.

44 Monica Moldoveanu
Tabelul 4. Clasificarea enterobacteriilor in func{ie de
capacitatea de fermentare a lactozei
2. Enterobacterii condi
tiv e : E scheric hia, Klebs iel I a
2.3.1.2. Genul E scherichia
Escherichia coli
Caractere generale. Escherichiacoli este un bacil Gram-nega-
tiv, nesporulat, aerob, facultativ anaerob. Este saprofit al tubului
digestiv al omului gi animalelor, de unde este eliminat in mediu
odatl cu materiile fecale.
Populeaz[ intestinul uman chiar din primele zile dupd nagtere.
Este principalul reprezentant al florei normale intestinale, prin
inhibarea dezvolt[rii florei proteolitice gi participarea la sin-
tetizareaunor vitamine din grupul B gi vitaminei K.
Rezistenla la factori fizici Si chimici. E. coli este distrus prin
expunerea la 60oC timp de 50-60 de minute. Este sensibil la ac{iu-
nea dezinfectantelor: cloramini, formol etc.
Patogenitate. Exist[ serotipuri enteropatogene care pot deter.
mina aparilia unor epidemii diareice in rdndul nou-niscufilor din
maternit[1i.
Sursa de infeclie este reprezentat6 de bolnavi gi de purt[torii
de colibacili patogeni. Pltrunderea germenilor in organism se
realizeazd pe cale digestivd.
Din punct de vedere clinic poate determina:
infecfii urinare (peste 90o/o din totalul infecfiilor urinare);
gastroenterite;
Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 45
- peritonitd;
meningit[;
- endocardite;
afecliuni urogenitale;
infeclii de plag6.
Tulpinile care produc boli diareice sunt:
- E. coli enteropatogez - produce epidemii diareice in spi-
tale, la nou-nisculi; clinic, se caracterizeazdptin crampe
abdominale, vlrslturi, scaune diareice, fbrd s6nge;
- E. coli enteroinvaziu - produce o diaree asemlndtoare diz-
enteriei; se manifest[ prin febr6, dureri abdominale colica-
tive, scaune cu mucus, sdnge gi numeroase leucocite;
- E. coli enterotoxigen - produce o diaree asem[n[toare
holerei, numitl diareea turiqtilor. Apare la turigti sau alte
categorii de persoane care consumi alimente procurate
din comerful stradal gi fbrd sI se spele pe miini. Clinic, se
manifestd prin dureri abdominale colicative, grea{5, vir-
s6turi, diaree apoas6;
- E. coli enterohemoragic - produce o diaree hemoragicE;
clinic: scaune diareice 6i hemoragii, dureri abdominale in-
tense, de obicei afebrile.
Diagnosticul de laboralor constd in izolarea 9i identificarea
germenului din produsele patologice: urin[, materii fecale, s6nge.
Tratament. Tratamentul infecfiilor se face conform antibio-
gramei.
 46 Monica Moldoveanu Virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 47

2.3.1.3. Genul Klebsiella Tratamentul cuprinde administrarea unor antibiotice cu spec-

Cuprinde specii saprofite ale tubului digestiv gi aparatului tru larg, in conformitate cu rezultatele antibiogramei.
respirator. Aceste specii sunt conditionat patogene, deoarece in
condilii favorizante, pot duce la aparilia unor infeclii urinare, 2.3.1.4. Genul Proteus
otite, meningite etc. Caractere generale. Genul Proteus grupeaz6 bacili Gram-ne-
Klebsiella sunt bacili Gram-negativi, lactozo-pozitivi, imo- gativi, foarte mobili, nesporulali, necapsulafi, care nu fermenteaz[
bili, nesporulali, incapsulali. lactoza; sunt aerobi, facultativ anaerobi gi se dezvoltd uqor pe
medii simple.
Patogenitate. Ktebsiella pneumoniae Habitat. Sunt foarte rlspdndifi pe sol, gunoaie, alimente alte-
- cel mai important
reprezentant al genului Klebsiella, poate fi prezentd in tractul rate, ape poluate unde se g[sesc materii organice aflate in descom-
respirator gi in intestinul gros la aproximativ 50yo din populalie. punere. Bacteriile apa(indnd genului Proteus sunt principalele
Este incriminatd in etiologia rmor: microorganisme implicate in procesul de putrefaclie a cdrnii'
infecfii urinare; tn mod normal, se gdseqte in numdr mic in intestinul omului
colite; gi animalelor.
enterocolite; Speciile cel mai frecvent izolate la om sunt Proteus mirabilis
pneumonii; qi Proteus vulgaris.
bronqite; Rezistenla lafactorifizici qi chimici. Bacteriile din genul Pro-
pleurezii; leas sunt distruse de expunerea la temperaturi de 60'C in 60 de
septicemie; minute, gi la expunerea la fenol l%o in 30 de minute. Sunt sen-
meningitE; sibile la acliunea unor antibiotice cu spectru larg: kanamicina,
- peritonite; cloramfenicol etc.
infecfii ale lesuturilor moi; Patogenitate. Bacilii din genul Pncteus s]unt frecvent implicali in:
infec{ii de plag6; infeclii urinare;
boal6 diareicl la copii gi nou-nlscufi. infeclii genitale;
toxiinfeclii alimentare;
Speciile genului Klebsiella sunt frecvent implicate in deter- otite;
minarea infecf iilor nosocomiale. sinuzite;
peritonite;
Diagnostic de laborator Diagnosticul de laborator consti infecfii ale plEgilor;
in izolarea gi identificarea germenilor din diferite produse pato- septicemie;
logice: sputI, urind, LCR, secrefii punrlente etc. pneumonie;
48 Monica Moldoveanu
meningite;
enterocolite acute.
Diagnostic de loborato,r Diagnosticul de laborator constI in
izolarea germenului in cultur[ puri qi identificarea lui pe baza
caracterelor morfologice, biochimice gi de cultur6. Produsele
patologice necesare identificirii germenului sunt: urind, sAnge,
puroi, materii fecale.
Tratament. Tratamenful consti in administrarea de antibiotice
conform antibiogramei.
2.3.1,5. Genul Salmonellu
Caractere generale. Salmonelele sunt bacili Gram-nega-
tivi, mobili, neincapsulati, aerobi, facultativ anaerobi, lacto-
zo-negativi.
Genul Salmonella este alcituit din peste 1500 de specii pato-
gene pentru om gi animale. Acestea se gdsesc in intestinul omu-
lui, mamiferelor, reptilelor gi pds6rilor, de unde pot contamina
mediul (solul, apa).
Rezistenla la factori fuici Si chimici. Sunt germeni foarte
rezistenli: in solul pdqunilor gi in apd supraviefuiesc cdteva luni,
iar in alimente - intre 10 zile 9i 6 luni. Sunt sensibile la c6ldur6,
fiind distruse in cinci minute la 100"C; dezinfectantele le dis-
trug in 30-120 de minute. Sunt sensibile la acliunea cloramfeni-
colului, streptomicinei, ampicilinei etc. S-au identificat tulpini
multirezistente la antibiotice, acestea fiind frecvent implicate in
infecfiile nosocomiale
Patogenitate. Bolile produse poart[ numele de salmoneloze.
Salmonella typhi prodnce febra tifoidtr, in timp ce Salmonel-
la paratyphi A, B, qi C produc febrele paratifoide. Acestea sunt
wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 49
boli generali zate. Alte salmonele (s. typhi murium, s. enteritidis,
s.cholerae sais) produc toxiinfecfii alimentare de tip infecfios,
enterocolite, infecfii urinare, articulare, meningeale, respiratorii.
sursa de infeclie este reprezentata in primul r6nd de animalele
domestice gi apoi de omul bolnav sau purtator de salmonele.
pentru febra tifoid6, omul este singurul izvor de infecfie. cele
mai importante rezervoare animale sunt g6inile, curcanii, porcii
ryi vacile.
Diagnostic de laborator. Diagnosticul de laborator este un
cliagnostic bacteriologic gi unul serologic (imunologic)'
D iagno s ticul b acteriol o gic cuprinde izolarea qi evidenfierea
agentului patogen in produsele patologice prelevate in funclie de
stadiul bolii. Astfel, se indica hemocultura - in faza de debut,
coprocultura -infazade stare qi urocultura, coprocultura, bili-
cultura -infaza de convalescenfi.
coprocultura este cea mai utilizata metoda pentru stabilirea
tliagnosticului de salmo nelozL intestinald'
in toxiinfecfiile alimentare, pe l6ngd coprocultur6 se indicl
efectuarea examenelor bacteriologice 9i din resturile alimentare.
Diagnosticul serologic este o metoda indirecta de diagnostic
care evidenf iazd prezenla anticorpilor.
Profilaxie qi control. Transmiterea se face in primul r6nd prin
intermediul produselor animale infectate, dar 9i prin apa de b6ut
contaminatd, obiecte contaminate. Astfel, sunt necesare anumite
masuri care vizeazd practicile de taiere a animalelor, procesele
de prelucrare a alimentelor, prepararea 9i refrigerarea corecta
a alimentelor, invalarea qi aplicarea unor masuri de igiena de
c[tre persoanele care maneweazd alimentele in unita{ile de ali-
menta{ie, identificarea purtatorilor de germeni, educafia sanitar[
a populafiei.
 50 Monica Moldoveanu
2.3.1.6. Genul Shigella
Caroctere generale. Genul Shigella cuprindebacili Gram-
tivi, imobili, nesporulali, necapsulali, imobili, glucozo-fermen
tivi, lactozo-negativi.
Reprezint[ factorii etiologici ai dizenteriei bacilare.
constituie cauza cea mai frecventd de diaree bacteriand.
Bacteriile incluse in genul Shigella se clasifici pe baza st
turii antigenului O (structurd,polizaharidicd) din peretele celu
in patru specii, dupd cum se poate vedea in tabelul de mai jos:
Tabelul 5. Clasificarea dupi structura antigenicl
Grupul A: Shigella dysenteriae - cel mai patogen
Grupul B: Shigella flexneri
Grupul C: Shigella boydii
Grupul D: Shigella sonnei
Patogenitate. Genul Shigella cuprinde bacili care produc
om dizenteria bacilard $ toxiinfeclii alimentare, fiind cei m
puternici patogeni din grupul enterobacteriaceelor. :
Dizenteria se transmite pe cale fecal-orald, de obicei de la pur-
tdtorii sin6togi, insi exist5 qi epidemii produse de apl qi ali
contaminate.
Din punct de vedere clinic, dizenteria bacilari se manifestir
prin febr6, frisoane, dureri abdominale, scaune diareice frecvente
insofite de mucus, puroi qi sdnge. La copii gi vdrstnici se,poate,
instala un tablou de deshidratare sever[.
Boala este localizati la nivelul intestinului gros, unde deter-
mind leziuni inflamatorii ale peretelui gi ulcera{ii ale mucoasei
intestinale.
Dupi vindecare, unii pacienfi pot rimdne purtItori sindtogi de
bacili dizenterici, afldndu-se la originea unor viitoare infectii.
Wrusologie, bacteriologie, parozitologie pentru asistenli medicali 5l
in lipsa tratamentului antibiotic, manifestdrile clinice dureaz[
ln medie qapte zile. in unele situalii, tabloul clinic poate persista
dou[ pdni la trei saptimdni.
Complicaliile posibile ale bolii stmt sindromul de colon irita-
bl l, deshidratare, convul sii febri le, keratoconj ttnctivitd.
Diagnostic de laborator. Diagnosticul de laborator este bac-
toriologic Ai const[ in izolarea gi identificarea germenilor in ma-
teriile fecale recoltate atdt de la bolnavi, cdt 9i de la purtdtori,
oontacri, personalul care manevreazd alimente, apa gi alimentele
lncriminate in aparilia bolii. Probele se recolteazd cdtmai curfind
tlup[ debutul bolii, inaintea inceperii tratamentttlui antibiotic.
Identifi carea serologic[ se rcalizeazil prin reacf ii de a glrttinare
pe lam[, prin care se stabilesc structura antigenicl de bacil dizen-
tcric Ai incadrarea acestuia intr-rma din cele patru grupe antige-
nice (A, B, C, D).
Tratament. Tratamentul se va instittti in raport ctt antibiogra-
mB, care este obligatorie dupl izolarea gi identificarea shigelelor,
tlntorit[ multirezistenfei la antibiotice a acestor germeni.
2.3.2. Vibrionul holeric
Caractere generale. Ntrmit qi ,,vibrio cholerae" reprezinti
ngentul etiologic al holerei. Holera apare frecvent in flrile nedez-
voltate datorit[ nerespectirii regulilor de igienS, apa de bdut con-
taminatil fiind cauza principall a imbolnivirilor.
Patogenitate. Vibrionul holeric elaboreazd toxina holericd,
responsabill de pierderea masiv[ de api qi electrolifi prin mrtcoa-
sa intestinali, aceasta constituind principala cauzd de mortalitate
in holer6.
Clinic, boala este caracterizati prin scaune diareice apoase,
virs[turi qi deshidratare sever6, cu alterarea marcat[ a stdrii ge-
nerale gi evolufie grav[, decesul inregistr0ndu-se in mai mult de
jumltate dintre cazurile netratate.
 52 Monica Moldoveanu
Vlrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 53
_l

2.3.3. Genul Corynebacterium

n
\-->--''- l
l
2,3.3.1. Corynebacterium diphteriae
Corynebacteriile sunt bacili Gram-pozitivi, aerobi, nesporulati,
-- i

ilajoritatea patogeni, dar existl gi specii saprofite, intdlnite pe pie-

l

,.^..,,Q
l
l

i
l lo gi mucoase (difteroizi).
Specia Corynebacterium diphteriae este singura specie pato-
i
I
t.._.*._ .._.....1

jen[ strict pentru om. Corynebacterium diphtheriae este agentul

Fig. 6. Vibrioni holerici.
Sursa de infeclie cu vibrioni holerici este reprezentati de
bolnav, in convalescenfi, sau de purt[torul sdnitos, a chrui
zici biliar[ define rolul de rezervor cle germeni. Aceqtia el
reaz[ vibrionii prin materiile fecale. Transmiterea se face pe
fecal-orald, prin contact direct cu bolnavul sau prin ap6 qi
contaminate (lapte, came, fructe, legume).
Diagnostic. Diagnosticul holerei este o urgentd, datoritE
talit6rii ridicate care se raporteazdin cazurile netratate.
Tratament. Cel mai important obiectiv al tratamentulni
reechilibrarea hidroelectrolitici a organismului. Aldturi de
ta, se administreazr antibiotice precum tetraciclina, ciprofloxa-
cina, azitromicina. ca misuri de profilaxie se recomandi educafia
sanitari a populafiei, respectarea regulilor de igien6, asigurarea
cu apr potabil[ a populafiei, asigurarea sistemelor de canalizare.
etiologic al difteriei.
Habitatul este strict uman. Este localizat in mucoasa rinofa-
ringiand a purtdtorilor sindtoqi.
\n
#b.L*
F\g. 7. Corynebocterium diphteriae.
Rezistenla in mediul extern. Poate persista timp indelungat
ferit de usclciune gi lumin[, mai ales pe lenjerie, in fragmente
din falsele membrane, praf. Este distrus de expunerea la c[ldur6
umed6: 10 minute la 58oC; I minut la 100oC, alcool, antiseptice
uzuale, antibiotice: eritromicin5, penicilini, tetraciclinE, clin-
damicini etc.
Transmiterea se realizeazdpe cale aeriani prin pic[turile Fflugge
sau prin contact direct cu purtitorii s[nitopi. Mai raq se poate
transmite qi prin obiecte contaminate.
Patogenitate. Poarta de intrare este reprezentat[ de mucoasa
conjunctivali sau respiratorie. Germenul se cantoneazl la poarta
 54 Monica Moldoveanu
Ylrusologie, bacteriologie, parazitologie pentnt osislenli medicali 55

de intrare, se multiplici qi determini local edem gi false

blosite gi pentru sterilizarea purtetorilor nazofaringieni de bacil
brane. Localizarea laringian6 a pseudeomembranelor
dlfteric.
frecvent moarte prin asfixiere. ,,Falsa membrand" este
din fibrind, celule epiteliale respiratorii moartg, leucocite, eritr
2.3.4. Genul Mycobacterium
cite, bacterii. incercarea de a indepirta falsa membrani duce
Mycobacteriile sunt larg rlsp6ndite in mediul extern, putAnd
singerdri ale submucoasei. Localizarea laringiand a
produce imbolnlviri atdtlaom, c6t qi la animale. Cei mai impor-
branelor produce frecvent moarte prin asfixiere.
lrnfi reprezentanti ai acestui gen, cu semnifica(ie medicald pentru
Toxina produsS de bacterie difuzeazd, in organism gi
Om, sunt Mycobacterium tuberculosis gi Mycobacterium leprae.
mini fenomene toxice la distan{6: distruge fesutul cardiac,
gi hepatic, dar qi nervii motori. Odatd eliberatl, toxina se flx
2.3.4.1. Mycobacterium tuberculosis
rapid, iar ac{iunea ei este ireversibili. Gravitatea bolii este
Caractere generale. fufycobacterium tuberculosrs, sau bacilul
de acliunea ireversibilS a acestei toxine, care poate antrena
Koch, a fost descris pentru prima dat[ de Robert Koch, in anul
ficdri importante care pot duce la exitus.
I 882.
in funclie de localizare, s-au descris trei tipuri de difteri
Datele epidemiologice arat[ ctr, in fiecare an, se inregi streazd
angina diftericd sau difteria faringianl (cea mai frecventi
8-10 milioane de cazuri noi de tuberculozl in hrme, gi 2-3 mili-
md), rinita diftericd gi laringita diftericd.
oane de decese.
Deoarece omul este singurul rezervor natural de bacterii,
Este un bacil acid-alcoolo-rezistent, care se poate eviden{ia
la se poate eradica prin vaccinare. in ultimii ani nu s-au mai
prin colorafia Ziehl-Nielsen. Pe frotiurile colorate prin aceastd
portat cazuri de difterie in lara noastrd.
tnetod6, bacilul apare colorat in rogu aprins.
Copiii sunt imunizali activ: trivaccinul DTP, apoi
Bacilul manifest[ rezisten{d la acfiunea majoritSlii antibioti-
DT.
celor, insl este sensibil la streptomicinl qi cicloserin5.
Transmiterea bacilului se face, de obicei, pe cale aeriand, prin
Diagnostic de laborator. Diagnosticul de laboratorurm
particule de praf tuse, strtrnut. O posibilE sursi cle infecfie este gi
confirmarea diagnosticului clinic de boal6 qi a stirii de purt
laptele de vacl provenit de la animale bolnave.
izoldnd gi identific6nd bacilul difteric prin prelevarea qi prelu-
Ttberculoza este o infec{ie bacterianl cu localizare cel mai
crarea in laborator a exsudatelor nazale gi faringiene
frecvent pulmonarI, dar se poate localiza gi extrapulmonar: in-
testinal, urogenital, osos, meningeal, ganglionar etc.
Tratament. Serul antidifteric trebuie administrat rapid, in
Tablou cllnic
primele patru zile ale bolii. Antitoxina neutralizeazd doar toxina
Primoinfec{ia tuberculoasi evolueaz[ intr-o forml inaparenl
difteric6 aflat[ in circula{ie. Antibioterapia este indicatd, determi-
clinic in aproximativ 80% dintre cazurile apdnrte la persoane cu
ndnd o ameliorare local5 qi o scidere a contagiozitdtii. Antibio-
o reactivitate normalii a sistemului imun. Lezarea pulmonard este
ticele utilizate sunt penicilina, tetraciclina sau eritromicina,
miniml, iar vindecarea se face cu o cicatrice fibroas5 discretd. La
56 Monica Moldoveanu
l4rusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 57

persoanele cu imunitate scezute - copii, persoane aflate in
lescenf[, gravide, malnutriti, bolnavii de cancer, HIV- SIDA
leziunile pulmonare devin evidente radiologic, boala se mani
clinic Ai pot apdrea complicafii datorate extinderii leziunilor.
Tabelul6. Principalele manifesttrri ale bolii active
t- - - -*:---- '----t --**---
1
. - Tus.g -persistentd mai mqt_!_1
] - Hemoptizie
t.,--------
, - Pyf.fe !t p_iep_t
i _ F_rlote -fri,s*oang .
_q,i, _ -
in absenga complicafiilor, leziunile tuberculoase primare se
dec6 spontan, rezult0nd focare infec{ioase latente, calcificate.
condifiile sc6derii irnunitilii, aceste focare se reactiveaz[,
mindnd aparilia tuberculozei secundare.
Diagnostic. Diagnosticul line cont de manifestirile clinice a
bolii, aspectul radiologic Ai de rezultatele testelor de laborator.
Diagnosticul de laborator presupune izolarea gi identifica
bacilului din produsele patologice.
Recoltarea produselor patologice se va face in funcfie de
lizare: TBC pulmonarfl - sputi sau lichid de spdlEturi gastri
rneningita TBC - lichid cefalorahidian, TBC intestinali - materii
fecale, TBC urogenitali - urini, spermE.
Materialul recoltat va fi examinat microscopic, pe frotiu colo-
rat Ziehl-Nielsen qi, apoi, inslmdnlat pe medii de cultur6.
Intradermoreaclia la tuberculind este utilizati in diagnosticul
biologic al infecfiei la om. Tuberculina (substanfl extras6 din
lltltura bacililor tuberculoqi) este injectatd pe fafa anterioarl a
$tebrafului, in treimea mijlocie. Interpretarea testului cutanat se
lhce dupa 72 de ore de la administrare.
Rezulmntl pozitiv este dat de prezenla unei papule roqii cu di-
lhetrul de cel pu{in l0 mm, pruriginoase. Reacfia pozitivl arat[
Sontactul in antecedente cu bacilul tuberculos, ins6 nu ne aratl
dac[ acest contact a fost urmat cle o evolufie clinicfl a bolii. De
liomenea, rezultatul pozitiv poate semnifica existen{a imunizlrii
iotive in antecedente. Un rezultat negativ inseamnd cE persoana
Iospectivi nu a intrat in contact cu baciltrl Koch gi nici nu a fost
lmunizatd prin vaccin.
Profilaxie Si tratament. Profilaxia se realizeazd prin adminis-
lrorea vaccinului antituberculos - BCG (Bacil Calmette- Guerin),
un vaccin cu tulpini vii atenuate. in lara noastrd, vaccinarea BCG
fhce parte din Programul nafional de vaccin6ri. Administrarea
scestui vaccin se va face o singur[ dat[. La locul inocul[rii se
tbrmeaz[ o crust[ care se desprinde, lIsdnd loc unei cicatrici.
Durata medie a tratamentului este intre gase gi noui luni qi
ouprinde administrarea de izoniazid[, rifampicind, etambutol,
pirazinamid[.
2.3.4.2. Mycobacteriunt leprae
Mycobacterium leprae sau bacilul Hansen a fost descoperit in
nnul 1873 de medicul norvegian Gerhard Armauer Hansen.
Este un bacil acid-alcoolo-rezistent, care nu poate fi cultivat
pe medii de culturl. Sursa de infeclie este reprezentati de omul
bolnav de lepr[.
Lepra este o boal[ cronic6 infec]ioas6, care se caracterizeazd
prin afectarea tegumentelor, mucoaselor, nervilor gi ganglionilor
limfatici. Este inc[ destul de frecvent intdlnitl in [[ri din Africa,
Asia, America LatinS.
58 fuIonica lvloldoveanu
Boala debuteazi dupd o perioadl medie de incubatie de
pdn[ la cinci ani, iar evolufia este lenttr, cronic[.
Forme clinice
1. Lepra tuberculoirlf,
Este aseminitoare tuberculozei, dar nu este contagioas[. A
teazd tegumentul qi sistemul nervos. Bolnavul prezintl pldci
tanate, mari, eritematoase, anestezice, bine delimitate. A
apar doar macule eritematoase. in evolulie se inregistreazl o
tindere a lezir.rniloE deshidratarea pielii, alterarea mugchilor
nervilor.
2.Lepra lepromatoasil
Este cea mai gravl form6. Este contagioas[, atacl tegume
gi mucoasele, insl afectarea sistemului nervos este difuz[.
duce leziuni extrem de urite: modific6ri ale fe1ei, ale vocii,
re, afectdri viscerale qi ale organelor genitale, bolnavii
mutilafi. Leziunile caracteristice se numesc leproame: noduli
culoare rogie-bnrn6, durerogi, care sAngereazl sub piele.
Contagiunea este posibill in lepra lepromatoasil pornind
la secreliile nazale gi pllgile cutanate ale omului bolnav, cu
taminarea tegumentelor sau mucoaselor unui subiect sflnltos.
Diagnosticul de laborator este posibil prin depistarea la
menul microscopic a bacililor in secrefiile nazale sau in
lul bioptic prelevat din leziunile cutanate.
Tratament. Tratamentul medicamentos cuprinde admin
rea de rifampicin[, ofloxacinS, claritromicinfi, dapson[.
nile sunt tratate chinrrgical.
l4ruso logie, bacteriolo gie, parazitologie pentru as is tenli medicali 59
2.3.5. Genul Clostridium
2.3.5.1. Clostridium tetani
caractere generale. clostridium tetani, sau bacilul tetanosu-
lui, este un bacil sporulat Gram-pozitiv anaerob. Este un micro-
organism teluric, fiind ?nt6lnit cel mai frecvent sub formd de spori
ln p[m0nt. Poate fi g6sit gi in intestinul omului gi al animalelor.
Patogenitaie. Prin producerea unei ne,rotoxine foarte puternice,
dctermina aparilia unei boli infectocontagioase numite tetanos, o
lntoxicafie acut[ a SNC.
Poarta de intrare este reprezentat[ de leziuni cutaneo-mucoa-
leexcorialii, pl5gi, arsuri etc. Nou-n[scutul poate contracta boala
:
evand ca punct de plecare bontul ombilical, in cazul nerespectdrii
nscpsiei qi antisepsiei in asisten{a obstetrical[ sau, atunci cdnd
tlup[ obiceiurile unor {dri ale lumii a III-a, se aplicd pdmdnt pe
plaga ombilicali.
Bacilul r6mdne cantonat la poarta de intrare. Aici se multiplic[
pi elibereazS neurotoxina care difuzeazd,pe calecirculatorie qi pe
culea nervilor motori, indreptdndu-se spre sistemul nervos cen-
trol. Odat5 ce s.a fixat pe celula nervoasi, toxina nu mai poate fi
lnlSturatS.
Tablou clinic
,Debut. Boala debuteazi dupi o perioadi
de incubafie de cdteva
irile sau sdptim6ni cu durere difuzd, sensibilitate la frig gi pareste-
zii la nivelul unei pldgi vindecate sau pe cale de vindecare. Aces-
tca sunt urmate de fibrilalii musculare sau chiar contracturi ale
tnusculaturii perilezionale.
P eri o a daare se caracteriz eazd prin di sfagie, iritabilitate,
de st
turmate inilial de trismus - contractura mugchilor masticatori, iar
rtpoi se produc contracturi generalizate ale musculaturii schele-
lice, cu aparilia unor atitudini particulare, in funclie de gru_
pcle musculare contractate care domini: opistotonus
- dominl
60 Monica Moldoveanu
contractura mu$chilor vertebrali gi extensori ai trunchiului,
navul fiind sprijinit pe cllcdie gi ceafd gi formdnd un arc;
sardonicus - contractura mugchilor pieloqi ai fe{ei, cu imobili
gi sprdncene ridicate.
Toate acestea sunt insotite de scidere marcatl in greutate
consum mare de energie gi imposibilitatea alimentafiei.
Decesul survine in circa 50% dintre caztti, prin con
mugchilor respiratori.
Diagnostic. Diagnosticul de bazeazdpe simptomatologie.
agnosticul bacteriologic nu este suficient de sensibil gi este
div, terapia antitetanicl fiind o urgen![, datoritl riscului
de asfixie.
Tratament
Tratamentul profilactic: se recomandi tratamentul chi
gical corect al tuturor pllgilor cu potenfial tetanigen,
tarea regulilor de asepsie gi antisepsie in practica chi
obstetricald. Profilaxia specifici se realizeazl prin vaccinare
anatoxind tetanicE.
Tratamentul curativ include ffatarcachirurgicall corectl a
turor pligilor tetanice, tratament medicamentos cu
precum gi administrarea de ser anitetanic.
La toate acestea se adaug[ izolarea bolnavului la pat, reechi
brare hidroelectrolitic[ gi metabolic6, administrare de sedative
miorelaxante musculare.
2.3.5.2. Clostridi um b otulinum
Caractere generale. Bacilul botulinic sau Clostridiurn
num este un bacil strict anaerob gi constituie agentul etiologic
botulismului.
l/lrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 6l
Se prezinti sub doui forme: vegetativd gi sporulatd.
Forma sporulatd este extrem de rezistentd la acfiunea facto-
chimici gi fizici. Sporii rezistl cdteva ore la fierberea obiq-
ins[ sunt distrugi prin autoclavare la 120"C, timp de l5-30
ute.
Forma vegetativd elimind, in condilii anaerobe, una dintre
mai puternice toxine cunoscute: toxina bofulinici.
Bacilul botulinic se g[segte in intestinul erbivorelor qi al peq-
tllor, de unde se elimin6 in mediul inconjur6tor, unde supravie-
fttiegte in forma sa sporulat[.
Patogenitate. Bacilul botulinic contamineazi adesea fructele,
lcgumele, zarzavaturile qi alte alimente. in condilii favorabile
(nnaerobiozi 9i temperaturi optim6 l8.C-37"C), sporii botulinici
trec in forma vegetativI, producdtoare de botulotoxin[.
Botulismul apare in urma consumului de alimente contami-
nnte cu bacil botulinic, in care acesta gisegte condi;ii propice de
lnmulliie. Condiliile prielnice de dezvoltare a bacilului bohrlinic
!o pot crea mai ales in conservele de fructe, legume gi in pro-
tlusele de carne, conservate in condilii casnice qi nu numai, in
0rtzul nerespectdrii regulilor de preparare, sterilizare qi plstrare.
Plodusele alimentare conservate nu suferd modificdri de culoare,
Uust sau miros sub acfiunea toxinei botulinice.
in lara noastri, cazurile de botulism sunt mai frecvente primi-
vura, perioadl in care cregte consumul de produse conservate.
Tablou clinic. Boala debuteazd dupl o perioadl de incubalie
aare variazd, de obicei intre 6 gi 24 ore, putdndu-se prelungi la
cdteva zile in unele cazuri.
Simptomatologia este extrem de complexi, dupi cum reiese
tlin tabelul urmitor:
62 Iv[onica Moldoveanu llirusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 63

Tabelul 7. Simptomatologia botulismului

Tulburdri <ligestive: disfagie, inapeten{[, grea[i gi vi

turi, dureri abdominale, xerostomie, senza{ie
de sete
- Tulburdri viznale: vedere neclard, diplopie, ptoz6

Deresl5ri ale functiei aparafului respirator si cardiac

- Paralizii mrrscrilare

in cazurile grave, se instaleaz[ o paralizie muscularl

lizatf,, urmatd de deces.

Diagnostic de laborator. Diagnosticul de laborator are in

dere izolarea gi identificarea bacilului botulinic Ai mai ales a
nei din materialele prelevate de la bolnav: sdnge, mase vomiti
lichid de lavaj gastric, precum gi din prodrsele alimentare
pecte a fi contaminatc.
Profilactic, se recomandd evitarea consumului de ali
conservate qi pistrate necorespunz[tor.
2,3.6. Trep o nen ut pallicl um
Caroctere generale. Genul Treponema face parte din fami
Spirochetaceae Si are ca specie reprezentativ[ Treponema
clum, agenttl etiologic al sifilisului.
Nu se coloreazi Gram, astfel incAt pentru evidentiere
necesare tehnici speciale de colorare gi examinare.
Treponemele sunt sensibile la c[lduri, la substanle antiseptice
gi la unele antibiotice, penicilina fiind cea mai important[.
Transmiterea bolii se face in special pe cale sexuald, dar este
posiblid gi prin transfuzii san manipulare de produse patologice
uontaminate sau transmitere de la mam[ la frt.
r Sifilisul primar
La aproximativ trei sdptdmdni de la contaminare, la poarta
rlc intrare apare o papuld care se erodeazd central, rezultdnd o
lcziune caracteristicd, circumscris5, numit[ $ancru dur, bogat in

64 Monica Moldoveanu
treponeme qi contagios. Leziuneaestenedureroasd,
insofit5 de adenopatie loco-regionali (inghinal[).
Leziunile de sifilis primar se vindeci spontan.
Sifilisul secundar
i 2.3.7,1. Genul Haemophilus
La citeva sipt[m6ni de la debutul gancrului, treponemele
deaz6 torentul sangvin, disemindnd in toate lesuturile.
Leziunile sunt predominant tegumentare 9i constau in erupfii
culo-papuloase bogate in treponeme gi foarte contagioase.
insofite de meningitE, corioretiniti, hepatiti, nefritS,
Sifilisul secundar poate evolua cdtre vindecare spontand,
tis latent (asimptomatic, evidenliat numai de serologia pozi
sau c[tre sifilis terfiar.
Sifilisul ter{iar
Manifestdrile caracteristice fazeiterliare sunt gomel e
leziuni de tip granulomatos, la nivelul tegumentelor, oaselor.
ziunile pot afecta aorta, scoar(a cerebral5, mlduva spinirii,
tul, rinichii. Conlin un numlr redus de treponeme.
Sifilisul congenital
Nou-niscutul cu sifilis congenital prezintd leziuni tegu
tare, osoase, dentare, nazale, oculare.
Diagnostic de laborator
- Diagnosticul bacteriologic const[ in punerea in ev
a Treponemei pallidum in produsele patologice recoltate de
bolnav, prin examenul microscopic al acestora.
- Diagnosticul serologlc evidenfiaz[ modificlrile
de T. pallidun in serul pacientului. Cele mai cunoscute
sunt reacfia VDRL (Veneral Disease Research Laboratory)
reac{ia Bordet-Wassermann.
Tratament. Antibioticul de eleclie este penicilina.
Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 65
2.3.7 . Parvobacteriile
Parvobacteriile constituie un grup heterogen de bacterii, din-
trc acestea cele mai importante fiind genul Haemophilus gi genul
Brucella.
ral e. G erttrJ Ha em op hi lu s este incadrat in fami lia
C ar a c t ere gen e
Pasteurellaceo".inprezent,genul cuprinde peste l5 specii de co-
cobacili Gram-negativi, nesporulafi, aerobi, facultativ anaerobi.
Unele dintre speciile care aparfin genului Haemophilus at
habitat uman, in timp ce altele sunt gdzduite de diverse animale.
Bacteriile din acest gen se glsesc, in mod normal, in flora tractu-
lui respirator, dar sunt gi condilionat patogene. Unele specii se
gdsesc la nivelul mucoasei conjunctivale sau genitale.
Dintre speciile genului Haemophilus, cele mai importante
sunt:.FL infiuenzae, H. parainfluenzae, H. aeg,tptius.
Patogenitate. H. influenzae este implicat, de reguld, in acuti-
zlrile bronqitei cronice, dar gi in meningite, epiglotite, sinuzite,
otite medii. Tulpinile incapsulate pot determina diferite tipuri de
infeclii la copiii cu v6rsta cuprinsl intre doi gi trei ani: menin-
gite, epiglotite, osteomielite, artrite. H. parainfiuenzae este un
geffnen saprofit al tractului respirator superior, fiind extrem de
rar responsabil de producerea unui episod actt. H. aegtptius este
implicat in aparifia conjunctivitelor acute. in microflora vaginal[,
ocazional putem intdlni H. parainfluenzae.
Transmiterea se face pe cale respiratorie, prin intermediul
pic[turilor Pflugge sau prin contact direct cu secreliile infectate
ale tractului respirator. Receptivitatea este prezenti la orice vdrst[.
Infecliile produse de H. influenzae svnt mai frecvente la copii,
insi pot fi intdlnite gi la v0rstnici sau persoane imunodeprimate.
Patogenitatea H. influenzae se datoreaz[ multiplicirii, inva-
zivitifii sale gi toxigenezei. Pitrunderea germenului se face pe
66 Monica Moldoveanu Virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 67

cale respiratorie, iar debutul bolii se realizeazl la nivelul rino Diagnostic. Pentru precizarea diagnosticului de laborator
ringelui ca o rinofaringiti acut[, posibil asociatd cu o in BBte necesare prelevarea de materiale patologice: puncfie ganglio-

virali a tractului respirator superior. Boala podte evolua ca
glotit6, laringotraheitA, otitd, sinuzitE, rnai rar pneumonie
chiar meningitd la copiii mici, cu vdrste cuprinse intre gase I
gi trei ani. in meningite, diagnosticul trebuie sf, fie cdt mai
datoritd riscului de sechele qi deces.
Diagnosticul sebazeazd pe identificarea germemrlui din
sudat nazofaringian, sputd, secrelie otic6, secrelie conjunctiva
lichid pleural, sdnge sau LCR. Identificarea se face pe baza c
racterelor morfologice, de cnltur6 qi antigenice.
Tratamentul se face sub controlul antibiogramei, cu ampicili
amoxicilinS, sulfamide, cotri moxazol, cefalosporine, ci
2.3.7.2. Genul Brucella
Caractere generale. Bacteriile genului Brucella sunt coco
flnrii, s6nge pentru hemoculturi, LCR, bil5, urin6, puroi.
Tratament. De obicei, brucelele sunt sensibile la streptomicinl
pitetraciclinl qi rezistente la penicilin6. in general, se recomandl
0socierea antibioticeloq se mai pot administra gentamicind, fluo-
rochinolone. Pasterurizarea laptelui ajutd la scdderea inciden{ei
ncestei boli la om.
2.4. Cangrena gazoasl
infeclie difuzd, care determindnecrozagravd a fesutului
Este o
mrmcular, produsd de contaminarea plSgilor cu pimdnt, acesta
confindnd germeni anaerobi Gram-pozitivi: clostridii. Dintre aceq-
tia, cel mai frecvent implicat este Clostridium perfringens, datoritd

cili Gram-negativi, uneori incapsulali, nesporula{i, strict aerobi. prezen{ei sale in flora intestinald.

Sursa de infeclie este reprezentatd de animalele infectate. Om Boala evolueazdcuextensia rapid[ a distrugerii tisulare, edem
se poate contamina prin contact direct sau indirect cu produse Ei intoxicafii generale, cu producerea qocului toxico-septic dato-
taminate, ingestia de lapte infectat, sau prin inhalarea aerosoli rat toxinelor eliberate in circulalie.
care conlin brucelle. Bruceloza este o boald profesional[, intAlni
Tabelul 8. f,'actorii favorizanfi ai cangrenei gazoase
in general la cei care ltcreazd. cu animale: ciobani, mdcelari etc.
Poarta de intrare este reprezentatd de tegumentul lezat sau
tractul digestiv, mai rar de conjunctivd sau mucoasa respirato- - Prezet\a in plag[ a corpilor str[ini (pdmdnt, fragmente
rie. De aici, bacteria ajunge la nivelul nodulilor limtatici unde se vestimentare, schije) care pot impiedica aseptizarea
corectd
multiplici, apoi disemineazdpe cale sangvinS sau limfatic6.
Patogenitate. Germenii din genul Brucella determini avort la
animale, datorit[ afinit[1ii pentru lesutul placentar qi fetal. La om,
produc septicemii qi infeclii la nivelul ficatului, rinichilor, spli-
nei, oaselor. Clinic se caracterizeazlprin stare generaldalteratL,
febrd, fatigabilitate, mialgii. Sunt capabile s[ determine infeclii
acute, cronice sau inaparente.
68 Monica Moldoveanu Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 69

Tablou clinic Tratamentul medicamentos consti in:

Debutul este brusc, dupl o perioadd de incubafie de una - antibioterapie cu penicilina G, gentamicina, metronidazol,
la trei zile cu: cefalosporine, cloramfenicol ;

-alterarea stirii generale; - reechilibrare hidroelectroliticd qi metabolicd;

- tahicardie;
- agitalie;
- insomnie;
- anorexie;
- v[rs[turi;
- obnubilare;
- semne locale: dureri vii, scurgerea unui lichid serosangvi-
nolent fetid din plagd, edem crepitant datorat bulelor de gaz
degajate de fesuturi.
Pemlsuri ce boala evolueaz[, edemul se accentueazd,pacien-
tul prezinti oligurie, hematurie, cianozd a buzelor, icter, hipoten-
siune arteriald, iar din plag6 se scurge un lichid maroniu, fetid.
Plaga este fumefiatd, marginile sale sunt necrozate,muqchiul este
flasc, brun-verzui, necontractil, cu absenfa sdnger6rii. Se adaug[
leziuni tisulare qi viscerale la distanf[ (pulmonare, hepatice, rena-
le etc.), ca manifestare a gocului toxico-septic.
Diagnostic
Diagnosticul se bazeazd pe aspectul clinic gi este confirmat
bacteriologic, prin examenul microscopic efectuat pe exsudatul
plsgii.
T[atament
- seroterapie anticangrenoasl polivalentl;
-tratament simptomatic : sedative, analgezice, antipiretice.
Dupi vindecare, pot fi necesare reinterven{ii chirurgicale pen-
tru corectarea defectelor tegumentare.
2.5. Toxiinfec{iile alimentare (TIA)
Sunt afecfiuni acute sau subacute, cu manifestiri predominant
digestive, produse de consumul unor alimente contaminate cu
germeni sau toxinele acestora. Apare sub forma unor cazuri izo-
late sau imbolniviri ale unui num[r mai mare de persoane care au
consumat acelagi aliment.
Existi cantitili mici de bacterii in toate alimentele. Prelucrarea,
manipularea qi depozitarea necorespunzdtoare determind multipli-
carea bacterianl pdnd la nivelul la care determini aparilia bolii.
lncidenla bolii este mai mare in anotimpul cald, deoarece cil-
dura favorizeazd inmullirea bacteriilor. Cazurile izolate apar ins[
pe tot parcursul anului.
Tabelul 9. Etiologia toxiinfecfiilor alimentare
Salmonella soo (60%o-70Yo dintre cazttri
S taphylo c o ccus aureus enterotoxigen (20%-30% dintre

Decizia terapeutic6 este o urgenfS. Tratamentul chirurgical se cazuri)

efectueazd sub anestezie generald. Se procedeazdla debridarea Shigella
larg6 qi excizia lesuturilor devitalizate pdni in fesut sindtos. Ma- Cl o s tridium
erfrinsens
o

nevrele se executi sub proteclie de antibiotice gi ser antitoxic Clostridium botulinum

polivalent. Scopul tratamentului curativ este de prevenire a intin- - E. coli
derii necrozei gi contracararea efectelor qocului toxico-septic. - Proteus etc.
70 Monica Moldoveanu
Alimentele cel mai frecvent implicate in aparifia TIA sunt:
- ou6le qi preparatele din ou[ (maioneze, creme);
*produsele lactate (lapte, creme pebazd, de lapte, smdn
etc.);
- carnea qi preparatele din came (in special mezelurile).
Sursele de infeclie sunt reprezentate de plsdri, animale qi
in funclie de agentul etiologic implicat.
Lucrdtorii din industria alimentar[ care prezint[ diverse
liuni cutanate purulente, angine, pneumonii, rinofaringite etc.
constitnie o sursd importantb de infeclie.
Principala cale de transmitere este cea fecal-oral6.
Tablou clinic
Simptomatologia apare in maxim'72 de ore de la ingestia ali-
mentului contaminat. in cadrul TIA sunt incluse qi intoxicaliile
produse prin consumul unor speqii de pegte, intoxica[ia cu ciu-
perci etc.
Manifestdrile clinice includ:
debut acut, dupd o perioadd scurtd de incubafie (in general
de c6teva ore);
greafa, vdrslturi;
scaune diareice frecvente;
deshidratare ugoarS, medie sau severd (semnalati prin sen-
zalie de sete, diminuarea turgorului cutanat, tahicardie, scd-
derea tensiunii arteriale, scdderea diurezei).
tn
absenla solicit[rii ajutorului medical specializat, boala
poate evolua spre deces.
Tratament
Profilaxia TIA implicd:
respectarea regulilor de igiend personald qi colectivS;
respectarea procedeelor de manipulare, prelucrare qi pis-
trarc a alimentelor;
asigurarea apei potabile necesare prepardrii alimentelor;
l'irusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 7l
indepirtarea corectS a reziduurilor;
controhrl medical periodic al lucrdtorilor din industria ali-
mentarS;
controlul sanitar veterinar al alimentelor.
Tratament curativ
Reechilibrarea hidroelectrol it ic d S i acidobaz icd este primul
gest terapeutic. Se realizeazd pe cale oral6 in formele ugoare gi
medii de deshidratare gi pe cale intravenoasl in formele severe
sau atunci cdnd administrarea oral[ este imposibil de efectuat
(intoleranfd digestiv[).
AplicatS corect, aceastl mdsurd va duce la imbunitdlirea stlrii
generale, revenirea la normal a tensiunii arteriale gi a pulsului, re-
luarea diurezei.
Tratamentul dietetic, Inilial se recomandl supa de zarzavat
strecuratl, brdnzd proaspdt6 de vaci, orez fiert, suc de morcovi,
biscuili simpli. Dup[ una sau doui zile se introduc in alimentatie
carne fiartd, urdi, pdine.
Tratamenhtl simptomatic: administrare de antiemetice qi apli-
carea pe abdomen de comprese calde pentru calmarea colicilor
abdominale.
Tratamentul etiologic: este indicat in formele severe de boal6
gi in cele potenfial severe (sugari, vdrstnici, persoane aflate sub
terapie cu imunosupresoare etc.). Antibioticele indicate sunt aci-
dul nalidixic, fluorochinolonele (ciprofloxacina), colimicina (la
sugari), in doze uzuale, timp de trei p6n[ la cinci zile.

CAPITOLUL 3 in funcfle de modul de deffisurare et ciclului de viald:
PARAZITOLOGIE MBDICALA
3.1. No(iuni generale
3.1.1. Introducere
Parazitologia este gtiin{a care se ocupd cu studiul biologic
qi morfologic al parazililor. parazitologia medicald este ramura
care studiazd, parazi[ii gdzduili de organismul uman, precizdnd
epidemiologia, simptomatologia produs6, precum gi modalitifile
de diagnostic qi de combatere a acestora.
Parazitul este un organism de origine vegetali sau animalr,
care igi desfbgoari viafape seama altei fiin1e, determindnd adesea
tulburlri in organismul gazdd,.
Fenomenul de parazitism este relafia stabilitd intre doud sau
mai multe entitSli de origine animal[, in care una dintre ele este
numitd, gazdd (care ofer6 locuinld, hran[ gi posibilitate de dezvol-
tare gi inmullire), iar cealaltd/celelalte parazili.
-
in raport cu specificitatea fald de gazdd, paruzi[ii se impart
in:
- parazili cu specificitate de gazdd_ care nu se pot dezvolta
pe o altd gazdd"; de exemplu, offi _ Ascaris lumbricoides,
l/irusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 73
porc -
Ascaris suotm, pisic[ - Tbxocara cati, cdine _
Tbxocara cani;
* parazili fbrd specificitate de gazdd de exemplu, Tbxo_
-
i par aziteazd mamifere, repti le, pis[ri.
p I a s m a go n di
- parazigi care igi desfEgoarl intregul ciclu de via![ pe ace_
eaqi gazdd,;
- parazili care au nevoie gi de perioade de dezvoltare in afara
gazdei: de exemplu, Asearis lumbricoides, Strongtloides
stercoralis.
3,1,2. Mecanismele de acfiune ale parazifilor
asupra gazdei
Parazilii exercitd o serie de acliuni asupra organismului gazdd,:
- acliune toxicd - din cauzaproduqilor de metabolism eliberali,
care sunt toxici gi alergizanlipentru gazdaparazitatd;
- acliune mecanicd - de exemplu, (l) Ascaris lumbricoides:
corpul parazitului poate aplatiza vilozitdfile intestinale
duc6nd la malabsorblie; (Z) chistul hidatic in dezvoltarea
sa fumorald in diverse organe ac[ioneazd asupra teritoriilor
invecinate, cu importante consecin{e, cum ar fi obstruclia
ciilor biliare care duce la apailia icterului mecanic;
ac/iune spoliatoare - datoriti folosirii chimului intestinal
-
de cdtre parazit, ceea ce va duce la malabsorbfie, de exem_
pl:u., Giardi a intes t inal is ;
- acfiune bacteriferd - de exemplt, Entamoeba histolytica
poate determina infeclii la distanld (abcese hepatice, pulmo-
nare, cerebrale) prin preluarea germenilor ce se giseau ini_
{ial la locul de plecare al parazitului (intestin).
14 Monica Moldoveanu
l,'irusologie, bacteriologie, porazitologie pentru asistenli medicali 7S
3.1.3. Principalele cii de pitrundere a parazi{ilor in
organismul-gazdil s6nge: gentl Plasmodium;
creier: Tbxoplasma glondii, chist hidatic;
Principalele cdi de pdtrundere aparazililor in organismul-
plSmdni : Pneurnocystis carinii, chist hidatic.
d[ sunt:
l. calea aerogend, in infeclia ct Pneumocystis carinii;
3.1.5. Factori care pot deterlnina infestatiile
o cale de transmitere rnai frecvent int6lnitd la copiii a
parazitare
dona(i in maternitd{i qi la prematurii cu depresie imuno
gicS; acest fapt se datoreazd existenfei, printre Prezenla intr-un teritori* a faunei parazitare, particularitdlile
care ii
ingrijesc, a purt[torilor s6nltogi de P. carinii, ca lriologice ale parazilrlor, precrm gi dinamica de infectare pot sI
asigurd transmiterea acestuia prin picdturile Pffluge; rlcpindd de mai mulli factori:
2. calea digestivd - majoritatea parazililor cu localizare i l. caractentl sezonier * ?n clima temperati, prezentaanotim-
testinalS; transmiterea se face prin fnrcte gi legume ne puri lor p oate infl enf a tran smite r e a par azitozelor, frecvenla

late, carne incorect preparatd termic; de exemplu, Giardia acestora fiind mai crescutd in anotimpul cald;
intestinalis, Necator americana; 2. carqctentl geografic - de exemplu, zonele ml[gtinoase fa-
3. calea sexuald - de exemplu, Trichomonas vaginalis; vorizeazd, transmiterea malariei, atAt prin prezenla
{6n{ari-
4. de exempltt, Schistosoma spp,larvele de lor, c6t qi datoriti persoanelor infectate cu aceast[ boal6; in
calea cutanatd -
Strongt Io ides s terco ral i s ; zonele de cAmpie, infestafiile parazitarc sunt mai frecvente
5. post-transfuzional, cu sdnge contaminat, de exemplu, decdt la munte;
Plasmodium, Tbxoplas ma gondii; 3. clima - in zonele tropicale sau subtropicale, parazitozele
6. transplant de organe - de exemplu, Toxoplasma gondii. sunt foarte frecvente, endemice; in clima rece (polard), pa_
razitozele se limiteazi la mamiferele mari (urs polar), care
3.1.4. Localizarea parazi(ilor in organismul-gazdi pot fi infectate cu trichind; in clima umed6 parazitozele
Localizare caviturd: sunt favorizate qi de mediu;
cavitate bucal6: Trichontonas bucalis, Entamoeba gingi- 4. factori popu I alional i :
valis; 4.1. v6rsta: copiii dezvoltd mai des parazitoze;
intestin: Giardia intestinalis, Balqntidium coli; 4.2. statusul imunologic: poate fi normal sau depresat fizio-
vagin: Trichomonas vctginalis. logic in menstri sau sarcinl, sau patologic in infecfii
Loculizare tisulard: virale (de exemplu, infecfia HIV);
4.3. obiceiurile alimentare de preparare a alimentelor, sp5-
{esut muscular : Tr ichinella spira lis ;
ficat: F a s c io I a hepatic a ; larea alimentelor de origine vegetall, prepararea ter-
glob ocular: Toxoplasma gondii; mic6;
4.4. efiicalia sanitar5 a populatiei;
 Virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 77
76 Monica Moldoveanu
in condilii favorabile de temperaturd gi umiditate, parazitul se

4.5. gradul de expunere la stimulul parazitar; de ufld in fo rm a v e ge t at iv d, toate fu ncliile acestuia desfr gurdndu-se
cei care l:ucreazd in sectorul zootehnic, abatoare, la parametri normali. Atunci cind condiliile de via{d nu sunt
l6rie, sunt mai expugi dec0t alte categorii profesi propice, parazitul se protejeazd cu o membrand extemi rezistenti
le; expunerea poate fi 9i accidental[, intdlnit[ la trdoptdndforma chisticd. Revenirea condiliilor favorabile de me-
care c6litoresc in {6ri cu climl tropical[; diu duce la reluarea formei vegetative.
5. posibilitatea introducerii unor patazitoze tropicale pe Transmiterea se poate face pe doud c[i:
toriul !6rii noastre (de exemplu, malaria). - direct: prin formele vegetative eliminate de gazda infectati,
in secreliile gi excrefiilesale, sau prin formele inchistate
3.1.6. Clasificarea Parazi{ilor aflate pe sol, legume sau in ap6;
- indirect: parazilii avdnd nevoie de gazde intermediare, pen-
Tabelul 10. Clasificarea parazi{ilor tru a putea realizatrecerea de la organismul infectat anterior
la un organism sin[tos.
Protozoarele cu importanld medicald se impart in patru clase:
Rhizopode;
Flagelate;
Sporozoare;
Ciliate.

a) Clasa trematode (Fasciola 3.2.2. Clasa Rhizopode

b) Clasa cestode (Taenia solium, Taenia saginata,
Aceatd clasi de parazili cuprinde protozoare lipsite de orga-
Taenia echinococcus)_
B. Nemathelmin(i (As caris lumbricoides, Enterobius nite speciali zate de migcare, deplasarea gi hrdnirea realizdndu-se
cu ajutorul pseudopodelor.
Din aceast[ clasd, rhizopodeleparazite pentru om apar,tin ami-
belor, av6nd atdt forml vegetativI, c6t gi form[ chistic[. inmul-
3.2. Protozoarele
firea se realizeazil prin diviziune direct6, binard, pentru forma
3.2.1. Generaliti,ti vegetativ[, gi prin diviziune multipli, in cazul formelor chistice.
increngltura Protozoare cuprinde organisme unicelulare alci-
tuite dintr-o singur[ celul6, careprezinta ca elemente constitutive Entamoeba histolyticu
obligatorii: membrani protoplasmaticd, citoplasmd qi nucleu' Dintre amibe, cel mai important reprezentant este Entamoeba
Dac[ miqcarea sa nu este de tip ameboid, patazitul prezint[ 9i histolytica, care paraziteaz[ intestinul gros al omului, producdnd
organite de locomolie - cili sau flageli.
78 Monica Moldoveanu Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenlimedicali 79

dizenteria amibiand, o boal[ rbsp0nditd mai ales in zonele tropi

cale gi mai pulin intdlniti in regiunile cu clim[ temperat[.
Omul este cel mai important rezeryor de parazifi, insi
miterea se poate face qi de la cdine sau pisic6. Mugtele gi gdndacii
debucdtirie au rol de vector mecanic.
Factorii de risc care favorizeazdinfeclia sunt: absenla relelei
de canalizare, institulionalizarea, situalia financiari precard,
ignoranfa.
Transmiterea bolii se face prin intermediul apei qi alimentelor
contaminate (fructe gi legume nespdlate corespunzitor), patazi'
tul pdtrunzdnd in organismul uman pe cale digestiv[. Fig. 9. Trofozoit de E, histolytica,torma magna.
Principalele surse de Entamoeba histolytica strnt:
- contaminarea apei potabile; Chistul are form[ sfericd sau ovalari gi conline patru nuclei
- comerlul alimentar stradal; iri doud - patru baghete sideroflle numite qi corpi cromatoizi, cu
- prepararea inghefatei qi a cuburilor de gheald din ap6 de la capetele rotunjite. Poate fi distrus prin fierberea apei (minim 10
robinet contaminat[; rninute).

- nerespectarea regulilor elementare de igien[; Ciclul de viafI: persoana infectat6 va elimina chisftrri in ma-
- unit[ti de alimentafie publici cu bucdt[rii insalubre (insec- tcriile fecate care vor ajunge in ap6, pe sol, de unde vor fl ingerate
tele sunt vectori mecanici); tle omul sdnitos. Un singur chist este suficient penru a produce

- spilarea fiuctelor qi legumelor cu ap6 contaminatd. intbctarea omului s5n5tos.

in forma vegetativi (trofozoit), parazitul imbrac[ dou[ aspecte: Scaunele in care se gdsesc trofozoili nu sunt infectante pentnr
forma magna sau histolitica - parazitul se hrlnegte cu he- orn. Transmiterea este i'ecal-orald, dar numai cu forma chisticd a
matii qi produce lizarea fesuturilor (de unde deriv[ gi de- llarazitului.
numirea de histolitic); Chisturile ingerate traverseazh stomacul gi intestinul sublire, in
parazitul se hrdneqte cu chim gastric qi timp realizdndu-se liza peretelui chistic qi eliberarea amibei.
forma minuta - ace st

flord intestinalf,. r\poi, se produce diviziunea binari a celor patru nuclei gi separa-
rca citoplasmei pentru fiecare nucleu in parte, in final rezultdnd
opt trofozoifi. Acegtia migreazd din intestinul sublire spre colon
gi se opresc la nivelul ceculni qi a rectosigmoidului. Avanseazl
spre rect odatl cu continutul intestinal qi se transformd in chisturi
fiind eliminate in materiile fecale. in cazul nnui tranzit intestinal
80 Monica Moldoveanu
accelerat, nu mai are loc transformarea chistici a trofozoi
care vor apdrea ca atarc in scaunul diareic.
Patogenie
Sediul leziunilor produse de amibe este la nivelul m
intestinului gros (regiunea cecal6 gi rectosigmoidiani). Sub
nea lizinElor produse de parazit, se produce distrugerea
intestinal qi, astfel, parazilnil ajunge in submucoasI. Aici are
o inmullire importanti care va duce la aparilia unei pungi
puroi, care se va mlri progresiv. Rezult[ o ulcerafie pro
care se extinde continuu qi poate determina perforalii i
multiple. Abcesul commicE cu lumenul intestinal printr-un ca
foarte ingust, realizdndun aspect tipic care poartl denumirea
leziune in,,buton de cdmaqd".
Tablou clinic
Conform OMS, Entamoebahistolytica poate determina in
[ii asimptomatice,in care colonizarea nu este insotitd de inv
tisularS, qi infeclii s imptomatic e, in care inv azia are loc. Peri
de incubalie este lung[, iar debutul este insidios, cu durere in
iliacl dreaptd inso(itd de disconfort abdominal sau, dimpotrivi,
debutul poate fi brusc, cu durere abdominal[, tenesme rectale qi
scaune diareice frecvente (7-15 pe zi) cu aspect mucosangvino'
lent. Bolnavulprezintd stare de intoxicare gi deshidratare din
in ce mai accentuatd.
in evolufie, boala se poate complica cu hemoragie gi perfora{ie
intestinalS, ducdnd la peritonit[. Complicafile extraintestinale se
datoreazd migririi trofozoililor in sdnge.
Localizdrile extraintestinale ale infecliei sunt :
- ficat;
- pl6mdn;
creier;
l'lrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli
medicali 8l
.- tegument;
' organe genitale exteme.
Abcesul hepatic amibian este cea mai frecvent6 complicalie'
Diagnostic, Pentru stabilirea diagnosticului se indic6: identi-
ruea chisturilor sau a trofozoililor in materiile
fecale, prin exa-
coproparazitologic sau coproculturd, test ELISA (evidenfiazd
llti genele parazitar e in scaun), colonoscopie'
iroTt*io este identici cu a tuturor germenilor cu transmi-
l0ro fecal-orald: igiend personald
qi alimentard corect6' Princi-
pulele mSsuri de tratament sunt reechilibrarea hidro-electrolitic[
6pacientuluigieradicareainfeclieicumetronidazo|,tinidazo|,
tctraciclind. Sub tratament adecvat, vindecarea are
loc prin cica-
lrizar ea ulceraf iilor.
3.2,3. Clasa Flagelate
Din aceast[ clasi fac parte protozoare piriforme, delimitate la
pentru a
oxterior de o membrand numiti p eriplast, care folosesc
sc deplasa unul sau mai mulli flageli' Locul de
inser{ie a flagelu-
lui se numeqte chinetonucleu sa:u chinetoplast'
Principalii reprezentanli ai acestei clase, cu rol important
in
patologia uman[, sunt:
Giardia intestinalis - paruziteazi tubul digestiv;
Trichomonas vaginalis - paraziteazd tractul urogenital;
- Leishmania (L. donovani qi L' tropica) Si Trypanosoma
(7. cruzi qi T. brucei) - patazili ai s6ngelui 9i fesuturilor'
3.2.3.1. Giardia intestinalis
Giardia intestinalis, cunoscut[ qi sub numele de Lqmblia in-
t es tinal is determina o parazitozlnumitS
giardiozd sau lambliazb,
larg rSspdnditd pe glob, mai frecventi in regiunile cu climl
am-
temperatd. Boala poate aplrea la orice vdrstl 9i intereseazd
bele sexe.
 pentru asistenli medicali 83
hrusologie, bacteriologie, parazitologie
82 Monica lvloldoveanu
are loc distrugerea peretelui chistic Ai eliberarea
trofo-
Transmiterea este posibild prin contact cu persoana de la
in lui. Diviziunea parazitultti are loc la 15-30 de rninute
dar gi indirect prin apd gi alimente contaminate.
istare, densitatea putdncl atinge chiar 9i tm milion
deparazilil
Parazitul are actiune toxicd, mecanicd qi spoliatoare
, Numdrul mare de pataziliimpiedicd absorbfia substanlelor
organismului invadat.
itive. tnchistarea are loc la nivelul colonultti, iar eliminarea
Giardia intestinalis se prezintd sub dou6 forme de viafd:
produce simultan cu materiile fecale'
forma vegetativd - trofozoit cu aspect piriform, care
Tablou clinic
zintddoinuclei qi opt flageli dispugi in perechi, ce asi
Perioadadeincuba{iepoatevariadelal0.l5zilre|adotr6luni.
mobilitatea parazitului ;
nla poate evolua asimptomatic atdt la copii, ctt 9i
la adulli'
forma chistic[ - de rezistenfd in mediul extern; este me-
formele simptomatice se inregistreazl dureri abdominale'
de rispdndire interumand. a parazitului; este rezistent grea!6'
ism, scaune plstoase frecvente, manifestdri alergice'
mediul exten:, rdmdndnd infectant in medie doud luni.
pentru de-
Diagnosticul este serologic, prin reacfie ELISA'
Fctarea antigenelor parazitare specifice
in materiile fecale' qi
micro-
pnrazitologic, prin evidentierea chisturilor la examenttl
loopic al materiilor fecale.
in evolulia bolii pot apirea o serie de complicalii: malab'
fatigabilitate' hipovi-
torbsie,manifestat6 prin scidere ponderald'
form6 de urticarie'
tnminoze, steatoree, manifestdri alergice,sub
ri n iti alergic d, eczerrre, blefaroconjunctivite
etc'
Alb enda zol
Tratamentul se face cu Me tr anidazol 2 gl zi, 7 - I 0 zile'
400 mglzi, dou6 zile.

3.2.3.2. Trichomonas vaginalis

Trichomonas vaginalis determini afecfiuni numite
trico-
moniaze.

Fig. 10. Trofozoit de Giardia intestinalis,
Ciclul biologic
chisturile de Giqrdict sunt eliminate oclati cu materiile fecale
givor fi ingera{i accidental in urma consumului de apd gi alimente
contaminate, dar qi prin intermediul mdinilor murdare. in
stomac
un parazit in form[ de pari, care existd doar in forma
Este
vegetativd. Multiplicarea se face prin diviziune binari'
Mobilitateaesteasigurat[detrei_cinciflageliorientalispre
anterior qi unul sPre Posterior.
 84 Monica Moldoveanu

?1ru,rologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 85

ln formele simptomatice ale infecfiei, boala debuteazl dup5

rcurti perioadd de incubalie (trei pdn[ la qapte zile) cu prurit
; urmat apoi de o secrelie vaginal[ abundentd, fluidd,
spu-

alb-g[lbuie, cu miros fad, arsuri vaginale qi disconfort

inal. Evolulia cronicd se poate complica cu dispareunie, avort
sterilitate temporarE.
La blrbali, boala evolueazl asimptomatic. in formele cronice,

lot apdrea uretrite, Prostatite.

lirecvent, la ambele sexe poate fi observati o infeclie mixt6,
fulehomonas vaginalis - Candida albicans'
Diagnostic. Diagnosticarea infecliei se r ealizeazd prin exami-
hnrca microscopicl a secrefiei vaginale 9i uretrale'
Fig. 1 1. Trichomonas vaginalis, 'Iratament. Tratamentul se aplici simultan ambilor parteneri,
mcdicamentul de eleclie fiind Metronidazolul, in diferite
reprezentare schematici. scheme

dc administrare. Se mai pot administra: Fasygin,

Tinidazole'
Tr6iegte gi se multiplic[ intr-un mediu umed, ctpV de 4,9
gi temperaturi de 36-37.C.
3.2.3.3. Genul Leishmania qi genul Trypanosoma
Transmiterea se face pe cale sexuald (95% dintre
ceea ce face ca trichomoniaza s6 fie una dintre cele cuprind parazili cu transmitere realizatl de vectori hemato-
mai fi
afecliuni genitale, exprimatd clinic mai ales la persoanele lirgi. Afecfiunile produse de aceqti parazili fac parte din grupul
de
feminin. Mai rar, datoritl rezistenlei sc[zute in mediul holilor tropicale gi subtropicale.
ext
transmiterea se poate face gi prin obiecte de lenjerie p Leishmanioza este o boal[ mai frecvent[ in America centrala
contaminate etc. gi de sud. Vectorul care asigura fransmiterea bolii este o musculili -

Aparilia trichomoniazei este favorizatd de o serie de lbme16, cu dimensiuni sub 2,5 mm, hematofag[, aparfindnd
genului
care determini cregterea pF/-ului vaginal: l'hlebotomus.
menstrualia;
sarcina;
infecliile cu anaerobi care inlocuiesc lactobacilii.
Thbloul clinic in infeclia cl Trichomonas vaginalis
merge de la forme asimptomatice (20_50%) pdnn
la forme
de vaginit[.
 firu,rologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli
medicali 87
86 Monica Moldoveanu
Tripanosomele pot fi prezente in s6nge, limffi pi sistemul ner-
central.

Fig. 1 2. Leishmania, reprezentare schematice.

Fi g. 1 3. Tryp anosoma, reprezentare schematici'
Tabloul clinic este diferit, ilr raport cu localizarea
bolii:
visceral[: febrd (40"C), astenie, inapetenfd, cefalee, Sunt cunoscute mai multe specii rJe Trypanosoma, dintre care

tosplenomegalie, adenopatie generalizat6; !numerim:

cutanatd: forma uscatl _ nodul ulcerat la locul in - Trypanosoma brucei, cu subspeciile T b' rhodensiense 9i
rii, ftrd adenopatie, care se vindeci in aproximativ un T. b. gambiense * care cauzeazdboala somnttlui in Africa;

cu cicatrice atroflcl hiperpigmentatd; forma ulcerativd - Trypanosoma cruzi- in America; prodttce boala Chagas'

ulcera[ie la locul inlep5turii, cu aclenopatie, se vindeci

Tripanosomiaza africanii - boala somnului
circa qase luni; forma difuzi, cu aparilia a numeroqi
Aceasta afecliune este int0lnit6 in Africa qi in mod int[mpl[tor
pe toatd suprafafa corpului, apare la persoanele
imu lrr alte regiuni ale globului, datorit[ infectSrii turigtilor care
primate, avdnd o evolufie potenfial letal[. de transmi-
cllStoresc pe continentul african. farile cu risc crescut
D i a gn o s t i cu I se baze azd p e identifi car ea par Angola etc'
azililor din m tcre a acestei boli sunt Kenya, Zair, Etiopia, Sudan,
rialele bioptice din splini, ficat, leziuni cutanate,
reaclia ELIS calea de transmitere este transcutanatd, inoculativ[, insecta
aglutinare direct[ (care detecteaz5 anticorpii rlin
clasa IgrVI). vectoare fiind musca tse-tse.
Tratament: Pentostam, Stibantin, Metronidazol, este Trypanosoma brucei, cuprins in grupul
I(etoconazol Agentul etiologic
Salivaria.
Tripanosomiaza este o boald parazitardsistemicd,
tropi
care apare mai frecvent in
!6rile Africii Centrale 9i de Est.
Transmiterea se face prin intermediul vectorilor
hematofagi _
musca tse-tse. Boala apare atdtla om, c6t qi la
mamifere.
 88 Monica Moldoveanu
Tablou clinic
Boala debuteaz[ cu aparilia la locul inlepiturii a unui
eritematos, dur, cu sau ftr[ adenopatie satelitd, pe zonele
ale corpului: membre, extremitatea cefalici. Nodulul
dupl una sau doui sdptdmdni, ftr6 a l6sa cicatrice.
Urmeazil diseminarea hematogeni a parazitului, carac
clinic prin alterarea stdrii generale, cefalee, insomnie, febr[,
nopatie, manifestlri cutanate.
In ultima fazd de evolufie, parazitul pdtrunde in sistemul
central, determindnd o meningoencefaliti ntmiti boola
Simptomatologia cuprinde: hiperestezii, parcstezii,
musculare, tremurituri, crize convulsive, inversarea ii
nictemeral, apoi somnolen{d permanentI, profund6. in
final se instaleazi coma.
Diagnosticul se bazeazd, pe identificarea parazililor in
gi ganglioni limfatici lnfazade diseminare, gi in lichidul
rahidian in localizarea cerebrali.
Tiatament. Boala este fatale in absen(a tratamentului. Di
nosticul precoce gi instituirea tratamentului adecvat poate
liora acest prognostic. Se indicl administrarea de
Pentamidini
Tripanosmoniaza americantr - boala Chagas
Este intdlnit[ pe continentul american, unde afecteazd
mativ 20 de milioane de oameni.
Agentul etiologic este Tiypanosoma cruzi, inclius in
Stercoralia.
Calea de transmitere este transcutanatd., prin dejecliile
tante ale insectelor vectoare din genul Triatoma.
Tablou clinic
in faza acuti, unul dintre semnele caracteristice este
mul palpebral unilateral, apirut ca reac{ie a gazdei la dej
Virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali gg
rmei. Alteori, poate apdrea la nivel cutanat o leziune indu-
eritematoasS, numiti chagom.
Alte simptome de insolire sunt: anorexie, dureri musculare,
, hepato- gi splenomegalie, adenopatie.
ln faza cronic6, sunt prezente manifestEri de tipul: anorexie,
ilitate, greald, virsituri, palpitalii, tulburEri de ritm qi de
hepatosplenomegalie, disfagie, odinofagie, discon-
retrostemal, anasarcd, alterdri motorii, parestezii, convulsii.
Diagnosticul se poate pune direct, pe evidenfierea para-
i ih sdnge sau lichidul cefalorahidian, dar gi indirect, prin
3,2.4. Clasa Sporozoare
Aceasti clas6 cuprinde parazili cu localizare sangvini (genul
/ 9i tisulard (genul Toxoplasma).
Multiplicarea este de tip asexuat (ciclul schizogonic) gi sexuat
I sporogonic).
3,2.4.1. Genul Plasmodium
Cuprinde urmitoarele patru specii: P. ovale, p falciparum,
vivar, P. malariae.
Boala determinat5 de aceEtiparazifi este cunoscutl sub numele
malarie. Este o boal6 intdlniti mai ales in America Central[,
ica de Sud, Africa Centrali gi de Nord. in {ara noastr6, ma-
ia a fost eradicati in anul 1961, cantrile noi fiind accidental
te, post-transfuzional sau de import (turigti).
Boala este transmisl de la omul infectat la cel s6n6tos prin
femelei de [inlar Anopheles.
Ciclul biologic
A) Ciclul sexuat (schizogonic)
fdnlarul Anopheles inoculeazi parazitul in gazda interme-
omul, sub formi de sporozoili.
90 Monica Moldoveanu l'lrrtsologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 9l

Urmeazd faza exoeritrocitard - in care sporozoilii

prin sdnge, in hepatocite, nnde se vor inmulfi. Dupi o
variabil[ de timp, etapa exoeritrocitarl se finalizeaz[ cu
rarea a numerogi parazili, care in acest stadiu poartd
merozoili.
in etapa eritrocitard, fiecare merozoit va p[trunde
matie unde, trecdnd succesiv prin rnai multe faze de
(inel cu pecete, amibd, prerozeti gi rozeti), se va
trofozoit. Odati ajuns in acest stadiu, va rupe hematia in Fig. 15. Plasmodium malariae: hematii ocupate de
o alta, ciclul eritrocitar reludndu-se. O parte din srhizon!i plurinucleari.
evolua diferit in interioml hematiilor, transform6ndu-se in
tocitfemel Si gametocit mascul. Olinic, boala se caraclerizeazdprin triada simptomaticS: fe-
B) Ciclut sexuat (sporogonic) . liison, transpira(ie, care survine periodic, dupi 48 de ore -
tdntarul absoarbe paruzilii aflafi in sdngele persoanei '(t ter{d pentfti infec{ia cu P. vivax qi P. falciparum, Si dupd7Z de
tate. in stomacul sdu, gametocilii vor forma, prin
fbhra quartci. in in[ec{ia cn P. malariae.Efectul piretogen
numit oochinet. Acesta se transformd in oochisl, in i datorat unui pigment derivat din hemoglobina hematiilor
cEruia se produc diviziuni repetate, rezultind sporozoili, prttirzitate, numit pigment malaric, eliberat odat6 cu spargerea
rup peretele oochistulni, migreazd spre glandele sali Iterrratiilor adulte de citre merozoili. Acest pigment nu poate
{dnfarului, de unde vor pitrunde in organismul uman, f, ructabolizat de organismul uman qi este acumulat in splin6,
inlepitura fdn{arului.
thruirnd la splenomegalie tardiv6.
Scveritatea manifestirilor clinice este strdns legatd de specia
t.ttt ,.;;.
.'-1i." al individului'
g
tF*-,F ;turazitului, dar qi de statusul sistemului imunitar
li lf,l{i , 'lirbloul clinic este foarte complex:

rwi r,fr
r. i:l
febr6;
.- anemie (prin distrugerea hematiilor in care are loc multi-
plicarea parazitului, dar prin fenomene imunologice);
gi
hepatomegalie;
splenornegalie;
fenomene neurologice (datorate localizSrii cerebrale a
Fig. 1 4. Plasmodium ovdlein hematii.
parazitului).
 92 Monica Moldoveanu
Complica{ii
Complicaliile sunt: anemie sever[, splenomegalie gigantfl,
nosupresie, avorturi spontane, hipotrofie fetal6.
Diagnostic
Diagnosticul este parazitologic (frotiu gi piclturi
sdngele periferic, colorafie May-Grumwald-Giemsa)
logic (reacfie ELISA, hemaglutinare).
Tratament
Tratamentul constd in distrugerea vectorilor,
chinin6, clorochind, meflochini, hidroxiclorochin5.
3.2,4.2. Genul Toxoplasma
Toxoplasma gondii
Toxoplasma gondii produce boala numitd toxoplasmozd,
rdspdnditi in intreaga lume. prevalenla bolii este dificil de
datorit6 procentului ridicat de forme inaparente.
Parazitul se gdsesgte sub trei forme:
forma vegetativl: hofozoit - este sensibild la actiunea
cului gastric astfel inc0t contaminarea cu aceast6 form[
duce la aparitia bolii;
forma chistic[ - reztltd din inmullirea asexuatd a
ifilor; chisturile de T. gondii au potenlial antigenic, i
dicdnd aparilia altor infec{ii cu acest parazit. Este
tentd la sucul gastric, fiind distrus[ de temperaturi
45 oC, agadar, ingestia de carne neprelucratl termic
punzdtor produce toxoplasmozi
;
oochistul - este un stadiu prezent doar la feline, prov
din ciclul sexuat petrecut in organismul acestora. Este
minat pe sol odati cu fecalele felinelor gi r6mdne i
timp de cdteva luni sau chiar un an. Este rezistent la
llrasologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli
medicali 93
unea sucului gastric, dar este distrus de uscdciune sau ex-
punerea mai mult de 30 de minute la temperaturi de peste
55 "C.
Fig. 1 6. ToxoPlasma gondii.
Transmitere. Parazitul pdtrunde in organismul uman pe doui
gii:
caledigestiv[_priningestiaparazituluisubform6dechist
sau oochist;
cale transplacentari - prin trecerea formei vegetative de la
mamllafbt,incazulinfectSriimameipeparcursulsarcinii.
Omul se infecteazdaccidental prin consumul de legume, fruc-
qi prin consumarea clr-
to, verdefuri contaminate cu oochiqti, dar
nii de pasire, porc, oaie, vit5, insuflcient preparatd termic,
aceasta
con{in6nd chisturi de T. gondii.
Rezervorul de infec{ie este reprezentat de feline, care sunt 9i
guzdele deflnitive ale parazitllui, iar gazdele intermediare sunt
roprezentate de p[s6ri gi mamifere.
 94 Monica luloldoveanu
Din punct de vedere clinic qi patogenic, toxopl
prezinti sub douE forme:
toxoplasmoza dobdnditi - se datoreazd p6trunderii
ziEilor in macrofage gi in sdnge, de unde vor putea aj
in tot organismul, boala avind diferite localizdri:
l[, oculard etc. in general, evolueazd asimptomatic
simptomatologie minimi: astenie, adenopatie, febr6
derati, mialgii, artralgii, angind, urticarie. Formele
sunt posibile la persoanele imunodeprimate unde mani
tErile clinice sunt mult mai grave: stare generald al
febri ridicati, empfii cutanate, afectare pulmonar[,
tic6, cerebrald, cardiaci. Infeclia netratatl ap[rut[ la
bolnavi poate avea evolufie letall.
toxoplasmoza congenital[ - se datoreazd trecerii
placentare a trofbzoitilor de la mamd la fEt. Dac[ in
mamei s-a produs in primul trimestru, apare avortul in
mai multe cazuri. Daci infeclia s-a produs mai tdrziu,
determina afectare congenitali gravd, multivisceralI :
patomegalie, splenomegalie, microcefalie, icter, si
hemoragic, strabism, corioretinit[.
Diagnostic
Diagnosticul se face pe bazaevidenfierii anticorpilor
prin diverse metode: latex aglutinarea, hemaglutinarea
sau reactia ELISA.
Tratnment
Cea mai eficient[ schem[ de tratament asociaz[ pirime
qi sulfodiazina, in curd de patru p6n6 la gase s[pt[m0ni.
l/irusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 95
3.2.5. Clasa Ciliate
Principalul reprezentant al acestei clase este Bolantidiunt
toli.
Balantidioza este o boal5 a c6rei aparilie se asociaz[ frecvent
condilii igienico-sanitare deficitare qi malnutrilie.
crr
Din punct de vedere morfologic, parazitil se prezinti sub
tkrud forme: vegetativd qi chisticS.
'frdieqte in mod obiqnuit in intestinul gros al porcului gi, foarte
rur, in cel al omului. Mai poate fi intdlnit la cai, bovine sau ovine.
Contaminarea se procluce prin ingestia formelor chistice care
vrrr elimina trofozoili in urma ac{iunii sucului gastric. Aceqtia
vor popula colonul gi vor produce leziuni ulcerative ale mncosei,
trrrdimensiuni de la unu-doi milimetri p6,ndla doi centimetri.
Evolulia bolii poate fi asimptomaticd sau poate avea simp-
kxnatologie minim6. in cazurile severe pot apirea tulbur[ri de
lrlnzit intestinal, cu scaune diareice care conlin sdnge qi mucus,
lrrso{ite de dureri abdominale qi astenie.
Diagnostic
Diagnosticul se bazeazd pe identiflcarea parazitllui ?n mate-
riilc fecale prin examen microscopic.
Tratament
Tratamentul de electie constii in administrarea de tetraciclind,
rrrotronidazol.
3.3. Metazoare
Nletazoarele, numite gi helminli sau viermi, sunt organisme
pluricelulare. Reprezintd o treaptl mai sus pe scara evoluliei ani-
rrrale, pentru prima datd apbrdnd unele organe specializate: tub
tl gestiv, aparut reproducdtor, sistem nervos incipient.
i
 Monica Moldoveanu
Virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 97
Se clasifici in:
Un melc acvatic din genul Limneea. tn interiorul melcului, larva
- plathelminfi - viermi pla]i, hermafrodili;
in sporochist, dupS multiplicare, vor
m transformdin sporochlsr.
- nemathelmin{i - viermi cilindrici, cu sexe separate.
tozulta nigte formaliuni numite redii, cu formi alungitd qi dimen-
3.3.1. Plathelmin(i :iuni de aproximativ 1,5 mm. Acestea vor evolua mai departe in
flormaliuni numite cercari, care vor p6rdsi melcul. Cercarii inoat[
Plathelminfii se impart in doul clase:
p6n[ la marginea apei unde se vor inchista gi vor apdrea ca nigte
1. clasa Trematode: Fasciola hepatica;
mici sfere albe - metacercari, prezente pe sol, firele de vegetalie
2. clasa Cestode: Taenia solium, T. saginata, T
;i chiar inapd. Evolufia parazitului de la stadiul de ou pdni la cel
(lc metacercar dureazi aproximativ 70-100 de zile.
3.3.1.1. Clasa Trematode
Fasciola hepotica
Transmitere
Fasciola hepatica determini o boald numitd fasciolozd
gdlbeazd (deoarece parazitllproduce icter mecanic prin
Metacercarul ajunge in gazda intermediard reprezentatd de
crbivore gi accidental de om. Omul se infecteazdprin consumul
ciilor biliare).
de ap5 cu metacercari sau de vegetale contaminate, pe care le
Parazitttl este un organism hermafrodit, are formd de
oonsum[ crude sau nersp6late corespunzitor.
gi prezintd pe suprafala corpului spini curbafi spre inapoi,
Dupi ingestie, ceriarul iese din chist, strdbate peretele intes-
ajut6 la inaintarea sa, dar impiedicd intoarcerea. Localizarea
tinal gi ajunge in ficat, stabilindu-se in canalele biliare. Aici de-
in canalele biliare.
vine adult gi depune ou6, la aproximativ trei luni de la momentul
Dimensiunile Fasciolei sunt de 2-3 cmin lungime gi 0,1-1,5
infectdrii.
in lilime. Datoriti hlimii mari, deplasarea se face prin
corpului in comet, cu partea ventrald,in afard. Fala ventral[
Tablou clinic
doud ventuze (cea apicald servegte drept cavitate bucal6) gi un
Tablou clinic cuprinde doud perioade:
genital, prin care sunt eliminate oudle.
Ciclul biologic
l. perioada de invazie - in care parazitul trece din tubul di-
gestiv spre canalele biliare, in drumul sdu producdnd mici focare
Ouile sunt depuse in canalul biliar, de aici ajung in intes
necrotice sau microabcese, cu inflltrate in care predomini eozino-
vor fi eliminate in mediul extern odat6 cu materiile fecale.
filele. Clinic se manifest[ prin: astenie, alterarea st[rii generale,
nu sunt embrionate in momentul elimindrii. pentru embri
febr6, durere in hipocondrul drept, eozinofilie (20-40%\, urtica-
au nevoie de un mediu acvatic, in care embrionarea se
rie, diaree sangvinolent[;
in decurs de cdteva zile,incondilii favorabile de temperaturl:
zile la 23-25'C, 25-35 de zile la I 2- I 8 "C. 2. perioada de localizare - parazitul determini leziuni ale
epiteliului biliar care favoizeazd pltrunderea agenfilor microbi-
Dupd embrionare, din ou iese o larv[ ciliatd,nrmitdmi
care inoatd prin ap5 pentru a g6si gazda intermediard potriv eni, cu aparilia infecliilor secundare. Parenchimul hepatic dintre
canale se atrofi az6, rezultdnd ciro zahepaticd. Clinic, manifest[rile
 98 Monica Moldoveonu Wrusologie, bacteiiologie, parazitologie pentru asistenli medicali 99

cuprind: stare generald alterati prin febri gi astenie, durere

sistent[ in hipocondrul drept, eozinofilie joasi (sub l0%),
biliar6, icter mecanic, infecfii bacteriene secundare.

Diagnostic
Diagnosticul se pune cu ajutorul unui examen
zitologic ca test de confirmare, completat de datele oferite
artamnezd, ecografi e, examen computer tomograf, procentul
eozinofile.
T[atament
Tratamenful cuprinde administrarea de emetini, bi
sau, mai nou, cu triclabendazol sau nitazoxanid. Flg. 17. Taenia saginata (stinga) ti
Toenia solium (dreaPta).
3.3.1.2. Clasa Cestode
a. Generaliti{i b. Taenia solium
Cestodele sunt viermi aplatiza[i, cu corpul format din Boala produsi de acest parazit este numit[ teniazd.
multe segmente: de la 3 pdnd la 4 000, care se numesc Parazitul are corpul format din aproximativ 900 de proglote.
Lungimea poate varia de la trei pdn6 la zece metri.
ln fiecare proglot sunt produse circa 50 000 de ou[. Pe misurd ce
Capul teniei se numegte scolex, iar corpul poart[ den
imbdtr6nesc, proglotele se desprind de strobill, in numflr de trei
de strobil. Fixarea teniei de mucoasa intestinald se face prin
pdn[ la cinci odat[ qi vor fi eliminate in materiile fecale. Oulle
tuzele qi c6rligele cu care este prevdzut scolexul.
pot supraviefui citeva luni in mediu.
Tr6iesc in intestinul gazdei, cu scolexul fixat de
qi proglotele suspendate in lumen. De obicei, se localizeazd
Oul are formd ovalar[ 9i conline un embrion previzut cu $ase
i
ileon. cdrlige, de unde gi denumirea de embrion hexacant.

Sunt parazili hermafrodili: fiecare proglot prezinti Ciclul biologic. Proglotele eliminate in scaun vor contamina
tipuri de organe reproducltoare. gazda intermediari - porcul. in intestinul acestuia, sub acfiunea

in evolufia loE au nevoie de o gazddintermediari, pentru
voltarea stadiului larvar.
sucului gastric, embrionii ies din ou[, ajung in circulatia sangvinl
qi, mai departe, in musculatura striatl unde se vor transforma in
larve veziculare, numite cisticerci.
Contaminarea omului se realizeazi in urma consumului de
came de porc cu cisticerci, incorect prelucratl termic. in intes-
tinul subfire, paraziftrl se fixeazi de mucoas[ 9i se va dezvolta'
 Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali l0l
100 Monica Moldoveanu

c. Taenia saginata
astfel incdt, la doul sau trei luni de la momentul infectirii, aj
Taenia saginata pwaziteazd omul in forma sa adult6, iar bo-
la stadiul de adult (cu o lungime de trei pdni la cinci metri).
vinele in forma larvari.
Omul se poate contamina gi cu oui de Taenia solium, si
Parazitul adult atinge lungimi de 5-10 m, fiind mai mare decdt
in care se produce cisticercoza.
T. solium, gi este alc[tuit din I 000 pinl la 2 000 de proglote. Fie-

care proglot poate confine de la 90000 la 125 000 de ou6, intr-un

Tablou clinic. De obicei, prezenla parazitului in intestin
an parazitul producdnd circa 600 de milioane de ou6!
determind o simptomatologie evidentd. Uneori, au fost
T saginata se localizeaztr de obicei la nivelul jejunului'
simptome minore, cum ar ft disconfort abdominal, consti
Ciclul biologic este acelagi ca gi la T. solium, excep[ia fiind
diaree, astenie, modificdri ale apetitului, insomnie.
faptul c[ cisticercii se dezvoltl la bovine, acestea fiind gazdele
Diagnosticul se pune in urma examindrii macroscopice
intermediare.
microscopice a proglotelor, sau a scolexului, eliminate ?n
Tablou clinic
fecal.
Datoriti elimindrii proglotelor intre scaune , prezenla patazi'
tului este observat[ de persoana infectati, care sesizeazdtrecerea
Tfatament
proglotelor prin regiunea anald. Unii pacien{i pot acuza dureri
Tratamenful se face cu albendazol.
abdominale, grea[d, modificiri ale apetitului, insomnie, irasci-
bilitate, astenie.
Cisticercoza
Diagnosticu I se bazeazdpe examinarea proglotelor eliminate
Omul se poate contamina cu oud de Taenia solium.
gi a scolexului.
ies din oui gi disemineazl pe cale circulatorie in diferite
gi organe, situalie in care se produce cisticercoza. Astfel, omul
devine gazdd intermediar[.
Tfatament
Tratamentul constd in administrarea de niclosamid, mepacrinS.
Localizarea cisticercilor se face mai frecvent la nivelul siste-
mului nervos central, ins[ pot fi gisifi gi in globul ocular, subcu-
tanat, mugchi, flcat, pl5m6ni.
d. Taenia eehinococcus
Taenia echinococcus este un parazit de mici dimensiuni, sub
Cele mai tolerate forme sunt cele cu localizare muscularl qi
subcutanati. in localizirile cerebrale, in evolulie se inregistreazi
un centimetru, care are drept gazdd definitivi ciinele, iat gazda
intermediard este reprezentati de erbivore, accidental qi omul.
crize epileptice, tulburdri psihice (stiri confuzive, depresie, de-
gradare intelectuali etc.), cefalee, hipertensiune intracranian[ Ciclul biologic. Oulle sunt eliminate din intestinul cdinelui
gi vor fi ingerate de gazda intermediari. DupI ingestie, embrio-
(caructerizat6 prin cefalee, grea[d,virs6turi). Localizareaocular6
poate duce la corioretinite gi decolrri de retind, cu afectarea acui-
nul este eliberat din ou, p[trunde prin mucoasa intestinal[ 9i
tifii vizuale care poate merge p6ni la orbire. prin sistemul circulator, ajunge in ficat, creier, pl6m6ni, splin[,
rinichi unde se transformd intr-o veziculS denumiti chist hidatic
 102 Monica Moldoveanu
sau hidatidd in interior, chistul conline un lichid limpede, nu
plastic apa de stdncd, secretat de larva inchistati.
Manifestirile clinice depind de localizarea chistului hi
in localizarea cerebral[, semnele clinice apar rapid in evo
datorit[ producerii hipertensiunii intracraniene : cefalee,
turi, deficit motor, tulburlri de vorbire, apatie, dezorientare te
poro-spa(iali, tulburlri de comportament. in localizdrile
cerebrale, dezvoltarea chistului hepatic poate dura 20-30 de ani.
Localizareahepatici determind hepatomegalie, durere in hi
condrul drept, greald, vlrsaturi. Ruperea chistului hidatic hepa
poate duce la urticarie, icter, angiocolitd, goc anafilactic, echino-
coccozd secundarl gener alizatd'
Chisturile localizate la nivelul cordului pot duce la aparilia
unor complicalii precum pericardita qi rupturile ventriculare.
in localizarea osoas5, se produce erodarea osului, consecin{a
fiind aparilia fracturilor patologice.
Hidatidoza pulmonari este adesea asimptomatic[, chistul
fiind descoperit intdmplStor la un examen radiologic de rutini.
Diagnosticul se bazeazd pe examen radiologic, ecografic, to-
mografie computerizatd, examen serologic - ELISA pentru de-
tectarea anticorpilor specifi ci.
T[atament
Tratamentul consti in ablafia chistului, administrarea de al-
bendazol, mebendazol.
3.3,2. Nemathelmin{ii
Nemathelmin{ii sau nematodele sunt viermi cilindrici cu di-
morfism sexual (sexe separate), prezenli la peste jumitate din
popula{ia globului. Masculii sunt mai mici, av6nd in general
jumdtate din dimensiunea femelelor.
Virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 103
3.3.2.1. Ascaris lumbricoides
Rezervorul de infectie este omul infectat ot patazili adul{i.
Prevalenla ascaridiozei depinde direct de nivelul igienico-sanitar
al populafiei, deorece rispflndirea ouilor in mediul extern este
favoizatd de absenfa sistemelor de canalizare a apei, depunerea
pe sol a materiilor fecale, consumul de zarzavatttri, fructe 9i le-
gume nespilate, manipularea alimentelor cu mdinile nespilate.
Femela de Ascaris lumbricoides mdsoat'S 20-25 cm, iar para'
zitul mascul este mai scurt, misurdnd 10-15 cm.
Ciclul biologic
Femela elimini zilnic aproximativ 250 000 de ou6 neembrio-
nate. Embrionarea se produce in mediul extern, pe sol, la tem-
peraturi de 2O-23"C, in aproximativ 30-40 de zile.
Omul se infecteazl prin ingestia de ou[ embrionate aflate pe
vegetale nespilate corespunzdtor.
Fig. 1 8. Ascoris lu mbri coides.
Ajunse in duoden, din oui ies larvele. Acestea pitrund prin
peretele intestinal 9i ajung in ficat, unde se matureazi par{ial timp
de patru zile. De aici ajung in pl6m6ni, unde igi continul pro-
cesul de maturare. Dupi 7-10 zile, distrug peretele alveolelor 9i
pitrund in bronhii, trahee qi faringe. De la acest nivel, fie sunt
 104 Monica Moldoveanu Wrus ologie, bacteriologie, parazitologi ep entru as is tenli medicali I 05

eliminate printr-un acces de tuse, fie sunt inghifite gi ajung
intestin unde devin adulti.
intregul ciclu evolutiv, de la ou la adult, se intinde pe o
oad[ de doui luni.
Manifestiri clinice
Manifestirile clinice infazade migralie sunt minore,
fice. Astfel, in ascaridioza pulmonard, simptomatologia
cuprinde tuse seaci, febr6 moderati, dispnee, dureri
nale. in ascaridioza intestinald,tabloul clinic prezintE dureri ab-l
dominale, anorexie, vdrsituri, tulburtrri ale tranzitului intestinal,
malnutrilie.
Durata de vial6 este de 15-60 de zile pentru mascul 9i de 30-90
de zile pentru femel6.
Ciclul biologic
Parazilii adulli trdiesc la nivelul cecului. Dup[ acuplare, fe-
mela se indreapti spre anus gi depune oudle embrionate in pli-
rurile anale, apoi moare.Migrarea femelei se produce pe parcursul
nopfii, cdnd persoana infectati doatme. Depunerea oudlor pro-
duce un prurit intens. in urma gratajului, ouile ajung pe degete qi
npoi in cavitatea bucal6. in duoden, larvele ies din oud, ajung la
nivelul cecului gi acolo se maturizeazdpdnl la stadiul de adulfi.

Complica(ii
Complicaliile posibile sunt: obstrucfie intestinali, peritonitl,
icter mecanic, apendicit6, abces hepatic, fenomene urticariene.

Diagnostic
Fig. 20. Enterobius vermiculoris (Oxiurrc vermiculdris).,
Diagnosticul se face prin examen coproparazitologic. Exa-
minarea macroscopic[ a materiilor fecale evidenliazl prezenfa Transmiterea posibil[ datoritd nerespec-
in colectivitate este
p ar azililor adulli eliminaf i. tdrii normelor de igiend personali: sp[larea mdinilor cu apd 9i
sipun.
Tratament O alt[ modalitate de autoinfec]ie este reprezentatl de elibe-
Tiatamentul const6 in administrarea de levamisol, mebendazol. rarea larvelor din oui in pliurule anale qi migrarea lor prin intes-
tin p0nd in cec, unde vor deveni patazili adulli.
Simptomatologia este dominat[ de pruritul anal intens, care
3. 3. 2. 2. E ntero bi u s ve r m i c ularis (Oxi uris vermic ularis)
va determina leziuni de grataj, insomnie nocturni, somnolenli
Infestalia cu Enterobi,s vermicularis (oxiuris vermicular-
diurn6, iritabilitate, astenie, scdderea randamentului intelectual.
ry' determind enterobioza sa,o oxiuroza. Aceast[ boal[ este mai
frecvent[ in colectivitdlile de copii. Diagnostic
Femela are o lungime de l0 mm, iarmasculul de 5 mm. Corpul Diagnosticul se realizeazdptin evidenfierea femelei in regiu-
parazitului este sublire, ca un fir de ald, de culoare alb_g6lbui. nea anal[ sau eviden{ierea oulor prin metoda amprentei anale.
 106 Monica Moldoveanu l4rusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 107

T!atament in perioada de stare a bolii, tabloul clinic inregistreaz[ febr[,

Tratamentul constl in administrarea de mebendazol dureri musculare generalizate, fenomene urticariene, edeme pe-
albendazol. fiorbitale, hemoragii subconjunctivale.
Fazade convalescen![ a bolii incepe la l-2 luni dup[ infestare
3,3.2,3. Trichinella spirolis pi corespunde inchistlrii larvelor: febra scade, dar durerile mus-
Infestalia ct Trichinella spiralis determinl boala oulare gi fenomenele alergice vor persista.
trichinelozd. in formele grave de boald, larvele p[trund in miocard, pl6-
Parazitul femel misoard aproximativ 3-4 mm, iar
mdni, sistem nervos central, determinlnd manifestiri specifice
l-2 mm. Femela este vivipare.
tieclrei localizdri.
Ciclul de viafi
Parazitul ajunge in tubul digestiv al omului sub forml de
Diagnostic
inchistat[ in musculatura striat[ a animalelor. Omul se in
Diagnosticul se ob,tine prin corelarea mai multor date: con-
in urma consumului de carne de porc contaminat6 (cel
sumul recent de carne de porc, aspectul clinic, eozinofilia m arcatd,
frecvent), carnea nefiind prelucrat[ termic corect. Larvele
creatinfosfokinaza crescutE, lactatdehidrogenaza crescutl, elec-
eliberate din chist sub acfiunea sucurilor digestive qi ajung
intestin, unde se maixizeazd. Femela depune larve, mobile, tromiograma anormald. Diagnosticul imunologic se bazeazd pe
num[r de 500-1500, intr-o perioad6 de 5-6 s6pt6m6ni. rezultatele obfinute prin reaclie ELISA, latex aglutinare, PCR.
pitrund in sistemul circulator, iar dezvoltarea lor conti Diagnosticul parazitologic cuprinde eviden{ierea larvelor in
la nivelul musculaturii shiate, unde larvele se spiraleaz[ gi mugchii striafi.
inchisteazl in decurs de 4-5 saptdmdni.
Tratament
Tratamentul const[ in administrarea de mebendazol
thiabendazol.

3.3.2.4. Genul Toxoc sra

Genul Tbxocarainclude 16 specii de nemathelminfi, de impor-
tanli medicali fiind Tbxocara cati (la pisicl), Tbxocara cani (a
Fig. 21 .Trichinella spiralis. cdine) qi Ascaris suum (la porc). Sunt mai frecvent intdlnili la
animalele ftrlst[pdn.
Simptomatologie Ou6le acestor paraziti pot supraviefui in mediul extern chiar
Boala debuteazi la cdteva zile de la ingestia cirnii contami- doi ani. Viermii adulli de Toxocara sunt intdlnili numai la ani-
9i
nate, cu dureri abdominale, diaree, vdrs[turi. male gi niciodati la om.
 108
Monica Moldoveanu
Toxocaroza este determinatd de prezenta in diverse
formei larvare a speciilor T. cati, T. cani, Ascaris suurn.
Transmiterea se face pe cale digestivi, prin ouile de pe
vegetale, blana animalelor.
Animalele infectate depun pe sol materii fecale care
ou5 de toxocara. in intestinul sublire al omului, ouile
larvele caie traverseazd,peretele intestinal gi p[trund in
unde se vor inchista, cel mai frecvent in.ficat.
Tablou clinic
Migrarea larvelor prin lesuturi poate produce
trecroze, infiltrate cu eozinofile. Produc sindromul de larva
grans visceralis, caracaterizat clinic prin astenie, febri,
fenomene alergice, hepatomegalie, mialgii, aritmii, pericardi
corioretinitd, cecitate unilaterald, anorexie, pneumonie, eozi
filie persistenti.
Diagnostic
Diagnosticul se bazeazd pe aspectele clinice, rezultatele
investigafii paraclinice precum reacfia ELISA, examen oftalmo-
logic, radiologic, ecografie, Cl RMN. Certitudinea diagnosticu.
lui se bazezi pe identificarea larvelor in sput[ sau in gramuloame
tisulare.
Tiatament
Tratamentul const[ in administrarea de albendazol, thiabenda-
zol sau dietilcarbamazind.
Wrusologie, bacteriologie, parazitologie penttu as istenli medicali I 09
3.4. Entomologie medicall
Artropodele sunt organisme hematofage, unele dintre ele fiind
;i vectori de transmitere a unor boli virale, parazitare,bacteriene.
Unele artropode pot provoca leziuni cutanate.
3.4.1. Sarcoptes scabiqe
Sarcoptes scabiae produce boala numitd scabie salu rdie.
Este o insectb de mici dimensiuni: femela atinge 350-450 mi-
croni, iar masculul 200-250 microni.
Pe tegumentul uman, insectele se acupleazd, la nivelul axilei,
fbselor, plicii cotului gi a spaliilor interdigitale. Femela sap[ ga-
lcrii in tegument, inaint6nd 2-3 mm pe zi, gi depune zilnic cdte
2-4 ond. Ouile eclozeazddup[ cdteva zile, larvele ies la suprafafa
pietii gi se matureazd devenind adulfi. Galeriile sdpate de femele
nu, in general, L-2 cm gi un traiect inzigzag.
Nlanifestiri clinice
Principalul simptom este pruritul, datorat fenomenului de
sensibilizare a gazdei la oulle qi materiile fecale ale parazitului.
Pruritul este mai intens noaptea (deoarce ouile sunt depuse pe
parcursul nop{ii), iar infec{iile bacteriene sunt frecvent intdlnite
datoriti leziunilor de grataj.
Sursa de imbolndvire este reprezentati de omul infectat, trans:
miterea realizdndu-se prin contact tegumentar. Indirect, transmi-
terea se mai poate face gi prin lenjerie contaminatE, articole vesti-
mentare contaminate, pe care femela supraviefuiegte 48 de ore.
Diagnostic
Diagnosticul se face cu ajutorul examenului microscopic al
ou[lor de parazit recoltate din galerii.
 Monica Moldoveanu

Tfatament
Tratamentul se face cu: lindan, permethrin sau t

3.4.2. Pediculidae
Omul este parazitat de pdduchi din speciile Pediculus CAPITOLUL 4
manus capitis, Pediculus humanus corporis qi genul P
pubis. Cele trei specii produc boala n:umitd pediculozd.
plduchilor este de aproximativ o lun[.
MICOLOGIE
Durata de viali a

Habitat
- P. capitis - pe firele de pdr ale extremitSlii cefalice;
- P. corporis -pe lenjeria de corp; 4.1. Nofiuni generale
- P. pubis - pe pdnrl pubian, dar poate tr6i gi in regi
axilari, torace, abdomen. Sub termenul de micozd sunt reunite o serie de afecfiuni de-
tcrminate de mai multe specii de microorganisme, numite fungi,
Simptomatologie levuri sau ciuperci microscopice. Micologia este qtiin{a care
Pediculoza, indiferent de localizare, se manifestd prin studiaz6 aceste ciuperci microscopice, precum 9i efectele lor no-
insotit de papule roz, care se pot infecta in urma leziunilor cive asupra organismului invadat.
grataj. in mod normal pe tegu-
Aceste microorganisme se gdsesc
mentele gi mucoasele omului: cavitatea nazal5', cavitatea bucal[,
Diagnostic
intestin, organe genitale. Bolile acute 9i cronice, ca qi terapia pre-
Diagnosticul se pune pe descoperirea parazililor adulli sau
lungitl cu antibiotice, favorizeaz[ inmul{irea levurilor gi produ-
oullor pe firele de p6r sau pe articolele vestimentare.
cerea de infecfii micotice.
in func1ie de localizarea lor in organism, micozele se impart
Tratament
in:
Pediculoza se trateazE cu gampon, loliuni gi creme cu insecl
- micoze superficiale - numite qi dermatomicoze, sunt cele
cid. Hainele gi agternuturile se sterilizeazi.
mai rdspdndite; afecteazi straturile superficiale ale pielii qi
fanerelor (pir, unghii), de exemplu, onicomicozele;
- micoze profunde - mai pulin frecvente, afecteazd fesutul
celular subcutanat, muqchii, oase, viscere, de exemplu,
candidozele.
 tt2 Monica Moldoveanu
4.2. Tricofifia
Tricofilia este o dermatomicozddeterminatd de ciuperci
zite din grupul Tricophiton: Tricophyton violaceum,
crateriformis etc.
Boala este extrem de contagioas6. Sursa de infecfie este
zentatd atdt de om, cdt gi de animale: cai, vite, cdini, pisici
Transmiterea se face direct prin fragmente de pdr,
scuame, Si indirect, prin obiecte contaminate.
Leziunile selocalizeazd la nivelul scalpului, in barba adul{i
(sicozis tricofitic), dar qi pe restul tegumetelor gi unghii (
comicoze tricofitice).
Din punct de vedere clinic, deosebim:
tricofilia uscatd - tegumentul prezinti leziuni rotunde
ovalare, izolate sau confluente, cu dimensiuni cuprinse
tre 0,5 qi 4 cm, acoperite de scuame. Firele de pir
friabile, cele mai multe fiind rupte la l-3 mm de la pu
de emergenl5;
tricofifia inflamatorie - se prezintl sub forma unui p
unic, ugor proeminent, cu dimensiuni de 1-5 cm,
cu pustule foliculare. Se localizeazl la nivelul scalpului
al regiunilor acoperite cu p[r de la nivelul fetei.
Diagnosticul sebazeazd pe aspectele clinice ale leziunilor
pe rezultatul analizdrii la microscop a firelor de plr gi
recoltate de la nivelul leziunilor.
Tratamentul cuprinde badijondri cu iod, clotrimazol, griseo-
fulvind.
4.3. Favusul
Fawsul este o afecfiune paruzitard produs[ de Tricophyton
schonleini (Achorion schonleini), care debuteazdin copilErie gi
mai rar la vdrsta adult5.
Ylrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali II3
Transmiterea bolii se face in mod direct, de la omul bolnav
rar de la animale), sau indirect, prin obiecte contaminate'
Afecteazd,mai ales pielea capului, insi poate interesa qi pielea
gi unghiile. in stadiile severe se produce pierderea pirului
suprafele intinse ale scalpului, alopecie qi cicatrice cu alopecie
definitiv6 a p6ru1ui).
Diagnosticu I se bazeazdpe aspectul clinic qi examenul micro-
ic al crustelor gi firelor de Pir.
Tratament. Este recomandat6 indep6rtarea crustelor 9i folo-
de
llrea qampoanelor qi cremelor cu ketoconazol 9i administrarea
piseofulvind, itraconazol, fluconazol.
4.4. Microsporia
Microsporia este o boald patazitard frecventi gi contagioasd,
transmisa direct de la omul sau animalul bolnav 9i prin intermediul
obiectelor contaminate. Este produsa de obicei de Microsporon
tuudouini,fiind localizatS la nivelul scalpului qi al pielii glabre.
Clinic, in evolu{ia bolii se pot observa placarde cu diametrul
de 2-5 cm, acoperite de scuame cu aspect cenuqiu' La suprafafa
placardelor, firele de pdr sunt rupte la aproximativ 3-5 mm de la
punctul de emergenld.
Diagnosticul sebazeazdpe aspectul clinic al leziunilor qi pe
examinarea la microscop a firelor de pir recoltate de la nivelul
leziunilor.
Tratamentul este asemlnitor cu cel al tricofiliei'
4.5. Epidermofi{iile
Epidermofifiile sunt afec{iuni cutanate superficiale date de
ciuperoi din genut epidermofitonilor care p[trund in derm, dar nu
afecteazdfirul de Plr.
 ll4 Monica Moldoveanu
Din acest grup fac parte epidermofilia inghinald qi
tal6, pitiriazisul versicolor gi eritrasma.
Epidermofilia inghinald este int6lnitd in special la
transmite prin contact sexual, dar gi prin obiecte conta
Infecfia este favorizatE de obezitate, diabet zaharat,
locald etc.
Clinic, leziunile sunt localizate la nivelul plicii i
unde se extind spre organele genitale externe. Inijial apar
rogietice care se dezvolti gi se unesc in placarde mari,
noase, scuamoase.
In mod direct sau indirect, parazitttl ajunge din regi
inghinalE in spaliile interdigitale unde va determina aparilia
noi leziuni.
Pitiriazisul versicolor. Este o epidermomicozd cu e
cronicS, avdnd ca agent etiologic ciuperca Malassezia
Aceasta se glseqte in mod normal la nivelul tegumentului,
inmul{irea sa este favorizatdde temperaturd gi umiditate c
(vara sau in regiunile tropicale).
Clinic, se caracterizeazi prin aparilia unor pete rotunde
ovalare, izolate sau confluate in nigte pllci de mirime variabi
de culoare galben-inchis pdni la maroniu, acoperite cu sc
fine. Pruritul este inconstant asociat cu aceste leziuni. Locali
rea lor este mai frecventd la nivelul toracelui gi abdomenu
Petele au o culoare mai deschisd comparativ cu
neafectat deoarece bronzarea la nivelul lor nu are loc. in ti
iemii, petele par si dispar[, odatd ce tegumentul din jur igi pi
bronzul.
Eritrasmu este o epidermomicozi produsd de Microsporon
minutissimum.
Factorii favorizan[i ai acestei infecfii sunt: clima caldl
umedI, igiena defi citar6, transpiralia excesiv[, obezitatea,
t:ul zaharat, stlrile de imunodeficien![.
l'lru,sologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali I l5
(llinic se caracterizeazdpin aparilia in zona inghinalS a tlnor
roqietice, de mirimea unui bob de linte, care se m6resc ai
intr-un placard ovalag cu diametrul de 5- 10 cm, aco-
cu scuame fine. Odat6 cu m6rirea placardului, culoarea sa
cafenie. Mai pot fi afectate coapsele, regirttrea perianalS,
nele genitale externe, ganful submamar.
Diagnosticul epidermofiliilor se face pe baza aspcctttlui clinic
pe examenul microscopic al scuamelor recoltate de [a suprafala
ilor.
Tratamentul epidermofifiilor cuprinde aplicarea de pomezi
imicotice, badijonari cu alcool iodat, la care s(] adaugd clotri-
mnzolul gi griseofulvina.
4.6. Candidoza
candidoza este o boal[ produsd de candida Qlbicons cate
trltieqte saprofit in tubul digestiv al omului sdnltos, fiind
intr-un
cchilibru perfect cu flora intestinald.
Factorii favorizanfi ai infecliei includ antibioterapia prelun-
gitd, terapia cu imunosupresoare, diabetul zahatat, SIf)r\, collstl-
rnul de anticoncep{ionale, tratamentul antitricomoniazic'
in raport cu localizarea, aspectele clinice sunt diferite. Ast-
fel, localizarea la nivelul mucoasei bucale determin.l leziuni ero-
zive sau depozite albicioase, detaqabile, asociate cu senza{ia de
nrsur6, xerostomie. Localizarea pe mucoasa vulvo-va gi nalS pro-
duce inflamalie, eritem, prurit, senzafia de arsurS, secre{ii vagi
nale purulente cu miros fetid.
Tratamentul cuprinde sp[lituri cu substanfe alcaline, badijo-
nSri cu glicerinl boraxata, administrarea de fluconazol, ketoco-
nazol,stamicin, clotrimazol etc. sub form[ de tablete pentm ad-
ministrarea ora15, creme sau ovule pentru aplicarea locali'
 116 Monica Moldoveanu

4.7. Actinomicoza
Actinomicoza este produsl de o ciupercd din genul
I
ces, care determinl leziuni localizate in pielea
regiunii
faciale, mdinii qi piciorului. Ciuperca trdiegte
in apd, in
grdunlele de cereale, frunze etc.
CAPITOLUL 5
Transmiterea se face la nivelul leziunilor
de continuitate
in trma introducerii parazihrlui in organism
odat[ cu alimen
infectate. RECOLTAREA PROBELOR
Diagnosticul se fune in laborator, prin evidenfierea
pa
BTOLOGICE $I PATOLOGICE
lui in produsele recoltate de la nivelulleziunilor.
Pentru tratarea acestei afecfiuni se recomand[
admini
de ioduride potasiu, clotrimazol, amfotericind.

5.1. Generalitlti
Rezultatele examenului microbiologic depind intr-o mare
ln[sur[derespectareaunornorlnegeneraleprivindrecoltarea'
trnnsportul gi conservarea produselor biologice'
Recoharea
- Informarea qi instruirea corectd a pacienfilor'
-Asigurareamaterialelorsterilenecesarerecoltirii:seringi,
ace, ePrutete etc.

-Prelevareaprobelortrebuiefrcutiobligatoriuinainteain-
stituirii tratamentului cu antibiotice'
Recoltarea se tealizeazd respectdnd regulile de asepsie'
pentru a preveni contaminarea probelor'
_Marcarearecipientelorconlin0ndprobelerecoltatetrebuie
fbcutd cu aten{ie, vizibil, cu etichete autocolante' cu datele
minimale de identificare : numele qi prenumele pacientului'
data recoltirii, secfia, salonul, num[rul cererii de analizd'
 ll8 Monica Moldoveanu
5.2. Recoltarea probelor biologice
5.2.1. Singele
Hemocultura este metoda prin care se detecteazd
microorganismelor din s6nge, acesta fiind in mod normal
Sdngele se recolteaz[ prin punclie venoasd efectuati la
plicii cotului. Toate materialele utilizate trebuie si fie sterile
tru evitarea contamin[rii probei.
Pentru examenul microscopic direct, sdngele se
din pulpa degetului mijlociu sau inelar, care va fi in
dezinfectatd. Dupd infeparea cu un ac steril, prima piclturi
indepdrtatd, apoi se rccolteazd urmitoarea picEturi expri
nivelul tegumentului. Sdngele se depune pe lam[ sub fc
frotiu. Lama se eticheteaz6 qi se trimite apoi la laborator.
5.2.2. Exsudatul faringian
Recoltarea se face dimineafa, pe nemdncate, inaintea
bucale, cu ajutorul unor tampoane de vatd nehidrofild, sterili
gi protejate prin menfinerea in eprubete sterile. prelevarea se
inaintea instituirii tratamentului cu antibiotic sau antimicotic.
5.2.3. Exsudatul nazal
Se recolteaz6 cu un tampon de vat[ steril, cu tiji su
inaintea instituirii oricirui tratament antibiotic. Dup6 prele
probei, tamponul de vatd este introdus intr-o eprubetd, care va
etichetati gi trimisl la laborator c6t mai curdnd posibil.
5.2.4. Sputa
Prelevarea probei se face prin tuse spontani gi profundE.
se va recolta saliva, ci secrelia eliminatd in urma efortului de
DupE cl6tirea gurii cu ser fiziologic steril, pacientul expectorea
llrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali I 19
recipient steril, de plastic, cu gur[ largl qi capac ermetic,
vafi trimis spre examinare in cel mult dou[ ore. Daci acest
nu este posibil, recipientul va fi pflstrat la frigider la 4oC'
cazul pacientilor cu tuberculozi pulmonard se recolteazi sputa
matinal[.
24 de ore, in rest doar sputa
5.2.5. Secrefiile oculare
Recoltarea secrefiilor oculare are ca scop izolarea 9i identi-
germenilor implicafi in etiologia blefaritelor, conjuncti-
gi a afecfiunilor purulente ale pleoapelor. Secreliile ocu-
sunt recoltate pe tampon de vatd steril, care va fi introdus
eprubet[, iar colec(iile purulente sunt punclionate ctt un ac
il, se exprim6 confinutul, acesta fiind preluat pe ttn tampon
Itcril sau aspirat intr-o seringd.
5.2.6. Secrefiile otice
Recoltarea secreliilor otice se efectueaz[ in vederea identifi-
oltrii germenilor patogeni prezenfi in conductul auditiv extern.
Recoltarea se face cu ajutorul unui tampon steril, prin migcSri
in conductul auditiv. Tamponul steril se intro-
ugoare de rotafie,
tluce intr-o eprubetI, se eticheteazi 9i se trimite la laborator in
vederea examinlrii.
5.2.7. Urina
Recoltarea pentru sumarul de urin[ se face din prima urin[
de diminea![, intr-un recipient steril, in volum de 10-25 ml. Se
impune o toalet[ local[ riguroasi cu ap[ 9i slpun'
Recoltarea pentru uroculturi se tealizeazd din prima urinS de
dimineafd, din jetul intermediar, intr-un recipient steril care va fi
manipulat cu grij[ pentru evitarea contamindrii. $i in acest caz se
impune toaleta local[ cu apd 9i sipun inaintea recolt6rii.
t20 Monica Moldoveanu
mecllcall l2l
l4rusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli

Atenlie: urina l[sat6 la temperatura mediului

mult de dou[ ore nu mai ofer[ garanlia unor rezultate
- Prevenirea rdspdndirii agenlilor microbieni in r6ndul pcr-
sonalului gi al colectivit[1ii.
examenelor bacteriologice. * Daci prelucrarea probelor nu este posibil[ c0t mai cur6nd
dupd prelevare, ele vor fi refrigerate la 4oC.
5.2.8. Materiile fecale
Examenul coproparazitologic estl metoda utilizatd
detectarea qi identificarea parazililor intestinali.
face din scaunul emis spontan, in recipiente speciale. Cu aj
lingurilei cu care este prevdzut recipientul, se recolteaz[
mente din2-3 zone diferite ale bolului fecal. Se aleg fi
suspecte, cu mucus sau urrne de sdnge. Examenul trebuie
de trei ori, la un interval de 3-4 zile, datoriti posibilitdlii
rezultate fals negative
Pentru coproculturd, materiile fecale sunt recoltate in
ente numite coprocultoare, cAt mai cur6nd de la debutul bolii
inaintea inceperii terapiei antimicrobiene. Transportul probei
laborator se face in maxim doud ore de [a recoltare.

5.2.9. Secrefiile vaginale gi uretrale

La blrbat, recoltarea secreliei uretrale se face dimi
inainte de micliune, din meatul urinar, cu o ansd steril[ sau
pon de vatb steril.
La femei, impreund cu secrefiile uretrale se recolteaz[ gi
vulvo-vaginale.

5.3. Transportul qi conservarea probelor

biologice
Dupd recoltare, probele necesitd transportarea cdtre
ratorul de analize, folosind medii adecvate de transport.
Condilia microbiologicl inifial6 a probei trebuie menli
td pentru o perioadd de timp cdt mai mare.

CAPITOLUL 6 trilor organismului sau poate avea urmEri nedorite: se-
PROCESUL INFECTIOS
6.1. Defini{ii
Procesul infeclios este rezultatul interacliunii dintre
patogen qi gazd6, interacfiune aflati sub influen{a factori
mediu.
Infeclia este rezultatul invadirii qi proliferlrii in
gazdd a microorganismelor patogene. Poate fi
genetalizatl
localizatd, exogeni (agentul patogen provine din mediul i
juritor) sau endogeni (agentul patogen provine de la bolnav)'
6.2. Etapele procesului infecfios
Incubalia reprezint[ perioada de timp scursS de la
infect[rii p6nd la aparilia manifest6rilor clinice'
Debutul reprezintl perioada de inceput a bolii, in care
insiclios sau brusc, manifestdri nespecifice de tipul:
inapeten!6, febr[, dureri musculare.
Perioocla cle stare este etapa in care tabloul clinic este
conturat, durata qi intensitatea manifest[rilor clinice fiind
dente de virulen{a agentului patogen implicat qi de capaci
apdrare a gazdei.
llru,;ologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 123
Convalescenla este etapa in care starea clinici incepe sI re-
la normal.
Vindecarea se poate face cu revenirea la normal a tuturor
. Uneori, bolile se pot croniciza, evolu0nd pe o perioadi
lun96.
6.3. Factorii determinan{i ai procesului infec{ios
liactorii determinanli ai procesului infec{ios sunt reprezentali
sursa de infecfie, calea de transmitere qi starea de receptivitate
oryanismului.
Sursa (izvorul) de infeclie este reprezentatd de organisme in
a avut loc invazia gi multiplicarea germenilor gi care genereazd
climin[ in mediul inconjurdtor diverqi agenli patogeni.
Sursa de infeclie este reprezentatd de:
- om - in stadiul de bolnav sau purtitor de germeni; elimi-
narea agenlilor infecliogi se poate face prin sputI, secrefii
nazofaringiene, sdnge, urind, materii fecale, secrelii vagi-
nale, lichid seminal;
animale - au rol de sursi in bolile comune omului gi ani-
malelor, numite antropozoon oze : rozdtoare (rabia, salmo-
l' neloza), porc (trichineloza), c6inele (rabia), pisica (toxo-
plasmoza) etc.;
insecte - cu rol de vectori in transmiterea bolilor infecfioa-
se (de exemplu, !6n!aru1, musca tse-tse etc.).
Tr ans mi t erea agenlilor infecf io gi se r ealizeazdpe multiple cii :
hJriana, sangvini, contact sexual, transplacent ar, apdqi alimente
dontaminate, miini murdare etc.
" Stsrea de receptivitate reprezintd o capacitate insuficientl de
nplrare a organismului in fala agresiunii germenilor. Vdrsta este
tun aspect important, extremele de v6rstd avdnd o stare ridicatd
124 Monica Moldoveanu
de receptivitate pentru boal[, pe de o parte prin irna
sistemului imun la nou-n5scufi gi prematuri, pe de altl
datorit[ uzurii organismului la persoanele vdrstnice.
mijloacelor de apirare a organismului temporari sau
(convalescenli, imunosupresoare, bolnavi de cancer, in
HIV/SIDA) cre$te, de asemenea, receptivitatea.
6.4. Factorii favorizan{i ai procesului in
6,4.1. Factorii naturali qi de mediu
Procesul infecfios se dezvoltd atunci cdnd mijloacele
de ap[rare ale organismului sunt depigite: fie datoritl
lor temporare sau definitive, in cadrul terapiei r
la bolnavii imunodeprimali, in perioadele de convalescenfl
unor boli etc., fie datoritd virulenlei agen(ilor patogeni.
Clima gi fenomenele meteorologice, precum gi factorii
grafici, au o influen![ deosebitd asupra apariliei proceselor
fioase.
Astfel, temperatura scizuti din anotimpul rece favorizeazl
ducerea virozelor respiratorii. Ploile torenliale gi inundaliile
impr6gtierea pe sol a reziduurilor menajere, contaminarea
de apd, inundarea subsolurilor, astfel fiind favorizatdaparilia a
meroase boli: dizenterie, salmonelozd, hepatitI virald de tip A
Factorii geografici influenleazd aparifia bolilor prin lati
dine, altitudine, formd de relief, clima specifici. Particulari
geografice intervin in ciclul biologic al unor vectori, asi
intrefinerea gi favorizarea bolilor transmise de acegtia (de
plu, malaria, des intdlnit[ in regiunile tropicale gi subtropi
6.4.2. Factorii economici gi sociali
Sunt multipli, cu o mare importanfi in epidemiologia boli
infec{ioase:
Vlrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 125
- nivelul de trai - condilioneazl existenla surselor de apd
potabil6, existen{a sistemulni de canalizare, condiliile de
locuit, obiceiurile alimentare, accesul la educalie;
aglomeririle umane - datorate rdzboaielor sau producerii
rmor calamitili naturale (inundafii, cutremure), fav orizeazd
transmiterea interuman6 a infecliilor, la aceasta contribu-
ind qi igiena deficitar[, alimentalia insuficient5, inexisten-
!a surselor de apd potabili gi a sistemului de canalizare;
- profesia - cei care lucreazd, in abatoare, industria de prelu-
crare a cirnii, pielirie, laboratoare de analizd, unitili sani-
tare etc. au un risc crescut de contractare a unor boli infec-
Iioase;
gradul de culturi sanitari - poate fi crescut informdnd po-
pula{ia prin mijloace media asupra modalitililor de trans-
mitere a bolilor infecfioase gi a mdsurilor de profilaxie,
educa{ia sanitari efectuatd in unitIlile de invd!6mdnt, co-
optarea diverselor grupuri populalionale in proiecte ecolo-
gice etc.
, 6.5. Ciile de transmitere a microorganismelor
patogene
'
Orgunis-ele receptive se pot infecta pe cale directd sau indi-
tpctd, aqa cum reiese din tabelul urmltor:
| , Tabelul 11. Tlansmiterea agen{ilor infec(ioqi

126 Monica Moldoveanu
, - ae1 (infgqlii g1ipele, trlgrcglg?g
* m6ini puld_a1e-($g -e5_e_qplglgpstt@A) _ __
obiecte contaminate
6.6. No{iuni de epidemiologie a bolilor
infecfioase
Procesul epidemiologrc cuprinde suma factorilor
biologici, economici gi sociali implicali in aparilia,
evolulia unei boli in cadrul populafiei.'
Morbitlitateareprezintdstarea de a fi bolnav. in context
miologic, termenul de morbiditate se refer[ la totalitatea
nivirilor existente in cadrul unei popula{ii.
Forrne de manifestere a procesului epidemiologic
Manifestarea sporadicd * reflectl o situatie
-
c[ bun[ gi se caracterizeazil prin aparilia unui num6r
de caztri, fErl legdtur[ intre ele, raportate la mare di
atdt spafial, cdt gi temporal (de exemplu, tetanosul).
- futranifestarea (morbiditatea) endemicd - se ca
zeazdprintr-un num[r variabil de imbolnlviri, intdlni
anumite grupuri populafionale qi regiuni geografice,
tbrma unor cazuri dispersate care uneori pot cre$te ca
ven(I. Endemia se referi la persistenfa unei boli
sein cadrul unei populafii.
Manifestarea (morbiditatea) epidemicd - cuprinde un
m[r relativ mare de imbolnlviri ap[rute intr-un i
l/irus o logie, bac teriologie, p arazitologie pentru asistenli medic ali 127
scurt de timp, cu legdturi intre cazul inilial gi cele ap[rute
ulterior, epidemia putdnd rlmdne localizatd, sau, dimpotri-
v5, se poate extinde pe o regiune mai mare (de exemplu,
gripa).
- Munifestareu (morhiditatea) pandemicd. - se caracteri-
zeaz6. printr-o extensie spaliali deosebit[ a cazurilor de
imbolnlvire, la populafia unui continent sau chiar la nivel
mondial, cu legituri evidente intre cazuri (de exemplu, ho-
lera, gripa, infeclia cu HIV/SIDA).
6.7. Propriet[file macro- qi microorganismelor
participante la procesul infec(ios
,r Microorganismele implicate in procesul infeclios posedl o
lcrie de caracteristici, care le conferd capacitatea de producere a
bolilor infeclioase.
Invazivitatea este capacitatea microorganismelor de a depSgi
fiijloacele locale de apdrare (bariera anatomici a pielii, flora
nrprofiti), p6trunz6nd in organism.
Patogenicitatea este proprietatea microorganismului de a de-
Iprmina boala, dep6gind mijloacele de apdrare ale gazdei.
.
, Wrulenla este proprietatea care ii conferi agentului infeclios
producerii unei forme mai grave de boal6.
Bosibilitatea
Tbxigeneza - reflect6 secretia qi excrefia de cltre bacterii a
unor substanle toxice pentru organism, care vor determina simp-
tlrmatologia specificl a bolii.
" Antig"ni"itateo este dati de posibilitatea producerii unui r[s-
'Jiuns imun specific, cu producerea de anticorpi indreptafi impo-
lriva agentului infecfios.
I De cealalti parte, macroorganismul implicat in procesul in-
fccfios posed[ o serie de mijloace specifice gi nespecifice de ap6-
rtrre, aga cum sunt descrise in continuare.
I
128 Monica Moldoveonu
6.8. Rela{iile dintre microorganisme
intre indivizii apa(indnd unor specii diferite, se pot
anumite tipuri de relalii:
simbioza- este o relatie extrem de strdns6 intre indivi
care niciuna dintre specii nu are de suferit;
comensualismul - entitatea comensual[ triieqte 9i se
neqte pe seama gazdei,lard a'i aduce prejudicii;
mutualismul - este o asociafie biologicl benefici,
doud organisme aducdndu-gi servicii reciproce ;
parazitismul adevirat este o relafie in care gazda are
- acfiunea celulelor fagocitare, carenla de vitamine A gi C, con-
-
suferit in urma acliunii parazitului.
6.9. Apirarea organismului. Mijloace de
aplrare specifice gi nesPecifice
ptin
Apdrarea antiinfecfioas[ a organismului se realize azd
loace nespecifice qi specifice.
1. Mijloace nespecifice de aPtrrare
Bariera anatomicd a tegumentelor Si mucoaselor tep
o piedicl impotriva pitrunderii germenilor in organism prin
mite particularitIli:
- integralitatea pielii;
- impermeabilitatea pielii ;
- p.F/-ul acid al unor mucoase (de exemplu, mucoasa v
nal[);
- flora saprofitd prezentl pe tegumente gi mucoase;
- protejarea mucoaselor prin substanfe chimice cu
bactericid[ (de exemplu, prezenla lizozimului in lac
saliv6, secref ii nazale).
Virusblogie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 129
Fagocitoza este o reaclie nespecificl de apirare a organis-
mului, in care se produce inglobarea gi distnrgerea microorga-
nismelor patogene de citre anumite celule numite macrofage:
monocite, histiocite, celule Kupffer (lumenul sinusoidelor he-
patice), macrofagele intra- sau extrasinusoidale din ganglionii
limfatici etc., sau microfage, celule fagocitare ,,profesioniste"
din s6ngele circulant: polimorfonucleare, diferen{iate in neutro-
fi le, eozinofi le, bazoflle.
Factorii care pot contribui la compromiterea fagocitozei sunt:
multiplicarea extracelul ard a bacteriilor, rezistenfa bacteriilor la
sumul de alcool etc.
2. Mijloace specifice de aplrare
Apdrarea specificd a organismului este asiguratd de imunitate.
Imunitotea este dat[ de totalitatea mecanismelor de apdrare
ale organismului la acfiunea unor elemente strdine organismului
(virusuri, bacterii, azili).
par
Declanqarea reac{iilor imrme are loc in prezenla particulelor
strdine organismului - numite non-self. Componentele proprii
ale organismului sunt recunoscute ca atare qi nu determind reacfii
imune din partea acestuia.
Imunitatea poate fi: nmorali gi celulari.
a. fmunitate umorald (pe cale sangvin6), asigurati de lim-
focitele,B (o subpopulafie de globule albe), care se transformd
in plasmocite, acestea avdnd capacitatea de a sintetiza anticorpi
(sinonim imunoglobuline).
Anticorpii sunt proteine secretate de limfocitele B, ca rispuns
la introducerea in organism a tmor particule str[ine, rumite anti-
gene. Antigenele sunt reprezentate de bacterii, parazili, virusuri,
venin, vaccin, dar gi de celule alterate ale organismului: celulele
hrmorale.
 130 Monica Moldoyeanu
Imunoglobulinele pot fi :
* IgM - reprezintd 5-10% din totalul imunoglobulinelor
serul uman, flind primii anticorpi care apar dupi
cu antigenul. Sunt prezen\i pe suprafafa limfocitelor B
receptori pentru antigene qi constituie anticorpii de rds
primar. Evidenlierea lor in ser semnificd o infectie
IgM dispare din ser, fiind inlocuit de IgG;
- IgG - sunt anticorpi de rispuns secundar, apar dup6 IgM
reprezintd majoritatea imunoglobulinelor serice (p este 7 \Yo
Valori crescute ale IgG pot persista perioade lungi sau chi
toatd viala. Pot traversa placenta, asigurdnd nou-ndscutul
o imunitate temporarS, in primele gase luni de via(h;
- IgA- sunt anticorpi care se g[sesc in ser (IgA sericd), dar
in lacrimi, colostru, saliv[, secrelii nazale, bronqice gi ga
trointestinale (IgA secretorie). Sunt sintetizate de limfocite,
le B prezente in mucoasa tubului digestiv qi cea respiratorie,
Sunt secretate in cantitate mare in colostru, asigurdnd pro-
teclia antimicrobian[ a nou-n[scutului ;
- IgD - se g[sesc in ser in cantitate mic5, avdnd o importan![
imunologicd redus[. Se g[sesc pe suprafafa limfocitelor B
alSturi de IgM, cu func{ie de legare a antigenelor;
- IgE - se g[sesc, de asemenea, in cantitate mici in ser; apar
dupl contactul cu antigene parazitare qi au rol important in
producerea alergiilor.
b. Imunitatea celulord - este asiguratd de limfocitele T, cu ac-
fiune citotoxici, macrofage, histiocite, gi este indreptatd impotriva
celulelor proprii organismului, infectate sau transformate malign.
Acest tip de imunitate asiguri distrugerea celulelor invadate de
germeni -
bacili Koch, virusuri, intervine in apbrarea impotriva
micozelor sistemice gi in boli provocate de protozoare.
I'irusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 13 I
6.10. Metode de laborator utilizate in stabilirea
diagnosticului etiologic al bolilor
infecfioase
Diagnosticul bolilor infeclioase se realizeaz[ prin corobora-
rea datelor oblinute in timpul anamnezei gi a examenului clinic
general cu rezultatele testelor de laborator.
Rolul asistentului medical in bolile infeclioase este unul ex-
trem de important, deoarece el ia, cel mai adesea, primul contact
cu bolnavul. Datorit[ posibilitdlii de transmitere interumand a
rcestei categorii de boli, el va nota riguros contaclii pacientului
gi va lua primele mdsuri de limitare a transmiterii.
Anamneza oferd date asupra simptomatologiei bolii (febr[, ce-
t-alee, astenie,inapetenlI etc.), asupra unor antecedente medicale
ale bolnavului (starea de graviditate, anumite afecliuni sau trata-
mente care au dus la scdderea imunitdlii organismului), condiliile
de via!6 (traiul in aglomerdri umane, sursele de api potabild etc.),
profesiunea (contactul cu animalele, expunerea profesionalS la
sAnge din laboratoarele medicale etc.).
Examenul clinic general se efectueazdpe aparate gi sisteme,
notAndu-se in flqa pacientului toate modiflcdrile observate.
Examenele de laborator permit identiflcarea agentului etiolo-
gic, prin utilizarea mai multor metode directe qi indirecte.
6.10.2. Metode directe
Examenul microscopic direct prin coloralii specifice - necesiti
efectuarea untti frotiu prin etalarea in strat sublire a materialulul
microbian pe o lamd de sticl6, care va fi uscatd, fixatd 9i colorat[,
apoi frotiul va fi examinat la microscop' Microorganismele vor
ap[rea in mod specific in cdmpul microscopului, permildnd iden-
tifi carea caracteristicilor acestora. Cea mai utilizatd este c oloralia
 l'irusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 133
132 Monica Moldoveanu
spectrofotometric. Reacliile au loc in aparate automate sau
Gram, care clasific[ bacteriile in Gram-pozitive gi G semiautomate.
tive, direc{iondnd diagnosticul.
Izolarea germenului tn cultura purd. Clltivarea agenfilor
Depistarea Ag microbiene Si a anticorpilor - se rcalizeazd se face pe medii nutritive, care sd asigure condilii op-
ajutorul mai multor reaclii: de multiplicare a acestora. Pentru a obline o cultur[ purl

- presupune punerea in contact a

reaclia de precipitare vor face retreceri din culturile iniliale, polimicrobiene gi, in
genului, care este solubil, cu anticorpul corespunzitor, i timp, se vor utiliza medii care sd asigure dezvoltarea ger-
formarea complexelor antigen-anticorp. Reaclia pe care urmlrim sd il izolEm gi impiedicarea dezvoltlrii
decelarea unor antigene bacteriene (de exemplu, toxi i de asocia{ie. Dupd oblinerea unei culturi pure, se trece la
sau virale (de exemplu, AgHbs); lprecierea caracterelor de cultrr6: mlrimea coloniilor formate,
reaclia de aglutinare - antigenele sunt de naturd
hrl, culoarea etc. gi la examinarea microscopicl pe frotiu
flxat gi colorat a germenilor din cultur6.
culard (celule bacteriene, hematii); este o reaclie in
formarea complexelor imune antigen-anticorp apare
Antibiograma este o metodi care permite stabilirea sensi-
laml sub formd de grunji, vizibili cu ochiul liber (rezul
bilitAtii sau rezistenlei la antibiotice a germenului identificat in
pozitiv al reacfiei);
gultura microbianS. Rezultatele oblinute vor fi clasificate ca re-
reacfia de imunofluorescen![ - are ca principiu legarea
ilstente, intermediore sau sensibile la acfiunea unui anumit anti-
ticorpilor marcali cu substanle fluorescente (de exemplu,
biotic. Este foarte important6 deoarece permite stabilirea unui
izocianatul de fluorescein[ - culoare galben-verzui), de
lrotament lintit.
antigenele microbiene, rezultdnd complexe antigen-anti-
corp care vor putea fr vizualizate la microscopul cu fluo- 6.10.3. Metode indirecte
rescen!5. Permite identificarea antigenelor, dar gi a anticor-
pilor;
- Diagnosticul serologlc permite depistarea gi dozarea anti-
corpilor specifici indreptafi impotriva unui agent bacterian
reacfia ELISA (Enzyme-Linked Immunosorbent Assay) -
sau viral, de tip IgM sau IgG.
este o metod6 care permite atdt identificarea antigenelor,
c6t qi a anticorpilor, avdnd acelagi principiu ca qi reaclia
- Intradermoreacliile presupun injectarea intradermici a
unei cantitifi mici de substan!6, in vederea stabilirii gra-
de imunofluorescenli, insi anticorpii sunt legali in mod dului de rezisten{[ a individului, fa]5 de acea substan{[, de
specific de o enzimi (peroxidaza). Anticorpii sunt ataqa{i exemplu, intradermoreacfia la tuberculin[, :utilizatlpentnr
de un suport solid (de obicei, placi de plastic cu godeuri). testarea sensibilitdlii la bacilul Koch (agentul etiologic al
Apoi anticorpii marcafi enzimatic vor forma complexe tuberculozei).
antigen-anticorp. Formarea complexelor imune are ca re-
niltat o modificare de culoare care va putea fi detectati
134 lvlonica Moldoveanu
6.11. Prevenirea $i combaterea bolilor
infecfioase
6.11.1. No(iuni generale
in vederea prevenirii apariliei bolilor infeclioase, este
interventia cumulat6 asupra celor trei factori determinanfi ai
cesului infeclios: sursa cle'infec{ie, transmiterea qi starea
ceptivitate a individului.
Sursa de infeclie. Acfiunea asupra izvontlui de infeclie
supune depistarea precoce a caznrilor de boli transmisibi
vederea limitirii extinderii lor. Vor fi identificali gi contacfii
znrilor iniliale, care vor fi supravegheali prin examen cl
teste de laborator repetate. Sunt indicate:
- supravegherea medicald a colectivit[lilor de copii;
- controlul medical, periodic Ai la angajare, al
din unit[file de copii;
- controlul medical al lucrdtorilor din industria alimentari:
dustria de prelucrare a cdrnii, industria de prelucrare a
telui, unit[file de patiserie-cofetdrie, imbutelierea apei qi
uturilor rdcoritoare, magazine alimentare, restaurante etc.
Transmiterea. Pentru a preveni transmiterea unor boli, po
fia trebuie informati asupra posibilitdlilor de evitare a
minirii gi infec{iei, prin controale medicale periodice,
tarea nomelor de igiend personali qi comunitar6 etc.
in vederea intreruperii c[ilor de transmitere, se recurge
aplicarea unor metode de distrugere a organismelor
sterilizarea, dezin fecfia, dezinsecf ia, der atizarca.
6.11,2. Sterilizarea
Acliunea factorilor fizici - temperatur[, uscdciune -
bacteriilor are o impofianld crescntS in practica medicali,
labaza tehnicilor de sterilizare.
llirusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 135
Sterilizarea este o metodl care permite distmgerea cu elimi-
completi a microorganismelor patogene sau nepatogene vi-
-
uri, bacterii, parazi\i, ciuperci, prezen{i pe un suport material.
Se pot folosi mai multe metode de sterilizare:
[. sterilizqre prin cdldurd umedd, care utilizeazd:
* vapori de api sub presiune autoclavul, necesitAnd
- un con-
trol strict al timpului de incdlzire, temperaturii qi presiunii;
aceastd tehnic[ este indicatd pentru sterilizarea fagelor qi pan_
samentelor, instrumentar chirurgical, diverse articole meta_
lice, din cauciuc, sticld sau porfelan;
-pasteurizare * este utilizatd, in industria alimentard, in spe-
cial pentru pasteurizarea laptelui, dar qi pentru unele medii
de culturd; aplicarea acestei metode are ca efect reducerea
numSrului de germeni, prin distrugerea speciilor bacteriene
cu poart[ de intrare digestivd;
* fierbere
- este un procedeu utilizat pentnr sterilizarea ace_
lor, seringilor qi diverselor obiecte metalice, ins[ nu are o
eficien15 de 100%, deoarece unele virusuri sau unii spori pot
fl rezistenli la flerbere;
2. sterilizare prin cdldurd uscatd, care ttilizeazd:
- etuva cu aer cald * Poupinel aceastl metodd uti ljzeazd etuve
-
electrice, termoreglabile, de formd cubicd sau cilindrici, in
care aenrl circuli pentru a asigrra o repariizare uniformi a
clldurii; in interior prezintd rafturi metalice pe care vor fi
a$ezate materialele care urrneaz6 a fi sterilizate: articole de
sticld, porfelan, pulberi, uleiuri etc.; metoda nu este reco_
mandatd pentm obiecte de plastic, cauciuc, substanfe infla_
mabile etc.;
-incdlzirea la rogu * este o metodi folositl pentru steriliza-
rea ansei bacteriologice; bucla ansei este incdlzitdla flaciri
pdnl cOnd devine rogiatici, astfel microorganismele sunt
distruse prin carbonizare;

136 Monica Moldoveanu
- -
flambarea este o metode folositd pentru steri
melor, pipetelor, eprubetelor, prin trecerea lor prin
astfel fiind distruse microorganismele de pe suprafafa
prin radialii UV
3. sterilizarea
Radiafiile UV sunt emise de l6mpi speciale, folosite
reducerea fiumlrului de agenli microbieni din sili de
camere, piese de mobilier.
6.11.3. Dezinfec(ia
Dezinfectia cuprinde totalitatea mijtoacelor 9i metode
losite pentru distrugerea virusurilor, bacteriilor, parazililor 9i
percilor, cu scopul de a impiedica apari;ia sau transmiterea
boli. Este un procedeu care urmireqte distrugerea
patogeni de pe tegumente $i diverse obiecte: obiecte de
chiuvete, termometre, incubatoare, podele, grupuri sanitare
Pentru dezinfecfie se folosesc: apa oxigenatd, alcoolul
cloramina, hidroxidul de sodiu, varul nestins (oxidul de
acid boric, formol etc.
6.11,4. Dezinsecfia
Dezinseclia reprezintd. ansamblul mij loacelor folosite
combaterea gi prevenirea inmullirii unor vectori - insecte, pii
jeni, care pot asigura transmiterea unor boli infeclioase
paruzitarc la om sau pot constitui ele insele izvor de infec(ie
exemplu, fanprii). Aceast[ metod[ se aplici in spitale, locui
unitdlile de alimentafie public6, gcoli, farmacii, laboratoare. Se
losesc substanle insectifuge (de exemplu, naftalina) san insecti
(organoclomrate - DTT, organofosforice etc.)
Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 137
6.11.5. Deratizarea
Deratizarea este un complex de mdsuri prin care se combat
loz[toarele diunitoare: goareci, qobolani. Pe l6ng6 pagubele ma-
iale pe care le pot produce, ei constituie un real pericol pen-
tru sdnltate, transmildnd boli precum trichineloza, toxiinfectiile
llimentare, leptospirozele etc. Se adopt[ mdsuri profilactice, care
\izeazd impiedicarea accesului rozdtoarelor (de exemplu, etan-
leizarea clSdirilor, indep6rtarea resturilor alimentare) Si
mdsuri
propriu-zise de combatere: folosirea unor substanle chimice
respiratorii sau de ingestie (aplicate pe momeli alimentare) care
produc moartea rozitoarelor. Dintre metodele modeme de com-
batere a rozitoarele se recomand[ utilizarea aparatelor cu ultra-
rtmete. Se pot folosi qi mijloace mecanice de combatere, de tipul
eapcanelor, mai pulin eficiente ins[.
6.12. Medica{ia profilacticl qi curativl
impotriva organismelor Patogene
6.12.1. Chimioterapia antiinfec{ioas[
Chimioterapia antiinfeclioas6 este o metodd terapeutic6 care
utilizeazd substanle chimice pentru combaterea infecliilor pro-
cluse de diverqi agenfi patogeni. Introducerea acestei modalitali
cle tratament a dus la o creqtere importanti a ratei de supraviefuire
postinfeclie.
Chimioterapicele sunt medicamente cu acliune toxici asupra
germenilor patogeni: bacterii, fungi, virusuri,paruzi1i. Sub aceas-
ti denumire, in sens mai larg, sunt incluse qi chimioterapicele
anticanceroase.
Chimioterapicele trebuie s[ indeplineasc[ o serie de condifii:
sd fie lipsite de acliune toxicd asupra organismului, s[ aibd spec-
tru larg, penetrabilitate buni in lesuturi 9i activitate bactericidS.
 138 Monica Lloldoveanu Virusologie, bacteriologie, parazitologie penlru asistenli medicali 139

Aplicarea chimioterapiei anti-infecfioase trebuie sE '- Dezinfectantele pentru aplicarea pe supra-

- sunt utilizate
de: fala obiectelor: instrumente metalice, piese de mobilier,
agentul etiologic implicat; podele etc.
- proprietdlile chimioterapicului care urneaz[ sd fie
nistrat; clasele pentru tratarea bolilor infecfioase.
I qi 2 sunt utilizate
starea de sdndtate a pacientului (v6rsta, patologiile I lor asupra microorganismelor patogene poate fi:
ate, alergiile medicamentoase, statusul imunologic); a) efect bactericid -consti in distrugerea ageniilor micro-
interac{iuni medicamentoase ;
i; efectul este asigurat de medicamente precum: penicilina,
costul tratamentului. losporina, gentamicina, rifampicina;
b) efect bacteriostatic - medicamentele cu efect bacterio-
Clasifi carea chimioterapicelor ttatic nu distrug germenii, insi impiedicl multiplicarea acestora:
l. Antibiotice eritromicina, tetraciclina, clindamicina.
a) Antibiotice beta-lactamice : Germenii patogeni pot fi rezistenli la acliunea chimioterapi-
peniciline: Ampicilini, Amoxicilind, Oxacilin6, penici cclor, aceasta capacitate putand fi natural[ - rezisten{a natural[
6 unor specii bacteriene, sau dobanditd - datorat[
mai ales unor
Penicilin5 V);
cefalosporine: Cefalexin, Cefaclor, Cefuroxim, C mutafii cromozomiale.
pentru testarea sensibilitalii la antibiotice se recomanda efec-
monobactami Aztreonam, Carumonam ;
:

tuarea antibiogramei, aceasta permitand efectuarea unui tratament

carbapeneme : Imipenem, Meropenem, Ertapenem.
in trei categorii:
b) Macrolide: antibacteriene (Eritromicina) [intit. Rezultatele antibiogramei vor fi clasificate
gi anti
(Nistatina). scnsibil - S, intermediar - I, rezistent - R' Medicamentele de
prim6 intentie sunt cele din clasa S.
c) Aminoglicozide: Gentamicini, Kanamicin5, Streptomicini.
Dintre chimioterapice fac parte 9i:
d) G I ic op ep t i d e : Yancomicina.
chimioterapice antifungice: Ketoconazol, Miconazol,
2. Chimioterapice de sintezl
Clotrimazol;
Sulfamide : sulfadiazina, sulfometoxazol.
medic amente antiviral e :
Antituberculoase : izoniazida.
- aciclovir: virus herpetic, citomegalovirus, virus Epstein-
Chinolone : ciprofl oxacin, norfloxacin.
Barr;
Unele antifungice (Ketoconazol) gi antiparazitare ( ganciclovir: virus herpetic, citomegalovirus;
nidazol).
-
- famciclovir: virus herpetic, virusul hepatitic B, virusul
3. Antiseptice gi dezinfectante
varicelo-zosterian;
- Antisepticele- sunt indicate pbntru aplicarea pe - zidovudin[: HIV;
te gi mucoase: apa oxigenatd, iodul, betadina. lamivudini: HIV;
-

140 Monica Moleloveanu
- amantadini gi rimantadind: virusurile gripalej
- interferonul alfa: virusul hepatitei B qi C.
Medic ament e ant ihe lmintic e :
- mebendazol: Ascuris lumbricaides, Enterobiu,s
cularis;
- albendazol: Ascaris lumbricoides, Enterobius
laris;
- tiabendazol: trichinelozi;
- levamisol: Ascaris lumbricoides;
- niclosamida: Taenia solium Si T. saginata.
6.12.2. Vaccinoterapia
Combaterea germenilor patogeni gi a toxinelor produse
aceqtia se poate face prin administrarea de anticorpi (
rapie pasivd) sau prin stimularea producerii anticorpilor de
organismul gazdd, prin vaccinare (imunoterapie activd), in
cial cu scop profilactic.
Serurile imune folosite pentru imunizarea pasivi pot fi
loge - recoltate de la persoane aflate in convalescen{i, sau
terologe -
seruri oblinute in urma imunizlrii animalelor.
in raport cu antigenele folosite, serurile imune se impart in:
seruri imune antimicrobiene: de exemplu, seruri anti
tococice;
seruri imune antitoxice; de exemplu, serul antitetanic;
seruri imune mixte.
Imunitatea pasivi oblinuti prin administrarea serurilor i
se instaleazd rapid, imediat in cazlul administrdrii intra
sau la citeva ore pentru celelalte c[i de administrare.
Datoritlinstaldrii lente, imunizareaprin vaccinare
se
?n scop profilactic.
Vaccinarea profi lacticd ltilizeazd, vaccinuri cu
atenuafi (de exemplu, vaccinul antirujeolic, BCG),
Ittt
Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenll medlcall l4l
i omorAli prin cdldur6, radialii etc. (de exemplu, vacoinul
irabic, vaccinul antiholeric), vaccinuri care confin toxine mo-
, numite anatoxine, cu proprietEli imunogene (de exem-
u, anatoxina tetanicE purificat[ gi adsorbit[ -ATPA).
Autovaccinttl reprezint6 vaccinul preparat prin izolarea unei
ini bacteriene sau virale de la un individ gi folosit numai pen-
vaccinarea pacientului de la care s-a fbcut izolarea.
in funclie de numirul tulpinilor continute, vaccinurile pot fi
- confin o singur6 tulpin[ bacteriani sau viral[ (de
u, vaccin antirujeolic) sau bi-, tri-, polivalente (de exem-
vaccinul diftero-tetano-pertussi s).
Administrarea vaccinurilor se poate face pe cale:
intramuscular5 : AIPA, antihepatitic B ;
intradermici: BCG;
subcutanati : vaccin antiruj eolic ;
oral6 : vaccinul antipoliomielitic.
Imunitatea oblinut[ se instaleaz6 lent, dupi 2-3 slptlmdni,
lnsi poate dura cdliva ani, in func1ie de vaccinul administrat, ln
general intre I gi 7 ani.
Fiecare larA igi stabilegte calendarul nalional de vaccindri, in
tirncfie de situalia epiderniologici specifici zonei geografice res-
pective, care este obligatoriu penfru toatd populalia gi este gratuit.
Schema de vaccinare adoptatd de lara noastr[ cuprinde:
vaccin BCG - vaccinarea antituberculoasfl;
vaccinul antipoliomielitic - VPOT;
- vaccinul trivalent DTP - antidiftero-tetano-pertusis;
vaccinul DT - impotriva difteriei gi tetanosului;
vaccin antihepatiti B;
utili
vaccin antirubeold, rujeolE.
142 Monica Moldoveanu Virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 143

6.12.3. Fitoterapia i mai grave. in bolile cronice, produsele fitoterapeutice au mai

Omenirea afiilizatplantele din cele mai vechi timpuri, un rol adjuvant, contribuind la ameliorarea simptomelor
alimentafie, cdt qi pentru alinarea suferinfelor. imbundtilirea stirii generale.
Fitoterapia este cea mai veche metod[ de tratament, fapt Indicaliile generale ale remediilor fitoterapeutice sunt:
tat de numeroase documente, cum ar fi papirusul egiptean infecfii acute sau cronice bacteriene, virale (de exemplu,
(1550 i.H.), in care sunt descrise peste 200 de plante gripa), infestali i par azitarc ;
cu indicafiile de administrare; de exemplu, indicd ricinul ca' - hipercolesterolemia;
mediupentru constipalie. Flipocrate (460-375 i.H.), in lucra afecfiuni alergice;
,,Corpus Hipocraticum" descrie, de asemenea, mai mult de insomnii;
plante impreun6 cu modul lor de utilizare. ,,Materia Medica" carenfe vitaminice gi minerale;
I d.H.) este o lucrare ampl6, in care medicul grec Di astm brongic;
expune studiile asupra remediilor de origine vegetalS 9i ani suprasolicitar e fizicd gi intelectuald;
Galenus, medic greco-roman, formuleazi primele reguli de tulburlri ale tranzitului intestinal;
parare a remediilor din plante: siropuri, pomezi, cataplasme.
- reglarea circulafiei sangvine;
DacS in vechime aceastd metodl terapeutici se baza obezitate;
degrab[ pe observafii gi experimente, astSzi ea beneficiazfl de
- tulbur[ri de vedere;
alize chimice gi studii clinice care conflrm[ in peste 80% di hrlbur[ri de memorie;
cazwi remediile propuse de medicina popular[.
Efectul terapeutic al plantelor se datoreazi substanlelor
- reglarea tensiunii arteriale;
afecliuni dermatologice ;
mice pe care acestea le confin, numite principii active: u
cdderea p5rului;
esenfiale, taninuri, vitamine, oligoelemente, alcaloizi etc.
afecfiuni reumatice etc.
tele se folosesc intregi sau sub forml de flori, seminfe,
Aromaterapia Si gemoterapia sunt metode naturale de trata-
tulpin6.
mcnt, ramuri ale fitoterapiei.
Fitoterapia este preferatd de multe ori medicamentelor
Aromaterapia este o metodi naturistd de tratament in care
tetizate chimic datoritd efectelor secundare reduse. in
tunt folosite uleiuri obfinute din plante integrale, seminfe, flori,
pia modern6, extractele de plante se gisesc sub form[ de
ceaitrri, siropuri, tincturi, unguente etc. rlldlcini, pentru vindecarea bolilor. Caracteristicile chimice ale
in fitoterapie, sunt utilizate plantele ca extracte totale, pe rtleiurilor sunt cele care le conferl proprietdfi terapeutice.
in medicina alopat[, se izoleazl gi se extrag anumite Aromaterap ia rfiilizeazd, uleiuri esenfiale, uqor accesibile paci-

din plante. cnfilor, iar tratamentul se face sub form[ de bdi, inhalalii, masaj,
Aceasti metodi de tratament are rezultate foarte bune in uflre pot fi efectuate oriunde, fEr[ a necesita spalii special amena-

filaxie, dar qi in afecliuni u$oare qi in stadiile incipiente ale jnte sau aparatur[ medicali.
 Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali t45
144 Monica Moldoveanu

Indica{iile aromaterapiei sunt: astenie, insomnie, afec{i convalescenfa unor boli infec{ioase ;
umatice, migrene, st[ri depresive, infeclii respiratorii etc. diverse afecfiuni gastrice gi hepatice;
Gemoterapia este o metodi naturist[ de tratament care rini greu vindecabile;
zeazd" extracte ob{inute din mugurii plantelor, ml6di{e, arsuri;
mici, frunze tinere, deoarece plantele prezinti cea mai mare escare la pacienlii imobilizati;
centrare de principii active in aceste structuri. astenie;
Indicaliile gemoderivatelor sunt : hipercolesterolemie, insomnie;
ulcer gastric, alergii, tulburlri de tranzit intestinal, mi afecfiuni reumatice;
glarea tensiunii'arteriale, reglarea metabolismului, intdrirea afecfiuni dermatologice diverse ;

mului imunitar, acnee, astenie. c[derea Pdrului etc.

6.l2.4.Apiterapia
Apiterapia este o metodi terapeutici naturalS, care
-
produsele stupului de albine miere, polen, cear6,
ldptigor de matc[.
Produsele apicole au fost utilizate din cele mai vechi ti
omul procurdndu-le la inceput din cuiburile albinelor
Mai tdrziu, cregterea albinelor a devenit o practicl larg
fumizind cele necesare pentru tratarea diferitor afecliuni.
inc6 din Antichitate, existi documente care atest6 rolul
fic al mierii in arsuri, leziuni tegumentare, ea fiind
de asemenea, gi un medicament care prelungeqte viala.
Cercetdrile arheologice au dezv6luit c[ in anii 1500 i.H.,
Egipt produsele apicole erau cunoscute 9i utilizate ca
pentru mai multe afecfiuni. Multe din scrierile antice
asocierea plantelor medicinale cu mierea.
Astdzi, este o formd de terapie fundamentat[ gtiinfific,
eficienla sa este recunoscutl clinic.
Apiterapia are multiple indicafii :
afecfiuni respiratorii ;

carente vitaminice;
astenie;
 l4rusologie, bacteriologie, porazitologie pentnt asistenli medicali 147

11. Micozele superficiale afecteaz[ straturile superficiale ale

pielii 9i flanerelor'
12. Din punct de ve<lere clinic, tricofi{ia poate fi uscat[ sau

inflamatorie.
13. Printre micozele profuncle se nutndri qi onicomicozele'
14. tn tricofilia uscat[ firele de p[r sunt fiiabile, cele mai
TESTE DE AUTOEVALUARE multe fiind rupte la 3-4 cm de la ptmctul de emergenlI'
15. Favusul este o afec(iune parazitarl produsa de candida
albicans.
16. Favusul este o afecliune parazitard care afecteazil mai
ales pielea caPului'
I. Adevirat sau fals
17. Lezitlrrile caracteristice din microsporie suut localizate la
1 .
Infec{iile nosocomiale sunt dobdndite de pacienfi
in ti nivelul scalpului 9i al pielii glabre'
spitalizarii. 18. in epidermofifii, firul de pIr nu este afectat'
2. O consecin{d a infec{iilor nosocomiale
este aparifia 19. Epidermofilia inghinal[ este o afecliune fiecvent intdlnitl
infecfii respiratorii grave la pacienfii intubafi. la copiii mici.
3. Utilizareadrogurilor i.v. este principala
surs6 de infec{ie, 20. Leziunile din pitiriazisul versicolor se localizeaza la
in infecfiile nosocomiale. nivelul fefei qi Pe antebra]e.
4. Terapia cu antiinflamatoare nesteroidien
e favorjzeazd, 21. Pruritul este inconstant asociat cu lezirtnile din pitiria-
aparilia infecfi i lor nosocomiale. zisul versicolor.
5. Infecliile nosocomiare se pot manifesta crinic sub forma 22. Canclida albicans trfliegte saprofit in tractnl respirator in-
unor infeclii urinare: uretrite, cistite, pielonefrite. ferior al omultti sdn6tos.
6' Infecfiile nosocomiale pot apdrea in urma suprainfectdrii 23. Virusurile nu sunt sensibile la acliunea antibioticelor.
escarelor prezente la pacienfii cu imobilizare
prelungit[. 24. Virusurile sunt parazili strict extracelulari'
7 . Antibioterapia prelungit 25. Genomul viral este alc[tuit din ADN 5i ARN'
d favorizeazii aparilia infecliilor
micotice. 26. Bacteriofagii sunt vinlsuri care paraziteaza celulele cu
8. Tricofilia este o infeclie virali cu grad scdzut de conta_ ro1 fagocitar.
giozitate. 27. Virusul hepatitei B este un virus cu trattstrlitere hema-
9. Tricofl{ia se transmite in mod direct prin fragmente de togeni.
pir, unghii, scuame. 28. Virusurile respiratorii au cale de transtnitere parenterala.
10. Din punct de vedere al localizlrii
in organism, micozele 29. Poliomielita este o boal6 infecto-contagioas[ care afec-
se impart in micoze uscate gi micoze inflamatorii. teazilinprimul rAnd sistemul nervos central'
148 Monica Moldoveanu
Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali I 49
30. Poliomielita poate determina in unele
cazuri
flasce ale membrelor. 46. Virulenfa este proprietatea care ii
conferd agentului
31. Durata elimindrii virusului poliomielitic infecfios posibilitatea producerii unei forme mai grave
este de 7_10
in secrefiile de boal6.
nazale qi de 14-21 zile p6n[ Ia 5_6 luni
47. Patogenicitatea este proprietatea microorganismului de
materiile fecale.
32. Hemaglutinina confer5 virusurilor gripale
a determina boala, depiqind mijloacele de ap[rare ale
capacitatea gazdei.
atagare la celula gazdd.
48. Anticorpii sunt proteine secretate de limfocitele B, ca
33. Virusul gripal A este un patogen strict uman.
rlspuns la introducerea in organism a unor particule
34. Virusul gripal C este cel mai frecvent intehit
$i striine, numite antigene.
imbolnlviri grave.
49. Anticorpii sunt reprezentali de bacterii, parazili, virusuri,
35. Gripa este cea mai frecventl infecfie acutd
a veninuri, vaccinuri, celule tumorale.
respirator.
50. Apdrarea specificl a organismului este asigurati de
36. Perioada de incubatie in gripi este de l_5
zile. imunitate.
37. Anticorpii formali dupd administrarea vaccinului
51. Evidenfierea anticorpilor IgM in ser semnifici o infec{ie
pal asigur[ o imunitate de 6_l2luni.
recent[.
38. Transmiterea virusului hepatitic A se realize 52. Anticorpii IgA asigurd protecfia antimicrobiand a
azd mai a
pe cale fecal-oral6.
nou-niscutului.
39. Replicarea virald a virusului hepatitic A are 53. Diagnosticul serologic permite depistarea gi dozarea an-
loc in glan-
dele suprarenale. ticorpilor specifici indreptali impotriva unui agent bacte-
40' Drogurile cu administrare per os reprezintdun rian sau viral, de tip IgA sau IgE.
factor de
risc pentru infeclia cu VHC. 54. Reaclia ELISA permite atdt identificarea antigenelor, c6t
4l. Transmiterea VHC se reali,eaz'cel mai frecvent pe cale qi a anticorpilor.
parenteral6. 55. Sterilizarea prin cdlduri umedd utilizeazd vapori de ap6
42, in infeclia cu HIV, terapia antiretrovirald sub presiune.
scade riscul de
transmitere a virusului de la mam[ la fdt. 56. Dezinfecfia urm5regte distrugerea germenilor patogeni
43. SIDA reprezintd stadiul inilial de evolufie de pe tegumente qi diverse obiecte.
al infec{iei cu
HIV. 57. in dezinfecfie, sunt utilizate fierberea gi pasteurizarea ca
44. Perioada de stare reprezinti timpul scurs principale metode de distrugere a germenilor patogeni
de la momentul
infectirii pdn[ la aparilia manifestirilor clinice. 58. incilzirea la rogu este o metodi de sterilizare prin cilduri
45. Temperatura scizuti din sezonul rece favoriz uscat[, folosit[ pentru sterilizarea ansei bacteriologice.
eazd pro-
ducerea virozelor respiratorii. 59. Sterilizarea prin radialii UV este o metodd de sterilizare
prin cilduri umed6.
150 Monica Moldoveanu Virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali I5 1

60. Deratizarea este un complex de mdsuri prin care se
bat rozf,toarelc dlundtoare : qoareci, gobolani.
61. Datorit[ installrii lente, imunizarea prin vaccinarei
tttilizeazd it scop profilactic.
62. Aromaterapia Ei gemoterapia sunt metode naturale
tratament. rarnuri ale fitoterapiei.
63. in cadml gernoterapiei, tratamenful se face sub form[
b[i, masiri, inhalafii.
64. Gemoterapia este o metod[ terapeuticfl care
uleiurile esentiale oblinute din plante, pentru
bolilor
65. Acfiunea toxici a parazi,tilor este datoratd produgilor
metabolisrn eliberafi, care sunt toxici qi alergizanli
gazda parazitat6,.
66. Dintre metazoare fac parte ciliatele gi sporozoarele.
67. Entamoeba histolytica face parte din clasa Rhizopode.
68. Giardia intestinalis mai este cunoscutd gi sub numele
Lamblia intestinalis.
69. Giardia intestinalis are acfiune toxic6, mecanici
liatoare asupra organismului invadat.
70. Tripanosomiaza african6 este transmisd de
Anopheles.
71. Trypanosoma brucei este agentul etiologic al
Chagas.
72. Din punct de vedere clinic, malaria se caracterizeazd.
triada febr[, frison, transpira{ii.
T3.Malaria se transmite prin in{epltura femelei de
Anopheles.
74. Fasciola hepatica este un organism hermafrodit ce
localizeazd, in canalele biliare.
76. Localizarea ocular[ a cisticercozei este de obicei
asimptomaticS.
77. Cisticercoza ct localizare cerebral[ poate evolua cu cefa-
lee, crize epileptice, degradare intelectual[.
78. Taenia saginata paraziteazd omul in forma sa adultd qi
bovinele in forma larvar6.
79. Taenia saginata poate produce p6n[ la 600 de milioane
de oud pe an.
80. Chistul hidatic conline in interior un lichid numit plastic
,,apa de stdnc[".
8l. Localizarea cerebrali a chistului hidatic evolueazi frri o
simptomatologie clinic evident6.
82. Hidatidoza pulmonari este adesea simptomaticS.
83. Tratamentul in infeclia cu Ascaris lumbricoides cuprinde
administrarea de levamisol, mebendazol.
84. Omul se infecteazd ct Ascaris lumbricoides prin in-
gestia oullor embrionate aflate pe vegetale nespilate
corespunzdtor.
85. Localizarea intestinal[ a ascaridiozei produce un tablou
clinic sever, care poate merge pdnd la deces in absenla
tratamentului.
86. Simptomatologia oxiurozei este dominat[ de pruritul
anal intens.
87. Enterobioza evolueazd cu un tablou clinic complex, simp'
tomul principal fiind reprezentat de cefaleea intensi.
88. [nfectarea omului ct Trichinela spiralis se produce prin
consumul de alimente vegetale nespilate corespunzdtof,i
89.Faza de convalescenli a trichinelozei incepe la l-2 huti
dup[ infectare gi corespunde inchist[rii larvelor. '

75. Cele mai tolerate forme de cisticercozl sunt cele cu lo- 90. Tratamentul trichinelozei indic[ administrarea de mebc0r
caliz,are la nivelul sistemului nervos central. dazol. I
152 Monica Moldoveanu Virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 153

91. Citoplasma este o componenti facultativi a celulei II. Complement multiplu

riene. l. Printre consecinlele infecfiilor nosocomiale se numir6:
92. Din punct de vedere fizic, mediile de culturl pot fi si a) prelungirea spitalizdrii;
gi compuse. b) incapacitatea temporari sau definitivd de munc[;
93. in timpul vielii intrauterine fdtul este steril. c) complicatiile postoperatorii.
94. Flora saprofitd este flora normald a organismului. 2. Factorii favorizanfi ai infectiilor nosocomiale sunt:
95. in tractul digestiv coexisti bacterii saprofite numite a) cateterul urinar;
biotice cu cele patogene. b) diabetul zaharat;
96. in infecliile pneumococice antibioticul de elec{ie c) hipertensiunea arteriali.
acidul ascorbic. 3. Din punct de vedere clinic, infecliile nosocomiale se pot
97. Gonococul este agentul etiologic al blenoragiei. manifesta ca:
98. Klebsiella pneumoniae este implicat[ in etiologia ir
a)
infec{ii secundare unor dispozitive prostetice;
fiilor urinare. b)
infecfii postoperatorii;
99. Intradermoreacfia la tuberculind este utilizati in di
c)
infec{ii ale pielii qi pdrlilor moi.
ticul biologic al infecfiei cu Treponema pallidum.
4. Producerea infecliilor micotice este favorizatd de:
100. in tetanos, decesul survine in aproximativ S}Yodintre
a) terapia prelungitd cu antibiotice;
zuri, prin contractura muqchilor respiratori.
b) splenectomie;
c) boli acute gi cronice.
Rlspunsuri
5. Tricofilia:
I -A;2-A;3 -F; 4-F;5 -A;6 -A; 7 -A;8-F;9- a) este o boal[ extrem de contagioasi;
l0-F; l1-A; 12-A;13-F; 14-F;15-F; 16-A;17-
l8 -A; 19 - F; 20 - F; 2l - A; 22 -F;23 - A; 24 -F; 25 -F
b) sursa de infectie este reprezentat[ exclusiv de omul
bolnav;
26-F;27 -A;28 - F; 29 -A;30 -A; 31 -A; 32-A;33 - F
34 -F;35 -A; 36 -A; 37 - A;38 -A; 39 - F; 40 - F; 41 -A
c) este produsd de ciuperci din genul Tricophiton.

42 - A;43 -F;44 -F;45 - A;46 - A;47 -A:-48 -A; 49 - F

6. Tricofifia:
50-A; 51-A; 52-A;53-F; 54-A;55-A;56-A; 57-F a) este o boal6 cu risc scdzut de contagiune;
58 -A; 59 - F; 60 -A; 61 -A; 62 - A;63 - F; 64 -F;65 -A
b) leziunile se localizeazi la nivelul scalpului;
66-F;67 -A;68-A; 69-A;70-F; 71 -F;72-A;73- c)
leziunile se localizeazd in barba adultilor.
74-A;75-F;76-F;77 -A;78-A; 79-A;80-A; 8l -F; 7. Diagnosticul tricofiliilor se bazeazdpe:
82-A;83 -A; 84 -A; 85 - F; 86 -A; 87 - F; 88 -F; 89 -A a) aspectele clinice ale leziunilor;
90-A; 91 -F; 92-F;93 -A;94-A;95 -A;96-F;97 -A; b) rezultatul analizei la microscop a firelor de pdr recol-
98 -A; 99 - F; 100 -A. tate de la nivelul leziunilor;
154 Monica Moldoveanu
c) rezultatul analizei la microscop
leziuni.
8. Diagnosticul favusului cuprinde:
a) aspectul clinic;
b) examenul microscopic al crustelor;
c) examenul microscopic al firelor de pir.
9. Transmiterea favusului se realizeazd:
a) direct, de la omul bolnav;
b) indirect prin obiecte contaminate.
c) nu se transmite.
10. Microsporia:
a) este o onicomicozd;
b) este localizat5 la nivelul scalpului;
c) localizat[ la nivelul pielii glabre.
este
I l. Selectali afirmaliile adevlrate referitoare la microsporie:
a) este o boali frecventd gi contagioasE;
b) se transmite prin obiecte contaminate;
c) se transmite de la omul sau animalul bolnav.
12. Epidermofilia inghinald:
a) este intdlnitd in special la adul{i;
b) se transmite prin contact sexual;
c) se transmite prin obiecte contaminate.
13. Aparifia epidermofifiilor este favorizatl de:
a) hipotensiune arteriall;
b) diabet zaharat;
c) transpiratielocal[.
14. Clinic, leziunile din epidermofiliile inghinale:
a) sunt localizate la nivelul plicii inghinale;
b) sunt pruriginoase, scuamoase;
c) nu au tendinfl de extindere spre organele genitale
externe.
l/irusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali I 55
a scuamelor 15. Factorii favorizanliimplicafi in aparilia eritrasmei sunt:
a) stirile de imunodeficien{d;
b) obezitatea;
c) transPiralia excesivd.
1 6. Diagnosticul epidermofi liilor se bazeazd pe'.
a) examenul microscopic al scuamelor;
b) examenul microscopic al firelor de p6r;
c) aspectul clinic.
1 7. Tratamentul epidermofiliilor cuprinde:
a) administrarea de metronidazol in doz6 unicl;
b) pomezi cu antimicotice;
c) administrarea de clotrimazol.
18. Factorii favorizanfi ai infecfiei candidozice sunt:
a)
consumul de anticoncePfionale;
b)
terapia cu imunosuPresoare;
c)
terapia prelungitl cu antibiotice.
19. Factorii favorizan{i ai infec{iei candidozice sunt:
a) SIDA;
b) diabetul zahatat;
c) terapia cu antivirale.
20. Pentru a impiedica aparilia infecflilor nosocomiale se impun:
a) respectarea normelor de igieni individuali qi colectiv[;
b) administrarea de imunosupresoare la pacienlii intubati;
c) antibioteraPie!intit[.
21. Genomul viral este alcdtuit din:
a) ADN giARN;
b)
un singrrr tiP de acid nucleic;
c) ADN sauARN.
22. Transmiterea virusului poliomielitic se tealizeaz5;
a) pe cale respiratorie sau digestivi;
b) prin mdini murdare;
c) pe cale Parenterali.
 156 Monica Juloldoveanu wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 157

23. Factorii favorizanfi ai transmiterii virusului poli 30. Infecfia cu VHD:

sunt: a) este o infectie autonom[;
a) anotimpul cald; b) se produce simultan cu infecfia cu VHB - coinfectie;
b) aglomeralia; c) se poate suprapune unei infecfii cuVHB - suprainfeclie'
c) igiena precar[. 31. Principalii factori de risc asociafi infecfiei cu HIV sunt:
24. Paralizia din poliomielitE: a) ttilizareadrogurilor cu administrare i,v' ;
a) este cea mai sever[ manifestare a bolii; b) transfuziile de sdnge;
b) afectarea mugchilor respiratori poate duce c) contact sexual neProtejat'
c) este o complicalie rard. 32. Riscul de transmitere a virusului HIV de la mam6 la f6t
25. Tratamentul igieno-dietetic al gripei cuprinde: poate fi redus prin:
a) izolareabolnavilor; a) evitarea al6Ptirii;
b) repaus la pat; b) teraPie antiretrovirali;
c) aport hidric crescut. c) naqterea Prin cezariand.
26. in infecfia gripald: 33. in infeclia cu HIV:
a) manifestirile acnte dureazd 3-5 zile; a) SIDA reprezint6 stadiul final de evolulie;
b) tusea gi febra moderatl pot persista in perioada de b) are loc infectarea limfocitelor CD4+;
convalescen![; c) are loc o creqtere semnificativi a popula{iei de limfo-
c) endocardita bacterianl este o complicafie frecvent6. cite CD4+.
27. Sursele de infecfie pentru virusul hepatitic A sunt repre- 34. Incubafia rePrezintS:
zentate de: a) perioada de timp scursd de la momentul infect[rii
a) fructe gi legume nesp[late corespunzdtor; pdn6 la aparilia manifestirilor clinice;
b) bSuturi nesterilizate; b) o etapd a Procesului infecfios;
c) cuburile de gheald. c) etapa in care tabloul clinic este complet conturat'
28. Transmiterea VHB se realizeazl: 35. Factorii determinanli ai procesului infec{ios sunt:
a) parenteral; a) calea de transmitere;
b) aerogen; b) sursa de infecfie;
c) transcutanat. c) starea de receptivitate a organismului'
29. in infeclia cu VHC: 36. Selectali afumalialafirmaliile adevdrate :
a) cronicizarea apare in aproximativ 30%6 dintre cazuri; a) patogenicitatea este proprietatea microorganismului
b) transmiterea se realizeazdde obicei pe cale aerogen[; de a determina boala, depigind miiloacele de apdrare
c) cronicizarea este intdlnitd in peste 80% dintre cazuri. ale gazdei;
158 Monica Moldoveanu wrusologie,bacteriologie,parazitologiepentruasistenlimedicalil59

b) toxigeneza reflectd secrelia gi excrefia de c[tre 43. Anticorpii IgG:

rii a unor substanfe
toxice pentru organism, care a) Pot traversa Placenta;
determina simptomatologia specificd a bolii; b) reprezintd majoritatea imunoglobulinelor serice
c) imunitatea este datd de totalitatea mecanismelor (peste 70%);
aplrare ale organismului la acliunea unor c) valori crescute ale IgG pot persista perioade lungi'
str[ine lui (virusuri, bacterii, parazili). 44. Sterilizarea prin cildur6 umed[ utilizeazl:
37. Printre mijloacele nespecifice de aplrare ale organi a) vapori de aPd sub Presiune;
Iui se numdrl: b) pasteurizare;
a) bariera anatomici a tegumentelor qi mucoaselor; c) fierbere.
b) imunitatea umoralI; 45. Pentnr dezinfeclie se folosesc:
c) fagocitoza. a) api oxigenatd;
38. Apdrarea specificd a organismului este realizatl" de: b) insecticide;
a) imunitatea celular6; c) alcool etilic.
b) imunitatea umorall; 46. ChimioteraPicele:
c) bariera tegumentard. a) sunt medicamente cu ac{iune toxic[ asupra gerrne-
39. Anticorpii IgM: nilor Patogeni;
a) constituie anticorpii de r5spuns primar; b) aclioneazi asupra bacteriilor, fungilor, virusurilor,
b) evidenfierea lor in ser semnificd o infeclie recent[; parazililor;
c) evidenfierea lor in ser semnificE o infeclie veche. c) in sens mai larg, includ 9i chimioterapicele antican-
40. Anticorpii IgA se gdsesc in: ceroase.
a) ser; 47. Efectul bactericid:
b) salivi; a) este asigurat de medicamente precum penicilina, gen-
c) colostru. tamicina;
41. Anticorpii IgA: b) impiedici multiplicarea germenilor fbrl a-i distruge;
a) asigur[ protecfia antimicrobiani a nou-ndscutului; c) const6 in distrugerea agenfilor microbieni'
b) semnificd o infecfie microbianl recenti; 48. Efectul bacteriostatic:
c) sunt prezenfi in lacrimi, secrefii nazale gi bronqice. a) este asigurat de medicamente ca eritromicina, tetra-
42. Anticorpii IgG: ciclina;
a) sunt anticorpi de rispuns secundar; b) medicamentele cu efect bacteriostatic nu distrug ger-
b) apar dupi lgM; menii ins6 impiedicd multiplicarea acestora;
c) apar inainte de IgM. c) asiguri distrugerea agen{ilor patogeni'
 160 Monica Moldoveanu Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 161

49. incadrul vaccinoterapiei se utilizeazi: c) intdrirea sistemului imunitar.

a) imunoterapiapasivd; 57. in apiterapie se utilizeazS:
b) chimioterapia antiinfeclioas[; a) miere;
c)imunoterapiaactivd. b) polen;
50. Administrarea vaccinurilor se poate face pe cale: c) propolis.
a) subcutanat6; 58. Apiterapia este indicatd in:
b) oral6; a) astenie;
c) intramusculard. b) septicemie;
51. Fitoterapia: c) arsuri.
a) este cea mai veche metodd de tratament; 59. Pdtrundereaparazililor in organismul uman se rcalizeazd
b) ltilizeazd plante ca extracte totale; pe cale:
c) :utilizeazd" chimioterapice antiinfecfioase. a) aerogeni;
52. Printre indicaliile fitoterapiei se numird: b) digestiv[;
a) tulburdri de memorie; c) sexual6.
b) tulburdri de vedere; 60. Printre factorii care influenfeazd producerea infestafiilor
c) insomnii. parazitare se numdr6:
53. Fitoterapia este recomandatd in: a) caracterul sezonier;
a) ciderea pdrului; b) fenomenul de Parazitism;
b) tulburdri ale tranzitului intestinal; c) clima.
c) suprasolicitare fizicd qi intelectuali. 61. Printre factorii populafionali care participl la determi-
54. in cadrul aromaterapiei, tratamentul se face sub form[ de: narea infestaliilor parazitare se num[r[ qi:
a) b[i; a) v6rsta;
b) inhala{ii; b) statusul imunologic;
c) masaj. c) gradul de exPunere.
55. Gemoterapia este o metodd nahrristd de tratament ce uti_ 62. Protozoarele se imPart in:
lizeazS, extracte obfinute din: a) plathelminli;
a) mugurii plantelor; b) flagelate;
b) mlddile; c) rhizopode.
c) uleiuri esenfiale. 63. Dintre metazoare fac Parte:
56. Indicaliile gemoderivatelor cuprind: a) plathelminli;
a) migrene; b) nemathelmin{i;
b) hipercolesterolemie; c) ciliate.
162 Monica Moldoveanu Virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 163

64. Clasa Rhizopode: 71. Tabloul clinic in infectia cttTrichomonas vaginalis la fe-
a) cuprinde protozoare lipsite de organite specii mei cuprinde:
de migcare; a) prurit vulvar;
b) cuprinde organisme pluricelulare; b) uretrite, prostatite;
c) deplasarea qi hr6nirea se realizeazi cu aj c) secre{ie vaginali abundenti, alb-gdlbuie.
pseudopodelor. 72. Tripanosomiaza africand :

65. Dintre metazoare fac parte: a) este cunoscutd gi ca boala somnului;

a)Fasciola hepatica; b) este transmisd de musca tse-tse;
b) Taenia solium; c) are caagent aetiologic Trypanosoma brucei.
c) Enterobius vermicularis. 73. Trypanosomct cruzi:
66. Dintre protozoare fac parte: a) bolii Chagas;
este agentul etiologic al
a) Entamoebahistolytica; b) se transmite transcutanat, prin dejecliile insectelor
b) Taenia echinococcus; vectoare;
c) Trichomonas vaginalis. c) este inclus in grupul Stercoralia.
67. Principalele surse de Entamoeba histolytica sunt: 74. Malaria se caracterizeaz[ clinic prin:
a) comerlul alimentar stradal; a) febr6;
b) contaminarea apei potabile; b) cefalee;
c) cuburile de gheald. c) frison.
68. Localizdrile extraintestinale ale infecliei ca Entamoe 75. Tbxoplasma gondii:
histolytica sunt: a) produce boala numitd toxoplasmoz6;
a) ficat; b) se transmite pe cale digestivI;
b) creier; c) se transmite pe cale transplacentari.
c) pldmdn. 76. Toxoplasmoza congenitald:
69. Giardia intestinalis: a) se datoreazl trecerii trofozoifilor de Tbxoplasma gondii
a) determin[ o parazitozd numiti teniazd,; de la mam6 la ftt;
b) se transmite prin contact direct cu persoana infectat5; b) dac6 infeclia s-a produs in primul trimestru de sarcin6,
c) se prezintl atdt sub formi vegetativd, cdt qi sub form6 se poate solda cu avort;
chisticS. c) este de obicei asimPtomatic6.
70. Aparitia trichomonazei este favorizati de: 77. Fasciola hepatica:
a) sarcin6; a) determind o boal[ numiti g5'lbeazil;
b) menstrd; b) se localizeazd in canalele biliare;
c) infecliile cu anaerobi care inlocuiesc lactobacilii. c) se localizeaz[ in uretere.
164 Monica Moldoveanu Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 165

78. Clinic, perioada de invazie in infecfia ct Fasciola 85. Diagnosticul chistului hidatic cttprinde:
tica cuprinde: a) examen radiologic;
a) astenie; b) ecografie;
b) alterarea st[rii generale; c) tomografie comPuterizatd.
c) durere in hipocondrul drept. 86. Tratamentul chistului hidatic include:
79. Thenia solium: a) ablalia chistului;
a) are corpul format din aproximativ 900 de proglote; b) administrarea de albendazol;
b) oudle pot supravielui cdteva luni in mediu; c) cobaltoteraPie.
c) gazda intermediari este reprezentat[ de feline. 8T.ComplicaliileposibileininfestafiacuAscarislumbri-
80. Prezenla Taeniei solium in intestin poate determina coides srmt rePrezentate de:
tablou clinic care include: a) obstruclii intestinale;
a) disconfort abdominal; b) hiPertensiune intracraniand;
b) modificiri ale apetitului; c) fenomene urticariene.
c) abces hepatic. gg. in ascaridioza intestinalS manifest[rile clinice includ:
81. Cisticercoza la om: a) dureri abdominale;
a) omul devine gazd[ intermediari; b) anorexie;
b) se manifesti prin astenie, alterarea stlrii general c) tulburlri de tranzit intestinal.
inapeten|[; 89. Trichinella sPiralis:
c) contaminlrii cu ou6 de Thenia solium.
se datoreaz[ a) produce boala numiti trichineloz[;
82. Localizarea cisticercilor in organismul uman este: b) infectarea omului se produce prin consumul de carne
a) cerebralS; de porc insuficient preparatS termic;
b) subcutanatd; c) femela este viviParl.
c) ocular[. 90. tn perioada de stare a trichinelozei, tabloul clinic inre-
83. Taenia saginata: gistreazl:
a) poate atinge o lungime de 5-10 m; a) febr6;
b) este alc[tuit din I 000-2000 de proglote; b) dureri musculare generalizate;
c) gazdele intermediare sunt reprezentate de bovine. c) fenomene urticariene.
84. Chistul hidatic localizat cerebral poate evolua cu: 9I . Transmiterea toxoc arozei se tealizeazb:
a) cefalee; a) pe cale digestivi;
b) deficit motor; b) pe cale Parenterali;
c) dezorientaretemporo-spatialE. c) prin produse de panificafie comercializate pe strad['
166 Monica Moldoveanu Wrusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 167

92. Larvele de Toxocara:

b) de regul[ este situat in centrul celulei;
a) se inchisteazE cel mai frecvent in ficat; c) este lipsit de membran[ nucleard.
b) migrarea lor prin |esuturi produce hemoragii 99. Printre componentele obligatorii ale celulei bacteriene se
necroze;
numiri:
c) se inchisteazl cel mai frecvent in rinichi. a) cilii;
93. Sarcoptes scabioe:
b) nucleul;
a) produce boala numiti scabie sau r6ie;
c) citoplasma.
b) este o insectI de mici dimensiruri;
100. Componentele facultative ale celulei bacteriene sunt:
c) face parte din clasa Ciliate.
a) spori;
94. Manifest[rile clinice din scabie:
b) capsul6;
a) au ca principal simptom pruritul; c) flageli.
b) infecliile bacteriene sunt frecvente datorit[ leziuni 101 . Studierea morfologiei bacteriene se realize azd prinl.
de grataj;
a) examinarea microscoPic6;
c) au ca principal simptom edemul maleolar.
b)
cultivarea pe medii de cultur6;
95. in scabie:
c)
metode de diagnostic serologic.
a) sursa de imboln[vire este reprezentati de 102. Din punct de vedere fizic, mediile de culturi se impart in:
bolnav; a) medii lichide;
b) transmiterea se face prin contact tegumentar; b) medii compuse;
c) transmiterea se face prin articole c) medii solide.
contaminate.
103. tn funclie de patogenitate bacteriile se impart in:
96. Pediculoza este produsI de:
a) patogene;
a) Pediculus humanus capitis; b) nepatogene;
b) Pediculus humanus corporis; c)
condilionatPatogene.
c) Phthirius pubis.
104. Flora normalS a organismului se mai numeqte qi:
97. Clinic, pediculoza se manifesti prin: a) flor[ saProfitd;
a) prurit;
b) flor6PatogenS;
b) papule roz care se pot infecta prin leziunile
de c) flor[ comensttal6.
grataj;
105. Zonele organismului populate in mod normal cu micro-
c) eritem polimorf. organisme sunt:
98. Nucleul bacterian:
a) tegumentul;
a) este alc5tuit dintr-o singurE moleculE de acid b) mucoasele;
nucleic; c) intestinul.
 168 Monica Moldoveanu Virusolo gie, bacteriol o gie, p arazitologie pentru asis tenli medicali I 69

106. Stafilococii coagulazo-negativi: I 13. Famili a Enterobacteriacee cuprinde:

a) fac parte din flora normali a organismului; a) genul Escherichia;
b) sunt prezenfi in faringe, intestin; b) genul Salmonella;
c) produc adesea infecfii nosocomiale. c) geruil Shigella.
107. Printre infec{iile stafilococice se numdr6:
l14. Escherichia coli:
a) foliculite; a) populeaz6 intestinul uman chiar din primele zile dup6
b) toxiinfeclii alimentare; naqtere;
c) septicemii. b) particip[ la sinteza vitaminei K;
108. Printre infecfiile streptococice se numdr[:
c) participd la sinteza vitaminei C.
a) faringite; ll5. Klebsiella pneumoniae este incriminat[ in etiologia
b) sinuzite; ror:
c) endocardite. a) pneumonii;
109. Predispozilia la afecfiunile pneumococice se b) bronqite;
anumitor condilii, printre care:
c)
infecfii urinare.
a) subnutrifie; 116. Bacilii din genul Proteus:
b) menstr6; a) sunt bacili gram negativi;
c) virozerespiratorii. b) sunt foarte rlspdndiii pe sol, gunoaie, alimente alte-
110. Gonococul:
tate;
a) este un bacil Gram-pozitiv; c) sunt principalele microorganisme implicate in proce-
b) este agentul etiologic al blenoragiei; sul de Putrefaclie a c[rnii.
c) are tropism pentru mucoasa genitourinard. 117. Bacilii din genul Proteus sunt frecvent implicali in:
II l. Diagnosticul infecliilor gonococice cuprinde: a) toxiinfeclii alimentare;
a) recoltarea produselorpatologice; b) infeclii urinare;
b) insdmdn{area produselor patologice pe medii de c) septicemii.
cultur6; 118. Genul Shigella cuprinde bacili care determinila om:
c)
izolarea qi identificarea germenului. a) toxiinfecfii alimentare;
I 12. Meningita menigococicd:
b) dizenteria bacilard;
a) este o afec[iune cu evolufie autolimitati;
c)
meningit[Pneumococicd.
b) se manifestd prin stare generali alteratE, cefalee 119. Dizenteria bacilarS:
sever6, fotofobie;
a) se transmite pe cale fecal-oral6;
c) in absen{a tratamentului evolueazl spre deces. b) in cele mai multe cazuri, este inaparent[ clinic;
 170 Monica Moldoveanu
virusologie, bacteriologie, parazitorogie pentru asisrenli medicali 17l
c) evolueaze cu febre, frison, scaune
diareice i
mucus, puroi qi s6nge.
c) paraliziimusculare.
120. Holera: 127. insifilis:
a) clinic, boala se caracterizeazd prin scaune a) transmiterea bolii se face mai ales pe cale sexuall;
apoase, alterarea
b) transmiterea se face pe cale fecal-oral6;
stirii generale;
b) are o evolu{ie gravd;
c) tratamentul de elecfie este penicilina.
128. Haemophilus infiuenzae:
c) decesul se inregistreazdinpeste 50%
dintre
netratate.
a) se transmite pe cale respiratorie;
l2l. Principalele manifestlri ale tuberculozei
b) se transmite pe cale digestivi;
a) scidere in greutate;
active sunt: c) produce infec{ii mai frecvente in rdndul copiilor.
129. Printre factorii favorizanfi ai cangrenei gazoase se nu-
b) hemoptizie;
mdrd gi:
c) tuse persistenti mai mult de 3 sIpt6m6ni.
122. inevolulia leprei tuberculoide
a) fracturi deschise;
se inrigistreaze: b) diabet zaharat;
a) deshidratareapielii;
b) alterarea muqchilor gi a nervilor; c) terapie cu imunosupresoare.
130. in etiologia toxiinfec{iilor alimentare intr[:
c) hematemezd.
123. Clostridium tetani:
a) Salmonelo spp;

a) se mai nume$te gi bacilul tetanosului; b) Staphylococcus sureus enterotoxigen;

b) este frecvent intdlnit sub form[ de spori in pd c) Clostridium botulinum.

c) este agentul etiologic al leprei.

124. inperioada de stare, tetanosul
se manifest[ prin:
a) disfagie;
b) trismus;
c) opistotomrs.
125. Condiliile propice de dezvoltare pentru
bacilul
sunt intrunite de:
a) conserve de fructe qi legume;
b) conserve de came;
c) produse de patiserie comercializate pe stradd.
126. Simptomatologia botulismului
cuprinde:
a) alterarea stlrii generale;
b) cefalee, amefeli;
 t72 ll[onica Moldoveanu

Rispunsuri
l-a, b, c;2*a,b, c; 3 -*&, ci 4_a,c;5_b, c; 6_a,b, c;
b,c;8-a,b; l0-b,c; ll-a,b,c; 12-a,b,c; 13_b,c; I
b; 15 - a,b, c; 16 - a, c; 17 - b, c; lg _ B,b,c; 19 _ a, b;
c;21 -b, c;22- a, bi 23 * a,b, c; 24* o, b, c; 25 *a, b, c;
b;27 -a, b, c; 28 - a, c;29 -a, c; 30-b, c; 3l _ a,b, c; 32*.
c; 33 - a,b; 34 - a, b; 35 - a, b, c; 36 0, b, c; 37 _ a, c; 3g
- Bibliografie
b; 39 * a,b; 40 ._ B, b, c;41 a, c;42-- a, b; 43 _ a,b, c;44
-
b, c; 45 - a,b; 46 -- a,b, c;47 &, ci 4g a, b;49 _a,
- - c; 50
b, c; 5l - a, b; 52 - a, b, c; 53 o, b, c;54 _ a,b, c;55 _
- a
56-a,b,c; 57-a, b, c; 58-*a, c; 59 -a, b, c; 60_a, c; 6l _ a, l. Bocdrnea C.: Boli infeclioase qi epidemiologie, Editura
62 -b, c;63 - a,b;64 - d, c;65 a,b, c;66_ a, c; 67 _ Info-Team, 1999.
- a,
68 -a, b, c; 69-b, c; 70 a,b, c;71 a, ei 72 _ a,b,
- 2. Buiuc D., Negu! M .: Tratat de microbiologie clinicd, edi-
- c;73
b,c;74-a, c; 75 -a,b,c;76-a,b;77 -a, b; 7g_a,b,c;79 {ia a II-a, Editura Medical[, 2008.
b;80-a, b;81 -d,c)82-a,b, c; g3 _8, b, c; g4_a, b, c; I
3. Buiuc D: Microbiologie, manual pentru Scoli sanitare
a, b, c; 86-a, b; 87 postliceale, Editura Didactic[ gi Pedagogic5, Bucureqti,
-a, c; 8g -fl, b, c; g9_a, b, c; 90_a, b,
9l - a, c;92 - a,b;93 - a, bi 94 - a, b; 95 _ a,b, c;96 _ a,bt, 1995.
97 - a, b; 98 - a, b, c; 99 _b, c; 100 _ 8, b, c; l0l _
a,b; 102 - 4. Cernescu, C.: hrusologie medicald, Editura Medicald,
c; 103 - 8, b, c; 104 - 0, ci 105 _ a, b, c; 106 _ 8, b, c; 107 _ Bucuregti,2008.
b, c; 108 -d,b, c; 109 -_8,c,110-b, c; lll _ a,b,c; ll2_ 5. Constantinescu lleana: Ghid Si protocol de diagnostic Ei
c;113 -d,b,c; l14*a,bi l15*a,b,c; l16_ a,b,c; l17*a, tratament in infeclia indusd devirusul hepatitei B,Editura
c; l18-a, bi 119 - a, c; 120 - d,b, c; l2l_8, b, c; 122_ a,
Universitar[ Carol Davila, Bucuregti , 2009.
123 - a, b; 124 - o, b, c; 125 - a, b; 126 _ a, b, c; 127 .- a, 6. Constantinescu Ileana: Imunologia transplantului, Edi-
128 - a,b, c; I 29 - a,b, c; 130-a, b, c. tura Universitar[ Carol Davila, Bucuregti, 2009.
7. Constantinescu Ileana, Nedelcu D., Toader A., Vasile D.:
Clinical and therapeutical importance of HBV genoAping
in Romania, Romanian Journal of Hepatology 2, no. 3,
43-48,2006.
8. Cristea A.N. : Trat at de .farmaco lo gie, Edifira MedicalS,
Edifia I, Bucuregti. 2009.
9. Cristescu M., Pop Gh., Dr[gugoiu Gh., Oprea P., Ionescu
Tiseanu I. : Mediul qi sdndtatea,Edittra Printeuro, Ploiegti,
2005.
174 Monica Moldoveanu

10. Dimache Gh., Panaitescu D.: Microbiologie Si

tologie medicald, edifa a II-a, Editura Uranus, I
1 I . Ivan S. : Medicina naturis td pentru toli,Editura

Edifia a III-a, Bucuregti, 2004.

12. Kapoor K.:
Ilustrated Dictionary of
Oxford Book Company, Jaipur, New Delhi,2010.
13. Kayser F.H., Bienz K.A., Eckert J., Zinkernagel
Me dic al Micro b io I o g1t, Thieme, 2005.
14. Kovacs H., Kaltenthaler 8., HammelmannL: Enci
dia sdndtdlii familiei,Editura Niculescu, Bucuregti,
15. Larousse, Diclionar de medicind, Editura Univers
clopedic, Bucureqti, I 998.
16.Lazdr L., Synopsis de Parazitologie Medicatd, Edi
Universitarl Carol Davila, Bucuregti, 2OIO.
17. Mihlescu G.: Imunologie qi Imunochimie, Editura
versitSlii din Bucureq ti, 2001.
18. Petrea S.: Prevenirea transmiterii HIV in
medicald, Editura ALL, 1999.
19. Petrea S.: SIDA. Trecerea opritd,EdituraAll,
1997.
20. Popescu L.M., Bancu A., Ursaciuc C., CialAcu
Imunologie medicald,Editura Universitard Carol Da
Bucuregti, 1998.
21. Rddulescu S., Meyer E.A.: parazitologie
Editura ALL, Bucureqti, I 994.
22. Schafifler A., Altekruger J.: Microbiologie medicald
Imunologie, Editura ALL, Bucuregti, I 994.
23. Steriu D.: Infeclii parazitare, Editura Ilex, Bucureqti.
24. Voiculescu M. Gh.: Boli infeclioase, vol. l, Z,Edi
Medicald, Bucuregti, I 989.
176 lulonica fuIoldoveonu

Gripa
1.3.3. ....................... I
1.4. Mnrsurile hepatitice ........... I
1.4.1. Virusul hepatitei A ................
I .4.2. Virusul hepatitei B ........................................ I
1 .4.3. Virusul hepatitei C ........................................
I
1.4.4. Virusul hepatitei D................
L4.5. Virusul hepatitic E ................

CAPITOLUL 2. BACTERIOLOGIE

2.1. Nofiuni generale...... ............25r,

2.1.1. Microbiologi romdni....... ...........25
2. I .2.Noliuni introductive in bacteriologie....,....... 27
2. I .3. IVlorfologia gi structura bacteriilor ................ 2g
2. I .3.1. Morfologia bacteriand ..................... 2 g
2.1 .3.2. Structura celulei bacteriene ............. 29
2.1.3.3. Studiul morfologiei bacteriene........ 3 I
2. I .4. Clasificarea bacteriilor.................................. 32
2. I 5. Flora normalE a organismului ....................... 33
.

2.2. Coci patogeni ......................34

2.2.1. Coci Gram-po2itivi............... .....34
2.2.1.1. Stafilococul ...................34
2.2.1 .2. Streptococul.................. .................,. 37
2.2. 1.3. Pneumococul ................................... 39
2.2.2. Coci Gram-negativi ...................................... 4 I
2.2.2.1. Gonococul ....................41
2.2.2.2. Meningococul................ .................. 42
2.3. Bacili patogeni ....................43
2.3. I . Familia Enterobacteriaceae........................... 43
Virusologie, bacteriologie, parazitologie pentru asistenli medicali 179

CAPITOLUL 4. MICOLOGIE
4.1. Noliuni generale...... .......... 111

CAPITOLUL 5. RECOLTAREA PROBBLOR

BIOLOGICE $I PATOLOGICE

5.1. Generalitati............. ........... ll7

5.2. Recoltareaprobelorbiologice.... .......... 118
5.2.1. Sdngele................ ...............'.... 118
5.2.2. Exsudatul faringian..............................'...'.. I I 8
5.2.3. Exsudatul nazal... ..............'.'... 118
5.2.4. Sputa ..................... 118
5.2.5. Secreliile oculare ..............."'.. I l9
5.2.6. Secreliile otice ..... 119
5.2.7 .rJrina ................... I 19
5.2.8. Materiile fecale ....120
5.2.9. Secre{iile vaginale qi uretrale..............'....... 1 20
5.3. Transportul gi conservarea probelor biologice'.'. ..'.120
180 Monica Moldoveanu

CAPITOLUL 6. PROCESUL TNFECTTOS

6.2. Etapele procesului infeclios..... .......... I

6.3. Factorii determinanli ai procesului
infecfios...... ..................... 123
6-4. Factorii favorizanli ai procesului infeclios ...........124
6.4.1. Factorii naturali gi de mediu ....124
6.4.2.Factorii economici gi sociali ....124
6.5. C5ile de transmitere a microorganismelor
patogene.... ...lZs
6.6. Noliuni de epidemiologie a bolilor
infeclioase ....126
6.7. Proprietdfile macro- gi microorganismelor
participante la procesul infecfios .......127
6.8. Relaliile dintre microorganisme.. ....... 128
6.9. Apdrarea organismului. Mijloace de ap6rare
specifice qi nespecifice................. ...... 128
6.10. Metode de laborator utilizate in stabilirea
diagnosticului etiologic al bolilor
infeclioase .... l3l
6.10.2. Metode directe .... l3l
6.10.3. Metode indirecte .................... 133
6.11. Prevenirea qi combaterea bolilor infeclioase ........ 134
6.ll.l. generale......
Noliuni ...............134
6.11.2. Sterilizarea ..........134
6.11.3. Dezinfeclia ..,.......136
6.11.4. Dezinseclia .......... 136
6.11.5. Deratizarea ..........137
6.12. Medicalia profilacticd 9i curativ6 impotriva
organismelor patogene.. ..................... 137
6.12.1. Chimioterapia antiinfecfioasd .......... ......... 137
 Geriatrie gi geropatologie pentru asisten{i medicali Semiologie medicali pentru aslstenfi medlcnll
Monica Moldoveanu Mihaela Vasile, Monica Moldoveanu

_ - -........--..--..'...-l
Geriatrie Ei geropatologie Semiologia este piatra fundamentall
sHh,/u{}tr-{}G]xl
firiH:A"l'ltxn: asistenli medicali vine in sprijinul
tuIli*ICi*"LA a diagnosticului. Informafiile anamnes-
t il:l{t,}t}.'r'l {ll-,{ }{..:li' I
1r
rl i!1'li(i vilor gcolilor postliceale sanitare, la tice orienteaz5, datele clinice fundamen-
ASTSTENTT za sa afldndu-se nevoia de ASISTH,NTI teazd, iar datele de laborator confirmi
ME,NICAL} qi perfecfionare a viitorului asi MENICAII diagnosticul.
medical. liilltAGl",tY*!ilL[
Cursul de semiologie medicald i1i
$oxt& ttol$OY1nNU
Cregterea demograficd a PoPulafi propune sI inarmeze asistentul medi-
vdrstnice impune o bunl cunoagtere cal cu metode qi tehnici de examinare a
particularitltilor vdrstei a treia, atdt pacientului qi, in acelagi timp, cu mij-
publicul larg, cdt mai ales de loace qi c6i de a descoperi semnele qi
lul sanitar. simptomele gi a le interpreta in mod
Aceasti lucrare respecttr programa de pregdtire a asisten{i cu scopul de a aprecia corect qi rapid diagnosticul
medicali, adlugind gi o serie de informafii care sI confere o pentru a interveni eficient in sprijinul redobdndirii/ame-
pectiv[ unitar[ asupra particulariti]ilor fiziologice, patologice ii sdnlt[lii pacientului.
terapeutice ale virstei a treia. Sunt abordate aspectele medi Este structurat in trei capitole: (l)Utilizarea terminologiei
ciale complexe ale procesului de imb[tr6nire, dar 9i evenimente icale in efectuarea anamnezei; (2)Modificdrile observate de
un important risunet in viala psiho-afectivi a individului, asistenta medicali la inspec{ia general[ gi (3)Manifest[ri cauzate
pensionarea sau integrarea vdrstnicului in institulii specializate. diferite afecliuni. La sfdrgit, existd o secliune de teste pentru
Abordarea medico-psiho-social[ a problematicii virstnicu evaluarea cunoqtinlelor.
oferl o viziune integrat[ a informafiei, util[ atdt elevilor Datorit[ nevoii permanente de cunoaqtere gi perfeclionare a

sanitare, c6t gi asisten[ilor medicali. frasistentului medical, ca gi a tuturor profesionigtilor din domeniul
Totodat6, poate fi considerat un indrumar util 9i studenli s6n6tAfii, aceast[ carte este extrem de util[ elevilor gcolilor sani-
facultl1ilor de medicind generald 9i farmacie, asistenlilor soci tare postliceale.
psihologilor, medicilor de familie sau de alte specialit[{i etc.
lsBN 978 606 587 048 2

,ltu!Jllltlll[uil[[ull