Sunteți pe pagina 1din 10

eSub.

10
Semiologie psihiatrică: simptome psihopatologice
TULBURARILE IMAGINATIEI
a. ATENTIA
= proces psihic de prelucrare si imbinare a informatiilor detinute de sistemul cognitiv intr-un mod inedit
- utilizeaza reprezentari ale perceptiilor
Fenomen psihic cu rol de a orienta selectiv si concentra activitatea psihica Evaluare clinica: - poate fi reproductiva (construirea unei imagini din elemente ale realitatii)
pe un grup limitat de obiecte, fenomene, actiuni in scopul de a le percepe;  Prin observarea interactiunii cu pacientul - creativa: productie formata din elemente inexistente
autoregleaza activitatea psihica pe microintervale si in mod intermitent. - Este uşor de a atrage atenţia
pacientului? Tulburari CANTITATIVE Tulburari CALITATIVE
Masurarea atentiei:
 proba Kraepelin (enumerarea unei serii de cifre, etc) - Poate fi distras uşor sau nu este 1. Saracirea imaginatiei 1. Mitomania (pseudologia fantastica): tendinta morbida de a
 proba repetarii nr. crescatoare, perturbabil de către nici un stimul?Prin a) Ocazionala: surmenaj, depresii altera adevarul, de a crea povestiri imaginare (fabulatii) sau de
 testul Bourdon (bifarea unor litere dintr-un text), testare neuropsihologica – se dau b) Permanenta: retard mintal (prin a mima diferite maladii.
 teste neurocognitive - figura complexa Rey sarcini specifice nedezvoltare), dementa, confuzie, Este diferita de minciuna (alterare intentionata a adevarului),
epilepsie (prin deteriorare) mitomanul fiind convins de ceea ce spune.
a. involuntara, spontana: declansata de caracteristicile stimulului (aparitie, 2. Exaltarea imaginatiei: invadeaza psihismul in
 Prin intrebari de autoevaluare:
deplasare, noutate, intensitate, relevanta motivationala: pericol, detrimentul realului Caracteristici ale relatarii mitomane:
Puteti citi o carte? Urmari un film? a) Pasager: intoxicatii cu alcool, A) organizare romanesca
recompensa);
Va puteti concentra la ce aveti de facut? cofeina, amfetam. B) Alibiul existential: isi cladeste povestea vietii pe baza
b. voluntara: sustinuta de efort volitional;
c. postvoluntara: stare de asteptare in vederea receptiei mai corecte a b) Patologic: manie, tulb delirante, expectantelor sale si a auditoriului
stimulilor.  Prin testare simpla: ex. sa denumeasca in schizofrenie C) Suprasemnificarea: dezvoltare luxurianta a jocului
ordine inversa lunile anului, sa numere invers 3. Onirismul (visarea): este haotica si bizara imaginativ, pt a atrage atentia asupra sa
Disprosexiile - intereseaza atentia voluntara si involuntara: 4. Reveria (visul diurn, in stare de veghe): D) Conduita de teama: traieste crispat orice relatie, de teama
din 3 in 3 sau din 7 in 7 de la 100 la 50
faurirea de proiecte, planuri ca se va narui prin descoperirea adevarului
Cantitative:
Descriere: Tipuri mitomanie:
a. hiperprosexia: exagerarea orientarii selective a atentiei, se manifesta pe - vanitoasa (la cei cu orgoliu crescut: psihopati, histrionici,
anumiti stimuli externi (ex. stimuli asociati cu consumul de substante  Hiperprosexie sau hipoprosexie retard mintal)
psihoactive, in dependenta de substante) sau pe un anumit continut ideativ  Distractibilitate - maligna: materializata in barfe, calomnii, denunturi (psihopati
(hiperprosexie selectiva), cu hipoprosexie pe restul domeniilor:  Scurte momente de atentie antisociali, toxicomani)
 manie (hiperprosexie spontană, hipoprosexie voluntară) - perversa
 Concentrare adecvata
 depresie,  Preocupare
2. Confabulatia: reproducerea imaginara a trecutului, persoana
 cenestopatii, hipocondrie,
fiind convinsa de veridicitatea afirmatiilor. Apare pe fondul unor
 deliranti,
tulburari mnezice. Au continut sarac in demente si fantastic in
 fobii, obsesionali sdr Korsakov
 intoxicatie usoara
3. Simulatia: crearea de boli/simptome pt a atrage atentia
b. hipoprosexia: scaderea orientarii selective a atentiei: surmenaj, (histrionici, retard mintal) sau pt a se substitui unei pedepse
irascibilitate, anxietate, oligofrenii, demente, schizofrenie, depresie, episod penale
maniacal, st. confuzionale - evolutie paralela cu gravitatea. 4. Suprasimulatia: amplificarea unei suferinte somatice sau
Hipoprosexie concentrativa, a volumului, mobilitatii sau distributivitatii psihice preexistente, in vederea obtinerii unui beneficiu
5. Metasimulatia: dupa vindecarea unei boli, pacientul
c. aprosexia: disparitia oricarei activitati de cunoastere: stari confuzionale persevereaza in acuze pt anumite avantaje
grave. 6. Disimularea: consta in ascunderea unor simptome pt
sustragerea de la tt sau pt a aparea ca o persoana normala
(depresiv - pt a indeplini planul suicidar; schizofrenul - poate
atenta la viata altora)

1
TULBURĂRI DE PERCEPŢIE CALITATIVE: Iluzii
 Senzații = reflectare pe plan ideal a proprietăților separate(particularități) ale obiectelor și fenomenelor concrete; act = percepţii reale dar deformate ale obiectelor – le alterează calităţile:
reflex; reflectare; unimodală), (amplificare, micşorare, apropiere, îndepărtare, animare)
 percepția - proces psihic ce realizeaza reflectarea directa si unitara insusirilor obiectelor si fenomenelor (plurimodală; Iluzii fiziologice vs Pasagere, recunosc eroare şi o corectează
dinamică; subiectivă) patologice  Stări psihice speciale (tensiune, frică, oboseală)
 Premisa clarității percepției = starea de veghe + integritate analizatori, căi de transmisie, centru  Condiţii speciale de mediu: ceaţă, crepuscul, atmosferă lugubră
 Reprezentarea: reflectarea sub forma de imagine intuitiva a unui obiect sau fenomen care nu este perceput atunci dar  Insuficienţă perceptivă: superficialitate, plictiseală, distanţă mare
a actionat pe analizatori;  Create intenţionat: iluzionism, camuflaj
Frecvente: optico-geometrice, de mişcare, de greutate, volum
CANTITATIVE (creşterea/diminuarea intensităţii senzaţiilor) Iluzii patologice NU recunosc eroarea, convingere deliranta
Hiperestezia Hipoestezia Anestezia Sinestezia Vizuale Forma schimbată sau obiectele prind viaţă
(un analiz/multipli) Intoxicaţii cu substanţe: alcool, cocaină, canabis, halucinogene
Oboseală Surmenaj Afecţiuni neurol percepția simultană a unui stimul prin Confuzii infecţioase, stari psihotice pe fond organic (delirium tremens), epilepsie, schizo para
Surmenaj Stări toxiinfecţioase intermediul mai multor analizatori (ex. Metamorfopsii: iluzii de apreciere a obiectelor în spaţiu
Neurastenie Tulb constiinta audiția colorată) - Micropsii – macropsii - poropsii (îndepărtate) - dismegalopsii (torsionate, deformate
Inductie hipnotica False recunoaşteri: manie, intoxicaţii cu substante, demenţe, stări confuzionale, Korsakov, sy
Stări febrile Tulb borderline Intoxicaţii cu halucinogene (psilocibina, derealizare, depersonalizare, patol. lobului temporal
Meningită Crize conversive mescalina, LSD), False nerecunoaşteri
Intoxicaţii Stari reactive acute Oligofrenie cocaină „deja vu”, „deja connu”, „jamais vu”- prin tulb. fazei de recunoastere a memoriei; in derealizare,
Crize conversive Demenţă depersonalizare;
Hipertiroidism Oligofrenie Psihopatii de nucleu Iluzia sosiilor
Debut psihoze Dementă  Capgras - pacientul e convins ca un membru al anturajului a fost inlocuit de un impostor,
Cenestopatii Depresie pot fi implicate mai multe persoane (iluzie + interpretare deliranta – in schizo para, tulb
Schizo catatonică deliranta persistenta, lez emisfer drept) ;
CALITATIVE: de analiză şi sinteză: AGNOZII  Fregoli - un persecutor unic se ascunde sub infatisarea altor persoane(Anomalisa)
= incapacitatea de a recunoaşte şi identifica un obiect după calităţile sale: Auditive Sunete, zgomote: Melancolie- Schizo paranoidă - Tulburare delirantă
leziuni centrale DAR analizator periferic intact – impresia că diferite sunete sunt mai apropiate, mai puternice, mai îndepărtate, mai estompate
Paragnozii Agnozie vizuala: Nu recunoaşte vizual un obiect = cecitate psihica (lez occip stg) Olfactive, gustative, tactile, cenestezice (iluzii viscerale, interoceptive – senzatii locale neplacute (arsuri, dureri) , difuze, mobile,
Prosopoagnozie Nerecunoasterea fizionomiilor (lez emisfer drept) percepere denaturata a marimii, formei, greutatii, pozitiei corpului, fara substrat organic – apar in neurastenie, tulb somatoforme,
Agnozie culori Lez emisfer drept hipocondrie, schizofrenie, intoxicatii, dismorfopsii (patologie obsesivo-fobica), depresie, patologia psihiatrica a varstei a treia
Agnozie simboluri Alexie, Agrafie, Acalculie – leziuni parietale posterioare si occipitale Pareidolii: iluzii intense – implicare emoţională şi imaginativă deosebită. Desene pe plafon, covor, nori = persoane, ochi, ființe
grafice fantastice, monștri – percepții deformate, anxiogene (Intoxicații cu alcool, cocaină, LSD, hași ș, mescalină, confuzii infec țioase,
Agnozie spatiala schizo)
Agnozie auditiva surditate psihica: lez. temporal bilateral Eidetismul: reprezentare intensă a unor obiecte percepute anterior (copii, artişti)
Agnozie tactila Leziuni parietale
CALITATIVE: de sinteză psihosenzorială Interpretare senzorială – identificarea percepției în fcție de interpretarea delirantă (scârțâit ușă = înjurătură): Melancolie, schizo
Integrare spaţială Derealizarea – sentiment de strainetate a lumii exterioare, ca o îndepărtare, detaşare, plutire para, tulburare delirantă.
Trăirea temporală Accelerare timp: manii, trăiri plăcute
Încetinire timp: depresie CALITATIVE: Halucinaţii
Încremenire: stări de şoc = percepţii fără obiect real, producţii imaginare proiectate în cursul destructurării psihice
Tulb schemă Anosognozia (Anton-Babinski): Incap de recunoaştere a propriei hemiplegii Fiziologice Hipnogogice şi hipnapompice, eidetism la copii
corporală: leziuni Sdr. Pick (Autotopoagnozia): incap localizare segmentele propriului corp Functionale percepția unor excitanți obiectivi det. apariția unor halucin. (atât timp cât există și excitantul real –
neuro Sdr. Gertstmann (agnozia digitală): nu sunt recunoscute degetele 2,3,4 halucinația este simultană cu percepția reală) la niv. central apar 2 proiectii: a excitantului real si
Membrul fantomă: dureri, arsuri în continuarea bontului (iluzia amputaţi) imaginea halucinatorie
asomatognozia (ignorarea segment corp), hemiasomatognozia = leziuni emisfer nondominant Criteriul  Elementare (pocnete, umbre) vs Complexe (glasuri, scene)
Tulb schemă Heautoscopia: trăiri stranii propriu corp, perceput în afara sa, ca într-o oglindă (total sau parţial) – complexităţii  Clare vs estompate
corporală: psihiatrie schizo, epilepsie temporală, stări epuizare. Are convingere
 Intracampine vs extracampine
Desomatizarea: corp străin, ireal, imprecis delimitat, devitalizat (schizo)
 Apar într-un registru afectiv, de regulă negativ, care se toceşte în timp
Dismorfofobia: perceperea dezvoltării disprop a unor segmente corporale (schizofrenie, anorexie
Criteriul: Halucinaţii psihosenzoriale (senzorialitate/obiectualitate + spaţialitate + convingere), rezonanta afectiva
nervoasă, tulb dismorfică corporală)
Senzorialităţii Pseudohalucinaţii (halucinaţii psihice) (senzorialitate + convingere) nu se proiectează în afară, sunt
Sdr Cotard: negaţie corporală + enormitate + imortalitate (melancolie)
Spaţialităţii rezultatul unor acțiuni impuse din afară (automatism)
Tulb ale conştiinţei Depersonalizarea – tulb a conştiinţei propriului Eu, ca şi cum ar fi înstrăinat de el, în pericol iminent de
Convingerii  Auditive: sonorizarea gândirii, lecturii, convingerea că alte pers. îi aud și îi ghicesc
propriei persoane dispariţie
Sdr de automatism mintal Kandinski – Clerambault (se simte dirijat din exterior – automatism motor, gândurile (tranzitivism) – ”cu urechile minții”
ideatic, ideo-verbal), senzaţii parazite (halucinaţii), fenomene de dedublare a gândirii (ecou)  Vizuale: ”cu ochii minții”
 Gustative, olfactile

2
 Tactile – provocate de la distanță (de ex. viol la distanță) senzatii penibile (curenti, iradiere); - halucinatii somatognozice - metamorfoze segmentare;
genitale - senzatie de orgasm, viol; - sensibilitatea organelor interne (hipocondrie)
 Interoceptive – posedați de animale, spirite - modificări organe interne, conţinut viscere (sdr Cotard)
 Motorii, kinestezice – mișcări impuse – automatism kinestezic, verbal (boln. vorbește sub o - transformare-metamorfozare, posesiune părţi corp
influență exterioară); delire de persecuție, influență - halucinaţii genitale (viol, orgasm la distanţă)
Plurisenzoriale - Somatognozice: metamorfoze segmentare, membul-fantomă;
- schizofrenie, tulburare delirantă - Kinestezice, proprioceptive: senzaţia de împingere, miscare (delire de persecuţie, influenţă),
Halucinoze (senzorialitate + spaţialitate): critic, neîncrezător, recun ca patol. (pac. cu leziuni ale dif. frecvent cu caracter de exogenitate
segm. ale analizatorilor, halucinoza padunculară, stări toxice, infecț., ATS cerebrală). Apar mai ales
vestperal, scurta durata Pseudohalucinaţii auditive: voci interioare, ecoul gândirii sau al lecturii, murmur intrapsihic, gînduri transmise. Trăirile sunt impuse
Criteriul Auditive Elementare (pasi, latrat, ciripit,  Schizofrenie din exterior, sunt atribuite altcuiva. Transmiterea gândurilor, interpretată ca telepatie, limbaj fără cuvinte, cu impresia că şi-a
analizatorilor Cele mai pocnete, fosnete, muzicale, curgere  Tulb delirantă pierdut intimitatea gândirii, capacitatea de a se conduce după voinţa sa, fiind supus influenţei altcuiva.
frecvente la apă) –complexe (verbale)  Depresie delirantă Pseudohalucinaţii motorii: bolnavul are senzaţia că vorbeşte, fără să facă nici un fel de mişcare. Schiţează mişcări ale limbii şi
adult Clare-înăbuşite, inteligibile-sau nu  Alcoolism, buzelor. Este făcut să vorbească (automatism verbal)
Campine-extracampine  afecț. ORL
(verbigeraţie Afectiv: laudative-duşmănoase  boli neurologice (căi de Mecansime producere:
halucinatorie: Sursă: cunoscute-necunoscute conducere, lez. lob temporal),  Ipoteza mecanismului lezional local din afectări neurologice (tumori, TCC, b. Alzheimer, focare epileptice temporale), mai
dacă nu Mod: uni- bilaterale /antagoniste (cu pregnant în emisfera dreaptă, cortex temporo-parietal
 stări confuzionale, delir toxic /
înţelege vocile continut diferit) o Gustative, olfactive – tumori de lob temporal, epilepsie temporală
tremens, infectios
pe care le Adresare: imperative (urgenta) - o Stări psihotice schizofreniforme (tulb conştiinţă, deja vu, halucinaţii gustative, olfactive) – epilepsia temporală
 aură epileptică
aude comentative o Vizuale – halucinoza pedunculară
favorabile/ defavorabile,
o Sdr Alice in ţara minunilor – halucinaţii din migrene, cu macro şi micropsii, simple şi complexe
voci unice/multiple, imperative,
- episodice sau continui;  Ipoteza DA-ergică – hiperactivitate DA în zona mezolimbică (schizo, intox cu cocaină, amfetamină)
- raspuns afectiv favorabil/
defavorabil; a) Halucinaţii auditive: Te auzi vreodată chemat pe nume când eşti singur? Vorbeşte lumea despre tine? Când, cine, cu ce
Tehnici identif: Vizuale – mai Elementare (pete, scântei, puncte, Dimensiuni: ocazie? Sunetele par să vină din interior sau din afară? Vin mai mult dintr-o parte sau dintr-alta? Sunt clar
frecvente la fosfene) – aura epileptică Normale pronunţate? Voci de bărbaţi sau de femei? Le cunoşti? Ce spun? Sunt plăcute sau neplăcute? Cum te afectează?
- confesiune
copii Complexe (obiecte, fiinţe) scenice: Macropsice Cum explici?
- atitudine de
statice (panoramic) sau in miscare Micropsice (liliputante) Aţi auzit voci ale unor persoane pe care nu le-aţi putut vedea/când nu era nimeni de faţă? Sunt voci reale, din afară sau
ascultare
(cinematografice stari onirice) sunt gândurile Dvs. din interiorul capului. V-aţi auzit vreodată propriile gânduri, rostite tare, în afara capului?
- implic afectivă - delirium tremens, intox cocaină
Clare-vagi b) Halucinaţii vizuale: Ai vre-o tulburare în vederea ta? Ai avut vreodată viziuni? Îţi imaginezi că vezi lucruri ca într-un vis?
- reacţii apărare Conţinut:
Luminoase-întunecate Cu ochii deschişi sau închişi? Ziua sau noaptea? Unde, când, ce? Ce legatură au lucrurile pe care le vezi cu tine?
- solilocvie Zoopsii – delirium tremens
Colorate-cenuşii (mono/policromatice) Cum te afectează? Ce înseamnă?
- provocare Autoscopice: realizeaza „imaginea dubla”
Campine-extracampine, in plan/relief c) Halucinaţii gustative:Cum e gustul dumitale? E la fel ca înainte? Simţi gusturi deosebite, bizare? Cum le explici?
(tehnici, (Black Swan), afectiv: groaza, surpriza
- tonalitate afectiva: pozitiva (opiu, Mâncarea, apa, medicamentele au alt gust, ca şi cum ar fi falsificate?
substanţe) d) Halucinaţii olfactive:Cum e mirosul dumitale?Te supără mirosuri ciudate sau neobişnuite? Explică! Ai mirosit vreodată
delir mistic), negativa (delirium  Stări confuzionale toxice, febrile, rar
tremens); eter sau gaz? Când? Unde? Cum s-a întâmplat?
în schizofrenie
percepute cu unul/ambii ochi, pe e) Halucinaţii tactile: Ai avut vreodată senzaţii corporale care să te conducă la gândul că eşti atins? Ce fel? Prin ce crezi
 somn, surmenaj, neurastenie, afect. că ai fost atins? Cum explici?
câmp hemianopsic/scotom oftalmologice, infectii, neurologic f) Halucinaţii cenestezice: Simţi vreo presiune, vreo modificare în corpul tău? Oase rupte? Creier uscat? Senzaţii sexuale
(migrena oftalmică, lez/tumori lob ciudate? Intestinele, plămânii dumitale fac lucruri ciudate?
occipit.), aura epileptică, stări infecț. g) Tulburări de schemă corporală: Simţi vreo schimbare în relaţia dintre părţile corpului dumitale? Simţi vreo schimbare în
grave poziţia dumitale corporală, în volumul corpului dumitale? Ai vreodată senzaţii ciudate din partea muşchilor sau
Gustative Plăcute (esenţe) sau neplăcute Schizofrenie articulaţiilor?
Olfactive Cele olfactive: în crizele uncinate din Tulb delirante cronice h) Tulburări de percepţie a timpului: Timpul se scurge la fel ca înainte? Ai avut vreodată senzaţia că ai mai trăit
epilepsie (asociate cu halucinatii Stari confuzionale evenimente pe care le-ai mai trăit cândva? Cum? Explică! Ţi se par vreodată lucrurile necunoscute, nefamiliare,
vizuale, stari de deja vu), lez lob Leziuni traumatice rinencefal, uncus ciudate?
temporal hipocamp i) Derealizare:Lumea e la fel ca înainte? Cum e schimbată? Ce anume o schimbă? Cum explici?
Tactile (Haptice): senzaţii de atingere, intepatura, curentare electrica, arsură, curentare, târâre: tulb j) Deprsonalizare: Ai avut vreodată simţiri deosebite, nenormale, ciudate? Descrie-le. Ce crezi
psihotice (schizo, tulb deliranta), intoxicaţii cu cocaină, alcoolism
- epidermice sau hipodermice - parazitoza halucinatorie
 Interoceptive (viscerale, cenestezice) (viscerale) (delir hipocondriac, schizo para, psihoze
de involuţie, sdr Cotard)
- existenta unor fiinte in corp, modif. organe (schimbare pozitie, obstruare, perforare, disparitie, atrofie,
transformarea organismului în animale);
- frecvent localizare genitale: traite ca violuri
- in sch. paranoida cu fenomene de automatism mental;

3
c. MEMORIE - dismnezii material (muzical, literar), prin scaderea fortei Confabulaţii – reproducere fenomene imaginare,
discriminatorii ≠ plagiat (constient) - mnestice (de jenă)
= proces psihic ce permite intiparire (fixare), pastrare (conservare), evocare (reactualizare) informaţii şi - schizofrenie - fantastice, onirice
confruntare cu datele prezentului - tulb delirante - nu realizează că falsifică adevărul, este convins de
Suport neurobiologic: formaţiunea reticulată activatoare, sistemul limbic, circuitul Papez. Implicată - demenţe ce spune
neuroplasticitatea sinaptică şi neuronală - instrainarea amintirilor: invers criptomneziei Povestea leului pt identificare
- memorie: imediata (reproducere<10 sec), recenta (>10sec), a evenimentelor indepartate; paramnezii de reduplicare: dedublarea - demenţe
- sisteme mnezice: explicită (declarativă, semantică, episodică), implicită (procedurală) perpetua a obiectelor, situatiilor - retard
- factori modulatori: nivelul de activare al vigilenţei, motivaţia, starea afectivă, repetarea materialului, - pseudoreminescenţe: evenim. din trecut pe care - sdr Korsakov
forma şi natura informaţiei de memorat, vârsta, agenţi farmacologici (amfetamine) bolnavul le traieste ca prezent; - postintoxicaţii CO
- anecforia: reproducerea unor amintiri pe care - episod maniacal
CANTITATIVE pacientul le credea uitate; surmenaj, st. dementiale.
Hipermnezii Hipomnezii Amnezii
Exagerarea evocărilor (normal în Evocări lente, sărăcăcioase De fixare (anterograde) - scaderea Altă clasificare a tulburărilor de memorie:
momente cu conţinut afectiv pozitiv sau - stări oboseală, capacitatii de fixare a evenim., a) organice
negativ), de nestăpânit surmenaj imaginilor noi - epilepsia temporală: deja vu, jamais vu, viziunea panoramică
 profesional - stari nevrotice, - stări reactive, anxioase, - leziuni cerebrale toxice, traumatice, cerebrovasculare, degenerative, cu fenomene de
- deficit prosexic, depresive perseverare
 detenţie
- oligofrenii, - stări confuzionale - schizofrenie
 stări febrile
- sdr Korsakov - TEC
 intoxicaţii uşoare (eter, cloroform, - st. de involutie
- demenţe b) psihogene – selective din stările disociative
barbiturice - amital) Lapsus – dificultate lacunară
 stări psihotice paranoide de a evoca o informaţie - infecţii
Testare MSD: Vă voi spune câteva numere ca să le ţineţi minte. Când mă opresc, doresc să le repetaţi.
 oligofreni, compensator familiară - traumatisme
(creşte numărul de la 3 cifre la 7 cifre). Sub 5 – o problemă. Sau se spune un nume şi o adresă, care
 PTSD trebuie, după memorare, repetată după 2 şi după 5 minute. Peste 3 greşeli – deficit mnezic semnificativ.
 TOC De evocare (retrograde) Testare memorie recentă: întrebat despre experienţe personale din ultimele zile: De când sunteţi în
 Fobii, tulburări disociative din isterii - lacunară (se referă la o spital, cine v-a adus, ce aţi mâncat aseară/dimineaţă?
perioadă net delimitată de Testare MLD: Numele ultimei şcoli urmate, cum se numea dirigintele, care este data căsătoriei, care este
 Tulb pers paranoidă
timp) – crize comiţiale, post numele preşedintelui, vîrsta proprie,
 Aura epileptică
TEC, blackout, TCC Inteligenţa – volum vocabular folosit, complexitate concepte, istoric educaţional, profes.. Care este
Mentism: subiectul devine spectator la - electivă – cauză psihogenă diferenţa dintre… Ce este mai uşor: … Abstractizare: Înţeles proverbe: Toamna se numără bobocii. Ziua
desfasurarea incoercibila si tumultoasa - afazia Wernicke - amnezie bună de dimineaţă se cunoaşte. Să nu vinzi blana ursului din pădure
a ideilor, amintirilor sale; progresiva pt. cuvinte (nume Analfabetism: aţi învăţat să scrieţi şi să citiţi în şcoală? Citiţi ce scrie aici.
proprii, adjective, verbe), de
Viziunea panoramică retrosp. – retrăirea la complex la simplu
unor perioade din viaţă în câteva
momente - forma suprema de Progresive (antero-retrograde)
hipermnezie; stari confuzionale,
halucinatorii, crize de epilepsie Disociativă - amnezie tematica
temporale, pericol existential iminent (electiva): pt. anumite
evenimente, amintirea nu este
distrusa, ci uitata - stari afective
negative, disociative (stări acute
de stres, traume în copilărie)
După episoade psihotice –
datorată stărilor afective de
indiferenţă, perplexitate
predelirantă, dezorganizare
halucinatorie a gândirii, tulb atenţie
CALITATIVE – Paramnezii
Evocări deficitare, fără o legătură cu realitatea trăită de subiect
Iluzii – evocări eronate, neîncadrate corect în timp/spaţiu Halucinaţii – falsificări amintiri: cronologie şi conţinut
False recunoaşteri – manie, schizo, korsakov, stări Ecmnezia
confuzionale, surmenaj - demenţe
False nerecunoaşteri – demenţă, sdr paranoide - confuzii
Criptomnezia nerecunoasterea ca fiind strain a unui - epilepsie

4
GANDIREA

 proces central al vietii psihice, activitate cognitiva complexa de sinteza, prin care se distinge esentialul de fenomenal, pe DE FOND (DE CONTINUT)
baza experientei si prelucrarii informatiilor; ideile au o anumita dezvoltare si invazie, tendinta de impunere si dominare mentala
 orienteaza in situatii de viata, orientand conduita; Idei dominante Idei prevalente Idei obsesive Fobii
 operatiile gandirii:analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, concretizarea, generalizarea, sistematizarea, clasificarea; Se detaseaza de  Ansamblu tematic ideativ care Se impune constiintei,
 rol important in gandire: asociatiile (prin asemanare, contrast, cauzalitate) – legaturi intre notiuni; altele, reversibila, domina constiinta si organizează contradictorie, caracter
 gandire: asociativ- logica si asociativ- mecanica; apartine normalului întreg comportamentul parazitar, recunoscuta de
Polarizare tranzitorie,  Opacitate la contraargumente subiect ca proprie, lupta
DE FORMĂ tematica ideativă  neconcordanta cu realitatea, impotriva ei
Discursivitate Productivitate - surmenaj  concordanta cu sistemul ideativ
Ritm Fluenţă Cantitative Calitative - psihotraum (nu ii poate recunoaste caracterul Obsesii:
viteza înlănţuire idei - stări pasionale patologic) - constrângere
Tahipsihie: hipomanie Fading Sărăcia ideativa a gândirii Autismul – gândire dereistă, ruperea punților cu  potentialitate deliranta, - bipolaritate
Tahipsihie - schizofrenie (alogia) realitatea, polarizare spre sine - schizofrenie  tendinta la dezvoltare - recunoaştere
accentuată: manie - depresie - surmenaj  Celelalte idei gravitează în jurul ei. - anxietate
Baraj ideativ - depresie Raţionament morbid - antiteze, raționamente Întâmplările din realitate sunt luate
Fuga de idei = aflux - schizofrenie - schizofrenie minuțioase dar sterile, în sfere inalte - drept puncte de sprijin Compulsii:
excesiv idei + - sdr confuzive schizofrenie - stări reactive - pornire irezistibilă
fugacitate idei + Vâscozitatea Asociaţii insolite – apar idei bizare, legi - alcoolism - tensiune insup
labilitate atenţie - epilepsie Mentismul = descris si ca interioare de înlănțuire, idei bizare, rupte din - tulb personalit, schizoid, schizotip - nu trece la act
(asociatii hipermnezie (depanare context - schizo - TAB - ritualuri ca
intamplatoare intre Perseveraţia sau rapida a reprezentarilor) Asociaţii superficiale - asonanță, asemănare, - epilepsie substitute,
idei, dupa rima) ruminaţia - aderența contraste facile dezanxietante
- tulb somatizare, hipocondrie
- manie stăruitoare asupra unei Anideaţia - manie
- starile predelirante
- stări febrile tematici monotone, cu - comă - oligofrenie - TOC
- stari de excitatie - stări postonirice
imposibilitatea comutării - demenţe severe - demenţe - depresii
SNC: intox uşoare spre alte teme - idioţie Asociaţii circumstanţiale - schizo debut uneori
(alcool, cofeină) - epilepsie - epilepsie
- epilepsie
- oboseală, surmen. - oligofrenie - schizofrenie Ideea obsesiva
- demenţe - demenţe
Mentism – atitudine  Diferentiere de idee deliranta – recunoaste caracterul ei patologic
- TOC
critică, anxiet., nu le Disociaţia (discordanţă ideoafectivă)  Diferentiere de automatismul mintal – recunoaste ca provin din propria viata psihica
poate controla - relaxare a asociaţiilor  Car: constrângere, bipolaritatea tendințelor, recunoașterea car. morbid, angoasa (fundal psihologic)
- surmenaj - tangenţialitate  În normalitate: oboseală, după psihotraume, în situații penibile, umilitoare
- Intoxicaţii Apare o alterare a logicii, sintezei ruptură a
- Schzofrenie unității vieții psihice, relaxare a proceselor 1. Idei obsesive: „intoxicatie prin idei”, indoiala asupra actiunilor sale;
(automat mental asociative, apar baraje, condensări, elipse – 2. amintirile si reprezentarile obsesive: perseverare penibila a rememorarii unor evenimente; reprezentari
Semn precoce în schizofrenie (intuit prin 3. obsesii fobice: teama nejustificata fata de situatii, fiinte, lucruri; pe fond de anxietate difuza; fobia - bolnavul recunoaste
Bradipsihie = Praecoxgefuhl) caracterul irational al fricii, dar nu o poate inlatura;
- lentoare ideativa: 4. Impulsuri obsesive: indeamna bolnavul la acte irationale, particulare;
ritm lent, voce Incoerenţa (salata de cuvinte, jargonofazia, 5. Îndoieli obsesive: de ex. verificarea robinetului
intensitate scazuta, verbigeratia) – dezintegrare maximă a 6. Scrupule obsesive: erori potențiale, greșeli de ordin moral
evocare dificila; proceselor mentale: pierdere legături logice, 7. Obsesii întrebări: idei interogative recurente
scaderea globala inteligibilitate. Cuvinte aleatorii, repetare 8. Obsesii senzoriale – auditive: frânturi de melodii, cuv. obscene
functiilor psihice stereotipa a acelorasi propozitii, cuvinte, lipsite 9. Manii mentale: onomatomania, aritmomania
- afectiuni neuro: de inteles 10. Reprezentări contrastante: aversiune/ ură față de pers. în realitate dragi.
EPS, encefalite, - schizofrenie
intoxic cu CO, - manie - compulsiunea: teama de a nu da curs tendintei impulsive, pacientii au capacitatea de a se stapani, Ia măsuri de apărare și
obnubilare - confuzie postcritică execută o serie de acțiuni menite să elibereze tensiunea sau să temporizeze impulsiunea obsedantă  ritualuri: formă
- schizofrenie - stări onirice (tulb constiinta) caricaturală și benignă a actului obsedant/ acț. care se succedă într-o anum. ordine, întotdeauna pe fondul anxiet. marcate.
- retard, - Dementa
- demenţe,
- epilepsie,
- depresie,
- b Parkinson

5
DE FOND
Idei delirante Definiţie: Idee cu conţinut fals (contradictie cu realitatea) + convingere subiectivă fermă, lipsa critica
+ imposibilitate de corectare (rezistenta la contraargumente) + comportament delirant
Formare:
- închistarea personalităţii, experiente particulare (halucinaţii, fabulaţii, interpretări, intuitii)
Tematica: reflectă nivelul inteligenţei, cultura, temele în vogă
Descriere:
1. Debut brusc, intuiție delirantă (revelații) sau fază predelirantă (ananstrofă) – confuzie,
neîncredere, căutări, retragere brusca a persoanei
2. Conţinut: non-bizar (posibil) sau bizar (absurd)
3. Tematică: monotematic vs politematic
4. Unic sau articulare în sisteme delirante
5. Sistematizare: sistematizat (destul de logic şi credibil, argumentat) vs nesistematizat (schizo,
demente - caracter polimorf, confabulator, fantastic, legate de evenimente din existenta bolnavului)
6. Răsunet afectiv: congruent sau incongruent cu starea afectivă
7. Origine: primar sau rezidual (postfebril)
8. Indus (folie a deux)
9. Pot fi deschise, exprimate direct la primul interviu sau incapsulate, ascunse, disimulate
 Apare pe fond de claritate a conștiinței (nu delirium), dar apar si in psihoze organice, pe fond de modificare a luciditatii
constiintei (delire absurde, contradictorii, sărace, stereotipice
 Se modif. întreaga personalitate, în primul rând sfera afectivo-volițională
 Sistem delirant: polarizare ideativă în jurul ideii delirante, subordoneaza întreaga activitate psihică, imaginația, fc ția
mnezică, în scopul impunerii sist. delirant
Clasificare

 Idei delirante paranoide: de interpretare (delir în rețea – se dezvolta in lant, pornind de la o veriga principala, spre o retea
difuza ce cuprinde noi aspecte ale realitatii – totul capata o explicatie, se adauga noi interpretari) asupra evenimentelor
exogene si endogene, de relație (atitudinile, comportamentul, discursul celorlalti fac referire la sine), de urmărire,
persecuție, de influență, de otrăvire

 Idei delirante expansive: de mărire și bogăție (grandoare), de invenție (plan, aparat) , de reformă (pace vesnica), de filiație
(descendenti ai unor familii renumite), mistice și religioase, delir megalomaniac, erotomanice

 Idei delirante depresive (micromaniace): de umilință, de autoacuzare și vinovăție, hipocondriace, de ruină, stricăciune, de
negație (boln. nu recunoaște realități evidente, neagă funcții vitale, organe, un proces psihic – depresii de involuție,
demențe, melancolia delirantă, stări confuzionale, Sy Cotard=enormitate, negație, imortalitate)

 Alte: de revendicare, de gelozie, de transformare și posesiune ( metamorfoză fizică, transformați în animale – delir metabolic
sau zooantropic – demență, schizo paranoidă ), fantastice, onirice

 Idei delirante mixte: idei de interpretare (gesturile, acț., afirmațiile pers. din jur poartă o semnificație specială, cu referire la
el, capătă valoare de simbol ), idei de influență (convingerea boln. că se află sub influența unor forțe xenopatice ), idei
metafizice

Tulburări permanente:
NEDEZVOLTAREA GANDIRII - oligofrenie
REGRESIUNEA GANDIRII - demente

Ruminaţii – idei şi teme repetitive, de obicei cu conţinut neplăcut – stări anxioase, depresie, preocupări hipocondriace, vinovăţie,
stimă scăzută, stări obsesionale
Care sunt grijile Dvs. principale? Aveţi gînduri pe care nu sunteţi în stare să le alungaţi din minte?

6
TULBURĂRI ALE LIMBAJULUI ŞI EXPRESIEI GRAFICE tulb. de pronuntare /articulare determinate de modificari ale functiei aparatului logomotor
- rotacism, sigmatism, balbism tonic, clonic, tonicoclonic: timizi, boala Gilles de la Tourette
Comunicarea – spontană, productivă sau laconică, cu latenţă crescută sau nu răspunde, coerentă, fluentă
Ale expresiei GRAFICE – limbaj scris
sau circumstanţială, tangenţială. Ezitantă (anxioşi, depresivi, indecişi, surditate).
Ritm Morfologiei, Caligrafie – dispunere Ale sintaxei
în pagină
Dislogii FORMALE (modul în care se vorbeşte) – modificări FORMALE ale expresiei verbale,
Graforee – manie, paranoici Micrografie Schizografia
consecutive tulb formale şi de conţinut ale gîndirii (nu e afectat ap logomotor şi funcţia limbaj.) Ritm scăzut Macrografie Ermetism
Debit Ritm Intonaţie, intensitate, înălţime, Negativism grafic Manierist, afectat, cu stereotipii Grifonaj
timbru Inegal, neglijent – deteriorare cereb
Bavardaj (vorbăreţi, paranoia, Tahifemia: surescitare, oboseală, Intensitatea crescută - înaltă, Paragrafisme, neografisme
deteriorări senile, stări insomnie, intoxicaţii acute strigăte, înjurii, exclamaţii – manie,
anxioase, personalit dizarm) Bradifemia (sărăcirea vorbirii): intoxic, sdr paranoide B. COMUNICAREA NONVERBALA
Verbigeraţie - accelerarea depresie, demenţe, retard, epilepsie Intensitatea scăzută: histrionism 1. tinuta: dezordonat, rafinament, excentric, pervertit.
ritmului cu repetare Afemia (musitaţie – vorbire în şoaptă) – 2. mimica: hiper-, hipo-, paramimie
stereotipa de cuvinte, fraze Negativism verbal depresie, schizofreni 3. gestica: ticuri, manierism, bizarerii, negativism.
nelegate între ele Baraj vorbire (baraj ideativ) Coloratură monotonă – depresie
Logoree (stări psihotice manie, (schizofrenie, absenţă epileptică, Coloratură afectată – histrionici DISFAZII – tulb. exprimarii orale si scrise, determinate de o lez. cerebrala circumscrisa si unilaterala (AVC, ramolismente, tumori,
agitaţie pm, intoxicaţii), până la anxietate – întrebat ce s-a întâmplat Coloratură manieristă - schizofrenie TCC). Neînţelegerea cuvântului scris sau vorbit;
incoerenţă în pauza de vorbire)  perseverarea (intoxicaţia prin cuvânt) – repetarea unor cuvinte în desfăşurarea discursului (deteriorări psihoorganice,
Mutitate (organic) beţie acută, demenţe)
Mutism (afectiv):  parafazia – deformare cuvinte, înlocuire cuvânt potrivit cu altul nepotrivit – demenţe
- absolut  afazia senzorială Wernicke (surditate verbală) – incapacitatea de a înţelege vorbirea celorlalţi. Pacientul vorbeşte
- relativ fluent spontan, dar fără sens, chiar incoerent
- selectiv  afazia expresivă motorie Broca – înţelege limbajul dar vorbeşte cu mare efort, cu dificultate
- discontinuu  amnezia verbală – uitarea substantivelor – în demenţe
În stupor, catatonie, isterie,  anomia – nu poate denumi obiectele, deşi le recunoaşte şi utilizează
depresie, tulb cr delirante  alexia (cecitatea verbală) – neînţelegerea limbajului scris, care însoţeşte afazia
 aprozodia – tulburarea intonaţiei, inflexiunilor vocii, care dispar şi afectează transmiterea stării afective asociată
Mutacism (deliberat – limbajului
histrionici, simulanţi, oligofreni,
demenţi, psihopaţi)
Dislogii de CONŢINUT (ceea ce se spune) - SEMANTICE, SINTACTICE ale expresiei verbale
Înţeles cuvinte Înţeles frază Înţeles limbaj
Neologisme – cuvinte Embololalia – inserţie cuvinte Tangenţialitate – vorbire digresivă
inventate desprinse din context care revin cu (schizo, simulare, tulb factice)
Paralogisme – atribuire sens insistenţă Solilocvie (criptolalie) – vorbire de
particular unui cuvânt oarecare Elipsa sintactică – suprimarea unor unul singur, fără intenţia comunicării
cuvinte sau prepoziţii care ar da Stereotipii – repetare porţiuni de
sens frazei fraze, expresii, cu caracter ritmat,
Agramatismul (stil telegrafic) – regulat, monoton
propoziţii fără prepoziţii, conjucţii, Palilalie – repetare ultim cuvânt din
articole, limbaj telegrafic, cu verbe frază
şi substantive – în intoxicaţii, Psitacism
confuzie, stări maniacale, Ecolalie (repetare cuvinte
hipomaniacale interlocutor) – schizo, retard,
Onomatomania – repetare cuvinte demenţă
rupte din context, conţinut grosier Verbigeraţie – salată de cuvinte
Disoluţia semantică – fără funcţie Schizofazie (discord verbala Chaslin)
de comunicare – cuvinte asociate întâmplător ce
duce la o disociere a limbajului
Jargonofazie (limbaj propriu) –
schizo hebefrenică
Incoerenţă
FONETICE ale expresiei verbale (Dislalii):

7
g. MOTIVATIA (vointa) C. INSTINCT DE CONSERVARE
1. conduita suicidara: suicid, tentative, idei de suicid, sdr. presuicidar - restrangerea campului constiintei, afectivitate cu inclinare
= activitate psihica orientata spre atingerea unor scopuri propuse conştient, cu depasirea unor obstacole; trebuie sa existe 2 spre fantasmele suicidului – depresie, schizo, oligofrenii, demenţe
tendinte opuse, din care una mai slaba (Piaget) 2. conduite pseudosuicidare - false sinucideri.
3. Exagerare – în stări hipocondriace în care apare tanatofobia, nozofobia
CANTITATIVE (predominant ale voinţei pozitive, active, de mobilizare, acţiune
Hiperbulia (creştere forţă Hipobulia Abulia (incapacitate de a Impulsivitatea (dezechilibru între tendinţa f. AFECTIVITATEA
voliţională) acţiona) impulsivă şi control volunt) Proces psihic care reflectă raportul între trebuinţe şi obiecte, fiinţe şi fenomene. Se exprimă prin:
- anumite personalităţi - globală: - depresie severă - pulsiuni interioare imperioase care  stari afective bazale – elementare (afectul), emotii primare, dispozitia general, de fond;
- delirantă a) oligofrenii - schizofrenie impun trecerea la act  elaborata - emotii secundare (pasiuni, sentimente).
- TOC (eliberare de sub b) demenţe - catatonie - îngustare câmp conştiinţă CANTITATIVE
invazia ideilor obsesive) c) post TCC - demenţe - diminuare voinţă frenatorie Hipertimia pozitivă Hipertimia negativă Hipotimia, Atimia (apatia, aplatizare
Maniacal d) PTSD - oligofrenii a) Euforia (mania, intox uşoare, a) Depresia (prăbuşirea dispoziţiei bazale, = atenuarea / lipsa răspuns afectiv
e) neurastenii - tulburări de personalitate demenţe senile, vasculare, stare de neputinţă, cu fenomene asociate  detasarea – distanţare în relaţiile
- electivă – toxicomanii, f) depresii Negativism, opoziţionism - raptusul (psihoze, depresii) posttraumatice, oligofrenii) motorii, relaţionale) – depresie, melancolie interpersonale (schizo, tulb
pe fond general hipobulic, h) maniacal (schizo)
deliranţi (în îndeplinirea g) toxicomanii antisocială, demenţă, stări
b) Extazul – stare paroxistică de b) Distimia confuzive),
planurilor şi ideilor i) psihopatii Sugestibilitate (scăderea bucurie intensă, cu ruperea - reacţii depresive  anhedonia
delirante) voinţei active şi comunicării cu mediul - depresie  alexitimie – dificultatea descrierii
- electivă defensive) - schizofreni cu heautoscopii - neurastenie sau conştientizării propriilor emoţii,
Tematica fobică la OC
- isterie  apatie sau atimie - lipsa tonalitatii
CALITATIVE (ale voinţei pasive, defensive, de reţinere a impulsivităţii)
- epileptici c) Disforia = depresie + disconfort somatic + afective + dezinteres, indiferenţă,
Parabulia - indecizie, ambivalenţă (schizofrenie) - ambitendinţă - delir cronic cu tematică mistică iritabilitate, comp coleros inexpresivitate mimico-
- acţiuni simultane contrarii (nevroze motorii) - intoxicaţii, sevraj pantomimica,
Raptusul - creşterea extremă a impulsivităţii – impuls brusc, necontrolabil, ce duce la acte violente şi c) Moria – tumori lob frontal (simţ - post TCC, tulb organice personalitate
grave - psihoze, st. delirante, st. maniacale, epilepsie critic abolit, glume grosiere, - mania disforică - surmenaje
avansuri sexuale) - tulb bipolară ep mixte - PTSD
Elanul vital: resursele de lupăt ale pacientului cu boala sa, gradul de funcţionare al pacientului, randamentul în domeniul - epilepsie (intercritic)
ocupaţional, casnic, social. - Episoade afective consumptive
- tulb personalitate antisocială, borderline
- depresie stuporoasă
d) Hipomania – dispoziţie
INSTINCTELE - demenţă
expansivă mai puţin intensă ca d) Anxietatea – teamă fără obiect, nemotivată
- oligofrenii
euforia (paroxistică - AP, latentă, generalizată sau
A. INSTINCTUL ALIMENTAR - confuzii mintale
liber flotantă, focalizată – fobică,
1. exagerare: - schizofrenie – simptome negative
e) Elaţia – mai puţin intensă ca anticipatorie), aprehensiune, disconfort legate
 bulimia - cresterea necesitatii de hrana, foamea nu poate fi satisfacuta; in excitatie maniacala, depresie, st. anxioase; hipomania – accentuarea stării de de o ameninţare necunoscută
 polifagia - cresc apetitul + ingerare de materii nealimentare, in sch., Retard mintal, demente; bine, creştere secundară a ritmului - echivalente somatice (nelinişte PM,
 potomania - cresc cant. de lichide ingerata, in absenta afectiune; verbal şi gesticulaţiei, încredere în tensiune musculară, transpiraţie, pupile
 dipsomania - nevoia imperioasa de a consuma alcool, in epilepsie, personalitati dizarmonice. sine exagerată dilatate, oftat, sprâncene ridicate)
2. scăzut Angoasa: cu exprimare somatică
 anorexia: mintala (esentiala, a tinerelor fete) = lipsa apetitului + scadere in G + stare psihica particulara; la - tulburări anxioase
adolescente cu tulb. de personalitate; - depresie
 nevrotica - scaderea in isterie, hipocondrie, st. anxioase, st. fobice, depresive. - debut psihoze
 Sitiofobia – refuz alimentar motivat prin halucinaţii sau idei delirante (otravire, autoacuzare, inutilitate, negatie) - sevraj
3. aberatii alimentare: - afecţiuni somatice (IMA, hiper,
 Mericism - regurgitare voluntara + remestecare, in oligofrenii, demente; hipotiroidism)
 pica - alimente f. sarate, subst. nealimentare (sarcina); Fobia(-): teama disproportionata fata de un
 opsomania - exces de dulciuri, st anxioase; obiect, actiune, fiinta ;
 coprofagia - demente, oligofrenii. e) Anestezia psihică dureroasă
B. INSTINCT SEXUAL CALITATIVE
1. in realizare contact sexual: Paratimii Tulburări ale dinamicii afective
 inhibitie sexuala - impotenta; frigiditate ± dispareunie, vaginism, in sch., depresie, nevroze; 1. Afectivitatea paradoxală 1. Labilitate afectivă (variaţii rapide, răspuns disproporţionat) – nevroze, tulb personalitate,
 hipersexualitate: nimfomanie, satiriazis, donjuanism - atractie pt. femei cu imposibilitatea unor relatii stabile. În 2. Inversiune afectivă intoxicaţii, manie, retard mental
excitaţii maniacale, demenţe, oligofrenii, leziuni temporale, de hipocamp 3. Crize nemotivate rîs-plans 2. Rigiditate afectivă: tulb personal paranoidă
2. perversiuni sexuale (parafilii): tulburări de satisfacere ale trebuinţelor sexuale - sadism, masochism, exhibi, fetisism, voyeurism. - histrionici 3. Incontinenţa afectivă (trecerea bruscă de la o stare emoţională la alta, opusă): demenţi,
Sunteţi mulţumit de viaţa Dvs. sexuală/intimă? Ce anume vă nemulţumeşte mai exact? Cum vă afectează acest lucru? - retard mintal pseudobulbari
D. INSTINCTUL MATERN - exagerare, diminuare, pervertire: infanticid, abandon 4. Ambivalenţă afectivă 4. Poikilotimia – modulare afectivă conformă stării afective a celor din jur (demenţe, oligofr

8
Care este dispoziţia dominantă din timpul examinării? În ce măsură fluctuează dispoziţia? Sunt fluctuaţiile adecvate? frapează – în schizo, manie cu factori
h. ACTIVITATEA (conduita motorie) psihotici
b) Impulsivitatea – tendinţa de a reacţiona prin impulsiuni
CANTITATIVE – dezorganizarea conduitei motorii Ticuri – miscari intempestive, rapide, c) Raptusul
Hiperactivitatea Hipoactivitatea repetitive, parazite, fără control voluntar, – acţiuni motorii paroxistice, pe fond de tensiune emoţională. Automatism motor
1. Polipragmazia (exaltare, interes ludic, 1. Bradikinezia - lentoare mişcări, scădere curs ideativ, hipomimie, bradilalie dar sesizate de pacient incoercibil, auto sau heteroagresiv
gesturi ample, multiple acţiuni - convalescenţă - amnezie lacunară
nefinalizate) - demenţe avansate Retragere socială – depresie, schiz - în schizofrenia catatonică, depresia inhibată, melancolie,
- hipomanie - depresie - epilepsie, stupor, psihopati, debili mintali, paranoici,
Akinezia, barajul motor - alcoolism cronic, delirium tremens, intoxicaţii cu amfetamine, psihedelice
Neliniştea psihomotorie – se mişcă 2. Inhibiţia psihomotorie
aproape permanent, deşi nu deranjează a) Stupor: d) Fuga – părăsire iraţională domiciliu spre o destinaţie aleatorie + amnezie
semnificativ ambianţa - imobilitate aproape completă lacunară: reacţii acute stres, tulburări delirante, schizofrenie, intoxicaţii. Diferită de
- în stări prepsihotice, anxioase, - mimică inexpresivă, impietrită (depresii) sau amimie (catatonie) deambulări (demenţe, confuzii) cu pierderi
hipomaniacale, intox acută etanolică - aparentă suspendare activitate psihică
- refuz comunicare MIMICA (Comunicări non-verbale)
2. Agitaţia psihomotorie – aleator, - uneori gatism Hipermimii Hipomimii Paramimii
necoordonat, dezorganizat, control Apare în Melancolie, schizofrenie catatonică, confuzie, stări disociative  mobil, versatil: maniacal - catatonie: privire vidă, inexpresiv, - surâs schizofren
voliţional redus, destructurare în diverse  încruntat superior, ridat, fără autist - mimica disociată
grade a conştiinţei b) Catatonia (stări toxico-septice, encefalite, intoxicaţii, tumori cerebrale, mobilitate, privire stinsă – depresie - stupor melancolic: facies împietrit, - stereotipii
- stări confuzionale schizofrenie, depresie majoră, paralizie generală progresivă)  studiată, exagerată – delir expansiv imobil - bizareria
- episoade psihotice - catalepsia (rezistenţă musculară la mobilizare pasivă, inhibiţie motorie cu  suspicioasă, privire neîncrezătoare - impregnare neuroleptică: imobil, - furtuni mimice
- intoxicaţii hipertonie musculară), flexibilitate ceroasă, sugestibilitate, negativism activ/pasiv, – delir paranoid reacţionează tardiv
- epilepsie parakinezii  artificialitate, compensatorie: - oligofrenie – registru restrâns - ecomimia – demenţe
- tulburări neurovegetative (glob vezical, hipotensiune, midriază) - confuzii mintale – privire rătăcită
histrionici, simulanţi, disimulanţi, - „mimica de imprumut” pt. a
Enervare – iritabilitate, greu de calm psihopatii - evitare contact vizual (idei delir de atrage atentia,
Turbulenţă – cverulenţă, deplasare c. apraxii: pierderea posibilitatii de efectuare a unor miscari si de exprimare
 privire larg deschisă (anxioşi) culpabilitate, incurabilitate) - neomimia, jargonomimia.
Exaltare – excitaţie verbală, ideatică gestuala, in absenta unor tulb. motorii; ideatorie (perturbare plan) si ideomotorie.
- b. Parkinson
Furor – agitaţie oarbă, clasticitate,
- detaşare privire (schizofreni,
violenţă c) Impregnarea neuroleptică
- distonia acută (sdr Hiperton-hipokinetic) – torticolis, contracturi, crize oculogire, demenţi)
b. akatisia - imposibilitatea de a sta linistit trismus ŢINUTA (indică aderenţa la normele sociale) GESTICA – mişcările voluntare şi involuntare
in sezut/culcat/picioare (NL); - pseudoparkinsonism – tremor (fin, inteţional, dispare în somn), semn roată Igienă, vestimentaţie, păr, machiaj, accesorii
dinţată, bradikinezie, bradilalie, voce monotonă, bradipsihie, hipertonie, Neîngrijită, dezordonată (barbă nerasă, miros de 1. Ticurile – gesturi scurte, repetitive, fără necesitate reală
Comportament teatral, demonstrativ – hipersudoraţie, sialoree, seboree, facies fijat, inexpresiv, nu clipeşte, dificultăţi în transpiraţie, haine pătate, prea largi), gatism - simple
hiperexpresivitate mimico-gestuală iniţierea unor mişcări voluntare chiar simple. Mers cu paşi mici, târâţi, cu braţele pe - oligofrenie - complexe: sdr Gill de la Tourette: ticuri motorii ce
lângă corp, cu aspect de robot. - demenţă antrenează ticuri verbale şi impulsiune spre coprolalie
- akatisie – nelinişte, tremor, balans picioare, imposibilit de a rămâne în poziţie - manie
şezîndă - depresie 2. Stereotipiile – schizofrenie, oligofrenii, demenţe
- diskinezii tardive – mişcări coreice, sucţiune dentiţie, grimaserii. Are caracter - schizofrenie
intenţional, dispare în somn, adesea ireversibilă - stări confuzionale 3. Manierisme – gestică exagerată, afectată
- sdr neuroleptic malign: hipertonicitat, mioliză, hiperpirexie - non-conformism - histrionici
CALITATIVE Rafinament vestimentar: - homosexuali
Parakinezii: Pervertirea conduitei Tulburări prin control voliţional viciat histrionici, - schizofreni
a) Manierisme – activităţi exagerate, a) Impulsiunile unii schizofreni (bizarerie) - simulanţi
gesturi caricaturale, artificiale, flagrant – acţiuni declanşate brusc, spontan sau la stimuli minori Megalomanie, homosexuali
nepotrivite persoanei respective şi - caracteri iraţional, scăpate de sub control voliţional Excentrică: accesorii stridente, fard excesiv, culori ţipăt 4. Bizarerii: gestică încărcată de un simbolism obscur (schizofreni,
situaţiei în care se află - implică periculozitate: heteroagresiune, autoagresiune, suicid, clastic - manie simulanţi)
- la psihopaţi, epileptici, beţie acută şi patologică, schizo, manie, demenţe - schizofrenie (bizarerii ideative)
b) Stereotipii - miscari repetitive, bizare, Caracteristici: - tulb delirante cronice 5. Perseverări – repetări gesturi: demenţe, retard, schizo
inutile, cvasiautomate, fara scop, - tensiune iniţială intensă - tulb personalitate - autosupraevaluare hebefrenică
întotdeauna aceleaşi (clătinare cap, - irezistibilitate în săvârşirea actului
balansare corp, mişcări segmentare) - gratificare la efectuarea actului Pervertită 6. Negativism – schizofrenie, retard, depresie stuporoasa
arata disocierea intrapsihica – în schizo - culpabilitate, regret ulterior - cisvestitism (nepotrivit cu situaţie, vârstă):
Ambitendinţă maniacali, schizofreni, tulburări personalitate
c) Bizarerii - gesturi si miscari Dromomania – piromania – kleptomania – tricotilomania – joc patol - travestitism (sex)- utilizare haine sex opus (tulb
ilogice,ciudate, neinteligibile, care personalitate)

9
10