Sunteți pe pagina 1din 40

Cuprins

Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane


1.1. Aşezarea geografică a staţiunii
1.2. Căile de acces
1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane

Capitolul II. Potenţialului turistic al staţiunii Băile Herculane


2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice
2.2. Potenţialul turistic natural
2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el
2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice
2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea
2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic
2.3. Potenţialul turistic antropic
2.3.1. Obiective turistice religioase
2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice
2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice

Capitolul III. Baza tehnico materiala a statiuni baile herculane


3.1. Baza turistică tehnico-materială
3.1.1. Unităţile de cazare turistică
3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism
3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament
3.1.4. Mijloacele de transport turistic

Capitolul IV. Circulaţia turistică


4.1. Forme de turism specifice regiunii considerate
4.2. Evoluţia numărului de turişti
4.3. Evoluţia numărului de înnoptări
4.4. Durata sejurului mediu
4.5. Densitatea circulaţiei turistice
4.6. Funcţia turistică a staţiunii

Capitolul V. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane


5.1.Metoda TEC-DEV
5.2. Comentarii
5.3. Propuneri de dezvoltare turistică
5.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane

Bibliografie

1
Capitolul I
Prezentarea generală a staţiunii Baile Herculane

1.1. Aşezare geografică


Staţiunea Băile Herculane este situată în partea de sud - est a judeţului Caraş Severin, de-a
lungul culoarului tectonic al Văii Cerna, care separă Munţii Mehedinţi (spre sud-est) de Munţii
Cerna – Godeanu (spre nord-vest). Poziţia localităţii, la numai 5 km de E 70 (Bucureşti – Orşova -
Timişoara – Moraviţa – Belgrad), una dintre cele mai importante artere rutiere europene ce
traversează România, favorizează accesul fluxurilor turistice dinspre Europa de vest. Deşi se află în
plină regiune muntoasă, într-un ansamblu peisagistic deosebit de spectaculos, altitudinea medie a
staţiunii este de 165 m.
Teritoriul administrativ al oraşului este încadrat între limitele Parcului Naţional Domogled
– Valea Cernei, ceea ce constituie o premisă importantă pentru dezvoltarea durabilă şi promovarea
unui turism ecologic, în conformitate cu cerinţele noului statut de ţară membră a Unuinii Europene.

1.2. Căi de acces


Accesul în staţiune se realizează astfel:

- rutier: prin drumuri modernizate, de importanţă europeană sau naţională:


• DN 67D: E 70 /Gara Băile Herculane - Baia de Aramă - Târgu Jiu / DN 67 / E 79; drumul
naţional care traversează staţiunea pe la limita sud-estică a acesteia, leagă două artere rutiere
europene de mare circulaţie (E 70 şi E 79), care au ieşire din ţară prin punctele de frontieră
dinspre Ungaria (Borş), Serbia (Moraviţa) şi Bulgaria (Calafat);
• DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, traversează staţiunea prin
partea centrală, este drumul de acces în staţiune cel mai utilizat de turişti;
• DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D.
Faţă de principalele oraşe reper, staţiunea Băile Herculane se află la:
134 de km de Reşiţa, reşedinţa de judeţ – pe DN 67D, E 70/DN 6, DN 57B, DN 58
• 22 km de Orşova – pe DN 67D, E 70/DN 6
• 47 km de Drobeta Tr. Severin – pe DN 67D, E 70/DN 6
• 78 km de Caransebeş – pe DN 67D, E 70/DN 6
• 182 km de Timişoara – pe DN 67D, E 70/DN 6
• 386 km de Bucureşti, pe DN 67D, E 70/DN 6, sau 392 km pe DN 67D - E 70/DN 6 -
E 574 - E 81.
- feroviar
• teritoriul administrativ al staţiunii este traversat de magistrala feroviară Bucureşti – Craiova
– Drobeta - Tr. Severin – Băile Herculane – Timişoara – Jimbolia sau Stamora Moraviţa,

2
asigurând legătura dinspre capitala ţării şi spre cele două puncte de frontieră Jimbolia şi
Stamora Moraviţa; este tronsonul feroviar european care uneşte Orientul cu Centrul şi
Vestul Europei.
Fază de Bucureşti, distanţa pe cale ferată este de 364 km, iar până la cele două puncte de
frontieră este de 208 km (Jimbolia) şi respectiv 225 km (Stamora Moraviţa).

- aerian: traficul aerian de călători poate fi asigurat prin aeroporturile Caransebeş - 78 km (pe DN
67D, E 70/DN 6), Craiova - 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6) sau Timişoara - 160 km (pe DN 67D,
E 70/DN 6).

- fluvial: fluviul Dunărea, prin porturile Orşova sau Drobeta-Tr. Severin, poate constitui cale de
acces pentru turiştii care sosesc pe nave de croazieră, dinspre vestul Europei. Această cale de acces
poate deveni, în perspectiva dezvoltării turismului de croazieră pe Dunăre, una reprezentativă, mai
ales pentru turiştii din vestul Europei.

1.3. Scurt istoric


Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea
documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din bai :

« Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui
Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor
coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta… ».

În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct


de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere tamaduitoare a
apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub
semnul tutelar al lui Hercules.
Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de ani
de existenta (153 – 2004) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase
vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor
pentru vindecare.

Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor


Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si modernizarea « bailor »,
a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta
amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari
personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa Charlotte,
împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei considera Baile-
Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa Elisabeta –
pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în care Baile Herculane
sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii
au început sa fie constituite începând cu anul 1922.

3
Capitolul II
Analiza şi valorificarea potenţialului turistic

2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice


Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin atractivitatea sa,
să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi
internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare.
Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (judeţ, staţiune) este compus din:
 Potenţialul turistic (natural şi antropic);
 Infrastructură (generală şi turistică);
 Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului).
Elementele naturale sau antropice, resurse sau atracţii turistice, reprezintă materia primă
pentru activităţile turistice.
Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate, în primul rând, resursele
naturale: factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice, clima, vegetaţia, fauna, alte atracţii de
interes ştiinţific, cu caracter de unicat . Valorile naturale constituie baza ofertei turistice
potenţiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice. Potenţialul
turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin
componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv caracteristici
modificate sau amenajări ale acestora.
Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâna omului menite
să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural, asigurând
premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă.
Potenţialul antropic- reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei umane din
punct de vedere cultural - istoric şi tehnico -economic din cadrul unui teritoriu sau al unei aşezări
umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de existenţă pentru turism.
Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sǎ
satisfacǎ nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecǎrii şi momentul sosirii la locul de
plecare. Produsul turistic este constituit atât din bunuri materiale, cât şi din servicii.

H Medlik consideră produsul turistic ca un ”amalgam de elemente tangibile şi


intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”.
Produs turistic este un complex de bunuri materiale şi de servicii, concentrate într-o activitate
specifică şi oferite pachet consumului turistic.
Pachetul de servicii este o combinaţie prestabilită a cel puţin două din elementele
următoare: cazare, alimentaţie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii, reprezentând
o parte semnificativã din pachet, atunci când sunt vândute sau oferite spre vânzare la un preţ
global şi atunci când aceste prestaţii depăşesc 24 de ore.

4
Piaţa turistică reprezintă sfera de interferenţă a intereselor purtătorilor de ofertă turistică
materializată prin producţia turistică, cu cele ale purtătorilor cererii turistice
Infrastructura este de două feluri:
- infrastructurǎ generală;
- infrastructurǎ turistică.
Infrastructura generală:
- Reţeaua de transport comunicaţii;
- Reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă, energie electrică şi termică);
- Reţeaua edilitar-urbană (construcţii, pietonală);
- Reţeaua comercială şi prestări servicii;
- Reţeaua administrativă şi de asigurare a populaţiei.
Infrastructura turistică:
- Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtie de schi;
- Grupuri administrative gospodăreşti;
- Reţeaua tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive;
- Căi de comunicaţie.
Structurile turistice sunt totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul pentru
realizarea funcţiilor şi obiectivelor sale economico-sociale.
Cuprind:
1.Structuri de primire (hoteluri, moteluri, cabane, vile);
2.Structuri pentru servirea mesei (restaurante, autoservire);
3.Structuri agrement (cluburi agrement, cazinouri);
4.Structuri tratament balnear;
5.Structuri de transport turistic.

2.2. Potenţialul turistic natural

2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el


Zona staţiunii Băile Herculane este caracterizată din punct de vedere al formelor de relief de
prezenţa a trei elemente geografice / geologice definitorii: Munţii Mehedinţi, Munţii Cernei –
Godeanu şi culoarul tectonic al Cernei (grabenul Cernei). Ansamblul acestor puncte geomorfologice
de reper alcătuiesc un relief de o frumuseţe unică, spectaculoasă şi impunătoare.
Munţii Mehedinţi sunt alcătuiţi în special din calcare masive, recifale, dure, de culoare albă,
caracteristici care determină frumuseţea şi semeţia lor. Au o singură culme principală, orientată NE
– SV, cu aspect masiv, un bloc tectonic care domina atât dinspre Valea Cernei cât şi dinspre Podişul
Mehedinţi. Înălţimile acestei culmi se situează în general între 1000 şi 1500 de m, dar domină prin
câteva vârfuri consacrate în lumea drumeţiilor montane, pentru valoarea peisagistică deosebită:
Domogled – 1.105 m, Vârful lui Stan – 1.466 m, Piatra Cloşani – 1.421 m, Pietrele Albe – 1.336 m.
Sunt fragmentaţi de văi scurte şi adânci: Râmnuţa Vânătă, Râmnuţa Mare, Arsaşca, Motru Sec.
Versanţii nord-vestici ai Munţilor Mehedinţi sunt abrupţi şi greu accesibili dinspre Valea Cernei,
fragmentaţi de pâraie care curg în cascade, datorită unor frecvente rupturi de pantă.
Caracteristic pentru întreaga unitate montană este prezenţa reliefului carstic, manifestată sub
diverse forme: peşteri, avene, câmpuri de lapiezuri, doline, ponoare, crovuri, văi seci şi polii, relief
ruiniform, ş.a. Între Vf. lui Stan şi Vf. Domogled se află cea mai întinsă suprafaţă calcaroasă din
regiune, mărginită spre râul Cerna de un abrupt de 400 - 600 m, fragmentat de numeroase văi
carstice cum sunt: Ploştina, Ţăsna, Padina Seacă, Jelărău, Feregari cu chei înguste, greu accesibile,
zonă în care se întâlnesc şi cele mai variate şi mai frumoase forme carstice.
Munţii Cernei, avînd în prelungire Munţii Godeanu, formează versantul nord-vestic al
culoarului Văii Cerna (pe aproximativ 40 km), până la confluenţa cu pârâul Belareca, şi implicit al
staţiunii. Cel mai înalt vârf este Vârful Dobrii, având 1.928 m altitudine. Sunt alcătuiţi dintr-o
varietate de roci (sedimentare, granitice şi cristaline), fapt care se reflectă în aspectul
geomorfologic, şi anume: cele mai mari altitudini se găsesc pe şisturile cristaline, calcarele

5
formează pereţi verticali, spectaculoşi, iar corpurile granitice (granitul de Cerna) sunt masive, puţin
fragmentate, cu crestele rotunjite.
Culmile sculptate în sedimente grezo-conglomeratice, în eruptiv şi în calcare, sunt mai
scurte şi cu profil transversal în trepte. Spre axul Văii Cernei sunt adânc fragmentaţi de ape, cu
abrupturi calcaroase şi cu pereţi verticali inaccesibili, care adăpostesc numeroase peşteri
În Munţii Godeanu se află cele mai mari altitudini din bazinul Cernei. Sunt constituiţi din
roci cristaline cu iviri de granite şi pegmatite ce aparţin Domeniului Getic, în geomorfologia cărora
se evidenţiază culmile rotunjite şi suprafeţele netede şi slab ondulate, care contrastează cu versanţii
abrupţi ai văilor adânci, larga dezvoltare a platformei de eroziune Bărăscu. În zona înaltă a
Munţiilor Godeanu forme de relief glaciar: circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete
lacustre, morene.

Se disting în cadrul Munţilor Godeanu două trepte de relief: o treaptă înaltă, situată la peste
2.000 m, ce formează culmea principală şi masivele nordice şi o treaptă mai joasă, dezvoltată pe
versantul sudic al masivului, cuprinsă între 1.400 şi 1.200 m altitudine, ceea ce creează aspectul
general de amfiteatru. Trei vârfuri domină treapta înaltă a Godeanului, şi anume: Vf. Godeanu –
2.229 m alt., Vf. Gugu – 2.291 m alt. şi Vf. Borăscu – 2.158 m alt.
Linia marilor înălţimi are aspectul unei culmi puternice, spectaculoase ca altitudine,
întreruptă de şei din ce în ce mai joase spre partea de sud a masivului. Între Vf. Paltina şi Godeanu
înălţimea masivului se menţine constant la peste 2.000 m: Vf. Paltina – 2149 m, Şaua dintre Paltina
şi Scurtu – 2.040 m, Vf. Scurtu – 2.090 m, Vf. Gârdomanu – 2.077 m, Vf. Galbena – 2.194 m, Vf.
Stâna Mare – 2.113 m, Vf. Piatra Scărişoara – 2.191 m, Vf. Mocirliu – 2.106 m, Vf. Godeanu –
2.229 m.

2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice


Prin amplasarea în partea de SV a teritoriului ţării, oraşul Băile Herculane se află în zona de
influenţă a climatului submediteranean, datorită pătrunderii maselor de aer cald şi umed dinspre
Marea Mediterană şi Marea Adriatică.
Temperatura media multianuală este de 9,5º C, cu toate că staţiunea se situează în plină
regiune de munte, valori comparabile cu cele din Câmpia Română, Dobrogea Centrală sau Câmpia
Crişanei. Iernile sunt blânde, cu media lunii ianuarie de -2 º C; numărul de zile de iarnă, cu
temparaturi sub 0 º C, este în medie de 19/an, repartizate în special în luna ianuarie. Primăverile sunt
timpurii, iar verile plăcute, datorită abundenţei vegetaţiei, cu o medie a lunii celei mai calde, iulie de
21º C. Toamnele sunt lungi, călduroase, favorabile practicării turismului.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii este cuprinsă între 698 mm/an la Topleţ, 760 mm/an
la Băile Herculane, 1.051 mm/an la Cerna-Sat şi 1.088 mm/an la Vf. Ţarcu. Influenţa climatului
mediteranean este destul de accentuată, masele de aer umed fiind canalizate pe culoarul Cernei

6
mărind gradul de umezeală şi provocând cantităţi mari de precipitaţii la Cerna Sat şi pe înălţimile
bazinului superior, de până la 1200 m - 1300 m.
"Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de precipitaţii de la începutul verii să fie
mai timpuriu la Băile Herculane faţă de Topleţ şi Orşova, iar la Cerna Sat mai timpuriu decât în
bazinul inferior.
Stratul de zăpadă în preajma staţiunii are o durată redusă, ca urmare a topirilor repetate din
timpul iernii.
Nebulozitatea medie anuală are valoarea de 5,5 zecimi, numărul mediu de zile cu cer senin
fiind de 60, iar cel de zile cu cer acoperit, de 110. În lunile de vară cerul este senin între 20 - 23 de
zile, nebulozitatea maximă fiind semnalată în anotimpul rece (maximum în luna noiembrie).
Durata de strălucire a soarelui însumează o medie de 1.900 ore anual.
Vânturile dominante bat pe direcţia văii, cu intensitate redusă. Zilele cu calm atmosferic sunt
frecvente, valoarea maximă fiind atinsă în luna iulie (28 %).

2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea


Reţeaua hidrografică a zonei este dominată de prezenţa râului Cerna cu afluenţii săi şi de
cele două lacuri de baraj artificial.
Râul Cerna îşi are izvoarele la o altitudine de 2.070 m în Munţii Godeanu şi ajunge la
confluenţa cu Bela Reca la o altitudine de 118 m, ceea ce reprezintă o diferenţă de nivel de
aproximativ 1.950 m, ceea ce determină un curs rapid şi o mare fragmentare a reliefului, conferind
văii o notă sălbatică specifică. În zona cursului superior este cunoscută sub numele de Cernişoara,
care străbate un scurt sector de chei – Cheile Cernişoarei. Cerna propriu - zisă începe de la
împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernişoarei ale cărei izvoare se
află la peste 9 km amonte. Urmează un nou sector de îngustare a văii, în Cheile Corcoaia, care, deşi
scurte, sunt impresionante prin îngustime şi forma aparte a versanţilor, după care Cerna pătrunde în
zonele depresionare Cerna-Sat şi Poiana Schitului.
Bazinul Cernei are în partea superioară un aspect de uriaşă covată, marcată de două culmi
diferenţiate ca altitudine şi aspect, între Vf. Paltina (2.148 m) şi Vf. Şarba (1.740 m), reunite sub
forma unei înşeuări înalte de 1.320 m, care alcătuiesc cumpăna de apă între bazinele Cernei şi
Jiului.
Până la Băile Herculane, Valea Cernei are în cea mai mare parte versanţi abrupţi, rectilinii,
cu verticalitate pronunţată şi înălţimi care ajung uneori la 400 - 500 m.

Râul are o lungime de 84 km şi un bazin de recepţie de 1.433 km 2, din care mai mult de
jumătate se află pe teritoriul judeţului Caraş – Severin. Cerna are un curs rectiliniu, orientat pe
direcţia NNE – SSV până la Pecinişca, unde face un cot brusc spre vest, iar de la Gara Băile
Herculane, unde primeşte cel mai important afluent (Bela Reca), îşi schimbă direcţia spre sud, până
la confluenţa cu fluviul Dunărea, în golful Orşova al Lacului Porţile de Fier I.
Cei mai mulţi afluenţi îi primeşte de pe versantul drept, în zona cursului superior
(Gârdomanul, Iovanul, Balmezul, Cărbunele, Craiova), după care Cerna formează limita între

7
judeţele Mehedinţi şi Caraş – Severin, până la valea Ţăsna (afluent pe stânga al Cernei), unde limita
dintre cele două judeţe urmează înălţimile Munţilor Mehedinţi.
Din regiunea carstică a munţilor Mehedinţi, nici un afluent nu ajunge la Cerna. Apele se
pierd în calcare şi reapar în izbucuri, cele mai importante fiind "7 Izvoare Reci", Bârza, Topleţ. La
Băile Herculane, pe un sistem de fracturi de mare adâncime, perpendiculare pe vale, apar izvoarele
termominerale, folosite încă din antichitate în cura balneară. Ele apar în granite ("7 Izvoare Calde")
şi calcare (izvoarele Hercule şi Hygea), având temperaturi ridicate. Izvoarele minerale provin din
apele de infiltraţie care circulă prin zonele de fractură, până la aproximativ 1.200 m adâncime, unde
sunt încălzite şi mineralizate, după care apar la suprafaţă, în malurile Cernei, de-a lungul unor falii.
Valea Cernei este singura dintre văile Carpaţilor Meridionali care se înscrie în întregime pe
un culoar tectonic, separând Munţii Godeanu şi Munţii Cernei pe de o parte, de Munţii Vâlcanului
şi Munţii Mehedinţi pe de altă parte. Existenţa sa într-un ansamblu geografic foarte complex şi
apartenenţa directă la bazinul Dunării s-au reflectat într-o diversificare deosebită a aspectelor de
relief, peisaj, ceea ce a făcut ca bazinul să aibă o notă specifică aparte, sub aspect geomorfologic şi
peisagistic.
În aval de confluenţa Cernei cu Valea lui Iovan s-a amenajat unul dintre barajele sistemului
hidroenergetic Cerna - Motru – Tismana, denumit Lacul Cerna sau Iovan. Lacul are o suprafaţă de
678 ha, cu o lungime de 10 km şi un volum de apă de 124 mil. m3. Din acest lac, cea mai mare parte
a apelor Cernei sunt deviate printr-un tunel în bazinul Motrului.
Lacul de acumulare Herculane ( sau Prisaca) s-a realizat la 12 km în amonte de staţiunea
Băile Herculane, în scopul producerii de energie electrică, a menţinerii echilibrului apelor subterane
din perimetrul staţiunii şi a alimentării cu apă a acesteia. Lacul are o lungime de 4 km şi un volum
de apă de circa 14 mil. m3.

2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic


La nivelul staţiunii, dar şi în întreg teritoriu administrativ al oraşului, se remarcă abundenţa
vegetaţiei, în care, pădurile deţin un procent important. Din studiul Harta vegetaţiei Văii Cernei se
observă predominanţa vegetaţiei forestiere reprezentată prin păduri de fag şi quernicee. Împreună cu
fagul comun apare şi fagul de Crimeea. Diseminate printre fagi sau formând mici arborete pure apar
şi alte specii precum: frasinul, carpenul, plopul, teiul, ulmul.
Conifere pure nu apar decât în câteva puncte la nord de Izvoarele Cernişoarei, reprezentate
prin molid - de altfel şi singurul loc unde apare acesta pe Valea Cernei.
Bradul apare pe Valea Cernei numai în câteva locuri (pe cursul superior al văilor Craiova,
Olanul şi Cărbunele), în amestec cu fagul sau formând mici pâlcuri omogene. Restul suprafeţelor
sunt ocupate de arborete pure de gorun sau în amestec cu alte specii termofite, ca: stejarul pufos,
cărpiniţa, liliacul, scumpia.

Pinul negru se întâlneşte de la nord de la localitatea Pecinişca până la confluenţa


Cernei cu Valea Olanului, sporind valoarea peisagistică a abrupturilor calcaroase. Alături de acesta
se dezvoltă numeroase specii sudice, însemnate din punct de vedere ştiinţific, cum ar fi: liliacul,
cărpiniţa, scumpia, sorbul, mojdreanul.

8
Din suprafaţa administrativă a oraşului Băile Herculane, de 10.544 ha, suprafaţa împădurită
reprezintă 3.320 ha, adică o treime din total.
Pajiştile secundare montane ocupă suprafeţe întinse în cadrul luncii Cernei şi sunt alcătuite
din asociaţii de păiuşină, barbarosa, pieptănăriţa şi diferite graminee. Aceste pajişti constituie locuri
pentru popas turistic, în măsura în care nu fac parte din zonele de conservare specială ale Parcului
Naţional.
Peste altitudinea de 1600 m se dezvoltă pe pajiştile alpine şi subalpine asociaţia de păiuş
roşu, ţăpoşică, zâzanie; pe zonele stâncoase calcaroase cresc specii de plante cu flori, cele mai multe
sunt endemice, rare, ocrotite, adevărate covoare multicolore care dau zonei un farmec aparte prin
peisaje deosebit de atractive.
Datorită complexităţii aspectelor staţionale, fizico-geografice şi climatice, Parcul Naţional
Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, inventarul floristic
însumând 1.110 specii de plante vasculare (superioare). Din totalul acestora, 66 specii sunt taxoni
periclitaţi, rari şi în parte endemici, existând doar în Parc, fapt care favorizează dezvoltarea
turismului ştinţific.
Fauna este numeroasă şi variată. Dintre mamiferele mari, cu valoare cinegetică remarcabilă
sunt: ursul (peşterile din zonă au păstrat mărturii despre existenţa strămoşului acestuia, Ursus
spelaeus), cerbul (întâlnit foarte rar în pădurile din partea superioară a văii Cernei), căpriorul,
mistreţul, capra neagră, râsul (este o apariţie tot mai rară), lupul. Sunt frecvente pe Valea Cernei şi
celelalte specii de mamifere comune pădurilor: vulpea, jderul, bursucul, pisica sălbatică, ariciul,
veveriţa.
Păsările sunt reprezentate prin răpitoare precum uliul păsărar, uliul găinilor, mai rar acvila
de munte (zăganul), venit din Piatra Stănuleţilor, unde cuibăreşte. Sunt şi numeroase păsări comune,
dintre care amintim: codobatura de munte, ciocănitoarea neagră, cucul, sturzul, diferite columbite.
Pe pereţii calcaroşi, prin crăpăturile şi găurile acestora, se adăpostesc păsări ca bufniţa, cucuveaua,
gaia.
Bine reprezentate în zonă sunt şi reptilele, unele fiind de origine mediteraneană: vipera cu
corn (care este tot mai rară), şarpele lui Esculap (pe Domogled), şarpele de sticlă, şopârla cenuşie,
şopârla de ziduri, şopârla de munte, scorpionul, etc.
Dintre amfibieni se remarcă salamandra, brotăcelul, broasca ţestoasă de uscat.
Condiţiile naturale ale Văii Cernei permit existenţa mai multor zone piscicole: zona
păstrăvului (în regiunea izvoarelor şi a cursului superior), zona lipanului (în cursul mijlociu al
Cernei) şi zona scobarului (în cursul inferior).
Insectele sunt reprezentate prin numeroase specii, între care se remarcă lepidopterele; din
cele 1600 de specii cunoscute aici, zona Domogled – Ţăsna concentrează 50 % din numărul total de
specii de fluturi de pe teritoriul României.
Multe dintre speciile de plante şi de animale care trăiesct pe teritoriul administrativ al
oraşului Băile Herculane sunt de interes comunitar şi fac obiectul măsurilor de conservare specială
cuprinse în Planul de management al Parcului.

2.3. Potenţialul turistic antropic


Staţiunea Băile Herculane dispune de un valoros potenţial antropic, rezultat al istorie de
peste 1850 de ani în acest spaţiu geografic. Numeroasele vestigii ale civilizaţiei trecute, unele dintre
ele unicate, bogăţia tradiţiilor populare, creaţia spirituală modernă, realizările tehno-economice
contemporane – atestă evoluţia şi continuitatea vieţii pe aceste meleaguri, alcătuind un important
fond cultural-istoric, apreciat din punct de vedere turistic în plan intern şi internaţional.
Dintre componentele potenţialului turistic antropic trebuie evidenţiate, pentru valoarea şi
atractivitatea lor vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de artă, instituţiile şi evenimentele
cultural-artistice, arta şi tradiţia populară, construcţiile tehnico-economice. Lista completă a
obiectivelor cultural – istorice, cu valoare de patrimoniu naţional, stabilită prin Ord. 2314 / 2004,
este prezentată ca anexă (Anexa nr. 1).

9
2.3.1. Obiective turistice religioase
- Biserica ortodoxă (sec. al XIX-lea)
- Biserica catolică (1838)

2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice


- Vestigii şi situri arheologice:
- Situl roman, punct Zona Cazino, parc Central (apeducte, băi, tabule votive)
- Băile Romane (în hotelul Roman)
- Situl arheologic din Peştera Hoţilor.

- Muzee:
- Muzeul de Istorie al staţiunii Băile Herculane - funcţionează în incinta clădirii Cazinoului,
construită în anul 1886, stil baroc.

- Monumente istorice de arhitectură (clădiri care au în prezent diverse funcţiuni):


- Gara feroviară cu clădirea anexă (1886), realizată în stil baroc, cu fresce arabe

- Podul de piatră, construit peste Valea Cernei în anul 1864


- Podul din fontă, construit peste Valea Cernei în faţa Băii Neptun, sec al XX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară din Piaţa Hercules, sec. XVIII – al XIX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. Cerna şi în jurul Pieţei 1 Mai, sec. al XIX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun şi Podul Roşu, sec.
al XIX-lea
- Ansamblul balnear Apollo I şi II (sec. al XVIII-lea, cu modificări în 1926), P-ţa Hercules
- Pavilioane cu arhitectură balneară de epocă: Hotel Carol (1871), str. Cerna, Hotel
Ferdinand (1861), str. Cerna nr. 20, Hotel Cerna (1936), P-ţa 1 Mai, Hotel Decebal (1862),
str. Cerna, nr. 20
- Pavilion hidroterapie cu bazin termal deschis (1869), str. Cerna nr.2
- Vila "Elisabeta" (1875)

10
- Vila Pavilion 12, Hotel Traian (1869), str. Cerna nr.1
- Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) şi Parcul Central (1862, arh. Doderer), str. Cerna nr.
6-18
- Baia Neptun (1886), str. Izvorului 3-5
- Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. al XVIII-lea), la parteul Hotelului Roman
- Clădirea Izvorului Hygeea (sec. al XVIII-lea), str. Romană
- Clădirea administraţiei băilor (1811), P-ţa Hercules
- Băile Venera (1838), str. Castanilor 35
- Baia Diana (1910 cu modificări şi refaceri în 1859 şi 1929), str. Izvorului nr. 1
- Chioşcul pentru fanfară (încep. sec. al XX-lea), str. Cerna nr. 6-8, în faţa Cazinoului
- Statuia lui Hercules (1874), P-ţa Hercules.

2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice


De-a lungul unui an calendaristic, în Staţiunea Băile Herculane se desfăşoară diverse manifestări
culturale şi turistice, cu caracter permanent, care au darul de a atrage numeroşi vizitatori şi turişti. Cele deja
consacrate, cu tradiţie, sunt următoarele:
• Festivalul Internaţional de folclor Hercules
• Targului International de Turism Balnear
• Zilele orasului Baile Herculane
• Festivalul Pinului negru de Banat
• Festivalul Răchitei din Banat
• Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"
• Festivalul Ţuicii
• Congresul Spiritualităţii româneşti.

11
Capitolul III
Baza tehnico- materiala a statiuni Baile Herculane

3.1. Baza turistică tehnico-materială


Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice, cuprinde
totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale
economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice
turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.
Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in
Romania, defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si amenajare destinata,
prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului
special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu serviciile aferente.
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin, în perioada
2006 - 2010 numărul unităţilor de cazare din Băile Herculane a crescut cu 82 %, respectiv de la 17
la 31 unităţi.
Tabel nr. 4.
Evoluţia numărului structurilor turistice de cazare
Anul
Tip unitate 2006 2007 2008 2009 2010
Total 17 21 25 27 31
Hoteluri 8 9 10 11 12
Campinguri 1 1 1 1 -
Vile turistice 1 2 2 2 2
Tabere 1 1 1 1 1
Altele* 6 8 11 12 16

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin


*Hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri

Această evoluţie are la bază, în primul rând, creşterea numărului de pensiuni turistice. O
evoluţia ascendentă a fost înregistrată şi în rândul hotelurilor, numărul acestora crescând de la 8
unităţi în anul 2006 la 12 unităţi în 2010.

Evolu?ia nr. structurilor de cazare din sta?iunea B?ile


Herculane
35
31
30 27
25
25
număr

21
20 17
15
10
5
0
2006 2007 2008 2009 2010
Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin

Graficul nr. 3.

12
Pentru perioada analizată 2006- 2010, situaţia locurilor de cazare se prezintă astfel:
Tabel nr. 5.
Evoluţia numărului de locuri din cadrul structurilor turistice de cazare
Anul
Tip unitate 2006 2007 2008 2009 2010
Total Caraş Severin 6.789 6.583 7.000 7.113 7.478
Total Băile Herculane 4.341 4.466 4.622 4.628 4.608
% din judeţ 63,9 67,8 66,0 65,1 61,6
Hoteluri 3.912 3.997 4.089 4.068 4.135
% din total 90,1 89,5 88,5 87,9 89,7
Campinguri 132 132 132 132 -
% din total 3,0 3,0 2,9 2,9 0,0
Vile turistice 24 36 36 34 34
% din total 0,6 0,8 0,8 0,7 0,7
Tabere 130 85 85 67 67
% din total 3,0 1,9 1,8 1,4 1,5
Altele* 143 216 280 327 372
% din total 3,3 4,8 6,1 7,1 8,1

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin


*Hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri

Din tabelul de mai sus rezultă faptul că în perioada analizată numărul locurilor de cazare a
crescut cu 6,2 %, respectiv de la 4.341 locuri câte se înregistrau în anul 2006 la 4.608 locuri în
2006. Această evoluţie s-a produs în special pe seama creşterii locurilor de cazare din hoteluri (cu
5,7 % în perioada analizată) şi a celor din pensiuni (cu 60 %).
Analizând în structură, se poate observă că ponderea locurilor de cazare aparţinând altor
tipuri de structuri de primire (hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri) a crescut simţitor,, de la 3,3
%, cât era la nivelul anului 2002, la 8,1 %, procent înregistrat în anul 2010.
Comparativ cu situaţia existentă la nivelul judeţului, în staţiunea Băile Herculane se găsesc
aproximativ 64,9 % din numărul total al locurilor existente în Caraş - Severin. Băile Herculane este
a doua staţiune balneară după Băile Felix ca număr de locuri oferite turiştilor.
Staţiunea dispune de peste 4.000 de locuri de cazare distribuite în Complexele hoteliere
balneare, în hoteluri pentru tineret, pensiuni turistice, vile, toate amplasate într-un cadru natural
agreabil, în interiorul sau spre marginea oraşului.
La nivelul anului 2010, în Băile Herculane erau deschise circuitului turistic 31 unităţi, dintre
care 2 popasuri turistice. Acestea totalizau 4.608 locuri de cazare, reprezentând 89,7 % din locurile
de cazare oferite turiştilor la 31 iulie în judeţul Caraş Severin.
Tabel nr. 6.
Structuri turistice de cazare pe categorii de confort şi tipuri de unităţi, 2010
Nr. unităţi Nr. locuri
Tip unitate
Total 4* 3* 2* 1* neclasif. Total 4* 3* 2* 1* neclasif
Hotel 12 1 1 9 1 - 4.135 106 68 3.639 322 -
Hotel pentru tineret 2 - 2 - - - 62 - 62 - - -
Vilă turistică 2 - 2 - - - 34 - 34 - - -
Pensiune urbană 12 - 3 9 - - 210 - 76 134 - -
Tabere şcolare 1 - - - - 1 67 - - - - 67
Popasuri turistice 2 - - 1 1 - 100 - - 56 44 -
TOTAL 31 1 8 19 2 1 4.608 106 240 3.829 366 67
TOTAL
29 1 8 18 1 1 4.508 106 240 3.773 322 67
fără popasuri

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

La nivelul anului 2010, distribuţia locurilor de cazare după categoria de confort se prezenta
în felul următor: 83,09 % de 2 stele, 7,94 % de 1 stea, 5,21 % de 3 stele, 2,30% de 4 stele şi 1,45 %
13
neclasificate, respectiv tabere. Dintre spaţiile de cazare de 2 stele, ponderea cea mai mare o deţin
hotelurile – 3.639 locuri (95 %), urmate la o distanţă semnificativă de pensiunile urbane, cu 134
locuri (3,5 %). Această distribuţie este caracteristică staţiunilor balneare din România, dominate de
unităţi de cazare de 2 stele.
Distribu?ia num?rului de locuri dup? categoria de confort, 2010

4 stele
necls 2,30%
1,45% 3 stele
1 stea 5,21%
7,94%

2 stele
83,09%

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 4.

Referitor la structurarea locurilor pe tipuri de unităţi, predomină cele din cadrul hotelurilor –
89,74 %, în timp ce pensiunile urbane deţin 4,56 % din totalul locurilor, popasurile – 2,17 %,
taberele – 1,45 %, hotelurile pentru tineret – 1,35 %, iar vilele turistice – 0,74 %.
Deşi la capitolul „număr unităţi de cazare” pensiunile sunt pe acelaşi nivel cu hotelurile, în
ceea ce priveşte locurile de cazare ponderea cea mai importantă, de aproape 91 %, o deţin acestea
din urmă. Pensiunile, vilele, taberele şi popasurile cumulează aproximativ 9 % din totalul locurilor
de cazare din Băile Herculane.

Distribu?ia locurilor de cazare pe tipuri de unit??i, 2010

Vile turistice Pensiuni urbane Tabere


0,74% 4,56% 1,45%
Hoteluri pentru
tineret Popasuri
1,35% 2,17%

Hoteluri
89,74%

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

În urma analizei datelor privind structurile de cazare primite de la Direcţia Judeţeană de


Statistică Caraş - Severin au putut fi extrase următoarele concluzii:
• total unităţi de cazare: 31, din care 2 popasuri turistice;
• total locuri de cazare: 4.608 locuri din care 100 în popasuri turistice;
• structura locurilor de cazare: 89,74 % în hoteluri; 4,56 % în pensiuni urbane, 2,17 %
în popasuri, 1,45 % în tabere, 1,35 % în hoteluri pentru tineret, 0,74% în vile turistice.

Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Turism, la 22 iulie 2010 existau
14
28 de unităţi clasificate, care ofereau 1.986 camere şi 3.828 locuri de cazare.
Din cele prezentate mai sus, rezultă faptul că din punct de vedere al unităţilor de cazare,
staţiunea Băile Herculane este bine reprezentată, putând oferi servicii de calitate diverselor categorii
de turişti, atât celor cu venituri medii, cât şi celor peste medie şi chiar ridicate.

3.1.1. Unităţile de cazare turistică


Hotelul Ferdinand 4* pune la dispoziţia turiştilor săi 5 apartamente şi 45 de camere duble
orientate spre peisajul atrăgător al Văii Cernei. Prin modul în care este amenajat şi dotat precum şi
prin amplasament, hotelul oferă condiţii optime turiştilor, cât şi grupurilor organizate sosite cu scop
de afaceri. Toate încăperile sunt echipate cu: minibar, televizor color, cablu TV, telefon cu acces
direct la liniile internaţionale, acces internet, uscător de par, băi proprii cu cabine de duş, halate de
baie, climatizare.
Agrement: piscină, saună, solariu, centru de fitness, jacuzzi, gradină - terasă în stil românesc,
cu foişor, bar, braserie, mansardă.
Restaurantul Ferdinand are o capacitate de 84 de locuri şi oferă un meniu variat din
bucătăria internaţională şi tradiţională.
Sala de conferinţe a hotelului, cu o capacitate de minim 100 de locuri, dotată corespunzător
cu retroproiector, flip-chart, instalaţie de sonorizare, ecran de proiecţie, etc., poate fi adaptată
diverselor tipuri de evenimente: conferinţe, training-uri, workshop-uri etc.
Hotel Sara’s Sons 3* se află în imediata apropiere a hotelurilor Afrodita, Minerva, Diana.
Capacitatea de cazare a hotelului este de 46 de locuri oferite în 23 camere şi apartamente.
Facilităţi: restaurant cu bucătărie tradiţională românească şi internaţională, bar de zi, terasă
(capacitate 50 de locuri), bar de noapte, piscină.
Hotel Roman 2* este situat pe malul drept al Cernei şi are o capacitatea de 182 camere şi
301 locuri.
Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bar, bază de tratament, sală de conferinţe,
telefon, seif, televizor şi cablu TV, room service, bagaje, lift, sală de gimnastică, saună, piscină
interioară, biliard, frizerie & coafură, parcare, grădiniţa, magazin, agenţie de turism, excursii în
împrejurimi, croaziere pe Dunăre cu vaporul.
Hotel Minerva 2*, situat pe malul stâng al Cernei, pe versantul nord-vestic al Masivului
Domogled, adiacent Parcului Vicol.
Capacitatea de cazare – 400 locuri în 218 camere (din care 14 apartamente).
Servicii oferite: restaurant, bar de zi şi de noapte, bază de tratament, camere cu telefon, televizor şi
cablu TV, lift, parcare, sală de conferinţe, piscină.
Hotel Afrodita 2* este situat pe malul stâng al Cernei, lângă Hotel Minerva.
Capacitatea de cazare a hotelului este de 407 locuri în 186 camere duble, 25 single, 2
apartamente dotate, camerele fiind dotate cu TV cablu, baie, frigider, telefon.
Dotări generale: baza de tratament, restaurant, bar de zi, piscina, saună, parcare, sală de conferinţe.
Hotel Dacia 2* este situat pe malul stâng al Cernei, adiacent Parcului Vicol.
Capacitate de cazare: 535 camere cu 1.070 locuri.
Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bar de zi şi noapte, discotecă, bază de tratament,
farmacie, cameră cu baie şi duş, telefon, televizor şi cablu TV, lift, sală de gimnastică, bowling,
frizerie & coafură.
Hotel Domogled 2* are o capacitate de cazare de138 camere şi 263 locuri.
Servicii: restaurant, restaurant terasă, bar de zi şi de noapte, discotecă, bază de tratament, farmacie,
cameră cu baie şi duş, telefon, televizor şi cablu TV, lift, sală de gimnastică, bowling, frizerie &
coafură.
Hotel Hercules 2*, situat pe malul drept al Cernei, are o capacitate de 133 camere şi 232
locuri.
Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bază de tratament, bar, parcare.
Pensiune Claudia 3*, situat pe malul stâng al Cernei, pe versantul nord-vestic al Masivului
Domogled.

15
Capacitatea de cazare - 20 de locuri, în 6 camere duble, 4 apartamente.
Dotări generale: baza de tratament, restaurant - 32 de locuri, bar de zi.
Servicii oferite: piscina, parcare, sală de conferinţe, sala de fitnes, saună, piscina in aer liber.
Vila Ambasador 3* are o capacitate de 20 locuri de cazare (8 camere cu două paturi şi 2
camere cu pat matrimonial). De asemenea, are o terasă cu 30 de locuri şi un restaurant de 40 de
locuri.
Servicii suplimentare la cerere: excursii în împrejurimi, croaziere pe Dunăre cu vaporul,
ieşiri în aer liber cu masă la iarbă verde, drumeţii cu ghid autorizat, masaj la cameră, tratament
acupunctură la cameră
Pensiunea Charisma 3* dispune de 16 locuri în 8 camere. Agrement: loc de joacă pentru
copii, piscină în aer liber, balansoar, grill, TV Color şi TV Cablu.
Pensiunea Casa Lorabela 2* are o capacitate de 6 camere amenajate cu gust, cu baie
proprie şi TV.
Servicii oferite în cadrul pensiunii:
- salon pentru servirea mesei;
- o piscină cu apă termală (circuit închis);
- săli de masaj, electroterapie şi acupunctură;
- parcare supravegheată video.
Prezentarea structurilor turistice a urmărit evidenţierea câtorva dintre serviciile turistice
oferite în cadrul acestora, servicii ce depăşesc sfera cazării, acordându-se o importanţă deosebită şi
serviciilor de agrement şi tratament.

3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism


Alături de structurile de primire turistică, la nivelul staţiunii Băile Herculane există şi unităţi
de alimentaţie pentru turism, precum: restaurante clasice, baruri, bufete, disco baruri etc.
Majoritatea unităţilor hoteliere şi nu numai, dispun de spaţii proprii pentru servirea mesei de către
turişti, în funcţie de capacitatea de primire a fiecărei unităţi.
Structurile de alimentaţie contribuie la conturarea profilului staţiunii şi la creşterea puterii de
atracţie a acesteia. Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism, în luna februarie 2006 funcţionau
în staţiunea Băile Herculane 32 unităţi de alimentaţie, de tip restaurant clasic, bar de zi, bar de
noapte, bufet-bar, disco-bar sau restaurant berărie, clasificate la 4, 3, 2, 1 stele.
Cele 32 unităţi de alimentaţie au în total 5.020 locuri la mese, distribuite astfel:
 136 de 1 stea (2,7 %),
 3.956 de 2 stele (78,8 %),
 574 de 3 stele (11,4 %),
 354 de 4 stele (7,1 %).
Tabelul nr. 7.
Structuri turistice de alimentaţie, Băile Herculane, 2010
Nr. Categoria
Denumire Tipul unităţii Nr. locuri
crt. de clasificare
Restaurante clasice 3.622
1. Ferdinand Restaurant clasic 4* 224
2. Ambasador Restaurant clasic 3* 66
3. Belvedere Restaurant clasic 3* 64
4. Elite Restaurant clasic 3* 50
5. Grota Haiducilor Restaurant clasic 3* 232
6. Afrodita Restaurant clasic 2* 350
7. Casa Lorabela Restaurant clasic 2* 40
8. Cerna Restaurant clasic 2* 157
9. Dacia Restaurant clasic 2* 480
10. Diana Restaurant clasic 2* 350
11. Domogled Restaurant clasic 2* 125
12. Hercules Restaurant clasic 2* 272

16
Nr. Categoria
Denumire Tipul unităţii Nr. locuri
crt. de clasificare
13. Minerva Restaurant clasic 2* 374
14. Orizont Restaurant clasic 2* 410
15. Roman Restaurant clasic 2* 300
16. Trandafirul Galben Restaurant clasic 2* 128
Baruri de zi 810
1. Ferdinand Bar de zi 4* 50
2. Belvedere Bar de zi 3* 24
3. Ada Kaleh Bar de zi 2* 20
4. Afrodita Bar de zi 2* 28
5. Cerna Bar de zi 2* 40
6. Dacia Bar de zi 2* 180
7. Diana Bar de zi 2* 30
8. Domogled Bar de zi 2* 260
9. Minerva Bar de zi 2* 120
10. Roman Bar de zi 2* 58
Bar de noapte 80
1. Minerva Bar de noapte 4* 80
Bufet bar 260
1. Cezar Bufet bar 2* 124
2. Coronin Bufet bar 1* 64
3. Flora Bufet bar 1* 32
4. Ştrand 7 Izvoare Bufet bar 1* 40
Disco bar 110
1. Dacia Disco bar 2* 110
Restaurant berărie 138
1. Hercules Beer Restaurant berărie 3* 138
TOTAL 5.020
Sursa datelor: Autoritatea Naţională pentru Turism, februarie 2006

Majoritatea locurilor la mese se găsesc în restaurantele clasice respectiv 3.622, (72,2 %),
urmate de baruri de zi cu 810 locuri, respectiv 16,1 %, bufet baruri cu 260 locuri, respectiv 5,2 %,
restaurantele berărie cu 138 locuri, respectiv 2,7 %, disco baruri cu 100 locuri, respectiv 2,2 % şi
baruri de noapte cu 80 locuri, respectiv 1,6 %.
În evaluarea şi caracterizarea bazei de alimentaţie, pe lângă evidenţierea dimensiunilor şi
structurii, este necesară şi analiza comparativă cu reţeaua unităţilor de cazare. Din acest punct de
vedere, o semnificaţie majoră prezintă raportul locuri în alimentaţie / locuri de cazare. În cazul
staţiunii Băile Herculane, la nivelul anului 2010 acesta ia valoarea de 1,09 / 1,0 ceea ce indică faptul
că cererea pentru serviciul de alimentaţie este relativ satisfăcută.

3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament


Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legată în mod
direct nu doar de existenţa factorilor naturali terapeutici, ci şi de prezenţa structurilor specifice
tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale staţiunilor balneoturistice. În majoritatea
cazurilor, structurile de tratament din localităţile care dispun de factori naturali terapeutici sunt
amplasate în cadrul unor unităţi de cazare, respectiv hoteluri şi vile turistice.
Instalaţiile de tratament au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea afecţiunilor şi
profilul staţiunii. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari de tratament, aparţinând SC
SIND România, SC Hercules SA, Hotel Cerna şi SC CAMELYSA PRODCOM SRL. Principalele
tipuri de proceduri aplicate la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt următoarele: hidroterapie,
electroterapie, masaj, recuperare funcţională, cultură fizică medicală, acupunctură etc.
Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi

17
Balneoclimatologie – INRMFB, pentru începutul anului 2007, în staţiunea Băile Herculane există
următoarele instalaţii şi aparate medicale autorizate de Ministerul Sănătăţii:

1. Baza de tratament SC SIND ROMANIA


a) Hotel Domogled deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale:
- diadinamici – 3 bucăţi - BTL – 2 bucăţi
- galvanizări – 2 bucăţi - magneto – 1 bucată
- solux -1 bucată - băi galvanice -4 bucăţi
- sunet – 3 bucăţi

b) Hotel Dacia deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale:


- diadinamici – 10 bucăţi - magneto -3 bucăţi
- galvanizări – 4 bucăţi - aerosoli – 1 bucată
- solux – 2 bucăţi - duş subacval – 1 bucată
- sunet – 4 bucăţi - saună – 1 bucată
- BTL – 5 bucăţi

2. Baza de tratament SC HERCULES SA


a) Hotel Diana deţine următoarele tipuri de aparate medicale:
- ap. interferenţiali–1 bucată - ap.
diadinamici – 2 bucăţi
- ap. impulsuri tip TUR 10-1 buc. - magnetodiafl
ux BTL 09 – 1 bucată
- ap. ultrasunete – 2 bucăţi - solux – 1
bucată

b) Hotel Apollo deţine următoarele tipuri de aparate medicale:


- ap. diadinamici – 2 bucăţi - magnetodiaflux – 2 bucăţi
- ap. interferenţiali – 1 bucată - solux – 2 bucăţi
- ap. ultrasunete – 2 bucăţi

c) Hotel Roman deţine următoarele tipuri de aparate medicale:


- BTL 5000 – 5 bucăţi - ap. aerosoli OMRON, ROWEN - 4 buc.
- subagval tip TRAUWEIN - 2 bucăţi - BTL 5000 – 1 bucată
- BTL 07 – 2 bucăţi - bicicletă ergometrică –1 bucată
- BTL 09 – 1 bucată - ap. Hammer – 5 bucăţi
- BTL 20 – 2 bucăţi - subagval tip BTL 3000 – 1 bucată
- BTL 21 – 2 bucăţi

d) Hotel Hercules deţine următoarele tipuri de aparate medicale:


- magnetodiaflux – 2 bucăţi - ap. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi
- diadinamici – 10 bucăţi - ap. subacval tip TRAWEIN – 2 bucăţi
- ap. impulsuri – 2 bucăţi - ap. baie galvanică TRAWEIN – 1 buc.
- ap. microunde – 2 bucăţi - solux – 4 bucăţi
- ap. unde scurte – 2 bucăţi - EKG tip 3 ENK – 1 bucată
- ap. aerosoli OMRON, ROWEN - 4 bucăţi - ap. Hammer – 6 bucăţi
- BTL 5000 – 1 bucată - bicicletă ergonomică – 2 bucăţi
- ap. ultrasunete tip 30 HI TECH – 2 bucăţi - ap. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi

e) Hotel Afrodita deţine următoarele tipuri de aparate medicale:


- ap. interferenţiali tip BTL – 3 bucăţi - ap. unde scurte – 1 bucată
- ap. diadinamici – 3 bucăţi - ap. microunde tip SIEMENS – 1 bucată
- magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată - ap. ultrasunete – 2 bucăţi
- ap. impulsuri tip TUR–1 bucată - ap. aerosoli ultrasunete – 1 bucată

18
f) Complex Minerva deţine următoarele tipuri de aparate medicale:
- CDD – 1 bucată - ultrasunet – 3 bucăţi
- Galvanizări – 2 bucăţi - C. Interferenţiali – 1 bucată
- C. TRABERT – 2 bucăţi - Baie 4 celulară – 2 bucăţi
- unde scurte – 2 bucăţi - Solux – 2 bucăţi.
- MDF – 1 bucată
SC Hercules SA deţine aparatură modernă de tratament achiziţionată în ultimii 10 ani.
Dintre aceste echipamente nou achiziţionate pot fi menţionate: aparat ultrasunete, aparat aerosoli,
aparat terapie cu ultrasunete, aparat magnetoterapie, aparat INTERDIN, cadă duş subacval, aparat
diadinamic, aparat curenţi interferenţiali, aparat unde scurte, aparat electrostimulare, aparat
magnetodiaflux, baie galvanică, aparat masaj cu electrozi, combină geriatrică, bicicletă
computerizată, aparat ERGOCYCLE, aparat covor pistă alergare, aparat multifuncţional MUSCLE,
saună, aparat terapie laser.

3. Baza de tratament SC CAMELYSA PRODCOM SRL (Hotel Ferdinand) deţine


următoarele tipuri de aparate medicale:
- ap. ultrasunete – 1 bucată - impulsuri TRABRT – 1 bucată
- ap ultrascurte – 1 bucată - ap. hidroterapie – 1 bucată
- C. interferenţiali + Diadin. – 1 bucată - magnetodiaflux – 1 bucată
- laser – 1 bucată - bicicletă medicală – 1 bucată
- nemectron – 1 bucată - ap. aerosoli – 1 bucată

Baza de tratament a hotelului Ferdinand include sectorul fizio-electroterapie şi sectorul


hidroterapie cu următoarele proceduri terapeutice:
 electroterapie: ultrasunete, ultrascurte, curenţi diadinamici, interferenţiali, nemectron,
magnetodiaflux;
 masaje, aerosoli
 hidroterapie: kinetoterapie, băi cu sulf, băi termo-saline, băi cu plante, băi galvanice, duo
subacval etc.
 acupunctură.

Totodată, la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt oferite servicii de wellness (aparatură
pentru fizioterapie, săli de fitness, băi de plante, cure cu produse apicole, saună, acupunctură etc.),
precum:
- masaj corporal - tratament cosmetic clasic
- masaj aromatic - gimnastică aerobică
- masaj pentru drenajul limfei - săli de gimnastică medicală
- peeling corporal cu nisip de râu - aromoterapie
- jacuzzi - saună
- baie imperială romană (include:masaj
- aplicaţii cu argilă naturală (mască facială şi
corporal, baie termominerală, ceai sudorific,
masaj facial)
sudaţie)
- tratament cosmetic geriatric; - reflexoterapie
- presopunctură - gimnastică aerobică

Salonulde geriatrie Ana Aslan din cadrul SC Hercules SA – Hotel Roman este dotată cu
aparatură performantă, având personal competent în tratamente geriatrice. Cosmetica geriatrică
stopează procesul de îmbătrânire, reface şi revigorează organismul, prin tratamente cu Gerovital
H3.
În funcţie de caracteristicile calitative, apele termominerale sunt utilizate pentru tratament
balneoterapeutic sau pentru agrement. Capacităţile de tratament balneoterapeutic (hidroterapie) din
staţiunea Herculane se compun din:

19
Locaţie bază de tratament Cură externă Capacitate (litri/zi)
Hotel Roman - 3 căzi×250 l×16 proc/zi 12.000
- bazin 17 mc 170.000
Hotel Hercules - bazin 21 mc 21.000
- bazin 30 mc 30.000
Hotel Diana - 9 bazine×800 l×16 proc/zi 115.200
- 1 bazin 15 mc 15.000
Hotel Neptun - 32 bazine×800 l×16 proc/zi 409.600
- 2 bazine × 25 mc 50.000
Hotel Hebe - 8 bazine×800 l× 16 proc/zi 102.400
- 1 bazin 21 mc 21.000
Hotel Apollo - 28 bazine×800 l×16 proc/zi 358.000
- 1 bazin 34 mc 34.000
- 1 bazin 25 mc 25.000
- 1 bazin 18,5 mc 18.500
Hotel Diana - 3 căzi×800 l×16 proc/zi 38.400
- 9 căzi×400 l×16 proc/zi 57.600
- 1 bazin 15 mc 15.000
Hotel Afrodita - 7 căzi×800 l×16 proc/zi 89.000
- 5 căzi×400×16 proc/zi 32.000
- 1 bazin 15 mc 15.000
Hotel Minerva - 10 bazine×800l×16 proc/zi 128.000
- 2 bazine×30mc 60.000
Hotel Cerna - 2 bazine×10,4 mc 20.800
- 1 bazin 22,2 mc 22.200
Vila Belvedere - 1 bazin 6.730
- 1 bazin 23.800
TOTAL 1.890.230

Pentru cura internă există 3 buvete care pot primi circa 6.000 vizitatori/zi. Luând în calcul
piscinele şi ştrandurile, capacitatea totală de valorificare a apelor termominerale din Băile
Herculane este de 2.986.402 litri/zi.

Capacitatea bazelor de tratament de la principalele hoteluri balneare este de:

Nr. Număr
Complex hotelier Unitate de timp
crt. proceduri
1. Complex ROMSIND 4.000 proceduri/zi în 8 ore
2. Complex Hercules 1.700 proceduri/zi în 8 ore
3. Complex Minerva 1.500 proceduri/zi în 8 ore
4. Complex Roman 1.700 proceduri/zi în 8 ore
5. Complex Diana 1.200 proceduri/zi în 8 ore
6. Complex Afrodita 1.300 proceduri/zi în 8 ore
7. Baia Apolo 2.300 proceduri/zi în 8 ore

20
Dotarea tehnico-edilitară de prim rang, la un confort de înaltă ţinută şi bogata diversificare a
metodelor de tratament, de la cura balneară clasică la diverse metode de fizio- şi electroterapie,
masaje, acupunctură etc., au conferit acestei staţiuni un înalt grad de atractivitate.
Agrementul reprezintă pentru o parte dintre turişti principalul motiv pentru deplasarea într-o
staţiune. De aceea, structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement devin o componentă
importantă şi bine definită în cadrul activităţii de turism, întrucât presupune realizarea scopului
fundamental al vacanţei – odihnă, recreere şi distracţie, evadarea din cotidian. Aceste echipamente
au devenit indispensabile pentru realizarea unui turism de sejur modern şi în special pentru
atragerea unor segmente tot mai mari de turişti.
Multiplele mijloace de recreare şi divertisment – restaurant, baruri, terase de vară, bazine de
înot cu apă termală, saună, masaj, biliard etc. – precum şi posibilităţile de drumeţie şi excursii în
staţiune şi pe valea Cernei, constituie o atracţie în plus pentru vizitatorii oraşului staţiune balneară
Băile Herculane.
Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt
reprezentate de:
 Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri
 Cinematograful, cu o capacitate de 350 locuri
 Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia, cu o capacitate de 300 locuri
 Sala de bowling, biliard şi jocuri mecanice
 Muzeul de istorie, găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului
 Terenul de fotbal din zona Pecinişca
 Terenul de tenis de la Hotel Tierna şi mese pentru tenis de masă, existente în
cadrul mai multor structuri de cazare
 Grădină de vară
 Scenă în aer liber în Parcul Central
 Ştranduri termale, din care unul situat la circa 5,5 km de staţiune, pe Valea Cernei
 Trasee turistice marcate, în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei
 Parcuri şi scuaruri amenajate: Parcul
Central în faţa Cazinoului, Parcul Vicol şi Scuarul
Hercules
 Piscine acoperite, piscine în aer liber sau
ştranduri cu apă termală, în cadrul unităţilor:
• Hotel Roman
• Hotel Diana
• Hotel Afrodita
• Hotel Minerva
• Hotel Hercules
• Hotel Sara’s Sons
• Piscina Hercules.
• Hotel Cerna: (1 ştrand 480 m3)
• „7 Izvoare” (1 ştrand termal de 648
m3).

În staţiune se organizează excursii la Porţile de Fier, Orşova, Drobeta Turnu Severin,


Croaziere pe Dunăre cu vaporul Danubius. De asemenea, se pot face drumeţii montane la: Cascada
Cernei, Şapte Izvoare, Cheile Pecinişcăi, Cheile Domogledului, Crucea Albă, Vârful Domogled
(1106 m), Grota cu Aburi, Peştera lui Adam, Grota Haiducilor, Cascada Codiu etc. Staţiunea Băile
Herculane oferă şi posibilităţi pentru practicarea pescuitului sportiv şi vânătorii, speologiei.

3.1.4. Mijloacele de transport turistic

21
Oraşul este traversat de artera rutieră naţională DN 67D, cea mai importantă cale de acces
pentru turiştii care sosesc în staţiune cu milloace auto. Categoriile de drumuri de pe teritoriul
administrativ al localităţii, care formează infrastructura rutieră, sunt:
 drumuri naţionale:
 DN 67D: Târgu Jiu/DN 67 – Baia de Aramă – Băile Herculane – E 70, de
108,39 km lungime, din care circa 18,150 km sunt pe teritoriul administratival oraşului;

 drumurile judeţene:
 DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, este drumul de
legătură între gara oraşului şi staţiune, fiind aşadar cel mai utilizat de turişti; măsoară
5,40 km lungime;
 DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D, o ramificaţie desprinsă din DJ
608D, pentru a face legătura cu DN 67D; are 0,800 km lungime;
 reţeaua stradală, conform datelor din PUG, însumează 29 km, din care 26 km sunt
cu îmbrăcăminte asfaltică, iar 3 km cu macadam;
 drumul de coronament al Lacului Herculane (pe versantul drept al lacului).
Oraşul este traversat în partea de sud - vest de calea ferată cu ecartament normal,
electrificată, aparţinând magistralei Bucureşti – Craiova – Băile Herculane – Timişoara - Jimbolia.
Gara Băile Herculane, care deserveşte staţiunea, este o clădire cu valoare culturală deosebită,
declarată monument de arhitectură şi inclusă pe Lista monumentelor istorice, actualizată / Ordinul
nr. 2314 / 2004.
Pe teritoriul administrativ al oraşului, lungimea căii ferate este de aproximativ 2,75 km.

22
Capitolul IV
Circulaţia turistică

Circulaţia turistică va fi analizată prin prisma a patru indicatori principali: sosirile de turişti,
înnoptările în structurile de cazare, durata medie a sejurului, biletele de tratament acordate prin
asigurările de stat. Evoluţia fiecăruia dintre aceşti indicatori va fi analizată pentru perioada 2006 –
2010. De asemenea, vor fi studiate sosirile turiştilor străini pe ţări de provenienţă.

4.1. Forme de turism


Dezvoltarea socio-economică a oraşului Băile Herculane se datorează în mare parte
activităţilor turistice practicate de secole în această zonă. Izvoarele termale cu proprietăţi
terapeutice miraculoase şi bioclimatul de cruţare au dus la dezvoltarea turismului balnear, iar
pitoreasca aşezare, într-o vale adăpostită de munţi de o rară frumuseţe, varietatea monumentelor de
arhitectură cu o mare încărcătură istorică, au creat cadrul favorabil dezvoltării şi a altor forme
specifice de turism.
Astfel, datorită resurselor naturale şi antropice bogate şi diversificate din această zonă,
turiştii pot practica o multitudine de forme de turism, ce răspunzând cerinţelor variate ale acestora.
Dintre acestea pot fi menţionate:
a) Turismul balnear, formă de turism preponderentă, dezvoltată ca urmare a prezenţei
factorilor naturali de cură.
Factori naturali de cură:
• ape minerale hipo, mezo şi hiper termale (cu o temperaturi ce variază între 38 -
60º C) clorurosodice, bicarbonatate, calcice, bromurate, iodurate, sulfuroase şi
slab sulfatate, cu o mineralizare totală situată între 0,2 – 8,5 g/l;
• bioclimat relaxant sedativ, cu nuanţe de stimulare, tonice şi cu aeroionizare
negativă (655 – 830 ioni negativi/cm3/s), cu un coeficient de unipolaritate de 0,97
– 0,74.
Indicaţii terapeutice:
• afecţiuni reumatismale degenerative, inflamatorii şi abarticulare
• afecţiuni posttraumantice
• afecţiuni neurologice periferice
• afecţiuni metabolice şi de nutriţie
• afecţiuni asociate (ginecologice, respiratorii, otorinolaringologice, afecţiuni
ale tubului digestiv, dermatologice, cardiovasculare, boli profesionale).
b) Turismul montan este favorizat de amplasarea staţiunii într-o zonă atractivă pentru
iubitorii muntelui. Cadrul natural al staţiunii creează mediul favorabil practicării drumeţiei
montane, susţinută de prezenţa a numeroase trasee montane marcate din
interioarul Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei.
c) Turismul activ ia diferite forme în împrejurimile staţiunii
Băile Herculane, respectiv:
 alpinismul se poate practica pe toată Valea Cernei; traseele se
desfăşoară pe peretele Şoimului şi Peretele de la Crucea Albă din masivul
Domogled (1.180 m), pe Peretele Grotei Haiducilor de sub Vf. Ciorici (413
m) şi Peretele Bobot din valea mijlocie a Cernei. Baza de plecare pentru toate
traseele este staţiunea. Clima, cu influenţe mediteraneene şi altitudinea redusă
a acestei zone permite căţărarea şi în perioadele mai reci ale anului. In ultima
vreme, alături de traseele alpine, au apărut şi numeroase trasee de escaladă
sportivă. Valea Cernei are un potenţial deosebit pentru aceste sporturi
extreme, acesta aşteptând să fie valorificat;
 zborul cu parapanta se poate practica datorită
condiţiilor prielnice oferite de Munţii Cernei; zona Vârful

23
Ouşorul este considerat a fi una dintre cele mai prielnice pentru practicarea sporturilor
aeronautice, în special a zborului cu parapanta şi deltaplanul;
 raftingul & canyonning & kayaking se practică pe Valea Cernei. Există
următoarele trasee prielnice pentru practicarea acestor sporturi extreme:
• Parcurgerea canioanelor Prisacina şi Drastanic - traseu de o zi: urcare pe
Valea Prisacina (pe ultimul sector prin apă sunt şi 2-3 cascade) şi coborârea
pe Drastanic (6 cascade); vizitarea cheilor Tasnei (pâna la moară sunt 1 ½
ore);
• Cascada Cernei - Şapte izvoare - Piscina olimpică cu apă termală;
• Pecinisca - Cheile Peciniscai - Valea Feregari - Cheile Şoimului (marcaj:
cruce galbenă, 3 1/2 - 4 ore);
• Cheile Domogledului - Crucea Alba - Vârful Domogled (1106 m) -
(marcaj: banda albastră, 8-10 ore);
• Izvorul Munk - Piscul Roşu - Grota cu aburi - Peştera lui Adam (169 m
lungime) - Grota haiducilor (143 m lungime) (marcaj: punct galben, durata 2-
3 ore);
• Valea Cernei - Cerna Sat - Cheile Corcoaiei - Izvorul Cernei (marcaj
punct roşu, durata 1 oră);
• Stânca Ghizelei - Cascada Codiu (100 m înălţime) (marcaj punct roşu,
durata 2 ore);
 Mountain – bike; se pretează bine sau foarte bine pentru toate nivelele de
dificultate, de la trasee uşoare pe drumuri auto forestiere până la lungi ture de creastă
pe poteci mai accidentate şi cu diferenţe de nivel ridicate;
 alte sporturi extreme: tiroliana şi rapel; tiroliana se poate practica peste
canionul Tasnei. Există posibilitate şi de rapel/căţărare pe cascada Vânturătoarea şi
coborârea ei în rapel (70 m).

d) Turism itinerant şi cultural este favorizat de prezenţa a numeroase monumente


istorice, de arhitectură, vestigii arheologice, monumente de for public, memoriale, muzee, atât pe
raza localităţii, cât şi în împrejurimi ce stimulează interesul turiştilor pentru cunoaştere, îmbogăţire
spirituală, relaxare.

e) Alte forme de turism:


• turism speologic – se poate practica datorită prezenţei a numeroase peşteri (Peştera
lui Şerban, Peştera Mare de la Soromişte (192 m lungime), Peştera de la Despicătură,
Peştera lui Adam, Peştera Hoţilor, Peştera cu Aburi ş.a.) şi a unor temerari speologi
dornici de noi descoperiri şi aventură;
• turism de congrese şi reuniuni este susţinut şi de existenţa în cadrul unor structuri de
cazare din staţiunea unor spaţii cu facilităţi pentru reuniuni. Aceasta este o formă de
turism în plină ascensiune, iar dezvoltarea şi promovarea sa conduce la atenuarea
sezonalităţii din staţiune;
• turismul de odihnă şi recreare este favorizat de bioclimatul relaxant sedativ, de
cadrul natural deosebit, peisajul de excepţie, mediul nepoluat. Această formă de turism
se adresează celor veniţi pentru sejur în toate anotimpurile, pentru cură de aer şi
repunere în formă. În prezent această formă de turism se practică mai ales în sezonul
cald;
• turismul de vânătoare şi de pescuit sportiv are ca premise fondurile de vânătoare şi
amenajările specifice pentru desfăşurarea lui existente în zonă (cabane de vânătoare,
foişoare), precum şi existenţa de fonduri piscicole valoroase din râul Cerna şi lacurile
de acumulare;
• turismul ştiinţific, o formă de turism în ascensiune datorită prezenţei Parcului

24
Naţional Domogled – Valea Cernei şi a importanţei, din ce în ce mai mare, care se
acordă protecţiei mediului înconjurător şi a ariilor protejate, mai ales după aderarea
României la UE - de când acest acest lucru a devenit obligativitate pentru ţările
membre;
• turismul de evenimente – în oraşul Băile Herculane au devenit tradiţie o serie de
evenimente culturale, turistice sau de altă natură care reunesc numeroşi vizitatori şi
turişti, dornici de cunoaştere, comunicare, distracţie sau relaxare; astfel de manifestări
sunt:
• Festivalul Internaţional de folclor Hercules
• Targului International de Turism Balnear
• Zilele orasului Baile Herculane
• Festivalul Pinului negru de Banat
• Festivalul Răchitei din Banat
• Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"
• Festivalul Ţuicii
• Congresul Spiritualităţii româneşti.

Turismul social
Pentru a avea un turism durabil şi pentru ca staţiunea să se poată dezvolta şi menţine în elita
turismului românesc şi pentru a face faţă concurenţei internaţionale, agenţii economici din
Herculane trebuie să identifice nişe de piaţă (de ex. tineri, sportivi, VIP, persoanele interesate de
tratamente alternative, wellness, spa, turişti străini), prin oferirea de produse turistice cu un raport
calitate-preţ eficient şi atractiv pentru consumatorii de turism.
În concluzie, se poate afirma că în Băile Herculane se concentrează cea mai mare activitate
turistică din judeţul Caraş - Severin, fiind a doua staţiune balneară ca mărime şi circulaţie turistică
din România, după Băile Felix. Staţiunea deţine 61,6 % din locurile de cazare existente la nivel
judeţean şi atrage peste 68 % din totalul sosirilor de turişti din Caraş - Severin.
De asemenea, Băile Herculane înregistrează aproape 90 % din numărul total de înnoptări din
judeţul Caraş - Severin. În ceea ce priveşte turismul social, staţiunea atrage 9,6 % din totalul
biletelor de tratament vândute prin intermediul caselor de sănătate şi sistemului asigurărilor sociale
de stat. Băile Herculane este promovată de agenţiile de turism, care includ staţiunea în pachetele de
turism balnear. Toate cele prezentate anterior vin să demonstreze, dacă mai e necesar, importanţa
deosebită a staţiunii Băile Herculane pentru turismul balnear din România.

4.2. Evoluţia numărului de turişti


În intervalul 2006 - 2010, numărul total al turiştilor a cunoscut o evoluţie descendentă
cauzată în special de promovarea necorespunzătoare a staţiunii, de reducerea numărului de bilete de
tratament subvenţionate de stat, de problemele existente la nivelul celor mai importante companii de
turism prezente în Herculane etc. Astfel, dacă la nivelul anului 2006 staţiunea caza 77.028 turişti în
anul 2010 numărul acestora era de doar 67.007 turişti.
Evoluţia numărului de turişti români în această perioadă se înscrie în tendinţele înregistrate
de sosirile totale. Astfel numărul sosirilor de turişti români a scăzut în perioada analizată cu 10 %,
iar cel al străinilor cu 60 %, ajungând la 2.010 persoane în anul 2006.
În ceea ce priveşte structura sosirilor de turişti, se poate observa din graficul de mai jos că în
marea lor majoritate sunt români, respectiv o medie pentru perioada analizată de 95,4 %, în timp ce
turiştii străini deţin o pondere de doar 4,6 % din sosirile totale. Privind tot în structură, se mai poate
observa faptul că ponderea turiştilor străini în total sosiri a înregistrat o scădere continuă, de la 6,35
% în anul 2006 la 3,0 % în 2010. Practic, ponderea mare a turiştilor români a marcat o tendinţă
generală de creştere pe seama pierderii de turişti străini cazaţi în structurile de primire din staţiune.

25
Prin urmare, Băile Herculane, ca şi celelalte staţiuni balneare din România, are încă un turism bazat
în mare parte pe sosirile interne.

Evolu?ia num?rului de turi?ti sosi?i în sta?iunea B?ile Herculane


Total turi?ti Turi?ti români Turi?ti str?ini
90000

80000 77028 75677


71026
67007
70000
72135 71969 60317
64997
persoane

60000 67971

50000 57667

40000

30000

20000
4893
10000
3708 3055 2650 2010
0
2006 2007 2008 2009 20010

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin


Graficul nr. 6.

Structura sosirilor de turi?ti în sta?iunea B?ile Herculane


100% 4,30 4,39 3,00
6,35 4,90
90%
80%
70%
60%
50% 95,10 95,70 95,61 97,00
93,65
40%
30%
20%
Turi?ti români Turi?ti str?ini
10%
0%
2006 2007 2008 2009 20010
Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin
Graficul nr. 7.

Analiza circulaţiei turistice poate fi completată cu studierea provenienţei turiştilor străini,


după ţara de origine.

26
Structura sosirilor de turi?ti str?ini pe ??ri de provenien??, 2010

Alte tari
Germania
19,6%
24,5%
Franta
3,2%

Israel
3,7%

S.U.A.
4,4%

Austria Ungaria
4,5% Ucraina Italia 18,7%
5,6% 9,7%
Republica Moldova
6,2%

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 8.
Cei mai mulţi turişti străini provin din Germania, 24,5 % din totalul sosirilor. Cu ponderi
mai mici, sub 20 %, se situează Ungaria (18,7 %), Italia (9,7 %), Republica Moldova (6,2 %),
Ucraina (5,6 %), Austria (4,5 %), SUA (4,4 %), Israel (3,7 %), Franţa (3,2 %). În categoria alte ţări,
cu un procent de 19,6 %, intră Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, Spania, Canada, Olanda,
Elveţia, Republica Cehă, Siria, Serbia, Suedia, Belgia, Grecia, Australia, Africa de Sud, Croaţia,
Federaţia Rusă, China, Japonia, Egipt etc., din fiecare ţară menţionată sosind sub 50 de turişti.
Băile Herculane este cea mai importantă destinaţie turistică din judeţul Caraş - Severin şi a
doua staţiune balneară din România, după Băile Felix, ca număr de sosiri, atrăgând în medie 68 %
din totalul turiştilor sosiţi în judeţ. În perioada 2006 – 2010, ponderea sosirilor de turişti în staţiunea
Băile Herculane, raportat la nivel judeţean, a scăzut de la 76,61 % la 62,02 %. Valori mai reduse se
înregistrează în cazul turiştilor străini, media intervalului analizat fiind de 50,5 %, în timp ce pentru
turiştii români aceasta este de 69,5 %.

Evolu?ia ponderii num?rului de turi?ti sosi?i în B?ile Herculane în


total turi?ti sosi?i în jude?ul Cara? Severin
Total turi?ti
90,00
Turi?ti români
76,95
80,00 72,33 Turi?ti str?ini
76,61 71,81 69,71
70,00 64,88
71,40 63,57
68,55 63,01 62,02
60,00 57,13
50,07
50,00
%

38,77
40,00 34,66

30,00
20,00

10,00
0,00
2006 2007 2008 2009 2010

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

27
Graficul nr. 9.

4.3. Evoluţia numărului de înnoptări


În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de
Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică, ponderea înnoptărilor efectuate în staţiunea Băile
Herculane este de circa 90 % din numărul total de înnoptări realizate de turişti în judeţul Caraş -
Severin. Ponderea mai mare a înnoptărilor efectuate în Băile Herculane se explică prin durata medie
ridicată a sejurului, lucru caracteristic de altfel staţiunilor balneare, cu profil de tratament.
Indicatorul înnoptări nu are aceeaşi evoluţie ca cea a sosirilor, în cazul înnoptărilor fiind
mult mai fluctuantă, cu creşteri şi descreşteri repetate. Per total, scăderea numărului de înnoptări
este mai pronunţată decât cea a sosirilor, media anilor 2006 - 2010 fiind de - 4,8 %. Această
descreştere s-a produs pe fondul scăderii calităţii serviciilor prestate la nivel de staţiune şi a lipsei
unei strategii de marketing, eficientă şi coerentă, pe termen lung. Scăderea numărului de înnoptări
comparativ cu cea a sosirilor se explică printr-o reducere mai accentuată a duratei de şedere a
turiştilor români (-7,8 %), dar şi printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7,9 %).

Evolu?ia ponderii înnopt?rilor efectuate de turi?ti în B?ile Herculane


în total înnopt?ri înregistrate la nivel jude?ean Total turi?ti
Turi?ti români
100,00 93,80 Turi?ti str?ini
92,79 93,23 90,86 89,11
90,34 88,09 86,88 88,02
90,00
93,50
86,20 77,14
80,00
68,85
70,00
60,00 52,52
50,00
37,00
40,00
30,00
20,00
10,00
0,00
2006 2007 2008 2009 2010

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 10.

Evolu?ia num?rului de înnopt?ri ?i duratei medii a sejurului


Total turi?ti Turi?ti români Turi?ti str?ini
1.000.000 Dsej medie Dsej români Dsej str?ini 14,0

900.000 12,0
11,5 11,3 12,0
11,2 10,6
800.000
11,7
11,2 11,0
zile - turist

zile / turist

10,9 10,3 10,0


700.000 860.307

829.050 881.763 781.813


600.000
767.688 8,0
861.754 656.259
692.750
500.000 645.298 686.160
6,0
400.000 6,4
5,4
300.000 4,6 4,0
4,1
200.000 3,3
2,0
100.000 31.257 20.009 14.125
10.961 6.590
0
0,0
2006 2007 2008 2009 2010
Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

28
Graficul nr. 11.

În anul 2006, din punct de vedere al structurii, ponderea înnoptărilor străinilor este de circa
0,1 %, în timp ce înnoptările turiştilor români reprezintă circa 99,9 % din numărul total.

4.4. Durata sejurului mediu


Un alt indicator important pentru activitatea turistică din Băile Herculane este reprezentat de
durata medie a sejurului. În cazul staţiunii, durata medie a sejurului în perioada 2006 - 2010 a fost
de 11,0 zile / turist, ceva mai ridicată în cazul turiştilor români, de 11,3 zile / turist şi de doar 4,8
zile / turist pentru străini. De remarcat, că 2007 a fost anul care a marcat cea mai mare durată a
sejurului, de 11,7 zile / turist, (12 zile / turist-român şi respectiv 5,4 zile / turist-străin). Scăderea
duratei medii a sejurului este foarte pronunţată pentru turiştii străini, aceasta reducându-se practic la
jumătate în perioada analizată, respectiv la 3,3 zile/turist, ceea ce indică faptul că străinii nu sosesc
în staţiune pentru efectuarea de tratamente balneare, ci au alte motive (circuite culturale, turism
montan – Anexa 2 cuprinde circuite turistice, afaceri, recreere etc.)

Densitatea circulaţiei turistice


Densitatea circulaţiei turistice exprimă legătura dintre circulaţia turistică şi populaţia unei
destinaţii turistice.

An Total turisti Populatia Dens. circ.turistice


2006 6019 77 028 0,078
2007 6019 75 677 0,079
2008 6019 71 026 0,085
2009 6259 60 317 0,104
2010 6259 67 007 0,093

Se evidenţiază o creştere cu 0,026 % a densităţii circulaţiei turistice pentru anul 2009 faţă de
anul 2006, şi o scădere de 0,011 % a densităţii circulaţiei turistice în anul 2010 faţă de anul 2009.

Funcţia turistică a staţiunii


Baile Herculane este un oras cu functie dominanta de statiune balneoclimaterica si turistica
permanenta, de interes international, ce cuprinde statiunea propriu-zisa si doua cartiere: Zăvoi si
Pecinişca.

29
Capitolul V
Metoda TECDEV

5.1. Determinarea gradului de atractivitate

Elementele Importanta Nivelul Indicele de Nivelul Indicele de


ofertei turistice (ponderea) calitativ atractivitate calitativ atractivitate
elementelor (nota) al/a al statiunii (nota) al/a al statiunii
ofertei satiunii etalon (I) staiunii reale (I) Abaterea
turistice in etalon (ci) reale
total (%) (qi)
1 2 3 4 5 6 7
I Mediul natural 40 127 190 63
-Relief 5 20 36 16
Diversitate 1 3 3 7 7 4
Accesibilitate 3 5 15 8 24 9
Originalitate 1 2 2 5 5 3
-Clima 8 20 32 12
Temperatura 4 4 16 6 24 8
medie
Precipitatii 2 1 2 3 6 4
Curentii de are 2 1 2 1 2 0
-Hidrografie 9 28 42 14
Ape minerale 1 4 4 9 9 5
Ape 1 3 3 5 5 2
termominerale
Ape mezotermale 1 3 3 3 3 0
Ape sodice 1 3 3 5 5 2
Ape clorurate 1 3 3 5 5 2
Ape 1 3 3 5 5 2
bicarbonatate
Ape (lacuri) 1 3 3 5 5 2
sulfuroase
Lacuri iodurate 1 3 3 2 2 -1
Lacuri sarate 1 3 3 3 3 0
-factori cu 11 37 26 -11
potential
terapeutic
Emanatii diverse 2 3 6 5 10 4
(mofete)
Namoluri 2 4 8 2 4 -4
sapropelice si de
turba
Nisipul 1 2 2 2 2 0
(talazoterapia)
(bai de) aer 1 4 8 3 3 -5

30
(bai de) soare 1 4 4 2 2 -2
Namoluri 1 3 3 1 1 -2
minerale de izvor
Saline 2 3 6 2 4 -2
-Flora 2 4 15 11
Diversitate 1 2 2 8 8 6
Originalitate 1 2 2 7 7 5
-Fauna 2 3 14 11
Diversitate 1 1 1 8 8 7
Originalitate 1 2 2 6 6 4
-Puritate 3 15 25 10
Aer 1 5 5 9 9 4
Apa 1 5 5 9 9 4
Sol 1 5 5 7 7 2
II Structuri 30 102 206 104
materiale
-De cazare 8 28 55 27
Cantitativ 5 16 37 21
Diversitate 1 3 3 7 7 4
Capacitate 1 3 3 9 9 6
Amplasare 2 4 8 8 16 8
Estetica 1 2 2 5 5 3
Calitativ 3 4 12 6 18 6
-De alimentatie 6 21 39 18
Cantitativ 4 11 27 16
Diversitate 1 3 3 4 4 1
Capacitate 1 2 2 9 9 7
Amplasare 1 3 3 7 7 4
Specific 1 3 3 7 7 4
Calitativ 2 5 10 6 12 2
-De transport 4 12 18 6
Diversitate 2 3 6 4 8 2
Capacitate 2 3 6 5 10 4
-De agrement 3 8 16 8
De zi 2 3 6 6 12 6
De noapte 1 2 2 4 4 2
-De tratament 9 33 78 45
Diversitate 3 4 12 9 27 15
Capacitate 3 3 9 9 27 18
Amplasare 3 4 12 8 24 12
III 10 40 54 14
Infrastructura
-De acces 5 20 20
Feroviar 1 5 5 6 6 1
Rutier 2 5 10 7 14 4
Aerian 1 3 3 0 0 -3
Naval 1 2 2 0 0 -2
-De alimentatie 5 20 34

31
Apa 1 4 4 6 6 2
Energie electrica 2 4 8 7 14 6
Combustibil 2 4 8 7 14 6
IV 5 15 22 7
Suprastructura
-Generala 2 6 9
De organizare 1 3 3 4 4 1
De paza 1 3 3 5 5 2
-Turistica 3 9 13
De organizare 2 3 6 4 8 2
De paza 1 3 3 5 5 2
V. Mediul 5 17 15 -2
economic
Sectorul primar 2 4 8 3 6 -2
Sectorul secundar 1 1 1 1 1 0
Sectorul tertiar 2 4 8 4 8 0
VI. Mediul 10 37 77 40
cultural
Manifestari 4 4 16 8 32 16
culturale
(expozitii,
spectacole,
festivaluri)
Patrimoniu 3 3 9 8 24 15
construit
(monumente,
muzee, biserici,
cetati)
Patrimoniu 3 4 12 7 21 9
neconstruit
(folclor)
TOTAL 100,0 - 338 - 564 226

5.2. Strategii
Pentru modernizarea şi dezvoltarea activităţii de turism în staţiune, pe principiile dezvoltării
durabile şi în concordanţă cu noul statut al României, de ţară membră a Uniunii Europene, obligată
să facă faţă concurenţei în domeniu, se propun câteva elemente – cadru, de principiu, privind
amenajarea pe termen scurt şi mediu a staţiunii:

 realizarea de proiecte de lucrări pentru ridicarea gradului de confort al structurilor de


primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie, de modernizare a bazei de tratament
balnear şi de diversificarea serviciilor turistice oferite în Complexele balneare din staţiune
ridicate înainte de anii 1990 ;
 diversificarea ofertei turistice de servicii, inclusiv de agrement la nivelul întregii
staţiuni, pentru a creşte competitivitatea acesteia pe piaţa turistică;
 dezvoltarea şi diversificarea agrementului şi a agrementului sportiv, a dotărilor pentru
divertisment cultural;

32
 dezvoltarea unor noi nuclee turistice pe Valea Cernei ("7 izvoare calde", ştrandul
termal Crucea Ghizelei", km 14, Cerna-sat etc.) pentru contrabalansarea concentrării de
dotări turistice şi de turişti din staţiune;
 modernizarea şi echiparea corespunzătoare a drumului turistic DN 67 D;
 monitorizarea activităţii de turism de pe Valea Cernei (echipare, semnalizare şi
circulaţie) şi limitarea circulaţiei auto în zonele strict protejate periclitate, la nivelul
capacităţii optime de suport ecologic, stabilită în baza Regulamentului Parcului Naţional;
 dezvoltarea activităţii de turism cu respectarea zonelor speciale de conservare, atât
pentru rezervaţiile naturale şi a surselor hidrotermale şi de apă potabilă, dar şi pentru siturile
arheologice şi rezervaţiile arhitecturale şi urbane;
 îmbunătăţirea managementului la nivel de staţiune şi de unitate prestatoare de servicii
turistice;
 amenajarea de noi "nuclee turistice" pe Valea Cernei, în amonte de staţiune, pentru a
veni în sprijinul ecoturismului şi pentru a descongestiona staţiunea în sezonul estival, dar şi
ca ofertă de weekend. Aceste "nuclee turistice" sunt trecute în intravilanul oraşului prin
PUG. Este vorba de parcelele (Trupuri în PUG): "7 izvoare calde" (camping sau bungalow-
uri), şi cantonul silvic (loc de campare), ştrandul termal Crucea Ghizelei (bungalow-uri),
malul lacului Herculane (case de vacanţă), km 14 - Valea Ţăşna (motel). Aceste propuneri
de amenajare şi echipare turistică pot fi completate şi cu alte amplasamente pe Valea Cernei,
dar în judeţele Mehedinţi şi Gorj şi anume: km 25 pe DN 67 D spre Baia de Aramă (motel)
şi Cerna - Sat (sat de vacanţă). Prin aceste amenajări turistice se va putea controla circulaţia
turistică în Parcul Naţional şi vor fi eliminate campările dezorganizate;
 dezvoltarea dotărilor tehnice şi hidro-edilitare orăşeneşti în concordanţă cu
amplificarea activităţii de turism şi a urbanizării;
 evitarea disfuncţionalităţilor între turism - comunitate locală - economie - mediul
natural şi construit

Comentarii
Din datele tabelate se constata faptul ca statiunea Baile Herculane are un coeficient de
atractivitate (564) superior statiunii balneare etalon (338) ceea ce demonstreaza ca este o statiune
solida, cu o atractivitate turistica dezvolatata, complexa si eficienta. Oferta este valabila pe durata
intregului an calendaristic. In urma compararii punctajelor obtinute in cazul celor doua statiuni
(etalon si reala), s-au constatat atat abateri pozitive, cat si negative. Astfel, Baile Herculane dispune
de un potential natural superior etalonului, remarcandu-se prin clima favorabila practicarii
turismului in tot timpul anului, peisajul deosebit si o retea hidrografica bogata in rauri si izvoare de
ape minerale. De asemenea, abateri pozitive se inregistreaza si in cazul structurilor materiale de
cazare si alimentatie care e caracterizeaza prin multime si diversitate. Toate unitatile de primire au o
capacitate de cazare mare si sunt accesibile, din punct de vedere al tarifelor, tuturor categoriilor de
turisti.
Acest lucru nu exclude, insa necesitatea renovarii si modernizarii cladiriolor, redarii unui
aspect mai ingrijit si mai luminos. Structura materiala de alimentatie este alcatuita din unitati de
capacitate mare si cu un aspect placut. Abaterile negative apar in cazul mediului economic, Baile
Herculane inregistrand valori inferioare fata de etalon.
In concluzie, statiunea Baile Herculane este o statiune solida, inzestrata cu un potential natural
si antropic valoros, suficient exploatat, dotata cu echipamente turistice complexe ce a devenit de-a
lungul timpului una dintre cele mai renumite si atractive statiuni balneoclimaterice din Romania,
fiind si cea mai veche statiune balneoclimaterica.

Dezvoltarea activităţii de turism în staţiunea Băile Herculane este favorizată de următoarele


elemente:

33
• Existenţa de zăcăminte de apă termominerală, practic inepuizabile, de mare complexitate
fizico-chimică, mineralogică şi cu o valoare terapeutică unanim recunoscută;
• bioclimatul sedativ de cruţare, cu nuanţe de stimulare şi cu o aeroionizare negativă,
benefică tonifierii şi "repunerii în formă" a organismului uman;
• cadrul natural de mare valoare peisagistică, ştiinţifică şi de recreere, care permite o
diversificare a ofertei turistice;
• prezenţa Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei care concentrează între limitele
sale peisaje, forme de relief spectaculoase, ecosisteme floristice şi faunistice de mare
valoare ştiinţifică şi cu recunoaştere mondială;
• accesibilitatea facilă, pe căi de comunicaţie rutiere şi feroviare şi apropierea de cele
navale-fluviale, pe Dunăre;
• existenţa de structuri de primire turistice (cazare, alimentaţie, tratament balnear şi
agrement) variate ca structură (cu precădere hotelieră) şi cu posibilităţi de modernizare şi
ridicare a categoriei de confort;
• tradiţia balneară bimilenară şi valoarea arhitecturală deosebită a ansamblurilor
urbanistice existente, ce crează o atmosferă ambientală de epocă istorică;
• potenţial uman bine pregătit şi cu experienţă profesională;
apropierea de alte zone turistice renumite şi de mare atractivitate pentru fluxurile turistice
internaţionale: Porţile de Fier, Timişoara-Arad, Haţeg-Retezat, Semenic-Muntele Mic,
Oltenia de Nord.

5.3. Planuri de dezvoltare turistică


În mod concret şi punctual se propun amenajări care au în vedere dezvoltarea unor forme de
turism, prin valorificarea potenţialului local, astfel :

dotări de agrement, sport şi cultură


 amenajarea de terenuri de sport (volei, tenis, minigolf), pe cât posibil în
apropierea complexelor balneare
 amenajarea unui teatru + cinematograf în aer liber
 reabilitarea Cazinoului din Parcul Central, obiectiv de patrimoniu cultural, prin:
consolidare, restaurare şi repunere în funcţiune a acestuia;
amenajarea unor peşteri pentru vizitare
 Peştera "La Despicătură", de lângă izvorul Hercules I (105 m lungime, 1-2 m
înălţime, peşteră umedă, caldă (20 - 30° C), iar apa termală are o temperatură de 50 -
53°C; se poate amenaja ca un "complex balnear subteran", cu 2 bazine (10/4/1 m) şi
o saună (4/3 m);
 "Grota cu Aburi" (14 m lungime, 400 m altitudine sub vf. Ciorici), de lângă
Hotelul Roman; aceasta este un fenomen natural geologic interesant datorită
emanaţiilor sulfuroase fierbinţi (52°C), care ies de-a lungul unei fracturi, făcând un
zgomot înfundat. Poate deveni un obiectiv turistic cu valoarea de unicat, având
valenţe balneoturistice (inhalaţii de vapori) şi ştiinţifice;
 Peştera Hoţilor (Haiducilor) este situată sub vârful Ciorici, la 160 m altitudine,
are o lungime de 143 m, fiind dezvoltată pe o fisură. Are două galerii: principală, cu
sala iscăliturilor (3 - 7 m înălţime) şi sala cu săpături arheologice (50 m lungime şi 10
- 13 înălţime) şi galeria cu gururi (bazinete mici calcaroase, pe podea) şi trei
portaluri. Peştera, locuită din paleoliticul mijlociu, prezintă o importanţă deosebită
sub aspect arheologic şi biospeologic ; aici se poate amenaja un "muzeu al peşterii şi
al locuirii omului în peşteră", care să fie unic în România, după ce se realizează
lucrările pregătitoare şi de acces în peşteră, ca şi electrificarea acesteia;

34
 Peştera Mare de la Şoronişte (Peştera Tătarilor) sub vf. Şoimului (775 m), are
192 m lungime şi este bogat concreţionată. Fără a fi amenajată, peştera poate fi
vizitată de speologii amatori, fiind necesare: semnalizarea peşterii din poteca marcată
şi amenajarea potecii de acces ;
amenajări specifice pentru tratamente complementare curei balneare
 eficienţa unei cure balneare este dată şi de revigorarea organismului prin mersul
pe jos sau practicarea sporturilor dirijate. Se impun în acest sens, următoarele:
• reamenajarea a 12 trasee de cură de teren, de diverse lungimi, pantă de
înclinare şi grade de dificultate, de-a lungul aleilor pietonale tradiţionale,
precum şi pe trasee turistice din aria limitrofă centrului staţiunii, care
presupun: marcare, semnalizare, bornare;
• amenajarea unor terenuri de sport adiacent complexelor balneare, pentru
practicarea jocurilor sportive dirijate.
amenajarea unor produse turistice specifice staţiunii, cu valoare de unicat
 piscină şi baie cu aburi subterană : amenajarea galeriei de acces spre Izvorul
Hercules (F2) ; se impun în acest sens, următoarele lucrări: igenizarea şi amenajarea
accesului spre izvor, amenajarea unui bazin de retenţie / piscină subterană, montarea
de obiecte de mobilier specific, confecţionate din lemn (bănci pentru odihnă, măsuţe,
cuier pentru haine), iluminarea galeriei cu instalaţie de lumină rece ; la exteriorul
galeriei, se amenajează un bazin pentru apă termală, o suprafaţă amenajată pentru
plajă, un zid de protecţie înspre albia Cernei, amplasarea unor chioşcuri de răcoritoare
şi a unei toalete ecologice, amenajarea scării de acces, din DN 67D ;
 amenajarea unui ascensor pe plan înclinat, de urcare spre Vf. Domogled (1.105
m alt.), cu două staţii (de plecare şi sosire), pe care se va instala o platformă de
belvedere cu un chioşc de sticlă pentru băuturi răcoritoare, cafea şi din care se va
putea admira peisajul.

5.4. Analiza S.W.O.T.

Puncte tari Puncte slabe Oportunitati Amenintari


Valori folclorice si --lipsa organizaţiilor de imediata vecinătate cu administraţia publică
etnografice: promovare a turismului UE nu înţelege importanţa
Manifestari folclorice - la nivel local dezvoltării turismului
Sarbatoarea Liliacului şi o blochează
- organizata la
Carasova

Obiective de mare --existenţa unor zone cu curiozitatea unor ofertele de produse


interes turistic: factori naturali de risc categorii de turişti turistice ale regiunii nu
Parcul National (alunecãri de teren, pentru România sunt competitive
Domogled - Valea surse de apă reduse, internaţional
Cernei inundaţii)
-apele termo - minerale --lipsa reclamei implementarea relativ strategia de dezvoltare
din statiunea Baile simplă şi cu investiţie turistică nu se

35
Herculane. minimă a pensiunilor implementează în timp
rurale util şi apare o
concurenţă puternică
din ţările învecinate
-Flora si fauna --lipsa colaborării cu implementarea relativ ideile preconcepute şi
specifica zonei si operatorii de turism simplă a unor trasee de lipsa de înţelegere a
rezervatii naturale drumeţie cererilor actuale ale
turismului intern şi
internaţional
-Monumente de arta --locuinţele din zona de protecţia mediului prin dezvoltarea industrială,
plastica si conservativa munte nu au dotările utilizarea drumurilor de agricolă, silvică şi
- Statuia lui Hercule necesare pădure şi a spaţiului proprietatea privată
din Baile Herculane natural şi nu prin poate limita libertatea
izolarea acestuia de practicare a turismul
activ
-Muzee: Muzeul --localităţile nu reducerea eroziunii o legislaţie viitoare
judetean de istorie , beneficiază de reţele de drumurilor agricole şi incompatibilă cu
sectia Baile Herculane, utilităţi (apã, canal) forestiere create şi condiţiile reale ale
Muzeul statiunii si folosite de manieră regiunii, care să
istoria statiunii Baile spontană prin repararea restricţioneze
Herculane; şi intreţinerea acestora practicarea turismului
ca urmare a practicării activ
turismului
-Obiective economice --inexistenţa staţiilor perspectiva găzduirii
de interes turistic: pentru epurarea apei turiştilor conduce la
- Lacul de acumulare îmbunătăţirea dotãrilor
Baile Herculane situat
in amonte de "Sapte
Izvoare

Baza Tehnico - --companiile mari nu


Materiala a turismului sunt dotate cu
din zona; echipament pentru
protecţia mediului
Bogata mostenire --calitatea proastã a
isotorica si etnografica serviciilor
care se concretizeaza --dezvolaterea haotică a
intr-o lista a infrastructurii
monumentelor din --administraţia publică
patrimoniul cultural care nu înţelege încă
national ca obiective beneficiile turismului
de importanta locala si
nationala, care se
impart in: monumente
si ansambluri de
arheologie,
monumente memoriale
si funerare,
monumente de arta
plastica, ansambluri
urbanistice,
monumente si
ansambluri etnografice
si de tehnica populara,
ansambluri industriale
monumentale.

36
Concluzii

Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre cele mai
vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mentiune datează din anul 153
e.n. Statiunea este recomandată pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, al bolilor
inflamatorii sau subarticulare, al bolilor sistemului nervos periferic, precum si pentru tratamentul
unor boli ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.).
Valea Cernei în sine constituie o atractie deosebita pentru vizitatorii orasului statiune
balneara Băile Herculane.
În prezent, în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apă
termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate mai
multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante de debite (peste 4000 m 3 in 24
de ore). În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii generale a
organismului. Se reglează hipertensiunea, tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile sunt
pozitiv influentate de aeroionizarea staţiunii.
Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot prezenta principalele argumente
care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de excepţie:
• Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen geologic, falia Cernei, la
care se asociază o originală conformaţie geografică;
• Extinderea mare a calcarelor, care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care necesită
măsuri specifice de conservare şi de protecţie;
• Existenţa arealului pinului negru de Banat, specie endemică, renumită pentru rezistenţa ei şi
prin adaptarea ecologică;
• Zonă cu optim de răspândire a fagului, realizând aici printre cele mai frumoase arboreturi din
Europa;
• O mare bogăţie floristică cu prezenţa a numeroase endemisme;
• O mare bogăţie faunistică, excelând prin lepidoptere (fluturi);
• Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafaţă şi continuitate;
• Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului:
- roca de natură calcaroasă cu toate originalităţile ei morfosculpturale;
- gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase;
- apa râului Cerna şi a principalilor afluenţi, nepoluată şi plină de dinamism în sectoarele de
chei;
- prezenţa apelor minerale cu mare valoare terapeutică;
• Funcţiile turistice sunt variate, formele de turism cele mai relevante fiind: turismul balnear,
turismul de odihnă şi recreere, cel cu valenţe de cunoaştere ştiinţifică şi educaţie ecologică, de
drumeţii montane şi sporturi extreme.
38
Bibliografie

1. Băltăreţu A., Neacşu N. – Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti.


2. Florescu C. (coord) – Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1992.
3. Ghinea D. – Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002.
39
4. Berlescu Elena - Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României. Ed. ALL, Bucureşti,
1996.
5. M. Cândea, G. Erdeli, T. Şimon – Romania – Potentialul turistic si turism, Ed. Universitatii
din Bucuresti, 2000.
6. .R. Minciu – Economia Turismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003.
7. Studiu pentru atestarea ca staţiune turistică de interes naţional a oraşului Băile Herculane.
INCDT Bucureşti, 2001.
8. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin.
9. Strategia de dezvoltare locală a oraşului Băile Herculane. Primăria Băile Herculane.
10. www.alpinet.org
11. www.carpaţi-valea-cernei.com
12. www.domogled-cerna.ro
13. www.funtour.ro
14. www.insse.ro
15. www.baileherculane.ro
16. www.baile-herculane.ro
17. www.ici.ro
18. www.wikipedia.org
19. www.statiunea-baile-herculane.com
20. www.tourismguide.ro

40