Evoluţii ciclice

Conform estimărilor bazate pe funcţia de producţie Cobb-Douglas, rata medie de

creştere a produsului intern brut potenţial calculata pentru perioada 2006-2009 este de
6,08%.
Datorită unor rate de creştere semnificative ale investiţiilor, stocul de capital se va
majora în medie cu circa 2,4% anual, în condiţiile unei rate de depreciere de 5%. Această
evoluţie va determina creşterea contribuţiei capitalului la creşterea produsului intern brut
potenţial.
Populaţia ocupată în vârstă de muncă (15-64 ani) va înregistra creşteri uşoare, în
medie de 0,1% anual. Semnificativ este că se aşteaptă ca evoluţia populaţiei
ocupate să îşi schimbe tendinta începând cu anul 2007, ceea ce va avea ca rezultat o
contribuţie pozitivă la creşterea produsului intern brut potenţial.
Productivitatea totală a factorilor (TFP) va continua să aibă contribuţia cea mai
semnificativă, datorită cistigurilor calitative din punct de vedere tehnologic asociate cu
influxurile de investiţii străine directe, precum şi îmbunătăţirii mediului de afaceri.

Tabelul 2.4
Contribuţia factorilor la creşterea PIB-ului potenţial

2005 2006 2007 2008 2009

TFP 5,3 5,5 6 6,2 6,5
Capital 1,9 2,1 2,3 2,6 3
Populatia 1 0 1 1 2
ocupata 15-16
ani
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice; Comisia Nationala de Prognoza, DOFIN

Output-gap rămâne pozitiv în perioada următoare, dar în scădere, aşteptându-se

reducerea presiunilor inflaţioniste şi continuarea procesului de dezinflaţie. Acesta se va
diminua cu 0,66 puncte procentuale faţă de 2006, ajungând la 1,33% din produsul intern
brut potenţial în 2009. Ne asteptam, conform proiectiilor noastre, ca output gap-ul sa fie
inchis in 2011.
Tabelul 2.5
Contribuţia factorilor la creşterea PIB-ului potenţial

1998 1999 1990 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
PIB 1,5 1,5 1,5 2 2,5 3,5 4 4,5 5,5 6 6,3 6,5
poten
tial
Outp -4,5 -7 -7 -4 -2,5 -0,5 2 1 2 2,2 2 1
ut-
gap
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice; Comisia Nationala de Prognoza, DOFIN

Creşterea economică prognozată pentru perioada 2006-2009 este in medie egala

cu cea a produsului intern brut potenţial. Traiectoria acestuia stă la baza aşteptărilor
privind accelerarea procesului de convergenţă reală către nivelul economic al statelor
Uniunii Europene.
Scenariul de dezvoltare pe termen mediu
În cadrul scenariului de dezvoltare proiectat, creşterea reală a produsului intern
brut va fi, în medie, de 6,4% anual, cu o reducere graduală a contribuţiei negative a
exportului net.
Tabelul 2.6
Creşterea economică

2005 2006 2007 2008 2009

Modificări procentuale anuale
PIB real 4,1 8,0 6,5 6,3 5,9

PIB nominal 16,9 18,6 13,8 11,6 10,1

Componentele PIB-ului real

Cheltuielile consumului privat 9,6 11,8 8,1 7,2 6,7

Cheltuielile consumului guvernamental 9 3,7 3,4 3,8 3,1

Formarea brută de capital fix 12,6 15,0 14,0 11,5 11,0

Exporturi de bunuri şi servicii 8,1 11,8 10,9 7,6 7,3

Importuri de bunuri şi servicii 16,6 20,8 15,0 11,2 11,2

Contribuţii la creşterea PIB (procente)

Cererea internă finală 10,8 12,3 9,6 8,6 8,0

Modificarea stocurilor şi achiziţiilor nete -2,2 0,8 0,0 0,2 0,1

Export net -4,5 -5,1 -3,1 -2,5 -2,2

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

 După o creştere puternică a consumului populaţiei (inclusiv al ISLFSGP∗) în
2006 cu 10,2%, ca urmare a amplificării creditului populaţiei, începând cu anul 2007 se
aşteaptă reducerea semnificativă a creşterilor, ca urmare a implementării unor măsuri de
limitare a extinderii creditului prin promovarea unor rate reale ale dobânzilor ridicate şi
menţinerea unei politici salariale prudente în sectorul public. Creşterea mai mică a
costului unitar nominal al muncii faţă de deflatorul produsului intern brut va favoriza
majorarea producţiei în condiţiile unor presiuni inflaţioniste slabe, ceea ce va determina
creşterea profitabilităţii întreprinderilor.
Continuând amplificarea semnificativă a creşterii din anul 2005, formarea brută
de capital fix va înregistra rate de creştere importante pe seama investiţiilor publice
anunţate şi a fluxurilor considerabile de investiţii private, interne şi străine, ca rezultat al
îmbunătăţirii percepţiilor cu privire la mediul de afaceri odată cu aderarea ţării la
Uniunea Europeană.
Formarea brută a capitalului îşi va majora ponderea în PIB cu 3,5 pp în perioada
2007-2009, cu o creştere semnificativă a sectorului public (2,6 pp). Sectorul privat este
posibil că va înregistra o scădere a ponderii în PIB în prima parte a intervalului, după care
se va redresa. Tabelul de mai jos evidenţiază o slabă economisire în sectorul privat,
implicănd necesitatea unei finanţari externe între 7,6%-7,9% din PIB. Important este
faptul că se aşteaptă ca o parte din acest necesar să fie acoperit prin investiţii străine
directe care vor reprezenta în medie 5,3% din PIB.
Tabelul 2.7

Balanţa economii-investiţii
% din PIB 2005 2006 2007 2008 2009
Economisirea 12,4 13,1 14,6 16,0 17,1
internă
Economisirea 14,0 14,5 16,0 17,3 18,6
naţională
- sector privat 11,7 10,7 9,0 10,6 11,9
- sector 2,3 3,8 7,0 6,7 6,7
guvernamental
Formarea brută 22, 25,0 26,4 27,6 28,5
de capital
- sector privat 18,9 18,9 16,87 18,3 19,8
- sector 3,8 6,1 9,7 9,3 8,7
guvernamental
Balanţa -8,7 -10,4 -10,3 -10,2 -9,9
economii-
investiţii
- sector privat -7,2 -8,1 -7,6 -7,6 -7,9
- sector -1,5 -2,3 -2,7 -2,6 -2,0
guvernamental

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

Economisirea internă va acoperi într-o mai mare proporţie investiţiile previzionate

(formarea brută de capital), respectiv 52,6% în 2006 şi 59,9% în 2009. De asemenea, va
creşte nivelul de finanţare a investiţiilor prin transferuri de capital din străinătate, care vor
determina o reducere a necesarului de finanţare din surse externe cu valori cuprinse între
1,4% şi 2,1%.
Din punct de vedere al dezvoltării economice, România se află încă mult în urma
celor mai multe ţări europene. Produsul intern brut pe cap de locuitor exprimat în puterea
de cumpărare standard (PPS) a fost de doar o treime din media UE 25 în 2005 şi de doar
50% din media noilor state membre ale Uniunii. Se aşteaptă ca în anul 2009 produsul
intern brut pe locuitor exprimat în PPS comparativ cu UE27 să reprezinte circa 40%.
Pe termen mediu, în perioada 2007-2009, se estimează continuarea procesului de
reducere a inflaţiei prin menţinerea conduitei ferme a politicii monetare şi promovarea
unor rate reale pozitive ale dobânzilor. În plus, reducerea graduală a creşterilor preţurilor
administrate, promovarea unei politici salariale prudente şi continuarea reformelor
structurale vor menţine procesul de dezinflaţie pe o traiectorie sustenabilă.
De asemnea, accelerarea procesului de dezinflaţie va ajuta la scăderea
suplimentară a aşteptărilor inflaţioniste. Un alt mijloc eficient de ancorare a anticipaţiilor
inflaţioniste va fi menţinerea tendinţei de apreciere în termeni reali a monedei naţionale
în raport cu euro. Acest fapt este posibil dacă se are în vedere perspectiva unei creşteri
mai accelerate de productivitate a muncii în economia românească faţă de principalii săi
parteneri externi.
Preţurile producţiei industriale vor continua trendul descendent, comparativ cu
preţurile de consum, menţinându-se totuşi la valori superioare. Ecartul dintre cele două
categorii de preţuri urmează a se diminua semnificativ în perioada de prognoză.
 Pentru anul 2007 estimăm că principalele influenţe vor veni din preţurile
reglementate cât şi din programul convenit cu Uniunea Europeană de creştere a accizelor.
Deflatorul produsului intern brut se va reduce puternic, dar se va menţine superior
indicelui preţurilor de consum.
Tabelul 2.8

Evoluţia deflatorilor

modificări 2005 2006 2007 2008 2009

procentuale
Deflatorul PIB 12,2 9,8 6,8 5,0 3,9
Indicele 9,0 6,6 4,5 4,3 3,2
preţurilor de
consum -
medie
Deflatorul 7,1 5,9 4,3 3,1 2,5
consumului
privat
Deflatorul 20,9 10,2 4,9 3,0 2,3
consumului
public
Deflatorul 9,7 9,5 6,0 4,0 3,0
investiţiilor
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

Rezultatele creşterii economice din ultimii ani se resimt la nivelul economiei reale
în îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă, prin creşterea populaţiei active în vârstă de
muncă (15-64 ani) cu aproximativ 125 mii persoane şi a populaţiei ocupate în vârstă de
muncă cu aproximativ 180 mii persoane.
Atât rata de activitate cât şi cea a ocupării se vor redresa uşor după anul 2005. În
intervalul 2006 – 2009 vom avea o creştere a ratei de activitate cu 0,9 puncte procentuale,
datorată în principal sporirii nivelului investiţilor străine, creşterii competitivitătii şi nu în
ultimul rând creşterii veniturilor salariale. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de
muncă va creşte cu 1,3 puncte procentuale în perioada 2006-2009 datorită politicilor
fiscale, a creării unor locuri de muncă durabile şi performanţe şi a unui echilibru între
flexibilitatea ocupaţională şi securitatea locului de muncă.
Continuând trendul înregistrat în ultimii ani, reducerea ratei şomajului se va
manifesta şi în viitor, în anul 2009 atingând o valoare de aproximativ 6,5%. Această
scădere va fi posibilă datorită implementării mai eficiente a politicilor active de ocupare a
forţei de muncă.

Tabelul 2.9
Evoluţia forţei de muncă

2005 2006 2007 2008 2009

- modificări procentuale -
Populaţia totală 0,2 0,0 -0,1 -0,1 -0,1
Populaţia activă -1,1 0,3 0,3 0,4 0,3
Populaţia ocupată -0,1 0,7 0,5 0,5 0,5
Someri BIM -12,0 -4,8 -1,5 -0,8 -1,5
-%-
Rata de activitate 62,4 62,5 62,8 63,0 63,3
Rata de ocupare 57,7 58,1 58,4 58,7 59,0
Rata şomajului BIM 7,2 6,8 6,7 6,6 6,5
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

Şi în perioada următoare nivelul deficitului extern se menţine ridicat, datorită în

principal procesului investiţional amplu, necesar modernizării aparatului productiv şi a
dezvoltării infrastructurilor, care va atrage importuri în creştere.
Se aşteaptă însă, ca urmare a investiţiilor efectuate în perioada anterioară, cât şi a
perspectivelor pozitive ale mediului extern, accelerarea exporturilor româneşti,
întrerupând tendinta creşterii ponderii deficitului comercial în PIB, care se va stabiliza la
circa 12% în ultimii trei ani. Odată cu volumul mai ridicat al exporturilor este aşteptată şi
îmbunătăţirea structurii acestora printr-o creştere a ponderii articolelor cu o valoarea
adaugată mai mare, tendinţă manifestată şi în anul 2006, an în care exporturile industriei
construcţiilor de maşini au surclasat pe cele ale industriei uşoare. Totuşi deficitul balanţei
bunurilor îşi menţine contribuţia cea mai mare la formarea deficitului de cont curent.
De asemenea, ca o consecinţă firească a creşterii profitului ca urmare a evoluţiei
investiţiilor directe se va majora deficitul balanţei veniturilor, în special creşterea fluxului
de profit repatriat şi reinvestit de către investitorii străini.
Balanţa transferurilor curente va cunoaşte o creştere nominală moderată,
contribuind astfel la atenuarea deficitelor comerciale şi ale veniturilor.
Tabelul 2.10

Necesarul de finanţare externă

% din PIB 2005 2006 2007 2008 2009
Deficitul de 8,7 10,4 10,3 10,2 9,9
cont curent
Balanţa 0,8 10,4 1,4 1,9 2,1
contului de
capital
Necesarul de 7,9 10,2 8,9 8,3 7,8
finanţare
externă
Finanţarea prin 0,3 1,0 2,0 2,4 2,4
credite
Finanţarea prin 7,6 9,2 6,9 5,9 5,4
investiţii
străine
Din care ISD 6,6 8,9 6,2 5,1 4,5
nete
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

Datorită creşterii contribuţiei contului de capital, tendinţa necesarului de finanţare

externă este de reducere mult mai accentuată în comparaţie cu contul curent.
Necesarul anual de finanţare, ca procent în PIB va creşte în anul 2006 până la
10,2%, după care se va diminua accentuat ajungând la 7,8% în anul 2009.
Finanţarea deficitului extern se va realiza într-o proporţie semnificativă, pe seama
surselor autonome negeneratoare de datorie externă, dar cu o tendinţă de scădere, datorită
finalizării procesului de privatizare din economie.
În perioada 2007-2009, pe măsură ce nivelul investiţiilor directe se va stabiliza, se
prognozează o tendinţă de diminuare a gradului de acoperire a deficitului de cont curent
prin investiţii directe, de la 60,2% în anul 2007 la 45,8% în anul 2009. În acelaşi timp se
estimează o majorare substanţială a acoperirii deficitului de cont curent prin transferuri de
capital, în cea mai mare măsură datorită asimilării fondurilor de la Uniunea Europeană.
Astfel acestea şi vor majora contribuţia la acoperirea deficitul de cont curent de la 13,8%
cât se estimeazăpentru anul 2007 la 21,2% în anul 2009.
În concluzie, perspectivele de creştere economică pentru următorii 3 ani
evidenţiate prin acest scenariu au un grad de predictibilitate ridicat, fiind în concordanţă
cu potenţialul economiei româneşti şi corelate cu resursele disponibile de finanţare.
Fluxurile de investiţii străine preconizate a fi atrase sunt sub nivelurile record realizate în
2005 şi 2006, iar etapizarea atragerii fondurilor comunitare ţine cont de capacitatea
economiei româneşti de absorbţie. Ca urmare, cererea agregată se menţine la un nivel
ridicat, iar oferta internă – urmare a îmbunătăţirii utilizării factorilor de producţie – poate
acoperi într-o proporţie sporită această cerere. De aceea se poate aprecia că riscurile de
natură economică care să determine o decelerare puternică a creşterii economice sunt
mult mai reduse.
Totuşi unele riscuri se menţin şi sunt asociate, în principal, factorilor care pot
afecta răspunsul ofertei interne la cerere, respectiv:
- scăderea competitivităţii unor activităţi, care poate face ca unele produse să
piardă, atât pe piaţa internă cât şi la export, în concurenţă cu cele din alte ţări europene;
- întârzierea restructurării sau a investiţiilor în vederea respectării unor standarde
de calitate ( de exemplu in industria alimentară), care pot afecta unele capacităţi;
- incertitudinea legată de condiţiile climaterice cu impact asupra producţiei
agricole;
- delocalizarea prea rapidă a activităţilor în lohn din industria uşoară, ceea ce va
amâna revirimentul acestei ramuri.
Totodată se menţin încă riscurile legate de mediul economic extern, respectiv:
- o evoluţie neaşteptată, în sens negativ, a preţurilor internaţionale, inclusiv a
resurselor energetice;
- creşterea economică semnificativ mai lentă în Uniunea Europeana comparativ cu
scenariul de bază avut în vedere în realizarea proiecţiilor;
- creşterea concurenţei produselor mai ieftine din Asia (în special a produselor
textile şi de încălţăminte).
În măsura în care aceste riscuri se vor manifesta, deficitele externe se vor mări şi
pot deveni nesustenabile (adică acoperirea lor din surse autonome de finanţare, respectiv
transferuri de capital şi investiţii străine se va face într-o proporţie din ce în ce mai mică).
Asemenea factori se estimează că pot influenţa negativ dezvoltarea, putând duce
la o reducere a creşterii economice, în medie, cu circa 1 punct procentual anual, pe seama
încetinirii dinamicii exporturilor precum şi în creşterea deficitului de cont curent, a cărui
pondere în PIB s-ar putea majora, în medie, cu circa 1,5 puncte procentuale anual.
Restrângerea activităţii se va reflecta în scăderea competitivităţii economice şi într-o rată
a şomajului mai ridicată decât în scenariul de bază.