Proiect de activitate integrată

INTERVALUL DE VÂRSTĂ: 61 – 72/84 luni

GRUPA: mare
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Ce și cum vreau să fiu?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: „Minunata lume a cunoașterii”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Micii cercetători”
TEMA ACTIVITĂȚII: „Willie, fulg de nea”- Ce sunt fulgii de zăpadă și cum putem afla mai
multe lucruri despre ei? (activitate integrată)
CATEGORII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
 ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
Rutine: Primirea copiilor, micul dejun, gustarea (deprinderi specifice).
Întâlnirea de dimineață: Impresii despre anotimpul iarna (discuții libere).
Joc liber de explorare a unui subiect de care copiii sunt interesați (ex. microscopul de la
centrul tematic, lupele, cartea, alte jucării la alegerea copiilor).
Tranziții: Noi suntem fulgii de nea, „Iarna veselă” (muzica Grigore Teodosiu).
Moment de mișcare/tranziție „Eu sunt micul fulgușor” (poezie creată).

 JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER ALESE (ALA):

Bibliotecă: Elemente de limbaj scris: Varietăți ale formelor fulgilor de zăpadă;
Artă: Carduri cu scenele principale din povestea „Willie, fulg de nea”, desen după fotografii:
„Fulgii de nea”;
Științe: Plutirea și topirea gheții (experimente).
Jocuri de mișcare în curtea grădiniței: „Cine înfige mai repede stegulețul în nea?”, Distracția
cu nea
Convorbire: Curiozități, limite și extreme referitoare la fulgii de zăpadă (Anexa 3).

 ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE:

Domeniul Științe (DȘ): Cunoașterea mediului – observare Fulgii de zăpadă și „Zăpada”
Domeniul Limbă și Comunicare (DLC): Educarea limbajului – povestirea educatoarei
„Willie, fulg de nea” de J. Briggs Martin.
Domeniul Estetic și Creativ (DEC): educație muzicală - joc cu text și cânt – repetare - „Iarna
a sosit în zori”, muzica Gr. Teodosiu.

MIJLOCUL DE REALIZARE: activitate integrată (de o zi), cu secvențe de povestire a

educatoarei, convorbire, observare, învățare prin investigație și experiment, desen și colaj,
jocuri de mișcare și joc cu vers și cânt
COMPORTAMENTE URMĂRITE PE PARCURSUL DERULĂRII ACTIVITĂȚII
INTEGRATE (preluate din planificarea săptămânală):

A.1.2. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;
A.2.1. Utilizează simțurile (văzul, auzul, simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea cu mediul
apropiat;
A.2.3. Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii.
B.1.2. Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situații problematice specifice;

C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;

C.1.1. Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi.
C.3.1. Manifestă creativitate în activități diverse.
D.1.2. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
(comunicare receptivă);
D.2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții
proprii;
E.1.5. Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și
metode specifice.
(Curriculum, 2019, p. 18 - 24).
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Comportamente vizate: Obiective operaționale:
A.1.2. Își coordonează mușchii în O1. Preșcolarul va fi capabil să execute cu sprijin/fără
desfășurarea unor activități diversificate, sprijin sarcini de realizare a unor materiale de învățare:
specifice vârstei; forme ale fulgilor de zăpadă, obținute prin desenele după
B.1.2. Demonstrează abilități de fotografii și/sau prin unirea punctelor, cardurile cu scene
solicitare și de primire a ajutorului în din poveste (decupare și lipire), exerciții pentru încălzirea
situații problematice specifice; și omogenizarea vocilor, jocuri de mișcare, fotografii ale
C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu fulgilor de nea;
consecvență;
C.3.1. Manifestă creativitate în activități
diverse.
A.2.1. Utilizează simțurile (văzul, auzul, O2. Preșcolarul va fi capabil să identifice cu ajutorul
simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea analizatorilor caracteristicile zăpezii, precum și ale altor
cu mediul apropiat; materiale de lucru, manifestând curiozitate și interes
C.1.1. Manifestă curiozitate și interes
pentru experimentarea și învățarea în
situații noi.
 A.2.3. Își coordonează mișcările în funcție
de ritm, cadență, pauză, semnale sonore,
melodii.
C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu
consecvență;
D.1.2. Exersează, cu sprijin, ascultarea
activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii
și receptării lui (comunicare receptivă);
D.2.1. Demonstrează capacitate de
comunicare clară a unor idei, nevoi,
curiozități, acțiuni, emoții proprii;
E.1.5. Realizează, în mod dirijat, activități
simple de investigare a mediului, folosind
instrumente și metode specifice.
C.1.1. Manifestă curiozitate și interes
pentru experimentarea și învățarea în
situații noi.
O3. Preșcolarul va fi capabil să interpreteze linia
melodică a jocului cu text și cânt, asociind corect
mișcările sugerate de text, referitoare la jocul cu zăpada.
O4. Preșcolarul va fi capabil să extragă cu ajutorul
imaginilor, ideile principale din povestire și din
curiozitățile prezentate.
O5. Preșcolarul va fi capabil să aplice cunoștințele
declarative din povestire, în situații variate (experimente,
fotografierea fulgilor etc.).
O6. Preșcolarul va fi capabil să experimenteze, cu
ajutorul adultului, stările de agregare ale apei (solidă și
lichidă).
O7. Preșcolarul va fi capabil să execute cu sprijin/fără
sprijin sarcini de investigație (observare, fotografiere,
experiment, raționamente logice inductive și deductive,
utilizarea instrumentelor de investigație – lupa, desen),
demonstrând perseverență, consecvență și creativitate.

Mijloace de învățământ: fișe de lucru, creioane negre și colorate, cartonașe, lipici, foarfeci,
imagini cu aspectele importante din poveste, plic, apă, coloranți alimentari, forme de silicon
pentru steluțele de gheață, oțet, bicarbonat de sodiu, aparat de fotografiat, cartea „Willie, fulg
de nea” de J. Briggs Martin, planșe cu momentele principale din poveste, microscop de jucărie,
culegere de cântece pentru preșcolari.
Metode și procedee didactice: conversația, povestirea, explicația, exercițiul, problematizarea,
experimentul, învățarea prin descoperire.
Forme de organizare a activității: frontală, de grup, individuală
Durata: o zi (tura I).
Evaluare: Ținând cont de faptul că, proiectarea activității s-a axat pe comportamente, pe
parcursul activității integrate, vor fi evaluare următoarele aspecte:
- acuratețea răspunsurilor verbale oferite de copii la întrebările referitoare la poveste,
- corectitudinea executării jocului cu text și cânt,
- calitatea și acuratețea produselor activității: (cardurile cu scene din poveste de la centrul Artă,
aspectele de motricitate fină de la centrele Bibliotecă și Știință, și de pe parcursul derulării
jocului liber)
- calitatea descrierilor verbal în situațiile de observare;
- corectitudinea executării mișcărilor în timpul jocurilor de mișcare, a rutinelor și tranzițiilor,
a experimentelor, în timpul manipulării aparatelor de fotografiat, corectitudinea utilizării
lupelor, fără sprijin pentru a obține o imagine clară a cristalelor de gheață, perseverența și
acuratețea în realizarea experimentelor),
- numărul de încercări și reușitele, în cazul jocului liber (ex. funcționarea microscopului –
reușita calitatea imaginii observate prin obiectiv), (utilizarea lupelor – numărul de încercări
pentru a descoperi distanța optimă la care trebuie ținuta lupa față de ochi, pentru a obține o
imagine clară prin lentilă),
- gradul de manifestare generală a comportamentelor și atitudinilor urmărite și nivelul de
autonomie demonstrat.

Bibliografie:
*** Curriculum pentru educația timpurie (a copiilor de la naștere până la vârsta de 6 ani),
M.E.N., București, 2019.
Martin, J., B., Willie fulg de nea, Editura Frontiera, București, 2016.
Tătaru, L., Glava, A., Chiș, O., Piramida cunoașterii, repere metodice în aplicarea
curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.
Bogaert, C., Delmarle, S., Preda, V., Formarea competențelor în grădiniță, o altă perspectivă
asupra timpului școlar, Editura Aramis, București, 2012.
Dulamă, E., Despre competențe, Teorie și practică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
2011.
Dulamă, E., Fundamente despre competențe, Teorie și aplicații, Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca, 2010.
Dulamă, E., Cum îi învățăm pe alții să învețe, Teorii și practici didactice, Editura Clusium,
Cluj-Napoca, 2009.
Mitu, F., Antonovici, Ș., Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul
preșcolar, Ediția a II-a, revizuită, Editura Humanitas Educațional, București, 2005.
Breben, S., Matei, E., Gongea, E., Ruiu, G., Cunoașterea mediului înconjurător, ghid pentru
învățământul preșcolar, Editura Radical, 2001.
Dumitrana, M., Educarea limbajului în învățământul preșcolar, vol. I și II, Editura Compania,
București, 1999.
Kolumbus, E., S., Didactica preșcolară, trad. Dumitrana, M., Editura V & I Integral, București,
1998.
Dima, S., Gafița, V., Antologie programe de serbări pentru preșcolari și școlari, lumea
copiilor, vol. VII, Imprimeria Coresi, București, 1996.
Ionescu-Motora, A., Pop, L., Nicolescu, V., D., Culegere de cântece, Manual pentru licee
pedagogice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977.
*** 13 lucruri interesante despre zăpadă, on line: https://www.coolturamall.ro/13-lucruri-
interesante-despre-zapada/, accesat la 22.08. 2019
 • Domeniul Științe (DȘ) cunoașterea mediului – observare
"Zăpada"
Activități pe domenii • Domeniul Limbă și Comunicare (DLC) educarea limbajului –
povestirea educatoarei „Wilie, fulg de nea” de J. Briggs

experiențiale
Martin;
• Domeniul Estetic și Creativ (DEC) educație muzicală joc cu
text și cântec -repetare "Iarna a sosit în zori" muzica Gr.
Teodosiu

• Bibliotecă Elemente de limbaj scris Varietăți ale formelor

Jocuri și activități fulgilor de nea;

• Artă: Carduri cu scenele principale din povestea "Willie, fulg
Activitate integrată de nea", desen după fotografii "Fulgii de nea";
liber alese • Științe: Plutirea și topirea gheții (experimente);/ desene ale
fulgilor de nea, pe baza fotografiilor realizate
• Jocuri de mișcare în curtea grădiniței: Cine înfige mai repede
„Willie, fulg de nea” stegulețul în nea?, Distracție cu zăpadă
(ALA) • Convorbire: Curiozități, limite și extreme referitoare la fulgii
de nea.

• Rutine: Primirea copiilor, micul dejun, gustarea (deprinderi

Activități de
specifice).
• Întâlnirea de dimineață: Impresii despre anotimpul iarna
(discuții libere).

dezvoltare personală • Joc liber de explorare a unui subiect de care copiii sunt
interesați (ex. microscopul de la centrul tematic, lupele,
cartea, alte jucării la alegerea copiilor).
• Tranziții: Noi suntem fulgii de nea, „Iarna veselă” (muzica
(ADP) Grigore Teodosiu).
• Moment de mișcare/tranziție „Eu sunt micul fulgușor”
(poezie creată).

Scenariul activității integrate „Willie, fulg de nea”

1. Captarea atenției

O1. Preșcolarul va fi capabil să execute cu sprijin/fără sprijin sarcini de realizare a

unor materiale de învățare: forme ale fulgilor de zăpadă, obținute prin desenele după
fotografii și/sau prin unirea punctelor, cardurile cu scene din poveste (decupare și
lipire), exerciții pentru încălzirea și omogenizarea vocilor, jocuri de mișcare,
fotografii ale fulgilor de nea;

Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineață, moment în care copiii sunt invitați să

își exprimă sentimentele de bucurie față de sosirea iernii și față de cantitatea mare de zăpadă,
care s-a adunat peste noapte și care te invită la joacă.
Unul dintre copii, își amintește despre cartea primită drept premiu, în cadrul concursului
online Z.I.C.I. ca să Ș.T.I.M. „Willie, fulg de nea” de Martin Jacqueline Briggs, și le
împărtășește colegilor impresiile sale, în urma răsfoirii acestei cărți, care este expusă la centrul
tematic. Ceilalți copii sunt motivați să își exprime dorința de a cunoaște conținutul acestei
povestiri.
După ce se discută despre starea vremii și se completează calendarul naturii, pe
tranziția: Noi suntem fulgii de nea,/Voioși plutim din nori/ Cădem încet și ne topim/Sau stăm
în plapuma de nea, educatoarea invită preșcolarii să ocupe loc, pe perne, în semicerc, pentru a
audia povestirea „Willie, fulg de nea” de Martin Jacqueline Briggs.
2. Dirijarea învățării

O4. Preșcolarul va fi capabil să extragă cu ajutorul imaginilor, ideile principale

din povestire și din curiozitățile prezentate.

Educatoarea va ocupa poziția din fața semicercului, pentru a avea vizibilitate asupra
tuturor copiilor, iar planșele cu aspectele principale din poveste vor și așezate pe un rulou de
hârtie, închis inițial, care va fi derulat pe parcursul povestirii, astfel încât fiecare imagine
sugestivă să fie asociată cu momentul expus de către educatoare. Povestirea va fi redată
folosind un ton calm, cu nuanțarea vocii și cu explicarea cuvintelor necunoscute (Anexa 1).
Educatoarea va invita preșcolarii să extragă, cu ajutorul imaginilor sugestive, prezentate
folosind tehnica ruloului (Kolumbus, 1998, p. 63), ideile principale din povestire, în scopul
reținerii acestora.
Educatoarea le va adresa copiilor următoarele întrebări de verificare și de interpretare a
conținutului povestirii:
-Cine a fost Willie? / -Care era pasiunea sa?/ -Cu ce compara fulgii de zăpadă?/ -De ce
nu putea să păstreze fulgii de zăpadă pentru ca să îi arate altor persoane?/ -Ce i-a dăruit mama?
/ -Ce este un microscop?/ -Ce studia el la microscop? /- Cum a încercat el să păstreze fulgii? /
Cum se comportau vecinii, când auzeau despre preocupările lui Willie?-/ -Cum v-ați fi
comportat voi, dacă l-ați fi întâlnit pe Willie și v-ar fi povestit despre preocupările lui? / Ce l-
ați fi întrebat? -Ce a primit cadou la vârsta de 16 ani?/ -În ce scop a folosit aparatul de
fotografiat? /-Cum a folosit Willie fotografiile fulgilor de zăpadă?/ -Ce pasiuni mai avea Willie,
ce-i mai plăcea să fotografieze?/ -De ce îl putem considera om de știință? / -Cum au călătorit
fotografiile cristalelor de gheață, fotografiate de Willie?, Willie era un copil căruia îi plăcea să
se uite foarte atent la tot ce era în jurul lui, să cerceteze pentru a face noi descoperiri. Ce a
descoperit el, privind foarte atent? / A fost ușor sau greu să facă acest lucru?/ Ce spunem, cum
este cineva care se străduiește să depășească dificultățile ca să obțină ceva? (este perseverent)/
Considerați că Willie a fost perseverent în cercetarea pe care a făcut-o, adică a reușit să își
finalizeze (termine) studiul?/ -De unde știm acest lucru?

O1. Preșcolarul va fi capabil să execute cu sprijin/fără sprijin sarcini de realizare

a unor materiale de învățare: forme ale fulgilor de zăpadă, obținute prin desenele
după fotografii și/sau prin unirea punctelor, cardurile cu scene din poveste
(decupare și lipire), exerciții pentru încălzirea și omogenizarea vocilor, jocuri de
mișcare, fotografii ale fulgilor de nea;
O7. Preșcolarul va fi capabil să execute cu sprijin/fără sprijin sarcini de
investigație, demonstrând perseverență, consecvență și creativitate.
 Folosind drept tranziție cântecul „Iarna veselă” (muzica Grigore Teodosiu) (Ionescu-
Motora, p. 57), educatoarea invită preșcolarii să se deplaseze către vestiar, unde își vor schimba
îmbrăcămintea și încălțămintea de interior, cu cele de exterior, în scopul continuării derulării
activității. Jocul fulgilor de zăpadă le va stârni dorința de a se afla în mijlocul naturii.

O1. Preșcolarul va fi capabil să execute cu sprijin/fără sprijin sarcini de realizare a unor

materiale de învățare: forme ale fulgilor de zăpadă, obținute prin desenele după
fotografii și/sau prin unirea punctelor, cardurile cu scene din poveste (decupare și lipire),
exerciții pentru încălzirea și omogenizarea vocilor, jocuri de mișcare, fotografii ale
fulgilor de nea;
O2. Preșcolarul va fi capabil să identifice cu ajutorul analizatorilor, caracteristicile
zăpezii, precum și ale altor materiale de lucru, manifestând curiozitate și interes.
O5. Preșcolarul va fi capabil să aplice cunoștințele declarative din povestire, în situații
variate (experimente, fotografierea fulgilor etc.).
O7. Preșcolarul va fi capabil să execute cu sprijin/fără sprijin sarcini de investigație,
demonstrând perseverență, consecvență și creativitate.

Ajunși în curtea grădiniței, educatoarea le va oferi copiilor un moment de relaxare în

zăpadă, după care îi va ghida și îi va invita să facă o plimbare prin curtea grădiniței, pentru a
observa și identifica schimbările care s-au petrecut peste noapte, din cauza ninsorii.
Li se va propune copiilor să se observe de unde vin fulgii, forma acestora, unde se duc,
prin desfășurarea jocului de descoperire „Prinde fulgii de nea”. Pentru desfășurarea jocului vor
fi puse la dispoziția copiilor bucăți de hârtie, de plastic sau carton, de culoare închisă, neagră
sau albastră. Educatoarea va solicita copiii să prindă cu aceste materiale fulgii și îi va orienta
spre explorare, investigare și descoperire prin întrebări:
-De unde vin fulgii de zăpadă?/- Cum se formează fulgii de zăpadă?/- Ce culoare au? - Ce
formă au? /- Cu ce se aseamănă fulgii de nea?/- Unde sunt fulgii pe care i-ați prins?/- Cine a
prins mai mulți fulgi?/ - De unde știți că s-au topit?/ - Din ce cauză s-au topit? Din ce este
formată zăpada? Prin intermediul acestui joc copiii reușesc să descopere adevăruri științifice.
Ulterior, copiii vor fi invitați să efectueze câteva activități motrice (așezarea palmelor pe
zăpadă, mersul pe zăpadă, umplerea unor recipiente cu zăpadă), dându-li-se posibilitatea de a
acționa, discuta, experimenta concluziona.
Li se va cere copiilor să realizeze câteva fotografii ale fulgilor de zăpadă, cu aparatul
de fotografiat al grupei.
 Ghidați de către educatoare, cu ajutorul întrebărilor, copiii vor extrage câteva
caracteristici ale stratului de zăpadă (grosimea prin estimare, culoarea, mirosul, consistența,
temperatura, densitatea, luminozitatea -strălucitoare cu ajutorul simțuriloretc.). De asemenea,
copiii vor fi stimulați să verbalizeze faptul că mâna, palma, piciorul, lasă urme pe zăpadă, iar
în contact cu obiectele calde, zăpada se topește. Apoi, copiii vor fi invitați să observe plapuma
de zăpadă care a acoperit florile și căpșunii din grădina grădiniței, încercând să se pună în
evidență rolul benefic al plăpumii de nea asupra culturilor și semănăturilor, precum și efectul
de hidratare al solului.
Se vor iniția apoi jocurile de mișcare „Cine înfige mai repede stegulețul în nea?”,
Distracție cu neaua (Burlacu, 2016, p. 138-139).
„Cine înfige mai repede stegulețul în nea?” (alergare într-o direcție dată). Se fixează o
distanță de 10 m și se trage o linie. Copiii sunt așezați unul lângă altul, în spatele acestei linii.
La semnalul educatoarei, ei alergă și înfig stegulețul într-un loc fixat (morman de zăpadă).
Câștigă cei care ajung mai repede și înfig stegulețul. Se repetă jocul de mai multe ori, în funcție
de interesul și de disponibilitatea copiilor pentru activitate (Burlacu, 2016, p. 138).
Distracție cu neaua. Copiii sunt împărțiți în două echipe, aproximativ egale ca număr.
Fiecare echipă se așază în spatele liniilor trasate paralel. La semnal, jucătorii fiecărei echipe
aruncă cu bulgări în echipa adversă, căutând în același timp să se ferească de loviturile
adversarilor. În cazul în care un jucător este lovit, iese din joc. Câștigă echipa care la sfârșitul
jocului are mai puțini jucători eliminați. Timpul de joc și numărul bulgărilor de zăpadă sunt
limitate (Burlacu, 2016, p. 139).
Copiii vor fi invitați să se îndrepte spre vestiarul din grădiniță, unde își vor schimba
ținuta și încălțămintea pentru ca ulterior, să fie invitați să intre în sala de grupă și să ocupe loc
în semicerc.

3. Obținerea performanței și asigurarea transferului.

O1. Preșcolarul va fi capabil să execute cu sprijin/fără sprijin sarcini de realizare a unor

materiale de învățare: forme ale fulgilor de zăpadă, obținute prin desenele după fotografii
și/sau prin unirea punctelor, cardurile cu scene din poveste (decupare și lipire), exerciții
pentru încălzirea și omogenizarea vocilor, jocuri de mișcare, fotografii ale fulgilor de nea;
O3. Preșcolarul va fi capabil să interpreteze linia melodică a jocului cu text și cânt, asociind
corect mișcările sugerate de text, referitoare la jocul cu zăpada.
O4. Preșcolarul va fi capabil să extragă cu ajutorul imaginilor, ideile principale din povestire
și din curiozitățile prezentate.
O6. Preșcolarul va fi capabil să experimenteze, cu ajutorul adultului, stările de agregare ale
apei (solidă și lichidă).
O7. Preșcolarul va fi capabil să execute cu sprijin/fără sprijin sarcini de investigație,
demonstrând perseverență, consecvență și creativitate.
 Copiii vor fi invitați să denumească cântecele adecvate temei (iarnă, fulgi de nea), pe
care le cunosc și le-au învățat la grădiniță. Educatoarea le va preciza titlul jocului cu text și cânt
care va fi repetat astăzi la activitate, respectiv „Iarna a sosit în zori” (Anexa 3).
Pentru a asigura nivelul de reușită, se vor executa exerciții muzicale pregătitoare, care
trebuie să conțină, etapa de pregătire a respirației corecte, și cea de pregătire a intonației și
omogenizării vocilor.
„Exercițiile de respirație” vor fi executate mai întâi de către educatoare, apoi de către
aceasta împreună cu copiii. Se vor utiliza jocuri imitative: Mirosim un fulg de nea, Suflăm
fulgul de nea, Facem ca viscolul.
„Exercițiile de acordaj și omogenizare a vocilor”, se vor realiza mai întâi de către
educatoare, care va pleca de la nota Sol, din octava centrală, pe care o va exemplifica cu
vocalele a-e-i-o-u. Educatoarea poate utiliza ca silabe ajutătoare onomatopeele: di-di–di-di, tu-
tu-tu-tu, mac-mac- mac-mac, be-be-be-be etc.
„Exercițiile de intonație” vor cuprinde fragmente scurte, din jocul cu text și cânt „Iarna
a sosit în zori”, care va fi repetat.
Educatoarea va demonstra jocul cu text și cânt, pentru a facilita reamintirea acestuia,
fiind atentă la modul în care asociază și execută mișcările sugerate de cântec.
Ulterior, jocul cu text și cânt va fi executat de educatoare împreună cu copiii, iar la final
numai de către copii, de 2-3 ori, sau în funcție de disponibilitatea acestora pentru activitate
(Tătaru, p.523-524).
Educatoarea va aprecia modul în care copiii au interpretat linia melodică, și au executat
mișcările asociate conținutului. Împreună cu copiii, va evidenția ce anume putem ânvăța din
acest joc cu text și cânt despre zăpadă și fulgii de zăpadă: zăpada este moale, săniuța alunecă
pe zăpadă, când e foarte frig, pe geamuri se formează gheață cu aspect de flori (flori de gheață).
Folosind drept tranziție/ moment de mișcare poezia creată „Eu sunt micul fulgușor”:
Eu sunt un mic fulg ușor, / Uite-așa (copii fac cercuri, unindu-și degetul mare și arătătorul) / Și
cobor din norișor, / Uite-așa (copiii ridică brațele îndoite ușor din coate și mișcă degetele), / Pe
năsuc eu mă așez, / Uite-așa (alternativ se imită așezarea fulgilor pe nas, cu degetul arătător), /
Și în palmă mă topesc, / Uite-așa (se deschid palmele și se suflă alternativ pe fiecare palmă). /
Frații mei tot zboară-n vânt, / Uite-așa (cu mâinile îndoite din coate, se imită zborul fulgilor de
zăpadă), / Și se-așază pe pământ, / Uite așa (copiii se pleacă până aproape de sol și stau în
sprijin pe palme), / Aici dorm un somn ușor, / Uite-așa (palmele lipite, se așază alternativ sub
urechea dreaptă și stângă), / Până anul viitor, /Uite-așa (copiii rămân cu capul așezat pe palmele
lipite, pe oricare dintre cele două părți, stângă sau dreaptă), copiii sunt invitați să ocupe loc, la
centrele deschise, pentru a lucra și experimenta în continuare.
Centrul Bibliotecă: Elemente de limbaj scris Varietăți ale formelor fulgilor de zăpadă.
În perechi, folosind lupa, copiii vor realiza un exercițiu de descriere a formei și aspectului unui
fulg de zăpadă, așa cum apare acesta în imaginile din fișă (anexa 2);
Activitate alternativă: La centrul Bibliotecă, copiii sunt invitați să traseze, unind
punctele, diferite forme ale fulgilor de zăpadă, observate de către micul cercetător în povestea
„Willie, fulg de nea”. Fișele obținute vor fi valorificate la secvențele de Întâlnire de dimineață
din zilele următoare, pentru completarea calendarului naturii.
Centrul Artă: Carduri cu scenele principale din povestea „Willie, fulg de nea”;
La centrul Artă se vor confecționa carduri, cu momentele principale din poveste, prin
decuparea acestora și lipirea pe cartonașe de aceeași mărime, care ulterior vor fi ordonate
cronologic și vor fi așezate într-un plic, alături de carte, la Bibliotecă, pentru a facilita
repovestirea textului într-o altă zi, pentru copiii care au absentat de la grădiniță.
Activitate alternativă: Desene ale fulgilor de nea după fotografii. Educatoarea va
descărca de pe aparatul de fotografiat, fotografii în format electronic, pe care le va proiecta pe
un ecran, pentru a putea fi văzute de către copiii de la centrul Artă, cu scopul de a desena,
forme cât mai variate ale fulgilor fotografiați.

Centrul Științe: Plutirea și topirea gheții (experimente).

La centul Științe copiii vor experimenta plutirea și topirea steluțelor de gheață, pregătite
din timp de către educatoare la congelator, în forme de silicon. Copiii vor fi stimulați să observe
forma cristalelor de gheață cu ajutorul lupelor și să facă predicții cu privire la ceea ce se va
întâmpla cu gheața la suprafața apei. Copiii vor fi stimulați să descopere cauza care determină
topirea steluțelor de gheață, în apa rece (diferența de temperatura dintre cele două).
Pe parcursul desfășurării activității integrate, copiilor li se va oferi posibilitatea de a
exersa jocul liber, care să îi ghideze în procesul de cunoaștere, explorare de obiecte, facilitând
dezvoltarea globală a acestuia. Deoarece la centul tematic se găsesc instrumente de investigare
(lupe, microscop, aparate de fotografiat), intuim că atenția copiilor se va focaliza în special
spre aceste elemente de noutate.
După finalizarea activității de la centre, copiii vor fi invitați să descopere împreună cu
educatoarea „Curiozități, limite și extreme” referitoare la fulgii de zăpadă.
.https://www.coolturamall.ro/13-lucruri-interesante-despre-zapada/.
1. Cei mai mulți fulgi de zăpadă nu arată ca decorațiunile dantelate pe care copiii le
decupează din hârtie. Fulgii sunt, în general, aglomerări de cristale perfect simetrice,
lipite între ele.
2. Nu există două la fel? Nimic mai adevărat. Multe dintre cristale sunt aproape identice
în stadiile lor timpurii de creștere și chiar când sunt complet formate, multe dinele sunt
extrem de asemănătoare ca structură.
3. Aproape fiecare cristal de zăpadă are în centrul său un mic fir de praf, care poate fi
orice, de la cenușă vulcanică la o particulă din spațiul cosmic.
4. Pe măsură ce cristalul crește în jurul acelui grăunte, forma sa este alterată de umiditate,
temperatură și vânt, întreaga poveste a coborârii unui fulg pe pământ se regăsește în
designul său complicat.
5. Zăpada proaspăt căzută conține până la 95% aer, acesta fiind motivul pentru care este
un bun izolator termic.
6. Cel mai mare fulg de nea înregistrat vreodată a fost de 38 cm și a căzut în Fort Keogh,
Montana, în 1887 (conform Guiness World Records).
 7. Există raportări ocazionale de căderi de zăpadă în nuanțe de roșu, galben sau negru,
cele mai posibile cauze fiind polenul, praful, cenușa și funinginea cu care au intrat în
contact.
8. „The Snow Man”, pe numele lui Wilson A., Bentley, un fermier din Vermont, a făcut
primele fotografii ale unor cristale de zăpadă în 1885, prin atașarea unui aparat de
fotografiat cu burduf la un microscop și prin manevrarea subiecților săi înghețați cu
ajutorul unei pene de curcan. După ce a imortalizat peste 5000 astfel de cristale a murit
de pneumonie.
Plecând de la conținutul ultimei curiozități, educatoarea va conduce discuția în așa fel încât
să coreleze informațiile asimilate de copii din povestire, cu recunoașterea, la nivel mondial, a
eforturilor de a fotografia forma fulgilor de zăpadă.
Educatoarea va stimula copiii să răspundă la întrebarea:
- Ce sunt fulgi de nea și cum am aflat mai multe lucruri despre ei?
(Răspunsul așteptat este: din poveste, prin investigație directă (observare, fotografiere),
prin experimentare, prin desen, prin jocul cu text și cântec).
4. Asigurarea feedbackului și evaluarea
Pe parcursul desfășurării activității integrate educatoarea va evalua, următoarele aspecte:
acuratețea răspunsurilor verbale oferite de copii în cadrul conversației pe marginea povestii
lecturate, corectitudinea executării jocului cu text și cânt, produsele activității și calitatea
acestora (cardurile cu scene din poveste de la centrul Artă, aspectele de motricitate fină de la
centrele Bibliotecă și Științe și de pe parcursul derulării jocului liber), corectitudinea executării
mișcărilor în timpul jocurilor de mișcare, a rutinelor și tranzițiilor, a experimentelor, în timpul
manipulării aparatelor de fotografiat, corectitudinea utilizării lupelor, fără sprijin, pentru a
obține o imagine clară a cristalelor de gheață, acuratețea realizării experimentelor), numărul de
încercări și reușitele, în cazul jocului liber (ex. funcționarea microscopului – reușita, calitatea
imaginii observate prin obiectiv), (utilizarea lupelor – numărul de încercări pentru a descoperi
distanța optimă la care trebuie ținută lupa, față de ochi, pentru a obține o imagine clară prin
lentilă), gradul de manifestare generală a comportamentelor urmărite și nivelul de autonomie.
Anexa 1.
„Willie, fulg de nea”
de Jacqueline Briggs Martin

„Demult când fermierii munceau pământul cu boii și cu sania și străpungeau întunericul

cu lumina felinarului, trăia un băiețel care iubea fulgii de nea mai mult decât orice pe lumea
asta. Willie Bentley era cel mai fericit când viscolea.
Privea fulgii de nea cum îi cad pe mănuși, pe iarba uscată a câmpurilor din Vermont,
pe mânerul negru de fier de la ușa hambarului Spunea că fulgii de zăpadă sunt frumoși ca
fluturii sau ca florile de măr.
Fluturii putea să-i prindă-n plasă, ca să-i arate fratelui mai mare, Charlie. Florile de măr
putea să le culeagă și să i le ofere mamei. Dar nu putea să arate nimănui fulgii de zăpadă, pentru
că nu-i putea păstra nicicum.
Când mama sa i-a dăruit un microscop mai vechi, l-a folosit ca să privească florile,
stropii de ploaie și firele de iarbă. Cel mai minunat a fost când a putut să vadă fulgii de zăpadă.
În timp ce alți copii își făceau cazemată și asaltau cu bulgări ciorile zgribulite, Willie prindea
câte un fulg de nea. Zi de zi, el studia cristalele înghețate.
Formele lor complicate erau mai frumoase decât și-ar fi putut imagina vreodată. Credea
că o să descopere mulți fulgi la fel, cu modele care se tot repetă. Dar nu a fost deloc așa.
Willie s-a hotărât să găsească o cale de a păstra fulgii de nea, pentru ca și alții să le
poată vedea formele minunate. Trei ierni la rând, a încercat să deseneze cristalele de zăpadă.
Numai că se topeau mereu înainte ca el să le termine.
Când avea șaisprezece ani, Willie a citit despre un aparat de fotografiat cu microscop
atașat.
-Dacă aș avea aparatul acesta, aș putea fotografia fulgii de nea, i-a spus mamei sale.
Mama știa că Willie n-o să aibă pace până nu le va arăta și altora ce a văzut el.
-Joaca asta cu zăpada nu-i decât o nebunie, a spus tatăl lui. Totuși își iubea copilul.
Când Willie a împlinit șaptesprezece ani, cei doi părinți și-au folosit economiile ca să îi
cumpere aparatul de fotografiat. Aparatul de fotografiat era mai mare decât un vițel abia fătat
și costase cât cireada de zece vaci a tatălui său. Willie era convins că este cel mai bun aparat
de fotografiat din lume. Cu toate acestea, primele fotografii au fost un eșec - erau doar niște
biete umbre. Dar Willie nu s-a dat bătut. Greșeală cu greșeală și fulg cu fulg, Willie nu a ratat
nici un viscol. Iată însă că iarna s-a sfârșit, zăpada s-a topit, iar el nu avea nicio fotografie pe
care să o poată arăta celorlalți. A așteptat atunci să vină din nou anotimpul zăpezilor.
Într-o zi în cea de-a doua iarnă, a încercat un nou experiment. Și a mers! Willie
descoperise cum să fotografieze fulgii de zăpadă!
-Acum oricine va putea vedea frumusețea magnifică aflată într-un cristal atât de mic, a
spus el. Doar că, în acele timpuri nimănui nu-i păsa. Vecinii râdeau de o așa idee, cum era
fotografierea zăpezii.
 -Nimic nu-i mai banal decât zăpada în Vermont, spuneau. N-avem nevoie de fotografii.
Dar Willie spunea că aceste imagini vor fi darul pe care îl va face lumii. În timp ce alți fermieri
stăteau la gura sobei sau mergeau la oraș în săniile trase de cai, Willie studia ninsorile. Stătea
în ușa hambarului, cu o tavă neagră în mână, pentru a prinde fulgii. Când găsea doar cristale
amestecate și rupte, ștergea tava cu o pană de curcan și o lua de la capăt. Aștepta ore în șir să
prindă fulgul potrivit și nici nu simțea frigul.
Dacă în hambar era cald, zăpada se topea. Dacă respira înspre tava neagră, zăpada iarăși
se topea. Dacă un singur mușchi îi tremura în timp ce ținea fulgul pe un băț lung de lemn,
cristalul se rupea. Trebuia să lucreze repede pentru că, altfel, fulgul se evapora înainte ca el să
îl poată strecura sub obiectiv pentru a-l fotografia. În unele ierni, nu a reușit să realizeze mai
mult de câteva zeci de fotografii bune. În altele a făcut sute.
Willie iubea atât de mult frumusețea naturii, încât realiza fotografii în orice anotimp.
Vara nepoatele și nepoții lui ungeau umerașe cu rășină cleioasă de molid. Apoi, Willie prindea
cu ele pânzele de păianjen împodobite cu picături de apă și le fotografia. Uneori, în nopțile de
toamnă, lega cu grijă o lăcustă de vreo floare și apoi revenea dimineața, să fotografieze insecta
îmbrăcată-n rouă. Dar, fotografiile cristalelor de zăpadă au fost întotdeauna preferatele lui,
Dăruia copii după acestea sau le vinde pe câțiva bănuți. Pe cele mai extraordinare le dăruia la
zile de naștere. În unele seri organiza proiecții de diapozitive în grădinile prietenilor săi. Copiii
și adulții stăteau pe iarbă și priveau, în timp ce Willie își proiecta diapozitivele de un cearșaf
atârnat pe o frânghie de rufe.
Wilson Bentley a scris despre zăpadă și a publicat în reviste fotografiile pe care le-a
realizat. A susținut prezentări despre zăpadă pentru oameni învățați din țări îndepărtate, dar și
pentru micii astronomi din comunitatea lui.
-Munca ta este extraordinară, i-a spus un profesor de la Universitatea din Wisconsin.
Micul fermier a ajuns cunoscut drept cel mai mare expert din lume în fulgi de zăpadă, Omul
Fulg de Nea. Dar nu a devenit niciodată bogat. Și-a cheltuit și ultimul bănuț pe fotografiile
sale. Willie spunea că în zăpadă se ascund adevărate comori.
-Nu îmi pot permite să pierd nicio singură ninsoare, i-a spus el unui prieten. Nu știu
niciodată când voi găsi cel mai minunat trofeu. Alți oameni de știință au organizat o colectă
publică, pentru ca Willie să își poată reuni cele mai frumoase fotografii într-o carte. Cartea lui
Willie-darul său de pe lume-a apărut când acesta împlinise deja vârsta de șaizeci și șase de ani.
Dar nu era încă pregătit să pună punct. La nici o lună de la apariția cărții sale, Willie a mers
preț de 10 kilometri, prin viscol, pentru a face mai multe fotografii. S-a îmbolnăvit de
pneumonie după acel drum și a murit două săptămâni mai târziu.
În centrul orașului, s-a ridicat un monument în amintirea lui Willie. Fetele și băieții care
i-au fost prieteni au crescut și le-au povestit fiilor și fiicelor despre omul care iubea zăpada. La
patruzeci de ani de la moartea lui Wilson Bentley, copiii din satul său au înființat un muzeu în
onoarea fermierului om de știință. Iar cristalele delicate din zăpada care a nins cândva peste
Vermont au călătorit, prin cartea lui, dincolo de munți, în toată lumea. Vecinii și cunoscuții au
aflat, datorită lui Willie Fulg de Nea, despre minunile de gheață care li se aștern iarna pe
mănuși.
Anexa 2.
Anexa 3.