Lukacs Andreea-Melinda

Administraţie Publică

An 3

Lucrare individual pentru Seminarul de Management

Public

~ Parteneriatul public privat ~

 Introducere

Societatea a fost mereu în continuă schimbare iar instituţiile Statului au fost nevoite să se
adapteze acestor schimbări. În prezent trăim într-o eră a vitezei, în care tendinţele şi nevoile se
schimbă permanent, cu o viteză căreia instituţiile nu îi mai pot face faţă. A devenit evident faptul
că sectorul public are nevoie de ajutor şi a găsit acest ajutor în organizaţiile sectorului
neguvernamental. Astfel în ultimii ani relaţiile de colaborare dintre Administraţia Publică şi
Organizaţiile neguvernamentale s-au înmulţit, parteneriatul public-privat devenind metoda des
folosită în exercitarea funcţiilor administrative.

Parteneriatul public-privat

Parteneriatul public-privat se bazează pe principiul cooperării celor doua sectoare pentru

obţinerea unor rezultate mai bune în furnizarea serviciilor publice.

Printre motivele constituirii parteneriatului public-privat se află:

1. Reforma managerială şi modernizarea – managementul public poate învăţa de la

organizaţiile private să aplice o abordare mai flexibilă în programele sale. Sectorul public
se poate inspira din metodele folosite de sectorul privat în implementarea programelor,
pentru a ajunge într-un timp cât mai scurt la rezultate cât mai bune folosind o cantitate
mai mică de resurse.
2. Atragerea unor finanţări private – organizaţiile publice accesează mediul privat, obţinând
surse financiare suplimentare.
3. Legitimitatea – arată capacitatea administraţiei de a atrage diferite tipuri de organizaţii în
procesul de aplicare a diferitelor programe şi de implementare a politicilor publice.
Parteneriatul public-privat oferă legitimitate sectorului public atrăgând simpatia anumitor
cetăţeni pentru politicile publice susţinute de organizaţii reprezentative pentru aceştia.
4. Împărţirea riscului – riscurile financiare ale anumitor investiţii sunt parţial asumate de
către partenerii privaţi. Astfel sectorul public poate implementa anumite proiecte sau
programe pe care fara sprijinul sectorului privat nu le-ar putea implementa din motive
financiare.
5. Limitarea sectorului public – parteneriatul public-privat repreyintă o altă modalitate prin
care se pot reduce dimensiunile birocratiei, usurand accesul cetăţenilor la anumite servicii.
 Acest tip de parteneriat poate oferi, în anumite situaţii, posibilitatea cetăţenilor de a-şi
alege proprii furnizori de servicii.
6. Divizarea puterii – parteneriatul este o modalitate de a promova relaţiile mai flexibile şi
prietenoase cu comunitatea. Este o modalitate de a apropia cetăţenii de instituţiile publice
şi de a uşura munca funcţionarilor publici, depăşiţi de multe ori de numărul de cereri pe
care trebuie să le rezolve.

Tipurile de parteneriat între cele două sectoare variază de la proiecte economice cu participare
comună până la organizarea unor consilii de dezvoltare strategică care reunesc reprezentanţi ai
instituţiilor publice şi ai comunităţii.

Parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte prin care
investitorului privat îi sunt transferate obligaţii ale partenerului public, cum ar fi: proiectarea,
începand cu faza de proiect tehnic; construcţia; dezvoltarea; reabilitarea/modernizarea; operarea;
întreţinerea; finanţarea; etc…..

Contractul public-privat

Potrivit legii, etapele care conduc la incheierea unui contract de parteneriat public-privat sunt
urmatoarele:

- Iniţierea proiectului de parteneriat public privat prin publicarea anunţului de intenţiere

de către partenerul public;
- Analiza şi selecţia preliminară a unor investitori privaţi, premergatoare incheierii
acordului de proiect care este în sarcina partenerului public;
- Negocierea, etapa în urma căreiea autoritatea publiă derulează consultări cu
investitorii privaţi selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv valoarea
investiţiei, perioadă de derulare a contrtactului de parteneriat public-privat, cu
investitorii selectaţi;
- Încheierea contractului de parteneriat public-privat;

La finalizarea contractului, bunul public este transferat, cu titlu gratuit, partenerului public, în
bună stare şi liber de orice sarcină sau obligaţie.
 Coordonarea şi monitorizarea centralizată a derulării proiectelor de parteneriat public-privat
se realizează de către Unitatea Centrală pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat, care se
reorganizează prin hotărâre a Guvernului la nivel de direcţie generală în subordinea
Secretariatului General al Guvernului.

Organizaţiile neguvernamentale nonprofit beneficiază de finanţare din partea guvernului

pentru activităţile desfăşurate în baza contractului public-privat.

Finanţarea guvernamentală

Finanţarea guvernamentală a ONG-urilor reprezintă sumele alocate de la bugetul de stat

ONG-urilor pentru prestarea unor servicii si dezvoltarea de proiecte şi programe.

În Uniunea Europeană Organizaţiile Neguvernamentale folosesc ca sursă principală de venit

finanţările guvernamentale, relaţia cu sectorul public fiind una esenţială pentru aceste organizaţii.

În Europa finanţarea publică este clasificată în două mari categorii: finanţare directă şi
finanţare indirectă.

Finanţarea Directă repretintă sprijinul financiar alocat în mod direct de către Stat unei
organizaţii neguvernamentale, din bugetul public central. Acest tip de sprijin este înscris ca şi
cheltuială bugetară în anul financiar curent.

Finanţarea Indirectă nu presupune un transfer financiar sau de bunuri propriu-zis şi nu

figurează în bugetul public de cheltuieli, ea reprezintă un beneficiu acordat organizaţiilor cu
scopul de a facilita atingerea obiectivelor organizaţionale. Acest tip de sprijin poate veni sub
forma unor deduceri bugetare precum reducerea unor taxe sau impozite sau chiar scutirea de la
plata acestora.

Tipuri de finanţare directă în Europa

 Subvenţiile reprezintă acel sprijin financiar acordat organizaţiilor neguvernamentale care,

prin natura activităţii lor aduc contribuţii importante în implementarea politicilor
guvernamentale.
  Granturile presupun „transerul de bani, bunuri, proprietăţi, sau alte tipuri de valori, unei
organizaţii pentru realizarea unui scop public al sprijinirii sau stimulării autorizate de
statut şi unde implicarea substanţială de către stat nu este anticipată"
Diferenţa dintre acest tip de finanţare şi subvenţii o constituie modul de acordare al
granturilor care se face pe baza unei aplicaţii şi nu în urma unei decizii individuale
administrative.
 Achiziţiile Publice reprezintă actul de cumpărare a unor bunuri sau servicii de către o
autoritate publică de la o organizaţie neguvernamentală.
 Sprijinul Normativ se aseamănă până la un anumit nivel cu achiziţia publică. El
presupune rambursarea anumitor cheltuieli ale organizatiilor neguvernamentale survenite
de pe urma acordării unor servicii sociale. Acest sistem oferă cetăţeanului posibilitatea de
a-şi alege furnizorul de servicii dintre autoritatea publică şi o organizaţie
neguvernamentală a cărei efort va fi apoi rambursat de către Stat.
 Cupoanele Valorice sunt oferite de către administraţia locală cetăţenilor pentru servicii ce
intră în aria de responsabilitate a acesteia, cetăţenii îşi aleg apoi proprii furnizori de
servicii din rândul sectorului public sau privat.

Acestea sunt desigur doar câteva dintre mecanismele de finanţare folosite în Europa,
fiecare ţară are are şi mecanisme proprii, specifice de finanţare elaborate în conformitate cu
propria structură.

Tipuri de finanţare directă în România

Mecanismul finanţării directe presupune un set de proceduri aplicate de catre o autoritate

public central în baza unui act normative şi care cuprinde normele, pricipiile şi criteriile prin care
se acordă finanţare organozaţiilor neguvernamentale şi instituţiilor publice.

Din punct de vedere juridic, în România principalele forme de finanţare directă din bugetul
public sunt:

 Subvenţiile sunt acordate în mod direct, de la bugetul de stat, pentru acoperirea unor
costuri directe apărute de pe urma furnizării unor servicii. Subvenţiile reprezintă o
sumă fixă, acordată fiecărui beneficiar, în mod proporţional cu numărul total de
beneficiari.
  Subsidiile sunt acordate sub forma unui ajutor financiar, din partea statului,
organizaţiilor neguvernamentale. Decizia privind acordarea subsidiilor unei activităţi
se ia pe criterii sociale sau economice.
 Granturile sunt transferuri financiare acordate unei organizaţii neguvernamentale
pentru desfăşurarea de activităţi de interes public, strâns legată de scopul organizaţiei,
fără a urmări generarea unui profit. Pentru a putea beneficia de grant, organizaţia
trebuie să contribuie la desfăşurarea proiectuiui cu o cofinanţare externă grantului.
Granturile sunt acordate pe baza unei competiţii şi în urma unui proces de evaluare.
 Achiziţia de servicii este o formă de finanţare prin care organizaţia neguvernamentală
furnizează pentru autorităţile publice la un preţ şi în condiţii prevăzute de un contract.
În general condiţiile de furnizare a serviciilor sunt stabilite de autoritatea publică iar
organizaţia oferă metodologia de furnizare şi preţul. Contractarea organizaţiilor se
face înbaza unei licitaţii deschise, în urma căreia este declarată câştigătoare
organizaţia care oferă cea mai bună calitate la un preţ avantajos.

Domeniile de cooperare între cele doua sectoare sunt diverse şi nu pot fi assimilate cu
forma realizării unei afaceri, totuşi activităţile desfaşurate în cadrul parteneriatului public-privat
pot avea în vedera atât activităţi care urmăresc generarea unui profit cât şi activităţi ce nu
urmăresc obţinerea unui profit.

Parteneriatul public-privat asigură prin natura lui trensparenţa realizării unor programe şi
contribuie la întărirea sistemului de guvernare şi la deyvoltarea locală.

Tipuri de parteneriate public-private

În literature de specialitate au fost identifiate doua tipuri forme generale de parteneriate

între sectorul public şi cel privat după cum urmează:

Parteneriat de tip “orizontal” realizat la nivel local între autoritatea administraţiei publice locale
de la nivelul de bază cu societatea civilă şi/sau comunitatea de afaceri.

Parteneriat de tip “vertical” care se încheie între mai multe nivele ale administraţiei publice şi
sectorul privat.

Parteneriatul de tip orizontal se realizează pentru: executarea de către sectorul public

privat a unor acţiuni de orice tip finanţaze de sectorul public pentru ocuparea forţei de muncă şi
dezvoltare locală; realizarea unor investiţii în infrastructură; operarea unui serviciu public în
sistem privat; sau preluarea sub orice formă a activităţilor din sectorul public de către operatori
privaţi.

Acest tip de parteneriat se realizează prin încheierea unui contract de concesiune, BOT
(Build-Own-Transfer) sau orice alte variante de contract care iniţial derivau din concesiune,
precum şi încheierea ori vânzarea de acţiuni emise de o companie de interes local.
 Parteneriatul de tip “vertical” joacă un rol important în realizarea proiectelor finanţate
din fonduri pre-structurale destinate dezvoltării regionale şi locale.

Parteneriatul de tip “vertical” se poate realiza prin: concesiune; BOT; achiziţie publică;
contractare; “Joint Ventures”; preluarea unei societăţi ori achiziţia de acţiuni într-o societate
cmercială.

Prin urmare conceptul de parteneriat public-privat exprimă o modalitate de cooperare

între sectorul public şi sectorul privat, respectiv organizaţii neguvernamentale, asociaţii ale
oamenilor de afaceri, ori companii pentru realizarea unui proiect care produce efecte pozitive în
dezvoltarea locală.

APLICAŢIE
Parteneriat public-privat: “Depozit ecologic zonal în judeţul Mureş”

Descrierea proiectului: proiectul vizează deschiderea unui deposit ecologic zonal

constând în: deposit, staţii de transfer, incinerator, instalaţii de tratare a apelor şi nămolurilor,
utilaje, dotări, utilităţi şi infrastructura aferentă.

Domeniul de realizare a parteneriatului public-privat din judeţul Mureş este cel al

protecţiei mediului, având obiectivul de a rezolva problema administrări deşeurilor mai multor
localităţi de pe raza judeţului Mureş.

Parteneri implicaţi în proiect: Consiliul Judeţean Mureş, Firma VASTE Italia

(reprezentată prin sc Agenda 21 sa ) şi alte şapte consilii locale din judeţul Mureş (implicate ca
urmare a amplasării geografice în preajma obiectivului investiţiei).

Responsabilităţile părţilor implicate:

Consiliul Judeţean Mureş – gestionează proiectul în colaborare cu ceilalţi parteneri;

asigură comunicarea şi colaborarea dintre partenerii implicaşi în proiect; contribuie la realizarea
studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate.

Firma VASTE Italia – asigură finanţarea investiţiei propriu-zise; asigură proiectarea şi

executarea investiţiei.

Consiliile Locale asociate – sprijină consiliul judeţean şi firma privată cu orice este
necesar pentru realizarea investiţiei.

Etapele realizării parteneriatului:

• Adoptarea de către Consiliul Judeţean a Hotărârii de iniţiere a proiectului de parteneriat public-

privat şi aprobarea studiului de prefezabilitate
• Publicarea în Monitorul Oficial a anunţului de intenţie
• Primirea scrisorilor de intenîţie
• Constituirea comisiei pentru analiza scrisorilor de intenţie
• Întocmirea studiului de fezabilitate
• Analiza scrisorilor de intenţie şi selectarea firmelor
• Încheierea unui precontract, acord de proiect cu fiecare firmă selectată
• Constituirea comisiei de negociere pentru stabilirea condiţiilor de realizare a proiectului
parteneriatului public-privat pe baza rezultatelor studiului de fezabilitate
• Stabilirea unui clasament al firmelor în urma negocierilor derulate şi ierarhizarea firmelor pe
criteriul celei mai bune oferte
• Negocierea contractului cu firma clasată pe primul loc
• Semnarea contractului.

Beneficiarii proiectului:

Principalul beneficiar al proiectului este comunitatea locala a cărei problema legată de

administrarea deşeurilor este rezolvată prin intermediul acestui proiect.

În plan secund şi autoritatea public implicată poate obţine beneficii financiare din partea
societăţii care administreayă proiectul, dar acestea sunt limitate de procentajul de participare la
capitalul social al societăţii.

Partenerul privat are câştig financiar în urma realizării acestui proiect, el câştiga din taxele
percepute pentru oferirea serviciului de administrare a deşeurilor.