Revoluția de la 1848 în Țările Române.

Generaţia paşoptistă. Programe şi consecinţe ale revoluţiei.

Contextul European:
 Au izbucnit revoluții în aproape toată Europa  Paris, Viena, Berlin, Milano
etc.  ,,primăvara popoarelor”

Cauzele Revoluțiilor din spațiul românesc:

 nevoia de modernizare a societăţii şi statelor româneşti;
 eliminarea vechilor privilegii feudale;
 emanciparea şi împroprietărirea ţăranilor;
 respectarea autonomiei interne (în Transilvania şi egalitate în drepturi
pentru naţiunea română);
 dorința de unire a românilor

Revoluția în Moldova:
 Izbucnește la Iaşi pe 27 martie 1848 are loc o adunare în faţa hotelului
Petersburg, la care participă aproape 1000 de persoane;
 Printre lideri se numără: Lascăr Rosetti, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan
Cuza sau Costache Negri.

Programul revoluției din Moldova;

 Se alcătuieşte programul numit Petiţiunea Proclamaţie (35 de articole):
 “Întemeierea instituţiilor ţării pe principiile de libertate şi egalitate şi
fraternitate”;
 desfiinţarea cenzurii;
 egalitatea în drepturi civile și politice a tuturor locuitorilor
 funcții acordate după merit

 reforma învăţământului;
 alegerea unei noi Adunări Obşteşti;
 îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor

Sfârșitul Revoluției din Moldova:

  Domnul Mihail Sturdza lichidează mişcarea, pe 29 martie, când 13
dintre conducători au fost arestaţi şi trimişi spre Constantinopol.
 Pe drum, o parte reuşesc să fugă de sub escortă şi vor participa la
evenimentele din celelalte ţări româneşti.

Revoluția în Țara Românească:

 După ce în martie 1848 la Paris, tinerii revoluţionari munteni
participaseră la evenimentele din capitala Franţei, au hotărât să se
întoarcă în ţară şi să declanşeze revoluţia;
 Se organizează în luna mai, la Bucureşti, un Comitet revoluţionar din
care fac parte Nicolae Bălcescu, I.C. Brătianu, C. A. Rosetti, fraţii
Golescu, I. H. Rădulescu etc.;
 Revoluția izbucnește la Islaz pe 9 iunie 1848.

Desfășurarea revoluției în Țara Românească:

 Se alege un Guvern provizoriu,
din care fac parte: I.
H. Rădulescu, Ştefan Golescu, Cristian Tell etc.

 Pe 11 iunie începe revoluţia şi la Bucureşti  domnitorul Gheorghe Bibesc
u abdică pe 13 iunie

 Pe 14 iunie se alcătuieşte „Guvernul Provizoriu al Ţării Româneşti” 

 Guvernul abolește rangurile boiereşti și adoptă tricolorul cu deviza „Drepta
te, Frăţie”.

Sfârșitul Revoluției din Țara Românească:

 Atât puterea suzerană (Imperiul Otoman) cât și puterea protectoare
(Imperiul Țarist) erau nemulțumite de mersul evenimentelor .
 Fuad pașa a primit ordinul de a înainta cu armata spre Bucureşti.
 Pe 13 septembrie turcii ocupă Bucureştiul, după ce vor înfrânge pe
Dealul Spirii compania de pompieri condusă de Pavel Zăgănescu.
 Pe 15 septembrie intră în oraş si trupele ruseşti fiind restabilită
vechea ordine şi Regulamentul Organic.
Revoluția în Transilvania:
 în martie 1848, începe la Buda revoluţia  revoluționarii maghiari au
decretat ruperea de Imperiul Austriac și reînființarea Ungariei.
 Dieta de la Bratislava a votat anexarea Transilvaniei la Ungaria;
 între 3-5 mai 1848 are loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, la care
participă 40000 de români.

Programul revoluției din Transilvania:

 La Blaj se adoptă programul revoluționar  „Petiţiunea Naţională” (16
puncte):
 se respinge anexarea Transilvaniei la Ungaria şi se exprimă fidelitatea
românilor faţă de împăratul de la Viena.
 egalitatea în drepturi a românilor cu celelalte naţionalităţi
 reprezentare în Dietă proporţional cu numărul locuitorilor
 Egalitatea în drepturi a Bisericii Române cu celelalte biserici din
Transilvania;
 învăţământ românesc de toate gradele, folosirea limbii române în justiţie şi
administraţie;
 emanciparea ţăranilor fără despăgubire;

Desfășurarea revoluției în Transilvania:

 se alege un Comitet Naţional Român, condus de episcopul Andrei Şaguna;
 Comitetul trimite două delegaţii la Viena şi la Budapesta pentru a protesta
față de alipirea la Ungaria
 pe 17 mai, Dieta de la Cluj votează alipirea Transilvaniei la Ungaria;
 Fruntaşii români hotărăsc convocarea unei noi adunări naţionale;\
Desfășurarea revoluției în Transilvania:

 la 2 septembrie 1848, la Blaj are loc a doua Adunare Naţională a românilor

la care participă 60000 de oameni înarmaţi  este respinsă anexarea
Transilvaniei la Ungaria şi se hotărăşte înfiinţarea a 15 legiuni.

 în Munţii Apuseni, Avram Iancu organizează apărarea contra gărzilor

maghiare;

 în octombrie 1848, trupe austriece pătrund în Transilvania, dar ele vor fi

înfrânte de armata revoluţionară maghiară, condusă de generalul Joszef
Bem;

 la 4 martie 1849, noul împărat Franz Joseph dă o nouă Constituţie, prin care
restabileşte autonomia Transilvaniei;

 Franz Joseph cere sprijinul Rusiei, în timp ce în Apuseni continuă ciocnirile

sângeroase dintre moţii lui Iancu şi gărzile maghiare;

 la 2 iulie 1849, se semnează la Seghedin un „Proiect de pacificaţie” între

Avram Iancu şi Lajos Kossuth la inițiativa lui Nicolae Bălcescu  inutil

 în cele din urmă, armata revoluţionară maghiară este înfrântă de trupele

austro-ruse şi capitulează la Şiria ( august 1849).

Urmările Revoluțiilor:
 a arătat necesitatea modernizarea societăţii şi a structurilor politice din
Ţările Române;
 a contribuit la dezvoltarea coştiinţei naţionale;
 a ridicat problema unirii românilor şi chiar a independenţei naţionale.
Studiu de Caz: Rromii de la robie la emancipare:
 originari din India, rromii au început să migreze spre Europa din cauza
ocupării teritoriului locuit de ei de unii conducători afghani

 în secolul al XI-lea, îi regăsim în Imperiul Bizantin, unde sunt numiţi

„athiganoi” (=de neatins);

 prima menţiune documentară a rromilor în spaţiul românesc este din 1385,

când domnul Ţării Româneşte dăruieşte mănăstirii Tismana „40 de sălaşe
de aţigani”;

 în Moldova, rromii sunt menţionaţi prima dată în timpul domniei lui

Alexandru cel Bun (1428);

 statutul rromilor era de robi, aceştia fiind în proprietatea unor mănăstiri

sau ai boierilor, care puteau dispune de ei ca de oricare alt bun;

 rromii erau buni meşteşugari în prelucrarea aurului şi argintului (aurari,

zlătari), produceau vase din aramă (căldărari), unelte din fier (fierari) sau
din lemn (lingurari);

 unii dintre ei erau cunoscuţi pentru talentul muzical (lăutari);

 în prima jumătate a secolului al XIX-lea, sub influenţa curentului de opinie

favorabil eliberării rromilor, este prevăzută în Proclamaţia de la Islaz
„desrobirea ţiganilor prin despăgubire”;
 domnii celor două ţări extracarpatice au emis mai multe acte prin care li se
schimba statutul social al rromilor, aceştia devenind liberi asemenea
ţăranilor clăcaşi;

 ultimul act de acest fel a fost emis de Barbu Ştirbey, domnul Ţării
Româneşti, în 1856;
 cuvântul rrom (sau rom) provine din sanscrită şi înseamnă om, bărbat;
limba vorbită de membrii comunităţii rrome este rromani.