Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TINERETULUI SI SPORTULUI
COLEGIUL AGRICOL"DR.C.ANGELESCU"BUZAU
CERTIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE
Argument……………………………………............................................pag.3
Capitolul I- Definiţia şi clasificarea deşeurilor…….............................….…
pag.5
Capitolul II- Managementul deşeurilor…....................................................pag.8
II.1.Problema transportului dşeurilor…………………...............................…
pag.9
II.2. Depozitele de deşeuri………………………..................…..................pag.9
Capitolul III- Deşeurile în România……………………............................pag.12
III.1. Problema deşeurilor în
Romania...........................................................pag .12
III.2. Planurile Regionale de Gestionare a
Deşeurilor......................................pag. 13
Capitolul IV- Deşeuri periculoase…………………………………….....pag .14
IV.1.Legislatie privind Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase......pag.16
IV.2.Listele deşeurilor periculoase……………………………..............…...pag.17
IV.3.Caracteristicile deşerilor periculoase…………………….................….pag .
18
Capitolul V- Transportul deşeurilor periculoase………………..............…pag .
20
Capitolul VI- Reducerea şi minimizarea deşeurilor periculoase….........
…..pag .20
VI.1.Metode de tratare a deşeurilor
periculoase………………….................pag .21
Capitolul VII- Depozitarea deşeurilor
periculoase……………..................pag.22
Concluzii…………………………………………………..................…pag .26
Bibliografie……………………………………………………..…...….pag .27
Argument
În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării
deficitare, depozitele de deşeuri se număra printre obiectivele
recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi
sănătatea publică.
poluarea aerului;
Capitolul I
Definiţia şi clasificarea deşeurilor
Deşeurile sunt generate în diferitele stadii ale activităţii umane
şi reprezintă o caracteristică inevitabilă a unei societăţi industrializate
sau în curs de industrializare.
Diversele categorii de deseuri se clasifica dupa o serie de criterii:
sursa generatoare
starea de agregare
proprietatile fizico-chimice
origine
1. Sursa generatoare (provenienta)
1.1 deseuri industriale (deseuri provenite din industriile alimentara, miniera, energetica,
chimica, metalurgica, petroliera, chimica etc)
1.3 deseuri agrozootehnice (dejectii animale, resturi de furaje, diverse resturi vegetale,
cultura mare, ierbicide, ingrasaminte, fungicide etc)
Deseurile menajere sunt generate de catre populatie, dar cuprind si deseuri similare
generate de agentii economici industriali sau agentii comerciali: obiecte vechi si
deteriorate, carton, hartie, tesaturi, sticla, resturi alimantare, cenusa, materiale plastice,
ambalaje etc.
1.4.2 Deseuri stradale: gunoiul maturat de pe strazi, gunoiul din parcuri, locuri publice,
depunerile stradale etc
1.4.3 Deseuri comerciale provenite din activitatea comerciala de orice fel, mai ales:
produse perisabile, ambalaje din plastic, hartie, carton
1.4.4 Deseuri sanitare provenite din institutiile de sanatate: spitale, policlinici, dispensare,
cabinete stomatologice, cabinete medicale particulare;ele au un potential infectios ridicat,
prezentand din acest motiv un grad de risc mare; manipularea, transportul si tratarea lor
se realizeaza cu mijloace si metode specifice.
In general sunt deseuri solide uscate, dar pot fi si suspensii, rezultate de la spalarea
strazilor.
Deseurile provenite din industria extractiva sunt in cantitate foarte mare; haldele de
steril prezinta un mare pericol sanitar, datorita continutului ridicat de Pb, Cu, Cr etc,
substante toxice pentru organismele vegetale si animale.
Deseurile menajere solide din zonele urbane din tara noastra variaza intre 0,5…0,9
kg/locuitor/zi, ceea ce face sa rezulte o cantitate medie de 8700 tone/zi.
Din aceasta cantitate numai cca 5 % sunt incinerate, restul find depozitate in rampe
foarte putin amenajate sau necontrolat.
In cea mai mare parte a cazurilor are loc depozitarea comuna a deseurilor menajere
cu cele industriale.
Din punct de vedere cantitativ, deseurile menajere constituie cea mai mare parte a
deseurilor urbane.
Desi deseurile colectate in diverse tari contin cam aceleasi categorii de compusi,
compozitia lor difera de la tara la tara, reliefand de fapt nivelul tehnologic al economiei si
gradul de civilizatie.
Deseuri periculoase
Gravitatea acestei probleme consta in faptul ca aceste deseuri sunt depozitate, ceea ce
reclama luarea unor masuri de protectie specifice, foarte severe.
Prezenta componentelor periculoase in deseurile urbane limiteaza posibilitatea de
reciclare a acestora datorita existentei pericolului de contaminare.
7
Metale
Metale grele
8
Piele
Metale grele, vopsele, pigmenti, solventi
9
Textile
Metale grele, compusi organici cu clor, vopsele,
solventi, pigmenti
ompusi cu fosfor
3 Medicamente expirate Solventi si reziduuri organice, urme de metale grele
4 Picturi Metale grele, pigmenti, solventi, reziduuri organice
5 Baterii Metale grele, acizi, alte substante chimice
Capitolul II
Managementul deşeurilor
Capitolul III
Deşeurile în România
III.1. Problema deşeurilor în România
Capitolul IV
Deşeuri periculoase
Deseurile toxice, sub formã solidã, lichidã sau gazoasã pot cauza moartea,
îmbolnãvirea sau rãnirea oamenilor, sau distrugerea mediului, dacã sunt tratate,
depozitate, transportate în mod necorespunzãtor, sau pãrãsite. Substanþele sunt
considerate deºeuri periculoase dacã sunt inflamabile, corozive, reactive sau
toxice. Amestecurile, reziduurile sau materialele care conþin reziduuri toxice sunt
considerate de asemenea reziduuri toxice.
Deşeurile inflamabile care pot lua foc uşor şi pot susţine arderea.
Multe vopsele, curăţători şi alte deşeuri industriale prezintă pericol de
aprindere. Cele mai inflamabile deşeuri sunt lichidele în formă fizică.
Această proprietate se testează printr-un test. Testul punctului de
aprindere determină temperature cea mai mică la care un compus
chimic se aprinde când este expus la flacără. Un deşeu nelichid poate
fi periculos datorită inflamabilităţii dacă se poate aprinde spontan şi
poate arde atât de puternic încât să creeze un pericol.
2. Coroziunea
Deşeurile corozive sunt deşeuri acide sau alcaline (bazice) care pot
coroda sau dizolva uşor metale sau alte materiale. Ele sunt
deasemenea printre cele mai comune fluxuri de deşeuri periculoase.
Deşeul de acid sulfuric din bateriile autovehiculelor este un exemplu
de deşeu coroziv. Un deşeu este considerat coroziv dacă are pH-ul mai
mic sau egal cu 2 sau mai mare sau egal cu 12,5.
3. Reactivitatea
Un deşeu reactiv este unul care explodează uşor sau este supus
unei reacţii violente. Exenple obişnuite sunt muniţiile şi explozibilele
descărcate. Nu există o metodă de testare de încredere pentru a
evalua potenţialul deşeului de a exploda sau reacţiona violent în
condiţii de manevrare obişnuite.
4. Toxicitatea
Capitolul V
Transportul deşeurilor
periculoase
Transportul deşeurilor periculoase se efectuează de la generator
sau deţinător, denumit expeditor, către operatorul economic care
realizează operaţia de colectare/stocare
temporară/tratare/valorificare/eliminare, denumit destinatar. Pentru
efectuarea transportului este necesar şi acordul agenţiei judeţene
pentru protecţia mediului în a cărei rază teritorială se află instalaţia de
tratare/valorificare/eliminare......................................................................................
.
Ruta de transport a deşeurilor periculoase se stabileşte de către
expeditor şi transportator, avându-se în vedere pe cât posibil ocolirea
oraşelor, şi se autorizează de către inspectoratul pentru situaţii de
urgenţă.
Pentru deşeurile periculoase generate în cantitate mai mică de 1
t/an, formularul de expediţie/transport deşeuri periculoase, nu trebuie
să conţină aprobarea agenţiei pentru protecţia mediului
Destinatarul este obligat să preleveze o probă din fiecare
transport de deşeuri periculoase, pe care să o păstreze în condiţii de
siguranţă şi etichetată corespunzător un interval de cel puţin 3 luni.
Deşeurile periculoase care fac obiectul transportului trebuie să
fie ambalate şi etichetate în conformitate cu prevederile legale.
Capitolul VI
Reducerea şi minimizarea deşeurilor
periculoase
Metode biologice
Aceste procedee sunt: biodegradarea; mineralizarea; tratarea
aerobă a deşeurilor, care utilizează bacterii şi ciuperci aerobe; tratarea
anaerobă a deşeurilor.
Au fost dezvoltate şi alte procese de tratare a deşeurilot
periculoase, în special remedierea. Procesul de barbotare a aerului
este un process de volatilizare în situ pentru striparea compuşilor
volatili din apele de adâncime. Fitoremedierea este procesul în care se
utilizează plante vasculare pentru remedierea solurilor contaminate de
suprafaţă. (Oros, Drăghici-2002)
Capitolul VII
Depozitarea deşeurilor periculoase
Depozitarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase
reprezintă activitatea agenţilor economici de a pune la păstrare şi
conservare aceste produse, în depozite sau orice alte spaţii de
depozitare, în vederea introducerii lor în circuitul productiv sau
comercial ori a utilizării pentru prestarea unor servicii către populaţie.
Sunt considerate depozite sau spaţii de depozitare clădirile,
construcţiile şi orice alte locuri amenajate special în acest scop,
prevăzute cu echipamentele şi dotările necesare prin care să se
asigure păstrarea şi conservarea substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase, există în acest moment un singur depozit pentru
substanţe periculoase la strandarde europene în România, la Slobozia;
alte astfel de depozite sunt în construcţie.
Echipamentele şi dotările necesare amenajării unui depozit sunt
următoarele:
ventilaţia naturală sau instalaţii de ventilaţie;
ziduri sau diguri de protecţie;
canale sau şanţuri de scurgere;
furtune speciale pentru operaţiunile de încărcare-descărcare şi sisteme de
drenare a scurgerilor;
mijloace şi dispozitive de stingere a incendiilor, cum ar fi: lăzi cu nisip,
lopeţi, extinctoare, hidranţi şi furtune de apă etc;
instalaţii de răcire cu apă, dacă este cazul;
instalaţii de pulverizare a apei sau aburului, prevăzute cu duze pentru
stingerea incendiilor sau exploziilor ;
instalaţii de neutralizare a produselor corosive sau toxice.
La realizarea depozitelor şi spaţiilor de depozitare pentru substanţele
şi preparatele chimice periculoase trebuie să fie avute în vedere
următoarele:
categoriile de pericol de incendiere sau explozie, corozivitatea şi efectele
toxice sau nocive ale substanţelor şi preparatelor chimice periculoase
ce urmează a fi depozitate.
gradul de rezistenţă la foc al construcţiei, sensibilitatea la coroziune şi
posibilitatea de a nu se impregna cu produse toxice sau nocive;
distanţele minime de siguranţă între depozite sau spaţii de depozitare şi
alte construcţii.
Concluzii
Programele de management ale deşeurilor încep să ia amploare şi
ajută la schimbarea percepţiei generale asupra deşeurilor şi la
conştientizarea riscului pe care acestea îl constituie.
În prezent deşeurile în general şi cele periculoase în particular
sunt din ce în ce mai bine gestionate.
Dacă sunt manageriate corespunzător deşeurile periculoase nu
reprezintă un risc atât de mare pentru sănătatea populaţiei şi
mediu.Dezvolarea durabilă nu poate exista fără o bună administrare a
deşeurilor.
Trebuie evidenţiat faptul că implementarea unui management
modern al gestionării deşeurilor în ţara noastră necesită efectuarea de
investiţii masive în infrastructura referitoare la recuperarea, reciclarea,
incinerarea şi depozitarea finală a deşeurilor.
Pentru acest motiv au fost solicitate perioade de tranziţie necesare
pentru implementarea directivelor cu privire la unele categorii de
deşeuri, cum ar fi deşeurile periculoase, precum şi cu privire la
incinerarea şi depozitarea finală a deşeurilor
O primă estimare a costurilor totale de gestionare eficientă a
deşeurilor, bazată pe datele actuale şi pe anumite scenarii de
evaluare, a condus la suma de 6,3 mld euro.
De notat că această sumă nu include şi necesarul pentru
rezolvarea poluării istorice datorate deşeurilor, închiderii depozitelor
existente, ecologizarea zonelor afectate a vechilor depozite,
monitorizrea zonelor, tratatrea unor deşeuri pericol existente în
depozitele actuale.