Mic indreptar privind cele mai frecvente greseli de limba.

Compunerea (VI)

Dan Caragea,

Image not found

http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2015/09/18/55fbc729f5eaafab2cb

In limba romana, cuvintele compuse, apartinand tuturor claselor morfologice, se scriu

fie despartite, fie cu cratima, fie impreuna. In DOOM (2002), se face o descriere
detaliata a principiilor care guverneaza aceste optiuni.

,,Modul de scriere a cuvintelor compuse este in functie de natura elementelor

componente (cuvinte, elemente de compunere sau abrevieri), de vechimea compuselor,
de gradul de unitate semantica si de sudura formala, de apartenenta elementelor
componente la diferitele parti de vorbire, de raporturile sintactice care au stat la baza
compusului, de partile de vorbire carora le apartin compusele si, in cazul cuvintelor
flexibile, de modul de flexiune, precum si, uneori, de traditie." Vom analiza, pe rand,
optiunile si recomandarile Academiei, simplificand pe cat se poate regulile si dand o
mai mare relevanta semanticii. Astfel:

1. Se scriu despartite:

a. Substantivele proprii:

nume geografice: America de Sud, Asia Mica, Baia Mare, Balta Brailei, Bolintinul din
Vale, Gura Humorului, Marea Neagra, Oceanul Inghetat de Nord, Peninsula Iberica,
Republica Portugheza, Sultanatul Oman, Valea lui Mihai etc.
NOTA. Nu sunt compuse cand primul element nu face parte din numele propriu al
entitatilor geografice care le urmeaza: balta Calarasi, baile Govora, fluviul Dunarea,
judetul Ilfov, lacul Herastrau, muntii Carpati, pasul Bran, peninsula Florida, republica
Ucraina, raul Olt, varful Ciucas

nume de strazi, piete, institutii etc.: Calea Victoriei, Carul cu Bere, Cutitul de Argint,
Gara de Nord, Piata Unirii, Ministerul Sanatatii, Palatul Postelor, Turnul Coltei etc.
NOTA. Nu sunt compuse cand primul element nu face parte din numele propriu al
entitatilor administrativ-teritoriale care le urmeaza: aleea Nucsoara, bulevardul
Ferdinand, calea Floreasca, strada Clucerului, hotel Ramada.

nume de persoane reale sau fictive: Marin Preda, Mihai Viteazul, Stefan cel Mare,
Ileana Cosanzeana etc.
b. Pronumele relativ: cel ce, cei ce, ceea ce etc.

c. Numeralele:

adverbiale: (cate) o data, o data (in viata), o data (pentru totdeauna); de (cate) doua ori;
intaia/prima data; a doua oara...; in primul rand.
NOTA. Adverbul compus odata ,,candva, imediat, indata" se scrie intr-un cuvant.

cardinale: douazeci si unu, patruzeci si opt; o suta, o suta treizeci si cinci, doua sute; o
mie, douazeci de mii; un milion, treizeci de milioane etc. colective: toti trei, toti cinci.
NOTA. Pentru toti trei, toti patru exista si forma sudata: tustrei, tuspatru.

distributive: cate unu, cate doi etc.

NOTA. Pentru cate trei, cate patru exista si forma sudata: catesitrei, catesipatru.

fractionare: o doime, trei patrimi etc. ordinale: al douazeci si unulea, al patruzeci si

optulea, al o sutalea, al o suta treizeci si cincilea; (cel) dintai, (cel) de-al cincilea; (cel)
din urma etc.
d. Prepozitiile: a la; de catre, de dupa, de la, de langa, de pe, de pe la, de pe langa, de
prin, de sub, fara de, in contra, pana dupa, pana in, pana la, pana pe, pana pe dupa,
pana pe la, pana pe sub, pe dupa, pe la, pe langa, pe sub etc.

e. Locutiunile prepozitionale: alaturi de, aproape de, afara de, de fata cu, din afara, din
cauza, fata de, in fata, in loc de, in urma etc.

f. Conjunctiile: ca sa, cum ca, cum sa, cum si, de sa, incat sa, precum ca, precum si etc.

g. Locutiunile conjunctionale: ca si cum, ca si cand, cum ca, cu toate ca, de cand, de pe

cand, de pe unde, dupa cum, ori de cate ori, pana unde, pana cand, pana cum, pentru
ca, pentru ca sa etc.

h. Locutiunile adverbiale: de afara, de-a pururi, de dimineata, de jur imprejur, din cand
in cand, din ce in ce, din greu, in graba, in liniste, incetul cu incetul, pana una alta, pe
de o parte, pe de rost, pe ici pe colo, pe neasteptate, pe nepusa masa, rand pe rand, zi
de zi etc.

2. Se scriu cu cratima:

a. Substantivele comune:

numele unor parti ale corpului sau al unor malformatii: cerul-gurii, gura-de-lup etc.
nume unor grade de rudenie: mama-mare, tata-mare, socru-mic, mama-soacra, nas-
mare, tata-socru etc. nume de calitati sau defecte morale sau comportamentale: buna-
credinta, buna-crestere, buna-cuviinta, bun-simt, buna-vointa, proasta-crestere, rea-
credinta, rea-vointa, sange-rece etc. nume de persoane cu calitati sau defecte morale
sau comportamentale in exprimari plastice (invariabile): burta-verde; coate-goale, fat-
frumos, fluiera-vant, flutura-vant, gura-casca, gura-sparta, incurca-lume, lasa-ma-sa-te-
las, linge-blide, mate-fripte, papa-lapte, pierde-vara, scarta-scarta (-pe-hartie), taraie-
brau, terchea-berchea, vorba-lunga, zgarie-branza etc. nume metaforice ale diavolului:
duca-se-pe-pustii, uciga-l-crucea, uciga-l-toaca etc. nume de functii sau ierarhii: prim-
ministru, vice-prim-ministru, bas-bariton, prima-balerina; prim-solist, prim-secretar,
contabil-sef, redactor-sef, general-colonel, locotenent-comandor, bas-boier, treti-logofat,
vel-armas, vel-pitar, vel-spatar etc.
NOTA. Primadona se scrie impreuna, dar prim amorez despartit. Se scriu despartit:
ministru adjunct, director general.

nume care indica momente ale zilei (cu flexiune): dupa-amiaza, dupa-masa etc.
NOTA. Scriem dupa-masa cand ne referim la ,,amiaza", dar dupa masa cand sensul este
,,dupa ce am mancat" sau ,,in spatele mesei", Comparati:

,,-- Peste poate, nene Iancule! are Graziella sa citeasca un studiu nou al ei;
nu ti-am spus ca, dupa-masa, e si o surpriza... maret... Uite-o, te cauta." (I.
L. Caragiale, Tal!...)

,,Dupa masa, capitan Borceanu cauta sa-ntinda cheful, ca sa-si multumeasca

musafirul, care atata asteapta." (A. Bacalbasa, Mos Teaca)

,,El a iesit de dupa masa / Imbujorat de vin si-aprins." (G. Cosbuc,

Vantoasele)

nume de puncte cardinale sau reprezentarea lor grafica: sud-vest; soare-apune, soare-
rasare; roza-vanturilor etc. nume de unitati de masura: volt-amper, watt-ora, an-lumina;
zi-lumina, zi-munca etc. nume de plante: arbore-de-cacao, arbore-de-cauciuc, arbore-de-
ceai, arbore-de-paine, arbore-de-pluta, cinci-degete, ciubotica-cucului, floare-de-colt,
floarea-soarelui, gura-leului, iarba-fiarelor, lemn-cainesc, nu-ma-uita, ochiul-boului,
rochita-randunicii, sangele-voinicului, vita-de-vie etc. nume de animale: purice-de-balta;
cal-de-mare, noua-ochi, mate-negre, peste-auriu, peste-cu-spada; calul-dracului; cocos-
de-munte; pasare-lira, pasare-musca, pasarea-paradisului; capra-de-munte, caine-lup
etc.

NOTA. ,,Se generalizeaza scrierea cu cratima a compuselor nesudate care denumesc

substante chimice distincte si specii distincte de plante sau de animale (cu nume
stiintifice diferite)." (DOOM, 2002)

diverse alte nume: argint-viu ,,mercur", bloc-turn, cuvant-inainte, cuvant-cheie, cuvant-

titlu ,,intrare de dictionar", formular-tip, decret-lege, masina-unealta, poale-n-brau,
piatra-vanata, pusca-mitraliera, ramas-bun, situatie-limita, triplu-sec ,,lichior", triplu-
voal ,,material textil", vagon-cisterna, zgarie-nori etc.
NOTA. Scriem poale-n-brau cand ne referim la ,,placinte", dar poale-n brau la modul
cum este ridicata fusta sau rochia. Comparati:

,,Si a doua zi, marti, taman in ziua de lasatul secului de postul San-Petrului,
facand mama un cuptor zdravan de alivenci si placinte cu poalele-n-brau, si
parpalind niste pui tineri la frigare, si apoi tavalindu-i prin unt, pe la pranzul
cel mic, cheama pe matusa Mariuca lui mos Andrei la noi si-i zice cu draga
inima..." (Ion Creanga, Amintiri din copilarie)

,,Si asa zicand, pune poalele-n brau, isi sufleca manicele, atata focul si s-
apuca de facut bucate." (Ion Creanga, Capra cu trei iezi)

Scriem triplu-sec, triplu-voal, dar triplusalt si triplu concert.

b. Substantivele proprii:

nume geografice: Iezer-Papusa, Guineea-Bissau, Caras-Severin, Cluj-Napoca, Ramnicu-

Valcea, Piatra-Neamt, Targu-Neamt, Turnu-Magurele, Targu-Jiu, Popesti-Leordeni etc.
nume de strazi, piete, edificii: (autostrada) Bucuresti-Ploiesti, Universitatea Babes-
Bolyai etc. nume de persoane reale sau fictive: Ana-Maria; Constantin Balaceanu-
Stolnici, Hagi-Tudose, Rosu-Imparat, Baba-Cloanta, Sfarma-Piatra, Fat-Frumos, Negru-
Voda etc. nume de constelatii: Carul-Mare, Ursa-Mica, Calea-Laptelui etc.
c. Adjectivele:

referitoare la doua calitati care se manifesta concomitent: chimico-farmaceutic;

economico-financiar, instructiv-educativ, literar-artistic, marxist-leninist etc. referitor la
religii, partide, profesii: crestin-ortodox; greco-catolic; democrat-liberal; social-
democrat; medico-legal, medico-spitalicesc etc. referitoare la nuante, combinatii de
culori sau la contrast: galben-deschis, rosu-purpuriu; verde-smarald; alb-albastru; alb-
negru, clar-obscur etc. referitoare la gust: dulce-acrisor, dulce-amarui etc. referitoare la
calitati exprimate plastic sau formate din elemente nesudate: nou-nout, bine-crescut,
bine-cunoscut, bine-venit, liber-ganditor, nou-nascut, rau-platnic; sus-numit etc.

NOTA. ,,Ele se deosebesc de imbinarile cu o structura si o componenta

asemanatoare, care se scriu intr-un cuvant cand sunt compuse sudate
(binecuvantat) si separat cand sunt grupuri de cuvinte care isi pastreaza fiecare
sensul (bine crescut ,,dezvoltat bine")." (Ioana Vintila-Radulescu, Ce e nou in
DOOM, Internet)

referitoare la etnii, provenienta sau relatii bilaterale: nord-american, sud-african, sud-

coreean; anglo-saxon, est-european, indo-european, nord-dunarean, sud-vestic; franco-
roman, englez-spaniol, franco-germano-rus etc.
d. Adverbele:

de timp: alaltaieri-dimineata, azi-maine, azi-noapte, maine-dimineata; (invariabile) dupa-

amiaza, dupa-amiaza, dupa-masa, dupa-masa etc. de mod (exprimare plastica cu rima):
calea-valea, ceac-pac, harcea-parcea, (ni)tam-nisam, taras-grapis, treaca-mearga, trosc-
pleosc.
e. Interjectiile: cioc-boc, haida-de, hodoronc-tronc, hop-(s-)asa, hopa-topa, tic-tac,
tranca-fleanca, tura-vura.

NOTA. Se scriu cu cratima interjectiile compuse analizabile.

3. Se scriu impreuna (sudate):

a. Substantivele comune: bunastare, Bunavestire (dar buna-credinta, buna-crestere,

buna-cuviinta, buna-vointa); lungmetraj, scurtmetraj; binecuvantare, binefacere,
binevoitor, raufacator, rauvoitor (dar bun-platnic, rau-platnic); deimpartit ,,numar care
se imparte", demancare pop.,,mancare", deochi; faradelege; botgros, ,,pasare", vinars;
blocnotes, blocstart, concertmaistru, electronvolt, fluorclormetan, metalazbest,
valvartej pop. ,,valtoare"; citatomanie, sedintomanie; audiovizual, aeroambulanta,
gastroenterolog, otorinolaringolog, neocomunism, teleconferinta; atotputinta,
atotstiinta; preaplin ,,dispozitiv", untdelemn ,,ulei".

NOTA. ,,Secventele cu structura similara in care componentele isi pastreaza

autonomia se scriu in cuvinte separate: prea plin, unt de cacao." (DOOM, 2002)

b. Substantive proprii:
nume geografice: Campulung, Satulung, Saptesate etc. nume de persoane reale sau
fictive: Delavrancea, Dinvale, Mosandrei, Saptefrati, Saptecai etc. nume metaforice ale
lui Dumnezeu: Atotputernicul, Atotstiutorul, Atottiitorul etc.

c. Adjective: binecuvantat, binefacator, binemeritat, binevoitor, raufacator, rauvoitor

(dar bun-platnic, rau-platnic); clarvazator; preafericit; rozalb, pursange; atoatestiutor,
atotputernic; aeroportuar, autocopiativ, cronofag, electrocasnic, heliomarin, neoliberal,
sociocultural; ,,din fosta Cehoslovacie", dacoroman ,,roman(esc) din Dacia", sarbocroat,
galoromanic, retoroman; nemaipomenit.

NOTA. In cazul compuselor sudate cu bine-, ,,aceste compuse se deosebesc de

imbinarile cu o structura si o componenta asemanatoare, care reprezinta fie
compuse mai putin sudate, scrise cu cratima (bine-crescut ,,cuviincios"), fie
grupuri de cuvinte, care se scriu separat (bine crescut ,,dezvoltat bine"). (DOOM,
2002)

Adjectivele cu structura si componenta asemanatoare care exprima un raport

intre cei doi termeni se scriu cu cratima: ceho-slovac ,,dintre Cehia si Slovacia",
sarbo-croat. (Ioana Vintila-Radulescu, Ce e nou in DOOM, Internet)

d. Pronumele si adjectivele pronominale:

de intarire: insumi, insuti, insusi etc. demonstrative: acelasi, alalalt, astalalt, celalalt,
cestalalt etc. nehotarate: altceva, fie(si)care, fi(e)stecine, fitecine, oare(si)care,
ori(si)care, vreun, vreunul, ceva, niscaiva etc.
NOTA. ,,Pronumele si adjectivele compuse se disting astfel si grafic de imbinari libere
precum oare care, ori care (Oare care dintre ei o fi facut astaO Sa vina toti ori care
vrea)." (DOOM, 2002)

negative: niciunul, niciuna, niciun, nicio etc.

NOTA. ,,Se revine la scrierea intr-un cuvant a tuturor formelor pronumelui
negativ compus niciunul, niciuna ,,nimeni" si ale adjectivului pronominal
corespunzator niciun, nicio, care se incadreaza intr-un intreg sistem la care se
aplica de mult aceleasi reguli.

1. Niciun(ul) s-a mai scris ,,legat" si inainte de 1953, data dupa care nici un(ul) a
devenit singura exceptie in mai multe privinte:

a. era unicul pronume (in afara de ceea ce si spre deosebire, de exemplu, de

pronumele cu o componenta relativ asemanatoare vreun(ul), scris intr-un
 cuvant) redat grafic ca si cum ar fi vorba de doua cuvinte diferite si
independente si nu de un unic pronume/adjectiv compus sudat - intre
componentele caruia nu poate fi intercalat alt cuvant;

b. era singura combinatie din seria celor formate din nici + cand, cat, cum, de
cat, de cum, o data sau odata, odinioara, unde la care nu se facea distinctie si
in scris intre imbinarile libere si disociabile, in care componentele isi
pastreaza individualitatea, si cuvintele compuse sudate. Astfel, si pana acum
trebuia sa se distinga, de exemplu, si in scris, intre niciodata ,,in niciun
moment" si nici odata ,,nici candva" (situatia complicata in acest caz si de o a
treia situatie: nici o data ,,nici o singura data", ,,nicio data calendaristica" sau
,,nicio informatie") sau intre grupurile ortografice fiecare, oarecare, oricine
s.a. si, respectiv, fie care, oare care, ori cine.

2. Tot atat de normal ca in aceste ultime exemple este sa distingem, de pilda, intre:

- niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef sa faca ce i se cere) si  nici un

adverb + articol (Nu e naiv si nici un om nestiutor) sau nici un conjunctie +
numeral (Ma confundati, eu nu am nici un frate, nici mai multi);

- niciunul pronume (N-a venit niciunul ,,nimeni") si nici unul conjunctie +

pronume nehotarat (Nu-mi place nici unul, nici celalalt

- combinatii in care nici este accentuat in fraza si in care se poate intercala, de

exemplu, adverbul macar (N-are nici macar un prieten).

Aceste combinatii se folosesc mult mai rar decat pronumele si mai ales in astfel de
structuri binare, destul de clare din punctul de vedere al intelesului si al logicii,
nu numai al analizei gramaticale.

3. Grafia niciun etc. corespunde si pronuntarii in doua silabe [nicun].

4. Ea nu numai ca nu ingreuneaza, ci, dimpotriva, usureaza recunoasterea ca

atare a pronumelui/adjectivului pronominal in cauza.

5. Aceasta grafie a fost adoptata si de noua Gramatica a Academiei.

6. Ea respecta si paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice in care exista

pronume cu o structura asemanatoare. (Ioana Vintila-Radulescu, Ce e nou in
DOOM, Internet)

personale si de politete: dumneata, dumnealui etc.; reflexive cu elementul final -si: siesi,
sinesi;

e. Numerale:

cardinale propriu-zise: unsprezece, doisprezece; douazeci, treizeci etc. colective:

amandoi, tustrei, tuspatru etc. distributive: catesitrei, catesipatru etc. ordinale: dintai,
intaiasi; al unsprezecelea..., al douazecilea ...
f. Verbe: a se autoacuza, a binecuvanta, a binedispune, a binevoi, a prostdispune, a
scurtcircuita, a telecomanda; (forme de gerunziu negativ) nemaistiind, nepreastiind etc.

g. Adverbe:

de timp: altadata; cateodata, niciodata, nicicand, numaidecat, oricand, orisicand,

demult, diseara, odata etc.
NOTA. ,,Adverbul odata ,,candva (in trecut sau in viitor), imediat, in sfarsit": A
fost odata ca niciodata, O sa-ti spun eu odata ce s-a intamplat, Termina odata!,
Odata terminat lucrul, am plecat. Dar se scriu in doua cuvinte o data numeral
adverbial (Asa ceva ti se intampla numai o data in viata, Te mai rog o data, O data
la doua luni) si o data subst. ,,zi, data calendaristica" sau ,,informatie". (Ioana
Vintila-Radulescu, Ce e nou in DOOM, Internet)

de mod: nicidecum, totuna, oricat, orisicat, darmite etc. de loc: oriincotro, orisiunde,
indeaproape, dedesubt etc.
h. Prepozitii: deasupra, decat, dedesubtul, despre, dimprejurul, dinaintea, dinapoia,
dindaratul, dinspre, dintre, dintru, impotriva, imprejurul, inaintea, inapoia, inauntrul,
indaratul, inspre, printre etc.

NOTA. Majoritatea acestor prepozitii compuse sunt astazi neanalizabile pentru

vorbitori.

i. Conjunctii: deoarece, desi, fiindca, incat, intrucat, precum, vasazica (si adv.) ,,prin
urmare, deci"

NOTA. Majoritatea acestor conjunctii compuse sunt astazi neanalizabile pentru

vorbitori.

Trebuie distins intre: fiindca si dat fiind ca; incat si in cat (,,In cat timp ajungi la
mineo"); vasazica, ,,adica" si va sa zica ,,inseamna" (,,o sotietate fara printipuri,
va sa zica ca nu le are." I. L. Caragiale, O scrisoare pierduta).
j. Interjectiile: behehe, heirup, iaca(ta), mehehe, tralala.

NOTA. Heirup nu vine din ,,hei" si ,,rup", dupa cum ar putea analiza vorbitorii, ci
din sas. herup, germ. herauf, sus!, dupa cum arata Scriban, 1939.