www.usm.

md/jurn

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII

NELLY ŢURCAN

GHID
PENTRU ELABORAREA
TEZEI DE MASTER ŞI DESFĂŞURAREA
PRACTICII DE SPECIALITATE

CHIŞINĂU, 2009

1
 www.usm.md/jurn

CZU: 378(036)
Ţ 94

Elaborare:
Nelly Ţurcan, dr., conferenţiar universitar

Coordonatorul ediţiei:
Constantin Marin, dr., habilitat, profesor universitar int.

Recenzenţi:
Valentin Dorogan, dr., conferenţiar universitar
Mihai Lescu, dr., conferenţiar universitar
Aprobat în şedinţa Consiliului ştiinţific al Facultăţii Jurnalism şi Ştiinţe
ale Comunicării din 18 februarie 2009

Procesare computerizată şi tipar:

Laboratorul Activitate Editorială FJŞC - lector sup. Vasile Malaneţchi;
lectori: Vlad Madan şi Denis Lucaşenco.

Descrierea cip a camerei naţionale a cărţii

Ţurcan, Nelly
Ghid pentru elaborarea tezei de master şi desfăşurarea
practicii de specialitate / Nelly Ţurcan; coord. ed.: Constantin
Marin; Univ. de Stat din Moldova. Fac. de Jurnalism şi Şt. ale
Comunic. – Ch.: CEP USM, Laboratorul Activitate Editorială
FJŞC, 2009. – 52 p., 55 ex.
Bibliogr. p. 39-40 (16 tit.)
ISBM 978-9975-70-841-8
378(036)
Ţ 94

© Nelly Ţurcan, text

© Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM

2
 www.usm.md/jurn

CUPRINS

Introducere............................................................................................................5

I. Teza de master....................................................................................................7
1.1. Preliminarii..................................................................................................7
1.2. Alegerea temei şi stabilirea coordonatorului ştiinţific...................................9
1.3. Întocmirea structurii preliminare sau a proiectului lucrării ........................13
1.4. Documentarea, prelucrarea şi ordonarea datelor şi a informaţiilor.............13
1.5. Norme de redactare, tehnoredactare şi de corectură a lucrării....................15
1.6. Aparatul ştiinţific al tezei............................................................................22
1.7. Modele şi tehnici de susţinere a tezelor la nivelul comisiei de evaluare......30

II. Practica de specialitate.................................................................................33

2.1. Preliminarii................................................................................................33
2.2. Obiectivele generale ale practicii................................................................34
2.3. Administrarea practicii...............................................................................35
2.4. Desfăşurarea practicii.................................................................................36
2.5. Evaluarea practicii .....................................................................................38

Bibliografie..........................................................................................................39
Anexe.....................................................................................................................41

3
www.usm.md/jurn

4
 www.usm.md/jurn

INTRODUCERE
Finalizarea studiilor universitare la ciclul II implică organiza-
rea procesului de susţinere a tezei de master de către instituţiile
de învăţământ superior acreditate instituţional. Lucrul asupra te-
zei de master se realizează în conformitate cu „Regulamentul cu
privire la organizarea studiilor superioare de masterat, ciclul II”,
aprobat prin Hotărârea Guvernului din 24.12.2007.
Masteratul se încheie cu susţinerea publică a tezei de master,
cuantificată cu 30 de credite în programele de 90-120 de credite.
Teza de master este o lucrare originală, fundamentată şti-
inţific, care conţine rezultate teoretice şi/sau experimentale în
domeniul respectiv de studiu şi cercetare. Prin teza de master
se asigură continuitatea şi aprofundarea cunoştinţelor dobândi-
te pe parcursul studiilor universitare de licenţă. Teza de master
contribuie la dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică ale
masteranzilor, oferă posibilitatea specializării într-un domeniu
circumscris studiilor din Ştiinţele Comunicării şi obţinerea unei
diplome de master în domeniul ales. Masteratul contribuie la
aprofundarea studiilor academice, iar tema tezei de master poa-
te să fie o continuare a tezei de licenţă sau o nouă abordare, în
funcţie de profilul masteratului (academic sau de profesionaliza-
re), dar şi de activitatea practică reală desfăşurată de absolvent în
spaţiul public sau privat.
Masteratul este o condiţie pentru înscrierea la doctorat şi poa-
te să asigure continuitatea în investigaţia şi cercetarea ştiinţifică
pe tema dată, demarată prin lucrarea de licenţă, continuată prin
teza de master.

5
 www.usm.md/jurn

Prezentul ghid pentru elaborarea şi prezentarea tezei de mas-

ter şi realizarea practicii de specialitate urmăreşte prezentarea
unor repere privind alegerea temei, stabilirea coordonatorului
ştiinţific, operaţiunile de elaborare, redactare a lucrării şi desfă-
şurarea practicii la nivelul studiilor de masterat. Urmărim prin
acesta creşterea nivelului ştiinţific al lucrărilor elaborate şi pre-
zentate spre susţinere de către masteranzii Facultăţii de Jurna-
lism şi Ştiinţe ale Comunicării.
Prezentul ghid se bazează pe o serie de lucrări relevante la
tema abordată, pe practicile existente în universităţile europene.
Ghidul este structurat în două părţi: prima parte descrie prin-
cipiile de elaborare a tezei de master, partea a două a ghidului
este consacrată practicii de specialitate. Fiecare din aceste com-
ponente ale ghidului vor fi detaliate în cele ce urmează.

6
 www.usm.md/jurn

I. TEZA DE MASTER

1.1. PRELIMINARII

Teza de master prevede atât activitatea de cercetare, cât şi re-

dactarea propriu-zisă a tezei. Scopul urmărit de teza de master
este de a antrena masterandul în cercetarea ştiinţifică individua-
lă, în procesul de regăsire a informaţiei, în interpretarea critică a
surselor şi a rezultatelor cercetării şi în comunicarea scrisă. Teza
de master demonstrează abilităţile masterandului de a gândi şti-
inţific şi de a aplica metode de cercetare specifice pentru a trata
subiectul tezei, aplicând cunoştinţele şi competenţele acumulate
în cadrului studiilor universitare. Masterandul, de asemenea, de-
monstrează că este familiarizat cu subiectul tezei, poate comuni-
ca şi susţine ipotezele şi conţinutul lucrării.
Obiectivele tezei de master derivă din obiectivele „Dublin De-
scriptors” (Descriptorii Dublin)1 pentru programul de la ciclul
II de masterat. Studenţii care au urmat programul de masterat
trebuie să fie capabili:
• să demonstreze cunoaşterea şi înţelegerea materiilor studia-
te, fundamentate şi extinse în cadrul studiilor de licenţă;
• să aplice cunoştinţele, şi abilităţile de soluţionare a proble-
melor într-un mediu nou sau a celor necunoscute într-un con-
text mai vast sau multidisciplinar privind domeniul cercetării;
1 Shared ‘Dublin’ descriptors for the Bachelor’s, Master’s and Docto-
ral awards [online] [citat 9 februarie 2009]. Disponibil pe Internet: <http://
www.hochschulkurs.de/qm1_2005_schneider_dublin.pdf>

7
 www.usm.md/jurn

• să aibă capacitatea de a integra cunoştinţele şi a trata subiectul

complex, de a formula judecăţi în baza informaţiei necomplete sau
limitate, dar care include reflecţii privind responsabilităţile sociale
sau etice, legate de aplicarea cunoştinţelor sau judecăţilor lor;
• să poată comunica asistenţei, constituite din specialişti şi
nespecialişti, clar şi univoc, concluzii şi cunoştinţe, argumentate
prin explicaţii;
• să aibă capacităţi de cercetare care le permit să continue
studierea intr-un mod care poate fi în mare măsură autodirec-
ţionat sau autonom.
Cercetarea ştiinţifică şi elaborarea tezei de master au urmă-
toarele obiective:
1. Demonstrarea cunoştinţelor general teoretice, speciale,
profesionale şi practice obţinute pe parcursul anilor de studii.
2. Cunoaşterea profundă a literaturii de specialitate, presei,
actelor normative, legilor, datelor statistice şi utilizarea lor în ac-
tivitatea ştiinţifică şi practică.
3. Demonstrarea capacităţilor, deprinderilor practice în do-
meniul investigaţiilor ştiinţifice.
4. Demonstrarea aptitudinilor pentru munca de cercetare şti-
inţifică, capacitatea de a generaliza şi a formula concluzii obiective,
ştiinţifice, de a elabora recomandări practice şi teoretice.
Prezentul ghid este structurat astfel:
1. Alegerea temei şi stabilirea coordonatorului ştiinţific;
2. Întocmirea structurii preliminare sau a proiectului lucrării;
3. Documentarea, prelucrarea şi ordonarea datelor şi a in-
formaţiilor;
4. Norme de redactare, tehnoredactare şi de corectură a lucrării;
5. Aparatul ştiinţific al tezei de master;
6. Modele şi tehnici de susţinere a tezelor la nivelul comisiei
de evaluare.

8
 www.usm.md/jurn

1.2. ALEGEREA TEMEI ŞI STABILIREA

COORDONATORULUI ŞTIINŢIFIC
Activitatea de elaborare a tezei de master trebuie să reprezinte
o continuare firească a activităţii universitare şi de pregătire pro-
fesională a studentului. Scopul acestei lucrări este cel al finaliză-
rii studiilor şi atingerii unor standarde de calitate în domeniul de
formare profesională ales. Pe de altă parte, teza de master trebu-
ie să reprezinte şi să facă dovada consistenţei în specialitate şi în
programul de master urmat pe parcursul anilor de studii. Pentru
a răspunde acestor cerinţe, masteranzii trebuie să se preocupe de
alegerea temei. Formularea temei depinde de tipul tezei de master.
La Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării pot fi execu-
tate 2 tipuri de lucrări: teză de cercetare sau proiect profesional.
Teza de cercetare confirmă calificarea de cercetare a masteran-
dului pentru a obţine titlul de Master în Ştiinţe ale Comunicării.
Obiectivul tezei de cercetare este de a demonstra că masterandul
este capabil:
• să analizeze probleme şi să modeleze soluţii la nivel conceptual;
• să înţeleagă şi să aplice metodologia de cercetare ştiinţifică;
• să înţeleagă tendinţele contemporane ştiinţifice de dezvol-
tare a domeniului;
• să realizeze cercetarea în aspect teoretic şi empiric;
• să scrie şi să prezinte raportul privind cercetarea;
• să lucreze individual.
Teza de cercetare va avea un volum de 3,5 coli de autor, ceea
ce constituie 70-75 pagini sau 140.000 de semne (fără calcularea
spaţiilor).
La nivelul unei teze academice se recomandă respectarea
următoarei structuri:
Cuprins
Abrevieri
Lista tabelelor, graficelor şi casetelor
Abstract
Cuvinte-cheie
Introducere

9
 www.usm.md/jurn

Capitolul 1. Titlul capitolului

1.1. Subcapitolul 1
1.2. Subcapitolul 2
1.3. …
Capitolul 2. Titlul capitolului
2.1. Subcapitolul 1
2.2. Subcapitolul 2
2.3. …
Concluzii generale şi recomandări
Bibliografie sau Referinţe bibliografice
Anexe
Declaraţia de onestitate.

Pentru teza de master de cercetare se recomandă o dimensi-

onare optimă a structurii lucrării astfel încât să se evite, pe de o
parte, segmentarea excesivă a materialului elaborat şi realizarea
unor capitole supradimensionale, pe de altă parte. Se recomandă
să fie structurată în două capitole. Primul capitol va constitui 1/3
din textul lucrării şi va fi axat pe studiul problemei din perspec-
tiva literaturii cercetate, se va reflecta propria înţelegere a temei,
se va aborda un fenomen (din domeniul mass-media, comunică-
rii, activităţii editoriale sau biblioteconomiei) dintr-un punct de
vedere nou. Capitolul 2 trebuie să cuprindă aproximativ 2/3 din
textul lucrării şi va fi consacrat analizei empirice a fenomenului
sau problemei cercetate.
Cel de-al doilea tip de teză – proiectul profesional – confirmă
competenţele masterandului:
• de a formula, planifica şi de a executa un proiect profesional
la tema aleasă (de ex.: campanie publicitară, proiectarea unei bi-
blioteci electronice etc.);
• de a identifica subiectele-cheie pentru realizarea cercetării
în domeniul Ştiinţelor Comunicării;
• de a analiza, a sintetiza şi a integra ideile proprii într-o teză;
• de a realiza cercetări cantitative şi/sau calitative care ar veri-
fica ideea studiului;

10
 www.usm.md/jurn

• de a reprezenta o abordare a fenomenului bazată preponde-

rent pe studii de caz relevante în domeniul de cercetare;
• de a întocmi şi a prezenta raportul privind cercetarea;
• de a lucra individual.
Proiectul profesional va avea un volum de aproximativ 3,5
coli de autor, ceea ce constituie 70-75 pagini sau 140.000 de
semne (fără calcularea spaţiilor).
La nivelul unui proiect profesional se recomandă respectarea
următoarei structuri:
Cuprins
Abrevieri
Lista tabelelor, graficelor şi casetelor
Abstract
Cuvinte-cheie
Introducere
Partea 1. Analiza SWOT
Partea 2. Proiectul propriu-zis
Rezultatele preconizate
Durabilitatea proiectului
Bibliografie sau Referinţe bibliografice
Anexe
Declaraţia de onestitate.

Prima parte a lucrării prevede: a) delimitarea spaţiului cercetă-

rii (definirea problemei conform domeniului ales, analiza opiniilor,
incertitudini, disensiuni); b) analiza pieţii; c) analiza SWOT (Stren-
gths – Puncte forte; Weaknesses – Puncte slabe; Opportunities –
Oportunităţi; Threats – Ameninţări) a obiectului de cercetare.
Textul din prima parte a proiectului va constitui 1/3 din lu-
crare. Partea a doua a tezei reprezintă proiectul propriu-zis, care
va conţine 2/3 din text. Structura acestei părţi a tezei va include
elementele proprii unui proiect: descrierea problemei şi argu-
mentarea proiectului; obiectivul principal şi obiective secundare;
probleme legate de realizarea proiectului; implementarea şi ope-
raţionalizarea proiectului, evaluarea proiectului; bugetul.

11
 www.usm.md/jurn

Concomitent cu alegerea temei, se alege şi conducătorul ştiin-

ţific sau coordonatorul tezei de master. Activitatea de cercetare a
masterandului vizează elaborarea unei lucrări sub directa coor-
donare a unui cadru didactic, care are titlul ştiinţifico-didactic de
profesor universitar sau conferenţiar universitar.
Tema concretă a tezei de master se stabileşte de către mas-
teranzi şi conducătorii de teze, fiind aprobată de către catedra
de profil şi Consiliul ştiinţific al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe
ale Comunicări. După aprobare, tematica tezelor de master va fi
plasată pe pagina WEB a Facultăţii.
Este preferabil să existe o compatibilitate între tema aleasă şi
cadrul didactic îndrumător, tema propusă să intre în sfera de ac-
tivităţi didactice şi ştiinţifice a coordonatorului ştiinţific. Între
coordonatorul (conducătorul) ştiinţific şi masterand trebuie să
existe o comunicare cât mai bună, fără obligaţia cadrului didac-
tic de a întocmi baza documentară şi variante pre-finale şi finale
ale lucrării. Efortul principal revine masterandului, iar cadrul
didactic are obligaţia de a veni cu sugestii, corecturi, modificări
în structura tezei sau în maniera de elaborare a discursului şti-
inţific. De asemenea, conducătorul ştiinţific trebuie să-i ofere
masterandului date despre modul sau maniera de susţinere sau
prezentare a tezei.
În conformitate cu cerinţele academice ale Facultăţii de Jurna-
lism şi Ştiinţe ale Comunicării, masterandul va depune o cerere
la catedra de profil (Anexa 1) pentru acceptarea şi înregistrarea
temei. De asemenea, se vor întocmi documente preliminare care
vor fi folosite la susţinerea tezei de master (Anexa 2).
Tema tezei de master este aprobată de către catedra de profil,
Consiliul ştiinţific al Facultăţii şi de către Senatul USM. Maste-
randul poate solicita schimbarea temei tezei doar o singură dată
în perioada studiilor de masterat, dar nu mai târziu decât cu 3
luni până la susţinerea tezei. Schimbarea temei se aprobă de către
catedra de profil, în acelaşi domeniu în cadrul căruia a fost înma-
triculat masterandul şi nu implică modificarea duratei studiilor.

12
 www.usm.md/jurn

1.3. ÎNTOCMIREA STRUCTURII PRELIMINARE

SAU A PROIECTULUI LUCRĂRII
După stabilirea şi acceptarea temei, masterandul trebuie să
elaboreze şi să prezinte coordonatorului ştiinţific structura sau
proiectul lucrării, care trebuie să cuprindă, în mod distinct,
următoarele elemente:
• introducerea;
• propuneri privind structura lucrării sau succesiunea capito-
lelor şi subcapitolelor;
• concluziile ce decurg din activitatea ce va fi desfăşurată;
• referinţe bibliografice cunoscute şi cele ce urmează să fie
consultate în vederea documentării şi elaborării lucrării.
Structura sau proiectul lucrării este, de fapt, cuprinsul prelimi-
nar şi/sau provizoriu al lucrării. Opţiunea pentru acest demers
se face în funcţie de cercetările anterioare, bibliografia orientati-
vă consultată, sugestiile coordonatorului ştiinţific, importanţa şi
actualitatea temei, preocuparea sau preferinţa autorului pentru
anumite segmente din tema tratată etc. Această structură are un
caracter provizoriu şi se poate modifica în funcţie de informaţiile
obţinute, posibilităţile de documentare, schimbările şi noutăţile
din câmpul cercetărilor ştiinţifice obţinute, părerile şi concluziile
autorilor, intervenţiile coordonatorului ştiinţific etc.

1.4. DOCUMENTAREA, PRELUCRAREA

ŞI ORDONAREA DATELOR ŞI A INFORMAŢIILOR
Documentarea pentru partea teoretică şi metodologică a te-
zelor de master se referă la consultarea literaturii de specialitate
cu privire la subiectul abordat în lucrare. De obicei, odată cu de-
finitivarea planului lucrării, se stabileşte şi bibliografia care ur-
mează a fi consultată de masterand. Este etapa cea mai complexă,
dar şi cea mai importantă care asigură substanţialitatea lucrării.
Aceasta conferă, într-o anumită măsură, o asigurare privind fun-
damentarea cercetării întreprinse pe o bază teoretică preexisten-
tă, ce garantează realizarea studiului.

13
 www.usm.md/jurn

Activitatea de documentare nu poate fi exhaustivă datorită vo-

lumului mare de date şi informaţii, precum şi datorită volumului
redus de pagini al tezei de master. În astfel de cazuri, se impune
o documentare selectivă, dar cât se poate de reprezentativă, prin
regăsirea şi consultarea datelor şi informaţiilor cu cea mai mare
relevanţă pentru tema abordată.
Pentru realizarea eficientă a documentării privind partea teo-
retică şi metodologică a tezei de master propunem câteva repere,
care, credem, pot fi utile:
• documentarea teoretico-metodologică se referă atât la bibli-
ografia de specialitate, cât şi la orice alte surse de informare asu-
pra domeniului: radio, televiziune, dezbateri ştiinţifice de orice
natură, reviste de specialitate, cotidiene etc.;
• documentarea teoretico-metodologică trebuie finalizată
prin fişele de lectură, întocmite conform modelului de mai jos:
Fişa nr. Sursa bibliografică
Ideea Pag.
Paragraful

Avantajul de a întocmi fişe de lectură constă în faptul că este

foarte uşor de a grupa fişele fie în funcţie de sursele bibliografice,
fie în funcţie de capitole sau paragrafe. Gruparea după caseta de
identificare verticală este necesară atunci când trebuie elaborată
partea teoretico-metodologică a lucrării, iar gruparea după case-
ta de identificare orizontală este necesară atunci când se elabo-
rează aparatul ştiinţific al lucrării.
Calculatorul poate fi util pentru întocmirea unei baze de date
simple care permite sistematizarea şi regăsirea informaţiilor do-
cumentare într-o formă analitică, ceea ce facilitează elaborarea
tezei de master şi eficientizează utilizarea documentării.

14
 www.usm.md/jurn

Teza de masterat, în cele mai dese cazuri, trebuie să conţină o

aplicaţie practică, care are menirea să demonstreze capacitatea şi
abilitatea masterandului de a valorifica cunoştinţele de natură te-
oretico-metodologică într-un domeniu pragmatic, operaţional.
Documentarea pentru partea aplicativă a tezei se referă la cule-
gerea datelor empirice necesare exemplificării demersului teore-
tic al lucrării. Această documentare se face diferit, în dependenţă
de gradul de abordare a temei. De exemplu, în cazul studierii te-
mei în aspect internaţional sau naţional, documentarea empirică
se va face în baza documentelor, a publicaţiilor care conţin sau
analizează astfel de date. Dacă tema lucrării abordează situaţia
la nivelul unei firme, organizaţii, instituţii, atunci sursele de date
empirice necesare analizei trebuie preluate sau împrumutate de
la sursa respectivă (firmă, organizaţie, instituţie).
După investigarea bibliografiei, primul pas pe care trebuie
să-l facă cercetătorul este selectarea bibliografiei, care se face pe
baza anumitor criterii:
a) familiarizarea cercetătorului cu subiectul studiului;
b) delimitarea domeniului tematic;
c) determinarea genurilor de documente necesare (manus-
crise, cărţi, periodice, brevete, standarde etc.);
d) perioada de timp rezervată cercetării;
e) limba în care sunt scrise documentele;
f) importanţa mijloacelor de informare pentru cercetător.
Există încă un aspect care nu trebuie neglijat. În vederea se-
lectării bibliografiei pentru teză masterandul poate şi trebuie să
apeleze la serviciile bibliotecii.

1.5. NORME DE REDACTARE, TEHNOREDACTARE

ŞI DE CORECTURĂ A LUCRĂRII
Redactarea tezei de master trebuie realizată astfel, încât să re-
flecte caracterul ştiinţific al acesteia. În lucrarea „Metodologia
elaborării unei lucrări ştiinţifice” Septimiu Chelcea, descriind

15
 www.usm.md/jurn

cerinţele redactării unei lucrări ştiinţifice, a prezentat o schemă-

standard privind organizarea materialului în lucrare2:
• o introducere, în care se prezintă stadiul de cunoaştere a
problemei investigate;
• trecerea în revistă a literaturii de specialitate cu referire la
tema cercetată;
• descrierea design-ului şi a modului de desfăşurare a investi-
gaţiei, incluzând toate informaţiile utile pentru verificarea rezul-
tatelor printr-o nouă cercetare;
• prezentarea datelor, a metodelor care au condus la rezulta-
tele studiului;
• o discuţie asupra datelor relevante în cercetare, interpretarea
teoretică a rezultatelor.
În continuare oferim unele precizări privind elementele tezei
de master.
În Introducere este prezentată tema şi descrisă pe scurt stra-
tegia de investigare a ei. Ea trebuie să prezinte o imagine suc-
cintă a studiului actual în sfera tematicii abordate. Introducerea
va conţine informaţii privind actualitatea şi importanţa temei,
motivaţia şi metodologia cercetării, demersul ştiinţific al maste-
randului, precum şi rezultatele obţinute.
O bună introducere trebuie să răspundă următoarelor întrebări:
• Care este problema studiată?
• Care sunt ipotezele referitoare la această problemă?
• Ce implicaţii teoretice are studiul realizat?
• Care sunt enunţurile testate şi cum au fost formulate
concluziile?
Concluziile trebuie să fie clare, concise şi coerente. De aseme-
nea, ele trebuie să prezinte un anumit grad de noutate. În cazul
tezei de master concluziile trebuie să aibă un volum de cinci-
şapte pagini.
2 Celcea, Septimiu. Metodologia elaborării unei lucrări ştiinţifice
[online]. Bucureşti: Comunicare.ro, 2003, p. 70. [citat 9 februarie 2009].
Disponibil pe Internet: <http://amarhan.edublogs.org/files/2006/10/Chel-
cea_TehniciDeCercetareSiRedactareInStiinteleSociale.pdf>

16
 www.usm.md/jurn

Bibliografia exprimă măsura documentării care trebuie să fie

solidă, reală, autentică şi relevantă (SPAR), regăsită la nivelul refe-
rinţelor bibliografice. Pentru utilizarea şi identificarea bibliografiei
sau a referinţelor bibliografice se recomandă următoarele:
• utilizarea unor surse de documentare reale şi autentice;
• ponderea semnificativă în cadrul referinţelor bibliografice
trebuie să revină articolelor ştiinţifice, publicate în literatura de
specialitate;
• referinţele bibliografice de la finalul lucrării trebuie să se re-
găsească integral în textul tezei de master;
• nu se admite reflectarea în bibliografie a unor referinţe a
căror utilizare nu poate fi identificată în textul lucrării;
• pentru asigurarea unui nivel ştiinţific semnificativ se reco-
mandă ca ponderea diferitelor tipuri de surse utilizare să fie re-
partizată astfel:
• minim 50% articole publicate în reviste naţionale şi/sau
internaţionale;
• maxim 30% cărţi de specialitate publicate în limba româ-
nă şi în alte limbi (editate în ţară şi peste hotare);
• maxim 10% teze ale conferinţelor ştiinţifice naţionale şi
internaţionale;
• maxim 5% materiale nonpublicate (teze de doctorat, ma-
teriale distribuite în cadrul workshop-urilor, etc.);
• maxim 5% materiale preluate din Internet.
Anexele se ataşează la lucrare în cazurile în care se conside-
ră oportun, precum şi pentru a sprijini demersul ştiinţific între-
prins. Se recomandă ca ponderea anexelor raportată la numărul
total de pagini al lucrării să fie maxim 20%. De asemenea, grafi-
cele, tabelele şi imaginile nu trebuie să substituie textul tezei, ci
trebuie să fie doar o completare a acestuia.
Abstractul (rezumatul), ca şi titlul, oferă informaţii despre
studiu şi serveşte la indexarea lucrării, precum şi la arhivarea

17
 www.usm.md/jurn

datelor. Un bun rezumat trebuie să fie exact, redactat cu atenţie

deosebită, să reflecte corect conţinutul studiului, să nu includă
informaţii care nu se regăsesc în text. Deşi concis, rezumatul tre-
buie să fie suficient de cuprinzător, conţinând tezele, rezultatele,
concluziile şi implicaţiile cele mai relevante ale lucrării de mas-
ter. Abstractul se scrie cu claritate, la diateza activă, folosin-
du-se verbele la timpul prezent (verbele la timpul trecut se vor
utiliza numai la descrierea modului de manipulare a variabile-
lor). Abstractul trebuie să se distingă prin coerenţă şi lizibili-
tate. Pentru tezele de master se recomandă un rezumat mai cu-
prinzător (aproximativ două pagini, circa 500 de cuvinte) care să
includă: a) problematica studiului; b) obiectivele sau ipotezele; c)
metodologia; d) rezultatele; e) principalele concluzii ale studiului.
Pentru toate tezele de master se va alcătui un abstract în limba ro-
mână care va fi tradus în limba engleză sau franceză. Tezele scrise
în limba rusă vor conţine un abstract şi în această limbă.
Cuvinte-cheie sunt cuvinte sau grupuri de cuvinte care au un
anumit sens şi pot fi folosite pentru identificarea celor mai rele-
vante ideii sau subiecte din textul tezei de master. Se recomandă
ca lista cuvintelor-cheie să conţină aproximativ 5-6 descriptori
(cuvinte-cheie). Cuvintele-cheie se selectează în dependenţă de
frecvenţa utilizării acestora în textul lucrării.
Declaraţia de onestitate se va regăsi la finele lucrării şi va fi
alcătuită conform modelului din Anexa 3.
Plagiatul sau însuşirea de către un autor a rezultatelor muncii
altui autor (indiferent dacă este vorba de reproducerea exactă a
unui text sau de reformularea unei idei cu adevărat originale),
fără ca acestea din urmă să fie menţionate ca sursă a textului sau
a ideii respective, constituie o fraudă intelectuală.
Plagiatul poate fi voluntar (numit şi plagiat propriu-zis) sau
involuntar (atunci când se foloseşte greşit sistemul de citare sau
nu se indică sursa unui material).

18
 www.usm.md/jurn

Constituie cazuri de plagiat3:

• preluarea unui text al unui alt autor, indiferent de suportul
utilizat pentru publicare (carte, revistă, pagini Web etc.), fără uti-
lizarea ghilimelelor şi a trimiterilor bibliografice;
• compilaţia de fragmente din mai multe surse, fără trimiteri
bibliografice clare la textele sursă;
• prezentarea unui citat dintr-un text al altui autor ca para-
frază (repovestirea ideii sau a argumentului unui autor), fără
utilizarea semnelor convenţionale de citare (ghilimele şi trimi-
terile bibliografice);
• preluarea unui text fără referinţe clare, cu modificarea
topicii, a unor expresii din cuprinsul său şi/sau inversarea
unor paragrafe, capitole etc.;
• utilizarea excesivă a altor surse, în detrimentul propriului aport.

Pentru a evita plagiatul involuntar ar trebui:

• să luăm între ghilimele orice text care aparţine altora;
• să menţionăm numele autorului, titlul lucrării, locul de apa-
riţie, editura, anul, pagina;
• să fim atenţi la distincţia dintre cunoştinţele comune, care
au intrat în patrimoniul ştiinţei, şi informaţiile din sfera dreptu-
lui de proprietate intelectuală;
• să reproducem cu propriile cuvintele ideile centrale ale unui
text, menţionând corect autorul şi opera care ne-au inspirat;
• să prescurtăm textul original, exprimând într-o manieră
proprie ideile de bază din opera citată;
• să învăţăm a lua „notiţe inteligente“, fără a copia propoziţii şi
fraze din prelegerile profesorilor;
• să ne obişnuim a lucra cu fişe de lectură, în care să sinteti-
zăm ideile autorilor, nu doar să le reproducem textual.

3 Metodologie pentru alcătuirea lucrărilor ştiinţifice elaborate în ca-

drul Departamentului-Catedra UNESCO pentru schimburi interculturale şi
interreligioase, Universitatea din Bucureşti [online] [citat 9 februarie 2009].
Disponibil pe Internet: <www.interculturel.org/metodologie2008.pdf>

19
 www.usm.md/jurn

Tehnici de redactare a lucrării

Redactarea tezei de master trebuie făcută astfel încât să
reflecte caracterul ştiinţific al acesteia. În acest sens se reco-
mandă respectarea următoarelor reguli de redactare:
Formatul paginii:
• Format pagină: A4 (21,0 x 29,7 cm)
• Margini: sus (top) 2,5 cm, jos (bottom) 2,5 cm, stânga (left)
3,5 cm, dreapta (right) 1,5 cm.
• Font: Times New Roman, mărimea corpului de literă va fi de
12 puncte (size). Textul va fi imprimat la un rând şi jumătate (1.5
lines); notele de subsol vor fi culese la un singur rând (single), cu
corp de literă 10, caractere de rând. Nu se acceptă ca un text să
fie editat cu efecte vizibile (de natură grafică).
• Pentru întregul text cuprins în lucrare se va utiliza acelaşi tip
de bullets pentru a puncta sau enumera diverse elemente.
Aşezarea în pagină a tuturor elementelor unei lucrări
Pagina de titlu. Modelul pe care îl recomandăm se regăseşte
în Anexa 4.
Cuprinsul. Va apărea la începutul lucrării, după pagina de
titlu. Se va utiliza regula organizării pe niveluri (capitole, sub-
capitole), întâlnită în interiorul lucrării; numărul corespunză-
tor paginii se va trece după titlul unităţilor de text.
Lista tabelelor şi a figurilor din text şi din anexe este insera-
tă după Cuprins. Se specifică numărul tabelului sau al figurii
(în cifre arabe), titlul acestuia şi numărul paginii la care se
află fiecare tabel, întrebuinţindu-se acelaşi caracter de lite-
ră, de aceeaşi mărime ca şi întregul text (Times New Roman,
corp 12).
Organizarea conţinutului propriu-zis al lucrării
1. TITLUL CAPITOLULUI
(16pt, bold, capitals, center/left)
1.1. TITLUL SUBCAPITOLULUI
(14pt, bold, capitals, center/left)
(12pt)
(12pt)

20
 www.usm.md/jurn

Fiecare subcapitol trebuie să aibă o structură clară, delimi-

tată prin subcapitole distincte. Textul unui capitol, subcapi-
tol trebuie împărţit în alineate. Separând ideile dintr-un text,
alineatele nu încep de la marginea stângă a rândului, ci după
un spaţiu liber de 5 semne. Ar fi indicat ca pe o pagină să apa-
ră maximum patru, cinci alineate, fără spaţii libere (rânduri
goale) între ele.
Titlurile capitolelor trebuie să fie numerotate continuu, iar
capitolele vor fi numerotate în funcţie de numărul capitolului.
Nu se recomandă utilizarea mai mult de 3 cifre pentru nume-
rotarea subcapitolelor (de exemplu, 1.2.3).
Numerotarea paginilor va fi continuă, începând cu numărul 1,
pe pagina unde se află Cuprinsul. Numărul paginii va fi plasat în
câmpul din dreapta, în partea de jos a paginii.
Notele de subsol pot fi folosite pentru anumite precizări de natură
conceptuală sau faptică şi/sau pentru citări bibliografice4.
Figurile (graficele, diagramele, desenele) şi tabelele din text vor
fi centrate la nivelul paginii. Desenele, graficele şi diagramele se
notează cu lexemul „Figura”. Numerotarea figurilor şi a tabelelor
este separată. Ea se face succesiv cu cifre arabe în limita capi-
tolului şi a subcapitolului (de exemplu: Figura 2.1.3). Numărul
figurilor şi al tabelelor constă din numărul capitolului, numărul
subcapitolului şi numărul de ordine al figurii sau al tabelului nu-
merotate precum este precizat mai jos.
Tabelul 1.2.4. Numele tabelului (14pt, bold)

(Sursa. Referinţa bibliografică sau numele autorului tezei)(12pt)

4 O citare este o formă scurtă a referinţei inserată în text între paran-
teze rotunde sau adăugată textului, ca notă de subsol, la sfârşitul capitolu-
lui sau la întregul text. Citarea permite identificarea publicaţiei din care s-a
extras citatul sau ideea comentată etc. şi identificarea localizării în cadrul
publicaţiei sursă.

21
 www.usm.md/jurn

Este preferabil ca figurile şi tabelele să fie plasate imediat după

ce au fost menţionate în text. În cazul în care la ele se fac referinţe
repetate, se aplică modalitatea: „vezi” (de exemplu: vezi figura
1.2.3). Tabelele trebuie încadrate pe o pagină. Tabelele mari se
plasează în anexe. În cazul în care apare necesitatea de a trece o
parte din tabel pe altă pagină, atunci cuvântul „Tabel”, numărul
şi titlul lui se indică numai o dată, la începutul acestuia, iar pe
următoarele pagini se scrie „Continuarea tabelului …” (cu indi-
carea numărului respectiv).
CONCLUZII (14pt, bold, capitals, center/left)
(12 pt)
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE sau BIBLIOGRAFIE (14pt,
bold, capitals, center/left) trebuie să conţină doar sursele biblio-
grafice citate în text, iar ordonarea lucrărilor se face alfabetic.
(12 pt)
ANEXELE (14pt, bold, capitals, right) constituie o parte com-
ponentă a tezei de master. În anexe pot fi incluse materiale care
servesc pentru îmbogăţirea conţinutului de bază al tezei prin ta-
bele, desene, ilustraţii, scheme etc. Fiecare anexă trebuie înce-
pută din pagină nouă cu indicaţia în colţul de sus din dreapta.
Dacă teza conţine mai multe anexe, ele se numerotează succesiv
cu cifre arabe (de exemplu: Anexa 1).

1.6. APARATUL ŞTIINŢIFIC AL TEZEI

Prin aparatul ştiinţific al lucrării de master se înţelege ansam-

blul notelor explicative (care nu sunt parte integrantă a textului
lucrării), precum şi trimiterile bibliografice la ideile altor autori,
comentariile, citatele etc. Menirea aparatului ştiinţific al lucrării
constă în următoarele:
• indică sfera de referinţe bibliografice pe care se bazează lu-
crarea elaborată şi care demonstrează nivelul ştiinţific al tezei;
• constituie o dovadă a probităţii ştiinţifice a masterandului;

22
 www.usm.md/jurn

• reprezintă indicaţii utile pentru cei care doresc să continue

sau să analizeze mai profund cercetarea efectuată în lucrare, ofe-
rindu-le astfel informaţii privind sursele primare.
Realizarea aparatului ştiinţific al lucrării este imposibilă fără
întocmirea fişelor de lectură descrise mai sus. În cazul în care
se face gruparea fişelor de lectură după casetele indicate pe ori-
zontală, dispare necesitatea de a selecta şi de a ordona din nou
sursele.
Într-o teză se citează texte ale altor autori. Aceste citate sunt
de două tipuri:
a) se citează un text asupra căruia ne oprim din punct de ve-
dere interpretativ;
b) se citează un text în susţinerea propriei interpretări.
Cunoscutul profesor italian Umberto Eco a propus zece reguli
pentru citare5:
Regula 1
Fragmentele obiect de analiză interpretativă sunt citate cu o
amploare rezonabilă.
Regula 2
Textele din lectura critică sunt citate numai când ideile core-
lează, confirmă o afirmaţie a noastră.
Regula 3
Citatul presupune să fie împărtăşită ideea autorului citat; frag-
mentul să nu fie precedat sau urmat de expresii critice.
Regula 4
Pentru orice citat trebuie indicate limpede autorul şi sursa ti-
părită sau manuscrisă.
Regula 5
De preferinţă, trimiterile la surse primare trebuie făcute la
ediţia critică sau la ediţia adiacentă.
Regula 6
Atunci când se studiază un autor străin, citatele trebuie să fie
în limba originală. În anumite cazuri, poate fi util ca citatul să fie
urmat de traducere în paranteză sau într-o notă.
5 Eco, Umberto. Cum se face o teză de licenţă. Discipline umanistice.
Iaşi: Polirom, 2006, p. 168-177.

23
 www.usm.md/jurn

Regula 7
Trimiterea la autor şi la operă trebuie să fie clară.
Regula 8
Atunci când un citat nu depăşeşte două-trei rânduri, se poate
insera în corpul unui paragraf între ghilimele. Atunci, însă, când
citatul este mai lung, este mai bine de a-l pune cu un spaţiu mai
înăuntrul paginii (dacă textul începe cu cinci spaţii de la mar-
gini, atunci citatul poate fi pus la opt-nouă spaţii). În acest caz,
nu sunt necesare ghilimelele.
Regula 9
Citatele trebuie să fie exacte. În primul rând, cuvintele trebuie
transcrise aşa cum sunt în text, în al doilea rând, nu trebuie eli-
minate părţi ale textului fără a marca acest lucru.
Regula 10
A cita este ca şi cum ai depune mărturie într-un proces. Tre-
buie să fiţi totdeauna în măsură să demonstraţi că sunteţi credi-
bili, de aceea referinţa trebuie să fie exactă (nu se citează fără a
indica denumirea documentului şi pagina) ca să poată fi contro-
lată de oricine.
Modalitatea în care poate fi prezentat efectiv aparatul ştiinţific
al tezei este divers:
a) pot fi utilizate note de subsol. Trimiterea la nota de subsol
se face în text.
„O cunoştinţă poate fi consistenţă (contradictorie) cu întregul
sistem de cunoştinţe pe care îl posedă cineva, dar poate fi consis-
tentă cu o parte din sistemul respectiv de cunoştinţe , asigurându-
se astfel coerenţa într-un cadru mai restrâns”6.
Când se face trimitere pentru prima dată la documentul citat,
se face descrierea bibliografică completă a sursei, în conformitate
cu regulile descrierii bibliografice care vor fi expuse în continua-
re. Dacă citatul imediat următor din pagina tezei este din aceeaşi
6 Dima, Teodor. Explicaţie şi înţelegere. Bucureşti: Edit. Şt. şi Enci-
clopedică, 1980, p. 83.

24
 www.usm.md/jurn

sursă, poate fi acelaşi număr al paginii ca în trimiterea anterioară

şi atunci la numărul de ordine al notei din subsol se va scrie „Ibi-
dem” sau „Tot acolo”. Însă dacă este o altă pagină, se va menţiona
şi numărul acesteia: Ibidem, p. 203.
Când autorul se repetă, iar opera este diferită, se pune Idem
pentru a evita repetarea numelui autorului, urmând a se scrie
doar titlul lucrării respective.
b) în text pot fi inserate numărul de ordine al sursei bibliogra-
fice (număr care corespunde documentului din bibliografia de la
sfârşitul lucrării) şi pagina la care se află referinţa respectivă în
sursa bibliografică menţionată, după modelul următor:
„Între emiţător şi receptor trebuie să existe consensul tacit de
a întrebuinţa fiecare mijloacele de exprimare pe care le-ar folosi
şi celălalt în situaţii asemănătoare, se cere ca ascultătorul să fie
pregătit să completeze din materialul său propriu de limbă ceea
ce vorbitorul n-a izbutit să exprime desăvârşit. Între vorbitor şi
ascultător trebuie stabilită o legătură sufletească, o concordanţă,
un paralelism conceptual şi afectiv” (47; 84-85).
Sau „Textul este supus anumitor proceduri de prelucrare şi se-
lecţie înainte ca el să fie gata de prezentare. Pentru ca un text să
poată ridica pretenţii la răbdarea şi punerea de judecată a ascul-
tătorilor, el trebuie să îndeplinească anumite criterii de relevanţă:
trebuie să fie demn de a fi povestit” (27, p. 199).
Aparatul ştiinţific al lucrării nu trebuie să constituie un obiec-
tiv în sine, ci doar un instrument de elaborare a lucrării de mas-
ter cu probitate ştiinţifică şi acurateţe metodologică.
Referinţele bibliografice
Regulile de prezentare a referinţelor bibliografice sunt alcătuite
în conformitate cu standardele naţionale: SM SR ISO 690:2005
Referinţe bibliografice. Conţinut, formă şi structură şi SM SR ISO
690-2:2005 Referinţe bibliografice. Partea 2: Documente electronice
complete sau părţi de documente.

25
 www.usm.md/jurn

Vă prezentăm regulile principale pentru perfectarea referin-

ţelor bibliografice.
1. Principala sursă a informaţiei conţinute în referinţa bibli-
ografică este documentul. Prima sursă de informare în cadrul
documentului este pagina de titlu sau echivalentul ei (de exem-
plu, eticheta de pe o înregistrare audio, imaginea titlului unui
microformat etc.). Când documentul nu are pagină de titlu sau
un echivalent al acesteia, o altă sursă, cum ar fi coperta, caseta,
antetul unei microfişe etc. poate furniza informaţia necesară;
2. Informaţia cuprinsă în referinţa bibliografică trebuie să fie
aşa cum apare în sursa de informare. Limba descrierii este de
regulă limba publicaţiei (originalului);
3. Informaţia obţinută de la sursa de informare poate fi trans-
literată. În acest caz se foloseşte standardul SM SR ISO 9 Infor-
mare şi documentare. Transliterarea caracterelor chirilice în carac-
tere latine. Limbi slave şi neslave.
4. În referinţe bibliografice pot fi folosite abrevieri:
• prenumele care face parte dintr-un nume inclus în referinţă
poate fi redus la iniţială, cu condiţia ca aceasta să nu producă
confuzie cu privire la identificarea persoanei (de exemplu: Duca,
Gheorghe poate fi prezentat Duca, Gh.);
• titlurile publicaţiilor seriale pot fi abreviate conform SM SR
ISO 4:1997 Informare ş documentare. Regulile de prescurtare a cu-
vintelor în titluri şi a titlurilor publicaţiilor periodice, cu condiţia ca
aceasta să nu producă ambiguitate (de exemplu: Lit. şi arta);
• celelalte cuvinte şi termeni tipici utilizaţi în referinţele bi-
bliografice pot fi abreviaţi conform SM SR ISO 832 Informare
ş documentare. Descriere şi referinţe bibliografice. Reguli pentru
abrevierea termenilor bibliografici.
5. Majusculele trebuie folosite în referinţele bibliografice în
conformitate cu normele limbii literare sau ale scrierii în care
este dată informaţia.

26
 www.usm.md/jurn

6. Descrierea bibliografică a documentelor prevede folosirea

unui sistem coerent de punctuaţie. Fiecare element al referinţei
bibliografice trebuie clar separat de elementul următor printr-un
semn de punctuaţie (punct, virgulă, punct şi virgulă).
7. Autorul publicaţiei se prezintă în referinţele bibliografice
începând cu numele, urmat de prenume şi (sau fără patronimic).
Numele autorului se desparte de prenume prin virgulă (de exem-
plu: Stoica, Ion).
8. În referinţa bibliografică se menţionează unul, doi sau trei
autori ai unei lucrări. Succesiunea autorilor este cea indicată pe
foaia de titlu a lucrării. Numele autorilor este divizat prin punct-
virgulă (;).
9. Pentru publicaţiile care au mai mult de trei autori ca res-
ponsabilitate principală se menţionează primul, primii doi sau
primii trei autori. Celelalte nume pot fi omise. În locul numelor
omise se adaugă abrevierile „ş.a.”.
10. Elementele principale ale referinţei bibliografice sunt evi-
denţiate special. În teza de master elementele de bază ale refe-
rinţelor bibliografice vor fi evidenţiate în felul următor: numele
autorului – prin majuscule, titlul documentului şi titlul docu-
mentului gazdă – prin cursiv (de exemplu: COJOCARU, Vadim;
Magazin bibliologic).
Elementele care se includ în referinţa bibliografică pentru
documente tipărite:
• responsabilitatea principală (persoane şi colectivităţi);
• titlu;
• ediţie;
• date referitoare la publicare;
• caracterizarea cantitativă;
• denumirea publicaţiei din care face parte un document
(serial, culegere);
• desemnarea fasciculelor, numerelor de publicaţii seriale.

27
 www.usm.md/jurn

Elementele care se includ în referinţa bibliografică pentru

documente electronice:
• responsabilitatea principală (persoane şi colectivităţi);
• titlu;
• tip de suport;
• ediţie, loc de publicare, editor;
• data de publicare;
• data citării;
• localizare;
• disponibilitatea de acces.

Exemple de descriere bibliografică a documentelor

Carte cu un autor
PALII, A. Cultura comunicării. Ch.: Epigraf, 1999. 176 p.
АТАМАНЧУК, Г.В. Сущность государственной службы:
история, теория, закон, практика. Москва: РАГС, 2003. 268 с.
Carte cu doi autori
PETRENCU, Anatol; CHIPER, Ioan. Istoria universală. Epoca
contemporană. Ch.: Prut Internaţional, 2002. 172 p.
ЕРШОВ, А.Д.; КОПАНЕВА, П.С. Информационное
управление в таможенной системе. СПб.: Знание, 2002. 232 с.
Carte cu trei autori
DOHOTARU, Vladislav; TENTIUC, Veaceslav; FRUNZE,
Oleg. Elaborarea tezelor de licenţă şi proiectelor tehnice. Ch.:
Evrica, 2004. 40 p.
ЖУРАВЛЕВ, П.В.; КУЛАПОВ, М.Н.; СУХАРЕВ, С.А.
Мировой опыт в управлении персоналом: обзор зарубежных
источников. М.: Рос. экон. Акад., 1998. 232 с.
Carte cu patru autori şi mai mulţi
ROŞCOVAN, Dumitru ş.a. Ecologia şi protecţia mediului:
Prelegeri. Ch.: CEP USM, 2004. 315 p.
СКРИПНИК, К.Д. и др. Управленческая деятельность:
структура, функции, навыки персонала. М.: Приор, 1999. 189 с.

28
 www.usm.md/jurn

Cărţi ce se descriu la titlu (fără autor)

Comunicarea publică: concepte şi interpretări. Ch.: CE USM,
2003. 188 p.
Идентификация использования библиографических
ресурсов. Ленинград: ЛГИК, 1989. 167 с.
Materialele simpozioanelor, conferinţelor
Reformele economice în Republica Moldova şi România: reali-
zări, tendinţe, probleme: simpoz. şt., Chişinău, 24-25 septembrie
1998. Ch., 1998, vol. II. 272 p.
Библиотеки и информационные ресурсы в современном
мире науки, культуры, образования и бизнеса: межд. конф.,
Судак, 9-17 июня 2007. Судак, 2007. 159 с.
Autoreferat, teză (disertaţie)
SPĂTARU, Tatiana. Formarea responsabilităţii ecologice în con-
textul dezvoltării durabile a societăţii (în baza investigaţiilor soci-
ologice din Republica Moldova): teză de dr. habilitat în sociologie.
Ch., 2005. 343 p.
POSTOLACHI, Valentina. Managementul performanţelor
prioritare în sistemul cercetare-dezvoltare al Republicii Moldova:
autoref. tezei ... dr. în şt. economice. Ch., 2004. 26 p.
Contribuţii din publicaţii oficiale
Legea Republicii Moldova cu privire la activitatea editorială:
nr. 939-XIV din 20.04.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2000, nr. 70-72/511, 22 iunie.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind Strategia
Naţională de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova
Electronică”: nr.255 din 9 mart. 2005. În: Monitorul Oficial al Re-
publicii Moldova. 2005, nr. 46-50, p. 41-88.
Contribuţii din reviste
PORUMBEANU, Octavia-Luciana. Utilizatorii în epoca con-
temporană. În: Magazin bibliologic. 2006, nr. 1, p. 42-57.
БАКУТ, П.А. Информационные ресурсы – вопросы теории
и практики. În: Информационные ресурсы России. 1999, nr. 3,
p. 10-15.

29
 www.usm.md/jurn

КУЗНЕЦОВ, Н.; МУСХЕЛИШВИЛИ, Н.; ШРЕЙДЕР, Ю.

Информационное взаимодействие как объект научного
исследования. В: Вопросы философии. 1999, №1, c. 77. 45.
Contribuţii din lucrări ştiinţifice
MORARU, Victor. Valenţele mediatice ale perioadei de tranzi-
ţie. În: Anale Ştiinţifice ale Univ. de Stat din Moldova. Seria Ştiinţe
socio-umane. Chişinău, 1999, vol. 1, p. 317-320.
Contribuţii din materialele simpozioanelor, conferinţelor
DOROGAN, Valentin. Activitatea editorială în Republica
Moldova. În: Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM pe anii 1998-
1999: tezele conf. corpului didactico-şt., 27 sept.-2 oct., 2000.
Ch., 2000, p. 233-234.
Exemple de referinţe bibliografice la documente electronice
Legea Bugetului de Stat al Republicii Moldova pe anul 2009.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova [online]. 2008, nr.
223-225 din 16.12.2008, art. 824 [citat 2009-01-29]. Disponibil
pe Internet: <http://lex.justice.md/UserFiles/File/2008/mo223-
225md/244a1.doc>
PORUMBEANU, Octavia-Luciana. Utilizatorii şi intermedia-
rii de informaţii şi documente în epoca contemporană [online].
Bucureşti (Ro), 2003 [citat 29 ianuarie 2009]. Disponibil pe In-
ternet: <http://www.unibook.ro/ebooks/filologie/utilizatorii>
TÎRZIMAN, Elena. Cultura informaţională. În: Studii de Bi-
blioteconomie şi Ştiinţa Informării [online]. 2000-2001, nr. 4-5
[citat 9 februarie 2009], p. 13-21. Disponibil pe Internet: <http://
www.lisr.ro/4-5-tirziman.pdf>

1.7. MODELE ŞI TEHNICI DE SUSŢINERE

A TEZEI LA NIVELUL COMISIEI DE EVALUARE

Teza de master este supusă analizei şi dezbaterii la nivelul

comisiei de evaluare.
Pentru admiterea lucrării în vederea susţinerii în faţa comi-
siei de evaluare, masterandul trebuie să treacă o procedură de

30
 www.usm.md/jurn

presusţinere. La Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comuni-

cării a USM perioada de presusţinere a tezelor de master se desfă-
şoară în ultima săptămână a lunii octombrie (pentru masteranzii
programului de 90 credite) şi în ultima săptămână a lunii aprilie
(pentru masteranzii programului de 120 credite). Coordonato-
rul ştiinţific îşi rezervă dreptul de a nu accepta pentru susţinere
preventivă o lucrare care nu respectă regulile şi normele în vi-
goare, cerinţele catedrelor şi exigenţele conducătorului ştiinţific.
Teza de master care nu corespunde exigenţelor stabilite nu este
admisă pentru susţinere.
Masterandul admis pentru susţinerea tezei în faţa comisiei de
evaluare trebuie să respecte următoarele reguli:
• în vederea depunerii tezei la secretarul comisiei de exami-
nare, pentru a putea fi susţinută în faţa comisiei, trebuie să existe
acordul conducătorului ştiinţific;
• lucrarea se depune la catedra de profil în termenul anunţat
de către decanatul Facultăţii, dar nu mai târziu decât cu 2 săptă-
mâni până la începutul procesului de evaluare de către comisie;
• masterandul care nu se încadrează în termenul indicat nu
este admis pentru susţinerea tezei;
• masterandul va depune la catedra de profil un exemplar de
lucrare, în format tipărit şi electronic (pe CD), iar un alt exemplar
(în ambele formate) îl va înmâna conducătorului ştiinţific.
Orarul susţinerii publice a tezelor de master se stabileşte de
către decanatul Facultăţii şi se aprobă de rectorul USM. Absol-
venţii programelor de master de 90 de credite vor susţine teze-
le de master în luna decembrie, iar absolvenţii programelor de
master de 120 de credite vor susţine tezele de master în luna iu-
nie. Comisiile de evaluare a tezelor de master sunt constituite din
cel puţin trei membri, inclusiv reprezentanţi ai angajatorilor.
La susţinerea tezei în faţa comisiei de evaluare se va respecta
următoarea procedură:
• susţinerea tezei de master constă dintr-o expunere orală de
către autor a rezultatelor cercetării efectuate;

31
 www.usm.md/jurn

• timpul alocat pentru expunere este de maxim 15 minute;

• prezentarea lucrării va fi susţinută de o prezentare grafică în
Power Point. În vederea respectării timpului alocat, se recoman-
dă utilizarea unui număr de maxim 15 slide-uri;
• în unele cazuri masterandul poate prezenta un material au-
diovizual, care vine în susţinerea tezei de master;
• după prezentarea tezei masterandul notează întrebările ve-
nite din partea membrilor comisiei;
• timpul alocat pentru răspunsurile la întrebări este de maxim
15 minute;
• după răspunsurile acordate de masterand comisia are abili-
tatea de a face discuţii, aprecieri, precum şi o analiză critică con-
structivă pe marginea lucrării prezentate;
• pentru stabilirea notei se va ţine cont de următoarele criterii
de evaluare:
• pertinenţa conţinutului ştiinţific al lucrării;
• modul de structurare a lucrării;
• capacitatea de sinteză şi gradul de coerenţă dovedit de către
masterand;
• valoarea rezultatelor obţinute în procesul cercetării;
• relevanţa referinţelor bibliografice studiate;
• capacitatea de a prezenta în faţa membrilor comisiei lucrarea
elaborată;
• capacitatea de a răspunde corect şi coerent la întrebările
adresate de membrii comisiei de evaluare;
• respectarea prevederilor prezentului ghid şi a cerinţelor
formulate de catedră şi conducătorul ştiinţific.

32
 www.usm.md/jurn

II. PRACTICA DE SPECIALITATE

2.1. PRELIMINARII

O componentă esenţială a pregătirii universitare este antre-

narea studenţilor de la Ciclul II (masterat) în aplicarea practică a
cunoştinţelor profesionale. Obiectivul fundamental al acestei ac-
tivităţi este ca, prin implicarea directă a masteranzilor în activi-
tatea efectivă, aceştia să capete deprinderile şi abilităţile necesare
în practicarea profesiei.
Practica masteranzilor reprezintă aplicarea cunoştinţelor te-
oretice acumulate în cadrul unor organizaţii/instituţii de profil
din Moldova. Pot fi alese locaţii de practică al căror profil de ac-
tivitate (instituţii de cercetare, instituţii mass-media, organizaţii
guvernamentale şi non-guvernamentale, agenţii de presă, agenţii
publicitare, instituţii infodocumentare, instituţii editoriale s.a.)
este compatibil cu domeniile de pregătire oferite de către Facul-
tatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de
Stat din Moldova (în special pentru activităţi de documentare
sau training).
Practica la nivelul studiilor de masterat este obligatorie, de
aceea se notează şi se creditează ca orice altă materie inclusă în
planul de învăţământ, având 5 credite (300 de ore). Practica de
specialitate se desfăşoară timp de 5 săptămâni la anul I (sem. 2)
pentru programul de master de 90 de credite şi la anul II (sem. 3)
pentru programul de master de 120 credite.
Practica de specialitate la nivelul studiilor de master este ne-
mijlocit legată de realizarea părţii aplicative a tezei de master.

33
 www.usm.md/jurn

Obiectivele principale urmărite de stagiul practic se stabilesc în

dependenţă de particularitatea tezei de master – teză de cerceta-
re sau proiect profesional.
Persoanele înscrise la studii superioare de masterat la Faculta-
tea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, fără experienţă practică
în domeniul de formare profesională sau absolvenţi ai ciclului I
de studii superioare la un alt domeniu de formare profesională,
vor realiza un stagiu practic într-una din instituţiile media, de
comunicare, infodocumentară sau editorială în volum de 10 la
sută din numărul total de credite.
Evaluarea finală a masterandului se realizează de către condu-
cătorul practicii din partea catedrei în colaborare cu specialistul,
îndrumătorul de practică din partea bazei de practică.
Practica de specialitate la nivelul studiilor de master este ajus-
tată finalităţilor concrete ale programului de masterat. Stagiul de
practică constă din două obiective. Unul din ele prevede reali-
zarea misiunilor practice în cadrul instituţiilor / organizaţiilor
de profil, iar cel de-al doilea prevede lucrul asupra tezei de mas-
ter (realizarea experimentelor, cercetarea pe teren, acumularea
materialului empiric, documentarea etc.). Atât ponderea acestor
părţi în cadrul programului practicii de specialitate, cât şi conţi-
nutul ei depind de programul de masterat (de cercetare sau pro-
fesional).

2.2. OBIECTIVELE GENERALE ALE PRACTICII

1. Practica de specialitate reprezintă o componentă curricula-

ră semnificativă pentru obţinerea creditelor necesare promovării
studiilor la Ciclul II de masterat;
2. Practica profesională conduce la formarea următoarelor
competenţe:
• aplicarea adecvată a conceptelor specifice ştiinţei (valorifi-
carea lor în identificarea fenomenelor subiective în ansamblul
ambientului profesional);

34
 www.usm.md/jurn

• explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte şi procese şi a

unor manifestări ale dinamicii vieţii profesionale;
• examinarea critică, evaluativă a unor idei, proiecte şi proce-
se profesionale;
• proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor profesionale;
• manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de
profesia respectivă;
• realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin
studiul academic la programul de master respectiv şi în alte
domenii ale cunoaşterii şi practicii umane.

2.3. ADMINISTRAREA PRACTICII

pentru 120 credite

Nr. d/o Stagiile de practică Sem. Săptămâni Ore Perioada Număr de credite
1. Practica de specialitate 3 5 300 Sept. – Oct. 10
Total / Total 5 300 10

pentru 90 credite
Nr. d/o Stagiile de practică Sem. Săptămâni Ore Perioada Număr de credite
2. Practica de specialitate 2 5 300 Aprilie-Mai 10
Total / Total 5 300 10

Responsabilitatea organizării şi desfăşurării practicii maste-

ranzilor revine catedrei de profil şi fiecărui cadru didactic (con-
ducător al tezei de master).
Responsabilii de practică pe programe de studiu coordonea-
ză împreună cu conducătorul ştiinţific al tezei locul de desfă-
şurare a practicii de specialitate, misiunile practice, precum şi
evaluarea practicii.
Practica se desfăşoară în instituţii media, de comunicare,
infodocumentare, editoriale, unităţi economice, unităţi de cer-
cetare care au domeniul principal de activitate relevant pentru

35
 www.usm.md/jurn

programul de master. Practica se poate efectua şi în cadrul la-

boratoarelor din facultate sau din alte facultăţi din reţeaua uni-
versitară acreditată, precum şi în biblioteci.
Masteranzii care sunt angajaţi pot efectua practica la locul
de muncă, dacă sunt asigurate condiţiile pentru acumularea
competenţelor prevăzute.

2.4. DESFĂŞURAREA PRACTICII

Activitatea de practică se desfăşoară pe baza curriculum-ului

stagiului de practică, elaborat de către responsabilul de practică
pentru programul de studiu de la catedra de profil.
Dat fiind faptul că conţinutul practicii de specialitate la nivelul
studiilor de masterat este individualizat, fiecare student primeşte
însărcinări individuale de la conducătorul tezei de master, care
sunt fixate în „Planul individual al practicii de specialitate”
(Anexa 6).
În perioada desfăşurării practicii de specialitate masterandul
trebuie să:
• elaboreze planul tezei de master;
• îndeplinească misiunile prevăzute de planul individual;
• realizeze experimentul, chestionarea, studiul de caz (prevă-
zut pentru realizarea tezei de master);
• să elaboreze o listă de literatură, necesară pentru scrierea
tezei de master;
• să prelucreze sursele documentare;
• să colecteze material factologic la temă.
Coordonarea practicii
Pentru practică este numit un coordonator (conducătorul te-
zei de master) care are următoarele atribuţii:
• să îndrume studenţii spre organizaţii/instituţii de profil;
• să faciliteze accesul acestora în organizaţii/instituţii;
• să ţină permanent legătura cu masteranzii pentru a răspun-
de eventualelor întrebări/probleme care apar pe parcurs;

36
 www.usm.md/jurn

• să evalueze rapoartele de practică ale masteranzilor;

• să verifice autenticitatea acestora.
Coordonatorul îşi rezervă dreptul de a invita masteranzii la
un interviu referitor la stagiul practic.
Masteranzii au următoarele responsabilităţi:
• să-şi ridice adeverinţele şi ghidul de practică;
• să anunţe coordonatorul în cazul în care nu au găsit o organi-
zaţie/instituţie de profil în care să-şi efectueze stagiul de practică;
• să anunţe coordonatorul în cazul în care nu au fost primiţi
în cadrul organizaţiei/instituţiei pe care au ales-o;
• să prezinte raportul de practică în timp util;
• să se prezinte la interviu în cazul în care sunt solicitaţi de
coordonator.
La finalizarea practicii de specialitate masterandul trebuie să
prezinte două tipuri de documente:
Adeverinţa care atestă faptul că masterandul a efectuat prac-
tica de specialitate timp de cinci săptămâni în cadrul instituţiei/
organizaţiei respective (Anexa 7).
Un raport care să cuprindă toate informaţiile colectate în perioa-
da desfăşurării practicii de specialitate. În raport se va prezenta:
• descrierea activităţilor practice efectuate de masterand în
cadrul instituţiei pe parcursul celor cinci săptămâni (această de-
scriere se poate face pe zile sau pe activităţi efectuate);
• descrierea activităţilor asupra tezei de master;
• bibliografia la tema tezei de master.
Cerinţe pentru alcătuirea raportului de practică
1. Descrieţi în detaliu activitatea pe care aţi desfăşurat-o în ca-
drul stagiului practic, specificând sarcinile pe care le-aţi îndepli-
nit, responsabilităţile individuale (dacă au existat), cum aţi reuşit
să vă adaptaţi la noile condiţii, care au fost persoanele cu care aţi
contactat cel mai frecvent.
2. Descrieţi rezultatele activităţii pe care aţi desfăşurat-o.
Arătaţi în ce fel au fost utilizate acestea şi cine au fost principalii
beneficiari.

37
 www.usm.md/jurn

3. In ansamblu cum evaluaţi experienţa dvs. în aceasta orga-

nizaţie? De ce?
• Foarte utilă
• Utilă
• Satisfăcătoare
• Nesatisfăcătoare
4. Aţi recomanda şi altor masteranzi să urmeze practica de
specialitate în instituţia respectivă? Motivaţi răspunsul dvs.
Precizări pentru redactarea raportului de practică:
• Eventualele acte care au servit întocmirii raportului (vor fi
anexate în copie şi nu vor fi incluse în raport).
• Raportul va fi tipărit (Word, Times New Roman 12 la un
rând şi jumătate) şi va cuprinde 2-3 pagini. În raport se va spe-
cifica denumirea exactă a instituţiei unde s-a efectuat practica,
numele şi prenumele masterandului, anul de studii şi perioada
în care s-a efectuat practica.
Raportul va fi semnat, pe prima pagină, de conducătorul in-
stituţiei sau al departamentului în care s-a desfăşurat practica.
De asemenea, masterandul trebuie să prezinte şi adeverinţa de
practică cu acelaşi tip de semnătură.

2.5. EVALUAREA PRACTICII

Evaluarea stagiului practic se va face în baza dosarului

prezentat şi prin susţinere publică în cadrul unei mese rotunde
(seminar).

38
 www.usm.md/jurn

BIBLIOGRAFIE
1. Bondrea, Aurelian; Dinga, Emil Călin. Ghid privind me-
todologia de elaborare şi susţinere a lucrărilor de licenţă în domeniul
economic. Bucureşti: Ed. Fundaţiei România de Mâine, 1997. 230 p.
2. Celcea, Septimiu. Cum să redactăm o lucrare de licenţă,
o teză de doctor, un articol ştiinţific. Bucureşti: Comunicare.ro,
2007. 225 p.
3. Celcea, Septimiu. Metodologia elaborării unei lucrări şti-
inţifice [online]. Bucureşti: Comunicare.ro, 2003. 195 p. [citat 9
februarie 2009]. Disponibil pe Internet: <http://amarhan.edu-
blogs.org/files/2006/10/Chelcea_TehniciDeCercetareSiRedacta-
reInStiinteleSociale.pdf>
4. Eco, Umberto. Cum se face o teză de licenţă. Discipline
umanistice. Iaşi: Polirom, 2006. 264 p.
5. Ferreol, Gilles. Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi
orală. Iaşi: Polirom, 2007. 216 p.
6. Gherasim, Alexandra; Ţurcan, Nelly. Ghid metodolo-
gic pentru elaborarea tezelor de licenţă şi de masterat. Chişinău:
CEP USM, 2005. 67 p.
7. Ghid pentru elaborarea proiectului de diplomă [online].
Craiova: Drobeta Turnu-Severin, 2005 [citat 9 februarie 2009].
Disponibil pe Internet: <www.imst.ro/absolvire/Ghid_Proiect_
Dipl_UIP.pdf>

39
 www.usm.md/jurn

8. Hulban, Horia. Tehnica cercetării ştiinţifice: Pentru Fa-

cultatea de Drept, Facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială şi
pentru Facultatea de Economie. Iaşi: Graphix, 1994. 190 p.
9. Lumpedrean, Ioan; Matiş, Dumitru; Mustaţă,
Răzvan. Ghidul lucrărilor de licenţă şi disertaţie (nivel licenţă şi
masterat). Cluj-Napoca, 2007. 17 p.
10. Metodologie pentru alcătuirea lucrărilor ştiinţifice elaborate
în cadrul Departamentului-Catedra UNESCO pentru schimburi
interculturale şi interreligioase, Universitatea din Bucureşti [onli-
ne] [citat 9 februarie 2009]. Disponibil pe Internet: <www.inter-
culturel.org/metodologie2008.pdf>
11. Rad, Ilie. Cum se scrie un text ştiinţific. Discipline umanisti-
ce. Iaşi: Polirom, 2008. 312 p.
12. Rădulescu, Mihaela. Metodologia cercetării ştiinţifice:
elaborarea lucrărilor de licenţă, masterat, doctorat. Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică, 2006. 184 p.
13. Regulament cu privire la organizarea studiilor superioa-
re de masterat, ciclul II: Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
1455 din 24 decembrie 2007. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova [online]. 2008, nr. 5-7, art. 25 [citat 9 februarie 2009].
Disponibil pe Internet: <http://lex.justice.md/index.php?action
=view&view=doc&lang=1&id=326588>
14. Reguli de alcătuire a referinţelor bibliografice. Ch., 2007. 14 p.
15. SM SR ISO 690: 1996. Documentare. Referinţe bibliografi-
ce. Conţinut, formă şi structură.
16. SM SR ISO 690-2:1997. Informare şi documentare. Refe-
rinţe bibliografice. Partea 2: Documente electronice complete sau
părţi componente.

40
 www.usm.md/jurn

ANEXA 1
Model de cerere
Decanului Facultăţii de Jurnalism
şi Ştiinţe ale Comunicării
dlui Constantin Marin,
dr. hab., profesor universitar

CERERE
Subsemnatul (a)__________________________, student (ă)
al (a) Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, specia-
litatea _____________, învăţământ cu frecvenţă____________,
anul de studii____, grupa_________, rog să mi se aprobe tema
tezei de master: ______________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________

(data) (semnătura masterandului)

Se numeşte
în calitate de conducător ştiinţific
_________________________________

(data) (semnătura şefului de catedră)

(data) (semnătura coordonatorului)

Telefoane de contact ale masterandului:

mobil:__________________________
fix:_____________________________
e-mail:__________________________

41
 www.usm.md/jurn

ANEXA 2

Masterand Număr de înregistrare

Nume:
Adresa:
Tel.:
E-mail:

Subiectul tezei de master

Titlul:

Definirea problemei:

Rezultate aşteptate:

Conducătorul ştiinţific
Catedra
Profesor
Membrii comisiei de examinare de la catedră:

Planificarea
Începutul lucrului asupra tezei:
Orarul consultaţiilor:
Prezentarea tezei (data):
Conducătorul Şeful de catedră

42
 www.usm.md/jurn

ANEXA 3
DECLARAŢIE DE ONESTITATE
Subsemnatul (a) _________________________________
masterand la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicări a
Universităţii de Stat din Moldova, programul de master _______
___________________________________________________
___________________________________________________
Declar pe proprie răspundere că la conceperea tezei de master
cu titlul ____________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________

Sub conducerea ştiinţifică ___________________________

___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________

Nu am folosit alte surse decât cele menţionate în bibliografie,

lucrarea îmi aparţine în întregime şi nu conţine plagiat.
De asemenea, declar că la conceperea tezei de master am res-
pectat prevederile Ghidului Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale
Comunicări pentru elaborarea tezelor de master.

Data Nume şi prenume

________________________________________________

Semnătura
____________________

43
 www.usm.md/jurn

ANEXA 4
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI
AL REPUBLICII MOLDOVA
(16 bold, capitals)
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
(16 bold, caps, italic)
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării
(16 bold, caps, italic)
Catedra Comunicare
(16 bold, caps, italic)

STRATEGIADE COMUNICARE
ÎN SITUAŢIE DE CRIZĂ
(CAZUL X)
(24 bold, capitals)

PROIECT PROFESIONAL
(16 bold, capitals)
pentru obţinerea titlului de Master
în Ştiinţe ale Comunicării
(16 bold, italic)

Elaborat: Conducător ştiinţific:

Rusu Iuliana Marin Constantin,
Program dr. habilitat, prof. universitar
„Relaţii publice şi publicitate” (14 bold)

CHIŞINĂU, 2009
(14 bold, capitals)

44
 www.usm.md/jurn

ANEXA 5
EVALUAREA TEZEI DE MASTER
DE CĂTRE CONDUCĂTORUL ŞTINŢIFIC

Absolvent ________________________________________
Tema tezei _______________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
Conducătorul ştiinţific ______________________________
___________________________________________________
• Lucrarea a fost elaborată în baza unei colaborări
contractuale: • DA • NU
• Teza are parte aplicativă: • DA • NU
• Aprecierea finalizării părţii aplicative _________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
• Realizarea practică a tezei de master implică cunoştinţe din:
– un singur domeniu
– mai multe domenii
Încadrarea de mai sus se motivează astfel: _______________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
__________________________________________________

45
 www.usm.md/jurn

A. Structura tezei de cercetare / a proiectului profesional

a) Structura teza de master corespunde rigorilor stabilite în
ghid (fundamentare teoretică, dezvoltare aplicativă, concluzii şi
bibliografie) sau o structură specială acceptată de conducător?
(Se va preciza şi motiva structura acceptată) ________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
(0-7 puncte)

b) Ponderea părţilor proiectului (se argumentează acceptarea lor)

___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________

(0-8 puncte)

Total A (0-15 puncte)

B. Conţinutul tezei de cercetare / a proiectului profesional

a) Evaluarea structurii capitolelor şi subcapitolelor (coerenţa,
corectitudinea, volumul fiecărui capitol) __________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
(0-15 puncte)

46
 www.usm.md/jurn

b) Evaluarea gradului şi manierii de utilizare a surselor biblio-

grafice (existenţa acestora, modul de referire, măsura utilizării lor)
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
__________________________________________________
(0-8 puncte)

c) Calitatea şi utilitatea dezvoltării teoretice (consistenţă, cla-

ritate, coerenţă, măsura în care acestea sunt folosite în partea
aplicativă etc.) _______________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
(0-15 puncte)

d) Caracteristica părţii aplicative (consistenţă, corectitudine,

mod de prezentare, caracter inovativ) _____________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
__________________________________________________
(0-15 puncte)

e) Evaluarea calităţii concluziilor, recomandărilor (rezultate-

lor preconizate de proiect) _____________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
(0-10 puncte)
Total B (0-63 puncte)

47
 www.usm.md/jurn

C. Forma tezei de master

a) Estetica proiectului (editare, capacitatea de evidenţiere a
rezultatelor şi concluziilor) _____________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
(0-6 puncte)

b) Complexitatea materialului grafic sau ilustrativ şi modul în

care acesta susţine lucrarea _____________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
(0-4 puncte)

c) Evaluarea stilului de expunere şi a respectării normelor

gramaticale _________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
(0-6 puncte)

d) Evaluarea bibliografiei (respectarea regulilor de descriere

bibliografică)
(0-4 puncte)
Total C (0-20 puncte)

Calcul total general puncte (Comisia de evaluare a tezelor de master poa-

te să ţină cont de rezultatele evaluării tezei de master de către conducătorul ştiinţific.)
[N=A+B+C] [(0-100 puncte)]

48
 www.usm.md/jurn

Evaluări suplimentare
1. Măsura în care pentru elaborarea proiectului s-au folosit
cunoştinţele din cadrul procesului de învăţământ ___________
________________________________________ (0% - 100%)
2. Gradul de independenţă demonstrat în elaborarea
proiectului _______________________________(0% - 100%)

Data Semnătura conducătorului proiectului profesional

_______ _______________________________________

49
 www.usm.md/jurn

ANEXA 6
PLANUL INDIVIDUAL
AL PRACTICII DE SPECIALITATE
1. Masterandul ____________________________________
2. Programul de master _____________________________
3. Perioada desfăşurării practicii de specialitate: __________
4. Tema tezei de master _____________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
5. Activitatea practică
Etapa Perioada Însărcinarea practică

6. Colectarea datelor pentru teza de master
Etapa Perioada Denumirea

7. Practica de documentare (la bibliotecă)

Etapa Perioada Scopul şi sarcinile

Data Şeful de catedră

_____________ _______________
Data Conducătorul practicii (tezei de master)
_____________ _________________________________
Data Masterandul
_____________ _________________________________

50
 www.usm.md/jurn

ANEXA 7
ADEVERINŢĂ
Prin prezenta se adevereşte că masterandul ______________
___________________________________________________
a desfăşurat de practica de specialitate în cadrul instituţiei/
companiei __________________________________________
_______________________în perioada __________________
________________ în conformitate cu prevederile programului
de studii de la Facultate de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării
a USM.

____________________ ____________________
Data Conducătorul instituţiei
(semnătura, ştampila)

51