CENZURAT

ANUL II. No. 1. IANUARIE 1936.

.Nu este posibil un echilibru

durabil în stat, pe bază româ­
nească solidă cât timp românimea
constă .Hntr'o ţărănime ignorantă,
roasă tie boli, sărăcită si înzes­
trată cu virtuţi pasive, care su­
portă t>H felul de exploatări şi
umilinţa".
ION MIHALACHE
(Din iiscartul linul la dechiderea
eerculu: ie studii al tineretului na(.-tăr.)

Ion Oancea-Ursu
Ing. Gh. Brânduş
Prof. Victor Jinga
C. Mitrea
Moldovan E. Roman

\ REVISTĂ SOCIALA, POLITICĂ ŞI ECONOMICA


Prof.umv. Vaier Moidovanu: Doctrina Statului
Naţional Democrat. Cluj, T i p . „Naţional?.", 19::6.
I n c a d r e l e C e r c u l u i de studii regional a l P a r t i d u ­
lui, Dl P r o f . univ. V a i e r Moidovanu, a analizat liniile
bine p r e c i z a t e a l e statului n a ţ i o n a l d e m o c r a t şi îmbina­
r e a elementelor oe l'au d e t e r m i n a t istoriceşte dela revo­
luţia f r a n c e z ă (1789).
I d e i a naţională a determinat, evolutiv, a c c e n t u ă r i
psihologice şi identităţi de interese. Concepută c a o
f o r ţ ă i s t o r i c ă bine s i t u a t ă pe planul istoriei, a c e a s t ă
forţă, do bază a popoarelor moderne, a orientat concep­
ţiile istorice spre analize s t r u c t u r a l e în v e r t i c a l a so­
c i e t ă ţ i i şi pe preponderenţa m a j o r i t ă ţ i i .
L e g ă t u r a oe o face c o n f e r e n ţ i a r u l î n t r e ideia de
baaă d o c t r i n a r ă a. partidului şi conceptul de naţional,
ne a r a t ă destul de plastic, î m b i n a r e a elementului n a ­
ţional eu cel al clasei m a j o r i t a r e (ţairânimea) şi sinte­
t i z a r e a , nu n u m a i a unei doctrine de p a r t i d , d a r şi a
unui moment istoric în c u l t u r a poporului nostru.
P e n t r u c a „ p r i m a t u l ţ ă r ă n i m e i " nu se confundă cu
ideie de c l a s ă , izalatâ î n a n g r e n a j u l societăţii, ci c u
însăşi s o c i e t a t e a româneaseS! r e a l ă , şi de aici e n u n ţ a r e a
p r i n p r o g r a m , c ă „Partidul naţional ţărănesc înţelege
să reprezinte interesele colective ale naţiunii române".
Să nu. se c r e a d ă c ă p r i n acest desiderat de ordin
r u r a l , se c e r e o • dictatură! ţ ă r ă n e a s c ă sau un i etour fe
homenului de evoluţie. Nu, ci p r i n r i d i c a r e a ţ ă r ă n i ­
mei, şi p r i n r e c u n o a ş t e r e a ei c a o c l a s ă determinantă' şi
c a r a c t e r i s t i c ă s t r u c t u r e i societăţii n o a s t r e , nu se face
a l t c e v a decât se promovează forţele istorice şi econo­
mice generale a l e ţ ă r i i .
Dl prof. Vaier Moldoveanu, după ce analizează
fenomenul politic şi juridic a l statului d e m o c r a t , t r e c e
la analiza, din punct de vedere constituţional, a demo­
c r a ţ i e i , c e , înseamnă două l u c r u r i :
1. O formă de stat, î n c a r i poporul însuşi este
subiectul şi izvorul t u t u r o r puterilor constituţionale.
2. I n r â n d u l ai doilea democnalţia î n s e a m n ă o for­
mă de legiferare si de guvernare distincte, în c a r e aceste
p u t e r i sunt organizate pe l â n g ă o p a r t i c i p a r e a c t i v ă c â t
se poate de l a r g ă a eetyţenilOT, deci pe l â n g ă a p l i c a r e a
s u v e r a n i t ă ţ i i naţionale (p;a|g. 13).
Din aceste principii r e z u l t ă o serie de forme de­
m o c r a t i c e şt.\ im special o multitudine de drepturi şi
d a t o r i i e x e r c i t a t e liber de cetăţeni, pe c a r e Dl Prof.
V a i e r Moldovan le analizează real şi în c o n c o r d a n ţ ă cu
p r i n c i p i i l e demoer'aitice ale partidului naţional-ţârălnesc.
Conferinţa Dl. Prof. V. Moidovanu. clasifică! unele
noţiuni, după f o r m a lor r e a l ă , nu după felul c u m ele
sunt întrebuinţate de toţi nechemaţii.
. . ./. Tătarii
Ing. Ion Scutaru. Statul Ţ ă r ă n e s c . B u c u r e ş t i . Inst.
de A r t e Grafice „ L u c e a f ă r u l " , 1935, pag. 32.
Cunoscutul ziarist, I o n S c u t a r u , în cartea, c u
titlul de m a i snis, e sintetizat, aspectul şi evoluţia doc
t r i n e i partidul**; naţional - ţ a r ă nesc.
Desigur, c ă o f o r m u l ă a t â t de p r e c i s ă p e n t r u noi
şi de neprecişa-*penţru „alţii" a „statului ţ ă r ă n e s c " , for­
m e a z ă seria de a t a c u r i la a d r e s a celui ce a lansat-o.
S t a t u l tSIrtoeic. a ş a c u m este preconizat de con­
d u c e r e a ^4*^JJsliiJ(PIBi^ veste de o struotu^ a n a c r o n i c ă a
r e a l i t ă ţ i l o r eeoncţniSe, pe c a r i , acest stat, a r e m e n i r e a
s ă le retuşeze şi să le r e a d u c ă la r e a l i t a t e a s t r u c t u r e i
populaţiei.
„Suntem o ţâră do ţ ă r a n i , c a r i t r ă i e s c într'un stat
oligarliic. A c i constă î n t r e a g a anomalie şi din ea d e c u r g
t o a t e g r e u t ă ţ i l e şi proasta s t a r e g e n e r a l ă politică, eco-
jusmioâ, socială, etc. ( g . 9.) p a
Şi c o r e c t a r e a acestei m a r i greşeli nu se p o a t e
f a c e decât p r i n statul ţslrânesc, prin c a r e „ n u se m - m ă -
reşte o a c ţ i u n e r e v o l u ţ i o n a r ă p e n t r u d ă r â m a r e a urnei
s t ă r i normale, ci o simplă evoluţiune c ă t r e n o r m a l u l ,
astăzi falsificat".
Kolul i s t o r i c al ţ ă r ă n i m e i este destul de p l a s t i c
scos "n evidenţa, t o c m a i prin a r g u m e n t u l c u a j u t o r u l
cf.'niia latifundiarii c ă u t a u să-şi valorifice î n s e m n ă t a t e .
,,Dacă înainte de răsboiu, R o m â n i a erla c o n s i d e r a t ă
drept g r â n a r u l E u r o p e i , d a c ă e x p o r t u l produselor n o a s ­
t r e a g r i c o l e e r a în floare, bugetele e x c e d e n t a r e , i a r leul
r o m â n e s c c o t a d e . multeori 1.06 f r a n c i francezi, t r e b u e
ştiut, c ă o a s e m e n e a situaţie nu se d a t o r e a celor 4008
do p r o p r i e t a r i latifundiari, ci celor 5 milioane d e ţ ă r a n i ,
a d e v ă r a ţ i i producători".
Desigur, eSi analizele sociale şi economice pe c a r i
îşi clădeşte premizele Dl S c u t a r u , sunt conforme eu r e a l i ,
t a t e a . G r e u t a t e a cjns'.ă, în s i n t e t i z a r e a concluziilor î n
funcţie de evoluţie. P e n t r u c ă p a l e a t i v e economice a u
fost în special şi r e f o r m a a g r a r ă , d a r partidului, c a r e
îşi face o m â n d r i e din tai fi votat-o, i-se aduce c e a m a i
*• m a r o acuză p r i n felul c u m a e x e c u t a t această re­
formă.
Deci. aceste paleative juridice, devin în fiata oli­
g a r h i e i e x p l o a t a t o a r e simple baloane de săpun p e n t r u
timp de r e s m e r i ţ ă .
Dl Ihg S c u t a r u în cele treisprezece capitole, dis­
cute pe l a r g problema statului ţ ă r ă n e s c , în c a d r u l p o -
sibiltăţilor istorice a c t u a l e şi mai ;ales în c a d r u l posi­
bilităţilor sale v i i t o a r e .
Acest stat ţ ă r ă n e s c nu se poate realiza, decât î n
c a d r u l şi s i s t a t u l u i economic cooperativ. P r i n c o o p e r a ­
ţie, jocul forţelor economice este m a i ordonat, i a r e x ­
p l o a t a ţ i i şi e x p l o a t a t o r i i dispar, prin a n u l a r e a a s p e r i ­
tăţilor, r ă m â n â n d c o l a b o r a t o r i i .
Ţ ă r a n u l , p r i n s t r u c t u r a sa, a r e nevoie de cola­
b o r a r e şi în consecinţă, de c r e ş t e r e în f a ţ a c a p i t a l i s m u ­
lui b a n c a r e x p l o a t a t o r .
Dl S c u t a r u , limpezeşte destul de c l a r l e g ă t u r a
î n t r e fenomenul social şi j u r i d i c , şi sistemul c a p i t a l i s t
e x p l o a t a t o r prin definiţie. Machiavelismul economic este
pecetea societăţii a c t u a l e .
î n t r ' u n stat de ţ ă r a n i o astfel de politică n u
poate fi decât dezastruoasă. Numai aplicând p r i n c i ­
piile cooperatiste i se poate d a ţ ă r a n u l u i rolul economic
do c a r e a r e nevoie.
Ln ultimele capitole Dl S c u t a r u se ocupă de poli­
tica c o m e r c i a l ă , industrială, v a m a l a , e t c , c a r i . în c a d ­
rele p r o g r a m u l u i partidului — c o n v e r g spre p r o b l e m a
cea m a i i m p o r t a n t ă : ţ ă r ă n i m e a .
A. Tătarii
Constantin Sudeţeanu: „Durkheim şi doctrina ŞCOa-
lei sociologice franceze". I m p r i m e r i a Fondului C ă r ţ i l o r
T'unduare, — Cluj, 1935.
Necesitatea cunoaşterii vieţii sociale se r e s i m t e
inai mult. astăzi, când suntem la o r ă s p â n t i e de v e a c u r i ,
m a n i f e s t a t ă prin t u l b u r ă r i şi m i ş c ă r i sociale de p r o ­
porţii uriaşe, necunoscute, se p a r e , încă în istorie. E s t e
punctul culminant al f r ă m â n t ă r i l o r sociale, prin c a r e
o m e n i r e a îşi c a u t ă f o r m e noi de o r g a n i z a r e , m a i c u ­
p r i n z ă t o a r e şi mai a d e c v a t e .
I a t ă di< ce p r e o c u p ă r i l e p e n t r u ordinul social s u n t
m a i multiple, a m putea spune, c ă a p r o a p e toată! a c t i v i ­
t a t e a spirituală se s t r â n g e în j u r u l acestuia. De aici şi
avântul pe c a r e l_a luat noua ştiinţă, sociologia. D i n
necesităţile şi m a n i f e s t ă r i l e v r e m i i a c t u a l e se i m t e şi
nevoia tot m a i a c u t ă de a găsi posibilitatea de a p r i n d e
şi explica c o m p l e x i t a t e a vieţii sociale.
P r i v i t ă sub unghiul a c e s t o r consideraţii, c a r t e a
B-lui C. Sudeţeanu p r e z i n t ă un real interes, u m p l â n d
un m a r e gol ni puţina n o a s t r ă l i t e r a t u r ă d e acest g e n .
Căci p e n t r u a putea prinde sensul social al t r a n s f o r ­
m ă r i l o r acuale. este nevoe de procedee ştiinţifice; a ş a
încât, c a r t e a D-hii Sudeţeanu, f ă r ă a fi o p r i v i r e socio­
l o g i c ă a s u p r a a c t u a l i t ă ţ i i , prezintă, p r i n studiul c r i t i c
M I T U L IN S T A T I C A ŞI DINAMICA SOCIALA
In structura şi arhitectonica oricărei socie­
tăţi, indiferient de studiul ei de evoluţie, exis­
tenţa substratului e c o n o m i c nu se poate tăgă­
dui. Aceasta fiindcă de e c o n o m i c , de materie
depinde însuşi viabilitatea biologică a omului,
mai tare decât spiritualitatea, floare pliăpândă
a fiinţei umane, subordonată în strictă; de­
pendenţă de echilibrul şi sănătatea organis­
mului. In s c a r a lungă a instinctelor omului,
expresie a elanurilor lui de viaţa. în partea in­
ferioară se găseşte foamea şi setea, adică ten­
dinţa de conservare a vieţii, i a r în partea su­
p e r i o a r ă sunt instinctele de afirmai e, de so
« a b i l i t a t e , de prietenie, expresie a tendinţei de
desvoltare şi inobilare a vieţii Ultimele sunt
cele mai recente în evoluţia omului, dar şi cele
mai firave şi lipsite- de existenţă proprie. L a
cea mai uşoară ameni ţare a celor de j o s , «ele
die sus dispar, energia omului icanalizându-se
spre apărarea lui bicllogică, spre conservarea
lui individuală, cazuri c o n t r a r e sunt excepţii,
sunt eroii, şi pe noi ne: interesează m a j o r i ­
tatea, n o r m a . In scurgerea vremii au dispărut
cu'turi şi civilizaţii impunătoare, dar omul ri-
dicându^se din ruinele lor, conservându-şi via­
ţa şi a putut oreia altele. (O. Spengjler: „Deir
Untergang des Abendl'iandes"). O dovadă, în
plus pentru susţinerea ideii de mai sus este
faptul elementar de-simplu, că în decursul vre­
mii creatorii cultjulrii în toate ramurile ei s'au
recrutat din dasia suspusă, — dintre boieri sau
grofi, sau din clasa de mijloc, cu ajutorul sta­
tului sau altolr fundaţiuni. Din clasa de j o s a-
proape excepţii. Cei ce s a u înfruptat din ea,
la, fel numai cei ce- au avut posibilitatea mate­
rială şi liniştea sufletească pusă la adăpost de
grijile existenţii. In acest sens oe naivă şi lip^
sită de discriminare matura pare activitatea de
azi a celor ce „culturalizează " poporul, c â n d
el n'ara locuinţă şi alimentaţie omenească. In
loc să înceapă cu fundamentul, încep cu a c o ­
perişul!
I n lumina oonsideraţiunilor de mai sus,
ori-ce grup social desfăşură în primul rând o
activitate economică, din oare-şi smulge pute­
rile de subsistenifă. Activitatea aceasta econioi-
m i c ă o găsim concretizată în diferitele între­
prinderi, fie agricole, fie industriale-coniercia-
!e. Rostul oricărei organizări sociale este toc­
mai protecţia şi sprijinul acţiunii e c o n o m i c e .
Căci o condiţie sine qua noii a ostenelii pentru
câştigarea „pâinii c e a de toate zilele" este toc­
mai siguranţa, că fructul muncii va fi al tău
şi nu va fi finustat. Acestei exigenţe a bunei
funcţionări e c o n o m i c e ii corespund diferitele
instituţii de siguranţă, administrative, politice,
juridice etc. D a r liniştea şi Mguranla, pe care
o aduc aceşti; mijloace, eslo o linişte şi sigu­
ranţă impusă; este isvorâlă din constrângere
externă,. U r m a r e a este, c ă vimiaiî ori când poa­
te dispărea îndată ce ar slăbi nezislenţa insti­
tuţiilor de mai sus. In acest climat impus de
obioeiu, m o c n e s c nemulţiumiirik' şi la momen­
tul oportun isbacncisc AcenM.i lacună vine s'o
acopere mitul.
P r i n u r m a r e mitul ia loc alăturea de in-
stituţile politice, administrative, juridice. R o s ­
tui mi este să aducă linişte în societate, ciorn.-
siniţire şi mai multa cotezkinc între m e m b r i i
ei. Activitatea e c o n o m i c ă ar fi injra structura,
iar cea politică-administratu a-jupdică şi mi­
tul alcătuesc suprastructura Ultima având c a
scop servirea primei.
Dair ce este un mit?
Să pircicedăm inductiv. Ca exemplu ar fi
mitul politeist din antichitate, credinţa, că lu-
mea-i făurită, şi cioindusă de mai mulţi zei,
cari îşi au „reşedinţa" in O l i m p . ' I n societate
conducătorii cetăţii sunt repivzenlanţii zeilor
pe pământ. Voinţa lor este atotputernica si ni­
mic nu se întâmplă pe pănnmt, fără ştirea lor,
iar suprema fericire este să mori pentru zeu.
După destrămarea credinţei, mitului politeist,
a apărut la orizontul de răsărit, mitul credinţa
creştină, monoteistă; o forţă .supranaturală, ca­
re viegbează m e r e u asupra. Iu incuria la noastră
de aci este doar o pregătire ]>"n|ru o altă via­
ţă veşnică, ce ne aşteaptă diva* moarte. Cre­
dinţa creştină n e învaţă, cS îmiull nu rnoaile,
decât trupeşte; sufleteşte A U tră; în eternitate.
Şi aceasta-i important din m i t j l creştin, fi­
indcă ne corespunde unei dorinţe intime a
omului de-a trăi mereu. Moartea îi turbluiră
toată fiinţa lui şi-1 înspăimântă. Este aşa de
puternică dlolrinţa d e a trăi, încât nici nu ne
gândim la moarte, decât I n m o m e n t e de criză,
de suferinţă. Mitul, creştin vine să aducă toc­
mai aiceastiă uşurare, îndepărtare a morţii. O
astfel de credinţă a r e ptrofunde ecouri în sufle­
tul uiman şi c u puternice influenţe asupra
comportării lui.
In evul mediu omenirea este stăpânită de
mitul papali, — c a r e reprezenta pe Dumnezieiu
pe pământ.
In p r a g u | secolului a l X V I l I - l e a şi începu­
tul celui dle| al XlX-ilea, odată c u pătrunderea
iraţionalismului din fiilosofie şi cu înstăpânirea
teluricei în viaţa eicioinamică mitul m o n a r h i c ,
credinţa în rege sau în împărat este atotstăpâ-
nitoare asupra oamenilor. Monarhul este tri­
misul, alesul lui D-zeu, şi estei infaibil. T o t a-
cum pătrund alte mituri: c e l democratic şi
cel naţionalist, ce şi iau prelungit existenţa până
în zilele noastre.
E x a m i n a t sub aspectul individoal-psiliolo-
gic, mitul democratic — ca şi celeilalte — co­
respunde unei aspiraţii intime ia omului d e a
s în stare activă, c â n d mobilizează massele, elec­
e afirma şi de-ia li luat în considerare. Mem­
brii unui grup niciodată n'au consimţit ca a-
cel grup să fie condus numai de-o minoritate,
iar m a j o r i t a t e a să fie turmă. Libertatea de
gândire şi de exprimare inclusiv votul uni­
versal — esenţa mitului democratic vine să
(astâmpere această tendinţă a omului, dându^
illuzia că ia parte Ia guvernare, că majoritatea-i
suverană, că reprezentanţii ei sunt delegaţi nu­
mai, că în fond ea decide.
Mitul naţional;ist, privit sub acielaş aspect,
este idolatrizarea, proslăvirea grupului naţio­
nal, c a r e se distinge prin anumite caracteire
bine distincte: limbă, pământ, pont, tradiţii sau
amintiri comune, cum şi aspiraţii comune. In
genere mitul naţionalist are o nuanţa bine re­
liefată de dinamism, de agresivitate chiar. A-
ceasta din n|>tiv, că ntaţionatisimiuil supralici­
tează s e n t i m ă t u l , ca sa indeimne la acţiune
•împoAriva c u i » ; deci presupune un duşm t.i.
Creştinismul ra o atitudine statică, de a-
doraire şi adtjgflMe, naţionalismul una de
m i ş c a r e de recuperare, revendicare. Nu sunt
rare cazurile, când mitul naţionalist este îm­
pletit cu ură, cu dispreţ pentru adversar, -au
cu gelozie, invidie. Un ultim mit, cairie înstăpâ­
neşte popoarele, este cel socialist, cu diferitele
lui nuanţe: comunist, social-democrat, laburist
etc. Acest mit îşi are geneza în dorinţa egali­
taristă a omului, şi dorinţa de <a şterge dife-
renţiertede şi mai cu seamă şi dorinţa de-a des­
fiinţa exploatarea omului prin om. Şi acesta
prin u r m a r e nu-i cieva venit dmafiară, c i este
expresia de veacuri a u n o r irefulări, suferinţe
îndelhingate, provocate c h i a r de semenii săi.
Iată prin u r m a r e o serie de mituri, c a r i
au stăpânit o m e n i r e a şi î n c ă o mai stăpânesc.
In fond toate au un substrat individual psiho­
logic, legat de aspiraţii şi credinţe intimle. Ori­
ce m i t se clădeşte, ridică pe elemlente comune-
familiare: pământ, port, dorinţe, etc.
P â n ă acuma am văzut elementele mitului,
cel ţin de resolrtull individual, sufletesc. D a r .ni-
tul ajunge la deplina lui cristalizare în m o m e n ­
tul în care trece de hotarul individual şi i n t r ă
1
în domeniul social , când dinamizează massele.
Mitul ;anie, deci, şi un aspect social, care prin
importanţa lui depăşeşte aspectul singular. In
momentul în c a r e mitul trece dini stare 'atentă
trizează comunităţile de oameni, mitul devine
o realitate. E x . : revoluţia franceză sau crucia­
dele. Cum se face aceasta?
Creatorii mitului sunt: individul şi conta­
giunea psihologică, pe deoparte, iar condiţiile
social-economice cu starea de spirit, pe c a r e o
determină, pe de altă parte.
Cel c a r e a aruncia! sămânţa mitului c r e ş ­
tin, a fioist Christ. Şi-a încolţit datorită elemen­
telor cari impresionează ca: naşterea lui u ui-
lă, figura lui cu trăsături femenine şi blânde,
suferinţa şi moairtea pe oare a încercat-o. Sunt
elieaiiente, cari aprind m i r a r e şi imaginaţia
mulţimii, fascinează,, supune şi absoarbe o r i c e
spirit de opoziţie. Cu aceste date propagarea
i n J L l u i s.; face uşor şi repede, iar adepţii se
înmulţesc şi mai uşor. Aceasta este faza dle
naştere, de pătrundere în societate a mitului,
iar iniţiatorii lui sunt consideraţi nebuni, mar-
titiri, — c ă r o r a posteritatea le ridică statui. Aşa
a mai fost: Liuther, Caftvin, finaţii Grahi în an­
tichitate, A v r a m I a n c u şi eroii naţionalişti din
Ardeal — la noi, — b e n i n siau alţii din ziltele
noastre. Mitul naţionalist şi democratic au a-
părut cam în acelaş m o m e n t istoric: re/">il'i.;m
franceză, — sub lozinca egalitate-fraternitate-
hberlale. Atunci s'au deşteptat massele şi au
luat conştiinţă de sine.
Am spus, că în naşterea şi în piropagorea
mitului contează mult şi condiţiile social econo­
mice şi starea de spirit, pe care o crciază. De
obioeiu momentul propice pentru lansarea şi
formarea mitului suni epocile de criză, de des-
echilibru în producţie şi tensiune întâie clasele
sociale. Mizeria şi surescitarea fac ca elemen­
tele deşirădăcinate, IViţii tuturor r a m u r i l o r e-
conomice, tineretul, care nu sa mai poate în­
c a d r a în mod normal şi cei nemulţumiţi caută
să îmbrăţişeze noua idee, noua religie sau cu­
rent social-politic. Desechi.ioru societăţii miş­
că, doboară obişnuinţele, concepţiile vechi şi
fac ca individul să vadă realitatea şi adevărata
cauzalitate a fenomenelor. Aci, la confluenţa
lumilor, organizărilor ce cad şi-a lumilor, ce
prind conture nouă, este miediul, ambianţa de
încolţire a miturilor. Aşa, a fost cu mitul c r e ş ­
tin, ce-a încolţit din clipa convulsiunilolr ago­
nice ale imperiuilui r o m a n ; aşa a fost cu mitul
deimocratk-naţianal, ce-a prin fiinţă în m o ­
mentul sdruncinării organismului putred al
feudalităţii. Mitiuil socialist la fel a învins în
Rusia, unde domnia ţarismului îmbibat cu mo­
rala lui B a c h u s şi care sfida sclavismul muji­
cului.
In astfel de conjuncturi miturile nouă
şi-au făcut drum uşor şi pârjoleau vechea or­
ganizare şi m o r a l ă sioiciallă. Ce de altă pat te
susţinătorii mitului plămădesc şi-o doctrină
conformă mitului şi ila urmă dau şi un pro­
gram de organizare. Şi curentul mitului nou
crescând mereu, ajunge la momentul când în­
vinge. Este momientiuil revoluţiei sau a conver­
tirilor, mari — isterice — sau al reformelor.
Mitul nou odată înstăpânit, modelează în­
treaga societate ş i c o m p o r t a r e a individului.
Astfel mitul creştin a deivienit religie de stat,
împăraţii stăpâneau prin voia lui D-zeu, şi se
încoronau în faţa altarelor; căsătoria la fel re­
formată, c u m şi şcoala; şi întreagă problema­
tică a vieţii e r a v ă z u t ă , s u b altă p r i s m ă , . Mitul
democratic, şi naţionalist, la fel a croit statul
şi structura lui după măsura sa. Alcătuirea sta­
tului ca entitate deosebită de altele se făcea
după criteriul noului crez. Şcoala ş i proble­
mele culturii la fel luau altă turnură. Nu mai
vorbim de Rusia, unde refoinma adusă de noul
mit, în viaţa societăţii, cum şi-a individului,
este/ integrală.
Dar ceeace este important, 'eiste faptul, că
relaţiile între membrii componenţi, cum şi re­
laţiile intre conducători şi conduşi, sunt ailt-
fel. In primul rând cei ce s'au botezat în cre­
dinţă nouă, sunt foarte solidari. Coeziunea so­
cială în u r m a noului mit oneste enorm, i a r su­
punerea la normele nouă este consimţită.
Perioada postrevoluţionară este o perioa­
dă de aşezare, de refacere şi muncă intensivă.
Aceste perioade de linişte şi construcţiei, coin­
cid în istorie cu marile secole, ,'icu m a r i l e înăft-
ţimi de cultură şi civilizaţie. Aşa a fost sec. lui
F e r i c l e , al lui Carol qel Maire, Ludovic XIV,,
secolul X I X . al Liuiminismului şi alte m o m e n t e
istorice de r e f a c e r e imaterială şi mojrală.
Recapitulând, putem spune, c ă un mit
este expresia unor dorinţe şi tendinţe comune,
stimulate de împrejurările sociale şi economi­
ce de criză, lansate de indivizi superiori, te­
naci, cari sunt unităţi în credinţa lor, iar mitul
gcnePaUzându-se aduce schimbare, dând o
nouă factură întregii societăţi.
*
* #
Popicarele în decursul istoriei au fost me­
reu stăpânite de mituri. Când unul se, perima
altul îi lua locul. S'a putut întâmpla ca doiuiă
sau mai multe mituri să coexiste; astăzi sun­
tem sub imperiul mitului creştin, democratic,
naţionalist şi în parte sub mitul nou socialist.
Dar de regula un mit are preponderanţa, aşa
cum sec. X I X , a fost sub mitul democratic şi
cum evul mediu era stăpânit de mitull cneiştin.
Esenţialul este că popoiairele şi-au schimbat
m&reu credinţele, zeii, miturile. „Nimic mai
relativ decât istoria!", — e x c l a m ă sociologul
F r . Delaisi.
u n aspect de capitală importanţă în viaţa
miturilor este momentul schimbării lor; deca­
denţa unui mit, stingerea lui şi:înălţarea altu-
ia sa; săvârşit cu mult sgomot,ţsuferinia şi sa­
crificiu. Mitul revoluţiei franceze s'a ridicat
prin vărsare; de sânge şi cu uciderea protago­
niştilor lui. Mituil creştin a ajuns să învingă
după ce avea în spate mormanele de cadavre,
rezultate de pe u r m a periseeniţiei religioase. Mi­
tul comunist s'a înscăunat numai după ce Si-
beria era împânzită de susţinătorii lui Perse­
cuţiile, rezistenţa venea din partela ceilor c e
susţineau mitul vechiu, oficiali; erau tradiţio­
naliştii, conservatorii. Mitul monteist flreştin
întâmpina opoziţia mitului politeist; mitul libe­
ralist dela 1789 se împiedeicia de massa adepţi­
lor mitului dala baza feudalismului. Mitul so­
cialist se loveşte de c r a m p o n a r e a mitului bur
ghezo-liheiralist şi iaşa mai departe,
Se p u n e problema:
De ce persistă un mit perimat, de ce tre-
bue doborât şi de ce nu cade singur?
Aci nevenim la p r o b l e m a pusă la început,
că sitructura laoonomicâ este o irealitate peste
care nu se paate treoe^ T o a t e instituţiile
clusiv mitul — nu iau altă funcţiune, decât a-
ceea de-a ajuta munca, producţia. D a r se în­
tâmplă, că substratul economic, raporturile de
pnolducţie, circulaţie sunt intr'o necontenită
schimbare, transformare. Infrar-structurra
mobilitatea ei nu-i însoţită de aceiaş
tate a suprastructurii, a instituţiilor
inclusiv mitull,. Se cireiiază prin urmare o dis­
crepanţă între fapte şi idei, credinţe. Aşa a fost
înainte de revoluţia franceză, când forţefe eco­
n o m i c e s,e cereau^! descătuşate de graniţe şi
formaţiuni economice irigide cum erau corpo­
raţiile. F o r ţ e l e e c o n o m i c e şi-au creiiat mit nou
sub formula: libertate — pe c â n d forţele vechi
r ă m â n e a u la mitul vechiu: creştin,
Deci forţele e c o n o m i c e depăşesc mituirile, in-
stituţile creiate după eij şi lansează altele, nouă
şi c o n f o r m e marilor exigenţe. D a r dacă faptele
îl depăşesc, de qe mitul vechiu se mai opune?
Această întrebare ne duce la io altă problemă;,
la a c e i a a claselor sociale. Şi anume: în lăun-
trul oricărei foaimaţiuni sociale se produc a-
numite săpături, diferenţieri: clase. Aşa în evul
mediu patronii, privilegiaţii, cum şi liaitifundia-
trii se deosebiau | net de robi, sau de mia-
seriaşi. I m i i aveau forţ|a materială şi le
c o n v e n e a u să militeze pentru creştinism,
c a r e însemna: .stalus-quo, m e n ţ i n e r e a privile­
giilor şi bunu^oţr. Mica burghezie lupta s.ib
flamura mitului hiqu, al (libertăţii, oare le pu-
tea aduce o aniieiliorare.
P r i n urmare^ cu timpul se face o legă­
tură intimă intre o anumită organizare econo­
mică, favorabilă unei clase sociale şi mit, —
care susţine, favorizează organizarea H impH-
cit clasa interesată la aceasta. Şi-acum putem
spune sigur: Mitul oficial, vechiu se menţine
şi se apără faţă de mitul nou, fiindcă este o
clasă, care se apără şi care vrea să salveze
structura social-economică întemeiată pe mitul
decadent. Mitul este susţinut de profitorii lui,
nu de valoarea lui intrisccă, depăşită de mult
de realităţile structurale.
A c e s t a ! motivul, c ă schimbarea miturilor
se face numai prin lupte şi eforturi mari.
* *
Astăzi pe arena istoriei descifrăm o m a r e
bătăae a miturilor. P e deoparte mitul naţio­
in­ nalist de dreapta, — ou toate variantele lui,
susţinut de o categorie mulţumită cu soarta,
iair dincolo mitul reprezentat de fracţiunile de
stânga, demjoicratic-socialist ce-şi cere dreptul
la viaţă,. Sacrificii sie fac mereu, ceeace înseam­
în nă, că momentud decisiv Irebue să se apropie.
mobili- Istoria ne învaţă, că realităţile sociaibeoo-
societăţii, nomiqe se schimbă mereu şi cu s c h i m b a r e a
lor şi mitul trebue să urmeze. Ş i mai ştim, că
mitul nou ascunde prefaceri structurale; pe
c â n d cel vechiu ascunde consevatorism şi inte­
resa pentru o minoritate.
D a c ă priveşti viaţa societăţilior dintr'o per­
spectivă mai îndepărtată, ea ne apare ca un
organism în continuă transformare. Epocile
supunere. de frământare, de dinamică sunt urmate
alteile de quasi-linişte, de statică şi quasi aşe­
zare. Mitul 1'- pătrunde, le străbate pe toate
aceste faze. Intâiu promovează! evoluţia socială
şi determină aşezări, pe u r m ă o împiedică.
D a r c u toate piedicile societatea îşi urmează
mersul ei.
Ne vine greu să credem, c'am ajuns intr'o
fază unde societatea a încremenit.
ION OANCEA-URSU
ATRIBUTELE NUMĂRULUI
Marea massă, sau mulţimea a fcst ,aproia
pe totdeauna un element pe care s'ia rezemat
desiăşurarea acţiunilor politice. E x c e p ţ i e fă­
când epoca sclavagistă şi o perioadă importan­
tă din epoca finală, restul intervalelor istorice
au fost aproape totdeauna m a r t o r e ale unei
activităţi pojlitice, bazată pe puterea şi pe for­
ţa, c a r e o dă aderenţa masselor.
-
Am putea spune, că o r i c e epocă, chiar a
celea, p e cari le-am trecut întire excepţiuni, a
avut parte în mod intermitent şi necoimpliet, de
acţiuni politice, al c ă r o r punct de m â n e c a r e
consta într'o m ă s u r ă mai m a r e sau mai mică,
în forţa numărului. Aşa ,aiui fost o r i c â n d expe­
diţiile răsboiniqe ,oari fălră participarea masse-
lo'r, n'ar fi avut nici o şansă de reuşită. Silia|-
beie pilde ale m e r c e n a r i l o r nu duc la o c o n ­
cluzie contrarie, pentrucă în afară de oameni
plătiţi, oiştile respective e r a u cu siguranţă în­
cadrate şi atunci, de oameni, c a r i lucriau din-
tr'un imbold interior, dintr'o convingere su­
fletească intimă, spre a ajuta înfăptuirea unui
ţel de interes colectiv. Acest ţel satisfăcea anu­
mite nevoi, fie materiale ,fie sufleteşti, aşa că
dacă efectiv lipsea adeziunea generală, era
pentrucă atâta permiteau posibilităţile timpu­
lui. In foind mulţimea întreagă se falosia în
mod inconştient de avantajele câştigate. In fe­
lul acesta totalitatea unei colectivităţi, ca să nu
zicem naţiuni, lua parte la marile acte cari se
efectuau în numele nunei salle existenţe.
Chiar evul mediu, despre oare se ştie c ă
a fost dominat d)e feudalitate şi daci m u l ţ i m e a
e r a împiedecată de seniori în l i b e r a sa mani­
festare, a prezentat «nete politice în cari adeziu­
nea generală era satisfăcută. Cruciadele n'au
fost altceva la origină, decât acţiuni pornite
pentru mulţumirea ,m|uilţimii„ mulţumire împle^
tită pe fonduri materiale şi spiritualle mistice.
In fond participarea reală sau virtuală a co­
lectivităţii la actele politice, s'a manifestat, cum
am zis mai sus, în cirice perioadă a istoriei,
făir& însă .ca ea să continue neîntrţeirupt şi să
se perfecţioneze. î m p ă r ă ţ i a iromană însiaş, deci
chiar înainte de evul mediu, a dat dovadă
strălucită de acte pornite din imboDdul şi a-
probalriea mulţimii, ciuim ia fost în perioada c o n ­
sulilor, cari se simţiau mdatolraţi, să dea sea­
m ă poporului de actele şi înfăptuirile lor. Mai
mult decât atâta, exista pe acea v r e m e c h i a r o
răspundere efectivă a omului de stat în faţa
poporului, adesea s c u m p şi c u vâlrf plătită.
Se manifesta deci î n c ă acum doiuă mii de ani,
pornirieia cristalizată de a r e z e m a actlutt politic
pe baza de susţinere c e o f o r m a n u m ă r u l c a r e
constituia şi cionstituie forţa c e a mai puternică
în guvernarea statului.
Principiul aqesta de înfăptuirte politică
vechi de când l u m e a a fost pus in formule şti­
inţifice de filozofia grecească, trecfmt prin spi­
ritul filtrant al culturii r o m a n e şi astfel ia a-
j u n s ca un eco|u până în zilele noastre, după
ce a străbătut timpurile cu un înţeles miai mult
sau mai puţin adevărat. Revoluţiunea france­
ză a regenerat noţiunea guvernării pe baza a-
derenţei mulţimii. D e atunci î n c o a c e democna|-
ţia aşa cum ne-a venit ea din spiritualitatea
vechilor civilizaţii a fost recunioiscută tot m a i
mujlt ca o necesitate şi definită miai precis c a
fiind acţiunea politică c e porneşte din voinţa
poporului şi lucrează pentru popor. In c o n s e ­
cinţă ea este considerată astăzi c a fiind instru­
mentul cel mai potrivit de a suprapune acti­
vitatea politică pe dezideratele mulţimii.
De aici pornesc forţele de luptă şi dle r e a ­
lizare ale partidelor democratice. D a r d a c ă a-
c e s t e forţe pornesc din sursa de energie p e
c a r e le-o oferă adeziunela masselor, nu e mai
puţin adevărat c ă massieile tocmai spre a con­
stitui o alimentare de adâncuri ale forţelor de­
mocraţiei, trebuesc să îndeplinească lanumite
cerinţe indispensabile. F ă r ă aceste cerinţe, de­
m o c r a ţ i a riscă să se falsifice şi să degenereze,
constituind doar o formulă vagă, lipsită de
sens caracteristic şi de valoare intrânsecă.
Intre cerinţele ce se pun miasselon c a r i ' î ş i
propun să activeze pentru democraţie, este în
primul r â n d conştiinţa forţei pe darie o repreh
zintă. De aici porneşte elementul de control!
asupra personalităţilor politice, l-ari le repre­
zintă şi frontul siollid lipsit de compromisuri.
Mulţimea care îşi dă perfect de bine seamia c ă
glasul ei poatie să construiască şi să realizeze
idealurile visate, exercită la rândul ei un drept
şi o datorie dintre c e l e mai importante. E a
are o putere de î n d r u m a r e indispensabilă în
cadrul marilor probleme, cari frământa astăzi
lumea şi organizarea ei socială. Când •mulţimea
care reprezintă forţa politică nu-şi dă seama
de ce întruchipează ca ideie de realizare, ea
oscDelază şi so\ eşl. în atitudini cari ruu-i pot
îmbunătăţi niciodată soarta.
A doua cerinţă, c a r e este indispensabilă
mulţimii, pentruca să pqată impune realizarea
idealurilor sale, idealuri cari făurite fiind de
doctrinari şi le însuşeşte, este convingerea în
dreptatea revendicărilor pe cari le susţine. In
acest fel se naşte o sdiidaritate deplină, care
leagă n u m ă r u l şi-l înmănunchează într'un tot
unitar, fapt care de asemenea contribuie la is-
bânuă.
Convingerea adâncă în dezideratele pe
cari revendică massielle, lare o importanţă
primordială în ritmul de,'concretizare în ceea-
ce priveşte efectuarea sau îndeplinirea, tor. L a
nea încă nu am ajuns această situaţiune a
fanatismului pentru ideia politică la m a r e a
mulţime. D e aici urmează de sigur un mane'
neajuns pentru ea însaş ciaire se traduce prin
conducători nechemaţi şi mai cu seamă fără
legătura c e trebue să existe între ei şi popoir.
In felul acesta nu numai că se tergiversează
doleanţele celor' cari fac greşalla să-i aleagă,
dar se artificializează m a i icu seamă viaţa eco­
n o m i c ă şi socială,, care, îndrumată fiind pe căi
greşite şi incompatibile cu crezul şi tendinţele
organice da desvcltare. n o r m a l ă , falsifică în­
treaga structură a naţiunii. De aceea -convin­
gerea în deziderate'e pe cari mulţimea le re­
vendică, impune vrând, nevrând nu numai
ritmul necesar in desfăşurarea procesului de
stat, dar contribuie la normalizarea unei situa-
ţiuni, oare trebue să fie cea - -optimă în deter­
m i n a r e a pro-presului său.
Conştiinţa forţei şi convingerea în crezul
pe care-1 susţine, formează marile atribute afle
numărului, care vrea să reprezinte ideia de­
mocrata. Natural, c ă aceste atribute aduc cu
sine un, ccirodăîlXftmplectatO'r, care încheagă şi
mai puternic într'o unitate de vederi pe con­
ducători şi conduşi. Acest ccjrolar constă în
străduinţa luptătorilor pientru democraţie de
a o realiza în adevărata sa înfăţişare. I a r pen­
truca forţa de susţinere a democraţiei se gă­
seşte în rândurile massei, datoria primordială
a celor cari se cred democraţi este, să poten­
ţeze in continuu şi p e r m a n e n t valotrile spiri­
tuale şi materiale ale mulţimii.
In aci st sens se impune educarea popo­
rului pe toate căile posibile. Nu numai prin
şcoală, căci şcoala nu concretizează în învăţă­
tura pe care o dă valoarea spirituală totală a
unui popoir, ci prin toate căile pioisibilie,, cari se
găsesc potrivite cu formarea spiritului civic.
Să nu scăpăm din vedere faptul, că şcoala c a
factor educativ are un tipar general, care nu
ţine seama de toate caracteristicile vieţii so­
ciale. E a dă numai eûementele indispensabile
pentru orientare în cadrul ce formează c u ­
prinsul educaţiei în adevăratul înţeles al cu­
vântului.
E d u c a r e a mulţimii pentru a fi conştientă
de fenta pe care o reprezintă şi de valoiarea
m o r a l ă a dezideratelor, pe cari le revendică,
stă în datorinţele altor factor decât şcoala. Un
partid politic, care-şi dă seama de acest ade­
văr, va trebui să creeze cadrele de educatori,
cari să vorbească poporului răspicat şi limpe­
de despre drepturile, datorinţele şi despre ma­
rile idealuri, cari stau la baza propăşirii lui.
Când educaţia aceasta îşi va ajunge scopul, de
sigur, că massa va şti nu numai ce vrea, dar
va cunoaşte omul şi cadrul politic, capaoil
să-i acorde, ceeace urmăreşte să obţină.
E x i s t ă aici o reciprocitate de acţiuni în­
tre masse şi conducători, un împrumut de
forţe transcedentale delà factorii de sus la
elementul de j o s . Atunci c â n d acest fluid de
comunicativitate şi mai cu s e a m ă de încredere
reciprocă, pornit de sus, îşi va găsi resurseiSa
sale de viaţă în popor, pornind apoi cu întă­
riri puternice pe cari numai m a r e a massă le
posedă in m e d nativ şi în cantitate inepuiza­
bilă,, atributele numărului n e c e s a r democraţiei
vor fi desăvârşite, iar poporul îşi va fi găsit
orientarea sănătoasă în u r m ă r i r e a ţelului, c a r e
duce spre progresul său organic şi nealterat.
In cazul acesta Statul va prezenta o structură
compatibilă cu clasele cari îl campun, frecă­
rile interne şi lup telle surde cari irosesc ener­
giile vor dispărea, sarcinile de orice fel vor
ii echitabile şi a r m o n i a va caracteriza expre­
sia tuturor faptelor comiune. eşite dintr'o solida­
ritate, care să meargă până la subconştient.
Principiul etic de viaţă a l naţiunii va fi astfel
 un fapt îndeplinit şi nu un ideal mai mult sau
mai pulin teoretic.
De aceea, dacă ideia democratică in ţara
românească voeşte să-şi afirme puterile sale
de creaţie, ea va căuta nu numai să se inspire
din marile nevoie ale mulţimii, ci va tinde să
organizeze această mulţime, făcând-o capabilă
de conştiinţa şi de spiritualitatea,, pe c a r e a-
STATUL BURGHEZ ŞI COOPERAŢIA
Statul a făcut şi bine şi rău cooperaţiei.
Socotindu-ae cooperaţia o acţiune de m a r e in­
teres puhlie, unele State — nu. cele mai civili­
zate. — au încadrat această mişcare in admi­
nistraţia publică, făcând-o bugetivoră, dăinr
ind-o cu rigiditatea şi formalismul specifice apa­
ratului de Stat. Altele s'au desimreresat aproa­
pe coimplect de coopeiraţie, mulţumindu-se
doar si\ stabilească prin câteva articole de lege
unele n o r m e generale, cari trebuesc avute în
vedeire la constituire, etc.
Pretutindeni, în Statele cu regimuri poli­
tice rezultate din voinţa nesilită ,a masselor, co­
operaţia a fost dela început liberă sau tinde,
cucereşte treptat, dar sigur, drum spre com­
pleta independenţă faţă de Stat.
O instituţie, o acţiune, un ideal, nu pot
sta multă vreme aservite compromisului; se
cuvine să grăbească paşii spre o poziţie cate­
gorică, în cazul nostru spre o complectă în­
cadrare în administraţia publică de Stat (oa
în Italia şi R u s i a ) , sau spre o complectă inde­
pendenţă (Anglia, Elveţia, D a n e m a r c a , e t c ) .
Concepţia insaşi asupra Statului modern
dacă nu a ajuns încă la o cristalizare definiti­
vă, totmişi a prins conturi precise, cari permit
mai bine desluşirea restului Statului în clrga-
nismul vieţii sociale. Statul burghez deţine pen­
tru sine tot mai puţine din atribuţiunile, cari
pot fi îndeplinite de iniţiativa şi organizaţiu-
nilie particulare, tinzând să aibă sub controlul
său direct numai învăţământul public, ordinea
publică, armata, finanţele publice, patrimoniul
persoanelor de drept public şi atrihuţiunille
strâns legate de exerciţiul suveranităţii. Statul
^comunist cuprinde în sfera sa directă de in­
ventă, majoritatea — teoretic totalitatea —
ceasta o reprezintă cu adevărat, când este in­
struită. Numai astfel ideia democratica are un
sens social şi moral. In caz contrar, dean:c|cra-
lia va rămânea formula stearpă, cu care orice
nechemat va j c n g l a , aşa cum se poate j o n g l a
cu orice noţiune lipsită de conţinut.
Irig. 677. BRAS DUŞ
acţiunilor de tot felul, cari priviesc obştea a-
supra căreia îşi exercită dreptul de suverani­
tate; aci, interesele individului sunt subordo­
nate complect intereselor colectivităţii, din­
colo, interesele individuale tind spre o poziţie
de echilibru, de 'armonizare a lor cu interese­
le colective.
Cooperaţia nu este o acţiune cu sfera de
influenţa limitată, ea — atât doctrinar, cât şi
practic — reprezintă un sistem complet de
organizare social e c o n o m i c ă cu influenţă di­
rectă şi asupra vieţii politici?. Cooperatizarea
largă, generală, nu poate rezulta decât din ir'o
creştere normală, din ciocnirile continue cu
realitate, din acumularea de experienţă, de
forţă spirituală şi materială. De aceia, în Sta­
tele, cu alt regim decât celi rusesc şi italian,
condiţiunea esenţială necesară desvoltării co­
operaţiei, este libertatea, autonomia. Ar mai
fi de apreciat în ce măsură se poate vorbi de-
epre o adevărată cooperaţie in Rusia şi Italia.
Intâiele cooperative româneşti au luat fi­
inţă sub presiunea nevoilor vieţii. Legislaţia,
publicistica, doctrina,, n'au venit decât mai târ­
ziu. Prin urmare, l a început a fost fiapta şi
numai mai pe u r m ă a venit doctrina.
Până la 1903, avem in Vecinul Regat, faza
eroică. Cooperaţia se naşte şi -e desvoltă prin
entuziasmul şi hărnicia iniţiatorilor, având
r
potrivnică lumea oficială.
In 1903 se face legea italicilor populare,
care acordă înlesniri la constituiri, procură
credit de Stat cooperaţiei şi icrganizează con­
trolul legal al acesteia,. Tutela Statului deşi în­
cepuse să devină prea severă, totuşi condiţiuni
generale deosebit de favorabile ajută coopera-
ţia să se diesvolte şi să se extindă şi în alte
domenii de activitate deicât all creditului.
După răsboi, reforma agrară şi criza eco­
n o m i c ă schimbă radical terenul şi posibili: i-
ţile de acţiune alej cooperaţiei. S e fac legi mlull-
te cooperatiste şi îndată după răsboi Statul,
prin Centrale cooperatiste, îşi a s u m ă un rlcll
coiniercaall; tutela lui asupra unităţilor coope­
rative devine deseori exagerată şi .când se a-
mestecă şi consideraţiunile politice, dăunătoa­
re. Comerţul de Stat s'a soldat cu foarte mari
deficite. In acleastă perioadă, irlollul Statului în
m i ş c a r e a cooperativă a fost nefast; amestecul
Statului în mişcare provine dintr'o concepţie
greşită şi confuză asupra cooperaţiei.
Regenerarea începe prin lichidarea coope-
raţiveloir urbane, cari nu mai putură trăi fără
p r a c t i c a r e a comerţului de Stat ale cărui instru­
mente deveniseră.
Goioperaţia majoritară din provinciile ali­
pite a arviut, înainte de răsboiu, sprijinul mo­
r a l şi matelrial al regimurilor politice respecti­
ve. I n Ardeal, mişcarea cio|operativă de credit
n'a putut propăşi înainte de răsboiu şi pentru-
că puţinele energii ale vieţii economice româ­
neşti tun această provincie erau angajate în
organizarea şi conducerea b ă n c i l o r c o m e r c i a l e
româneşti pe acţiuni.
Legile de unificare a cooperaţiei şi de re­
organizare a ei, în 1923, pe lângă Ministerul
Muncii iau fiost întrucâtva utile mişcării. Con­
gresul general al cooperaţiei din 1923 formiui-
lează doleanţele cooperatorilor şi codul coope­
raţiei din 1928 dădu satisfacţie într'o impor­
tantă măsură nevoilor şi dorinţelor coopera­
torilor.
Legea de organizare a cooperaţiei din Mar­
tie 1929 face un pas m a r e spre autonomia
complectă şi independenţa mişcării faţă de
Stat. P â n ă în 1929 în Consiliul superior al
cooperaţiei ş l în consiliile de administraţie ale
Centralelor n%jjoritatea o forma reprezentanţii
Statului, pe canA, prin legea amintită se stabi­
leşte că Consiliiil general al cooperaţiei şi în
Consiliul de adtninistlraţie al B ă n c i i centrale
coopdrativie majoritatea e formată de repre­
zentanţii direcţi ai mişcării; mai mult încă,
consilile de administraţie ale Uniunilor sunt
formate exclusiv din aleşii cooperaţiei.
Art. 79 al legei din 1929 prlevede: „Uniuni­
le dd cooperative pot să alcătuiască o Centrală
a Uniunilor de cooperative, care va avea atri-
buţiunile prevăzute în prezenta lege pentru
Oficiul naţional al cooperaţiei r o m â n e " . Iar
raportul către Camera deputaţilor, carie- înso­
ţeşte lega din 1929, spune,că: „Centnalla Uniu­
nilor de cooperative se va ciclnstitui ou un ceas
mai înainte, determinând astfel intrarea în
cadrul firesc al cooperaţiei". Raportul recu­
noaşte deci c ă m i ş c a r e a noastră cooperativă
nu este î n c ă „în cadrul ei firesc".
Greşala legii din 1929 a stat în aplicarea
ei, cât priveşte raporturile mişcării cu Statul.
Principiilor trecute în lege — autonomie, des­
centralizare — trebuia să le urmeze cât mai
curând aplicarea ^ojr practică. S'a lăsat aplica­
rea şi supravegherea aplicării acestor principii,
unei instituţii de Stat Oficiul naţional al
cooperaţiei, — care nu s'a născut, n'a crescut
şi nu a crezut în aceste princiii. Uniunile de
cooperative începuseră să sădească în minţile
cooperatorilor ideea autocontrolului şi a sacri­
ficiului material necesar unei cât mai bune
activităţi de îndrumare, propagandă şi control
prin instituţii proprii autonome. Cooperaţia
era — c u toate greutăţile crizei, — pe calea c e a
bună, a emancipării de tutela Statului; o ac­
ţiune energică şi categorică a Oficiului în acest
sens a r fi înlesnit mult această emancipare a
cărei p r i m ă etapă trebuia încheiată prin des­
fiinţarea Oficiului şi înlocuirea lui cu Centrala
Uniunilor de cooperative.
Autonomia, descentralizarea, este astăzi
singura cale sănătoasă pe care trebue îndru­
mată cooperaţia pentru progresul ei sănătos şi
pentru luarea din sarcina Statului a unei po­
veri pe c a r e el nu mai trebue să o ducă. —
Modificările aduse de parlamentul liberal din
1935, legii din 1929 schimbă întrucâtva date/le
problemei, accentuând amestecul Statului în
mişcare.
Nu îi ajung mişcării cooperative cei oO
de ani de tutelă administrativă a Statului în
Vechiul Regat şi 15 ani în ţinuturile noui ali­
pite? N'ar fi bine să ne întoarcem pe căile fă­
ră glorie şi lumină ale coopeiratismului de Stat
r o m â n e s c şi ale centralismului. Este certifica­
tul cel mai slab, ice s'ar da unei activităţii de
masse, cane nu poate avea o existenţă organică
şi o -eficacitate socială, dacă nu poate merge
pe propriile picioare.
Administraţia de stat a adus în cooperaţie
o atmosferă, un ritm de muncă, o technică şi
un sistem complet ostile spiritului cooperatist.
Şi vorbind astfel, ne gândim la Statul româ­
nesc de astăzi şi la cel de ieri.
Ou asta nu vrem să spunem că Statul tre­
ime să nesocotească existenţa şi propăşirea co­
operaţiei. Aceasta este o mişcare de masse şi
cu atât mai mult se cuvine Statul'ui m >dern
să-i urmărească şi să-i ajute deisvoltarea. Statul
este un m a r e consumator şi un posesor de
avuţii naturale; funcţiunile c o m e r c i a l e şi de
prloldulcţiie de Stat se cuvine să fie efectuate în
primull rând de cooperaţie a cărei autonomie,ad­
ministrativă trebui:! dcsvotată şi întărită.
Luciru curios în momentul în care Statul
burghez se dovedeşte incapabil de a face or
dine în bugetele şi administraţia lui, i-se c e r e
din nou, de unii, să intervină în controlul şi
administrarea mişcării cooperative. Legiuitor
rul trebuie să se inspire din necesităţile per­
manente ale acestei mişcări, din natura intimă
a rostului ei în sefrietalea modernă, din cuprin­
sul genuin all dictrinei cooperatiste, iar nu din
interesele tirecăticiare ale acelora, cari vin să in­
fluenţeze; calea legii mâniaţi de consideraţiuni
streine marei funcţiuni, pe care este chemată
să o îndeplinească cooperaţia în societatea ro­
mânească.
Până când nu va interveni 0 clarificare
categorică a raporturior dintre mişcarea noas­
tră loooerativă şi Stat, orice p r o b l e m ă gene­
rală privind această mişcare, niu-şi va găsi o
saluţiune pe deplin compatibilă cu interesele
mari ale acestei importante acţiuni economico-
sociale. Cooperaţia să spună respicat şi Statul
să ia aminte: ori vrea. î n c o r p o r a r e a complectă
în administraţia publică a Statului, ori separa-
ţiuniea de aceasta; compromisul între aceste
două stări nu face decât să o apese cu toate
desavantagiile fiecăreia din ele, înlăturând a-
vantagiile pe oairi, fiecare, în parte, le-ar pre­
zenta.
D o c t r i n a şi fapta cooperatistă, spun acelo­
ra, cari se apropie onest şi sincer de iele, că
în Statul r o m â n e s c de astăzi cooperaţia nu
poate merge pe ca^e luminoasă şi r o d n i c ă de­
cât acordându-i-se autonomie complectă, des­
centralizare şi încredere în forţele ei transfor­
matoare. Statul să ocrotească m i ş c a r e a — ere
destule posibilităţi, — dar să nu pervertească,
prin amestecul său, patrimoniul de gândire,
acţiune şi nizuinţe ale cooperaţiei.
S'a reţinut, cred, faiptull că aci aim înţeles
să vojrbesc de Statul btuirghez şi cooperaţia.
Structura Statului r o m â n e s c preconizată de
partidul naţional^ţărănesc schimbă complet da­
tele problemei. Este dreptul unui Stat ţărănesc
şi naţional să aducă c h i a r doctrinei coopera-
tisLe uneile modificări, dealtfel, se impuneau şi
până acum într'o anumită direcţie, ţinându-se
seama de stările schimbate de acuim faţă de
cele din v r e m e a îngropirii dictrinei coopera­
tiste.
Statul burghez este incapabil să creeze o
coopeiratizare integrlală a ţării şi in plrimul r â n d
a economiei ruraille. In cuprinsul lui ftozinra
mişcării cooperative trebue să fie: independen­
ţă, autonomie, riespingerea amestecului admi­
nistrativ al Statului. In statul burghez coopera­
ţia trebue să se izoleze. In Statjul ţărănesc, pen­
tru care cooperaţia este folrmula de căpetenie
a organizării economiei rurale, docperalţia tre­
bue să colaboreze şi în tot mai mullte împre­
jurări să sie identifice cu el, pentrucă, în m o d
implicit Statul ţărănesc este şi Stat cooperatist.
naporturile dintre Statul naiţiolnal-ţăirănesc
şi cooperaţie presupun o studiene şi o înfăţi­
şare aparte.
VICTOR JINGA
C R E D I T U L ÎN A G R I C U L T U R A
Noţiunea şi însemnătatea Creditului a fost
tratată de Dl. B . 1. Schiopu, în, No. 5 din Sep­
temvrie 1935 al revistei noastre, voiu căuta
să arăt importanţa lui în agricultură şi ceeace
ar trebui să se facă pentru r e f a c e r e a creditului
agricol.
P o r n i n d dela premiza, c ă suntem un stat
agrar, cu tendinlja de a avea şi o industrie pu­
ternică legată de produsele pământului nostru;
deci şi pcjlitoa noastră e c o n o m i c ă trebue să
meargă sprieţ desăvârşirea idealului nostru de
stat agrar-industrial, îmbrăţişând întreaga ag-
riculturjă cu toate industriile anexe.
Luându-ne bază acest ideal, trebue să lup­
tăm din toate puterile pentru a putea impune
această conduită tuturor şi aceasta n'o putem
face decât prin excluderea tuturor organizaţii­
lor parazitare.
D a c ă tielrcetăni nevoile de credit a l e pătu­
rii ţărăneşti — după reforma agrară, — vedem
că nouii proprietari mijlocii şi mici au cu to­
tul alte nevoi de credit, decât marii proprietari.
Iată care sunt nevoile de credit ale pătu-
rei ţărăneşti:
1. Micul .agricultor are nevoo, de un credit
scurt de minimum 6 luni şi m a x i m u m 18 luni,
credit c e i-air servi pentru prcicuiranea de
; 48—108 %' pe an.
seminţe, pentru diverse unelte mărunte, şi în
special acest credit, iair servi pentru o nească reprezintă peste XU ' . din populaţia ta­
valorificare cât mai bună a,produselor sale.
2. Ţ ă r a n u l nostru are nevoe de un credit
mijlociu între 2—5 ani, ce i-ar servi pentru
p r o c u c a r e a de inventar agricol, atât inventar
viu, cât şi mort.
3. Tărâmul nostru are nevoe de un cneidit
pe termen lung. ce i-a.iv fi n e c e s a r pentru cum­
p ă r a r e a de noui terenuri, şi pentru investiţiuni
mai mari, c a : construcţii ele.
1
Aceste ar fi directivele după oari a r trebui
s ă s e c ă l â u / e c - f e î î i o i u a politică de credite.
D a c ă aruncam o scurtă privire în urmă,
să vedem c e e a c e s'â făcut pentru pătura ţără­
nească în domeniul creditului, vedem că, până
la isnucnirea crizei economice-banoare din
itioi,' nevoile de credit p e termen scurt al?
ţăranului noslni erau satisfăcute de către co­
operativele de credit, de către cămătari şi de
către băncile mici ţărăneşti înfiinţate sub for­
mă de societăţi anonima (ştim că înainte de
războiul mondial in Ardeal cooperativele de
credit n'au putut lua o desvoltare prea m a r s
din cauză că erau sub 'controlul organelor sta­
tului maghiar, atunci, românii au recurs la în­
fiinţarea de, bănci, sub formă de societăţi ano­
nime, pentru a scăpa cât mai mult de sub in­
fluenţa şi controlul slăpânirei maghiare).
Creditul mijlociu ţărănesc era satisfăcut
într'o măsură destul de restrânsă de băncile
locale şi provinciale.
Iar în ce priveşte creditul pe termen lung,
n'a fost acordai ţărănimii de nici o instituţie
de credit, decât de b ă n c i l e populare, excepţie
câteva credite acordate de băncile provincialte.
După ce s'a instaurat legislaţia excepţio­
nală în domeniul creditului, legislaţii cari au
sdruncinat din temelie întreaga organizaţiune
de créait a ţării, toată pătura ţărănească a fost
exclusă de către organizaţiile de credit.
Agricultorul nostru era nevoit să' plătească
dobânzi uzurare, atât mai apăsătoare, cu cât
preţurile produselor sale se prăbuşeau, negă­
sind creditul n e c e s a r decât la cămătari, cari
îi lua 1—9 y pe lună, ceeace corespunde la
c
Ori, nu trebue să uităm, că pătura ţără­
rei noastre şi, că contribuţia agriculturei noas­
tre la venitul naţional reprezintă 50—60 <]',.
Este destul să arătăm aportul agriculturei
la venitul totali al ţării în anii:
1930 venit naţional 144,9 mii.
1931 venit naţional 110,6 mii. şi in
1932 venit naţional 103,5 mii.,
din c a r e :
1930 venitul agriculturei a fost 73,3 mii.
1931 venitui! agriculturei a fost 61,0 mii.
1932 venitul agriculturei a fost 60,1 mii.
Ceeace reprezintă din totalul venitului naţional:
50,5 'yc din agricultură în 1930,
55 '-/c din agricultură in 1931 şi
59 ']< clin agricultură in 1932.
 Bacă. cercetăm în acclaş timp ce mijloace
de credit au fost puse la dispoziţia agriculturei,
vedem, că in ajunul criziei din 1931, creditele
puse la dispoziţia agriculturei de institoţiunile
de credit din lara, reprezentau abia 25 '/r din
totalul plasamentului acestiolr instituţiuni.
In faţa acestei situaţiuni cât se poate de
dezastooa.se, vedem că, în ce priveşte creditul
1
ţărănesc, este nevoie de o reformă radical !!,
care să ducă fîa c r e a r e a unor organizaţiuni de
credit, menile să satisfacă, toate felurile de
credit de care pătura ţărănească are nevoe.
Iată câteva spicuiri din propunerile făcu­
te de Domnul Virgil Madgearu, ca preşedinte
al delegatiunei române, la conferinţa mondia­
lă cconomică-mcnetairă, c e s'a ţinut la L o n d r a
in anul 1933 pentru reforma radicafiă a teme­
liei sistemului de credit:
„Caracterele specifice ale economiei ţărilor
agricole impun o revizuire a organizaţiei şi
mai ales a condiţiunilar de funcţionare a băn­
cilor Centrale din aceste Ilari.
Baza acestor r e f o r m e este justificată prin
următoarele faplie:
1. Importanţa preponderentă a agricultu­
rei in ansamblul activităţei economice.
2. Ritmul praducţiunei agicolie, care pro­
duce o tensiune sezonieră a pieţii financiare
in cursul verii şi al toamnei.
In cadrul celor ce au fost expuse mai
sus, şi în vederea realizărei unei perfecte legă­
1
turi între structura e c o n o m i c ă a ţării or agrico­
le şi rolul b ă n c i l o r cenlnaile, propunem:
1. Extinderea operaţiunilor de avansuri pe
vvaranle.
In prezent, în majoritatea ţărilor agricole,
după sistemul b ă n c i l o r occidentale, acest gen
de operaţiuni este cuprins în avansurile pe
titluri, cane sunt limitate la un precent din
portofoliul comercial.
Ar fi de dorit, ca pe viitor, avansurile pe
wanante să formeze o categorie specială, c e a r
putea fi eventual limitată la un procent din
.porlofd'iu, c a r e sa s e fixeze independent de
.avansurile pe titluri.
'v Ar fi deasemanea de doirit ca. scontul \va-
r a n t e W să fie asimilat eu scontul efectelor
comerciaîfe.
Ar fi neteesar să se prevadă posibilitatea
pentru băncile centrale de a percepe taxe di­
ferenţiale pentru o anumită categorie de efec
te agricole sau warante, iceeace- a r constitui un
mijloc compilimentar de a veni în ajutorul
5
agriculturei. .
Reducerea sezonieră a pflbieentuku acope-
î'irci. Această măsură ar trebui luată în con­
siderare, având ca singur scop de a uşura
sarcina băncilor centrale în fanile, care ur­
mează recof.tei, c â n d ele sunt" expuse unei în­
cordări excepţionale, din cauza necesităţii de
a finanţa reedita.
Din cele mai sus putem desprinde urmă­
toarele :
Elasticitatea creditului, prin deschideri de
credite speciale in timpul copiercializării c e
realelor, pentru a putea intensifica cât mai
muţit finanţarea recoltei. Această deschidere de
credite băncilor şi în special cooperativielor,
care la rândul lor să satisfacă! nevoile momen­
tane ale ţărănimii cu bani eflîni.
Crearea de cooperative de credit, consum
-
şi de desfacere a produselor agricole în fieca­
re judeţ cu fiii afle în toate comunele mai im­
portante şi in special in cicimunelle în care au
târguri săptâmanale.
Se cere .acum mai mult ca ori când crea­
rea de cooperative de desfacere a cerealelor
pentru ca micul agricultor să-şi poată plasa
produsele sale cu un preţ mai avantajos, în­
lăturând intermediarii — în majoritate evrei,
— c a r i cutreeră. satele ţărăneşti şi le cumpără,
produsele lor pe preţuri derizorii.
Nu Irebus uitat c ă : cooperaţia — nu cea
subordonată capitalismului — cooperaţia ca
principiu şi ca organizare integrală a econo­
miei rurale şi oirăşăneşli, democraţia economi­
că cooperatistă, este chemată să dea satului şi
oraşului din sfatul ţărănesc le mâine fiziono­
mia şi structura lor firească.
Tot pentru a putea intensifica opera de
valorificare a produselor agr'.crfe, treime să se
construiască pe lângă fiecare g a r ă mai impor­
tantă miagazii cât mai bune,'*peniru ca ţăranii
să poată să-şi depoziteze cerealele lor fără nici
o frică de v r e u n risc. Aceste magazii ar pu­
tea fi eonsliruite fie de stat sau regia CFR.,
fie de cooperativele de desfacere a produselor
•agrkcile, care pentru a-şi asigura o niai bună
r
reuşită, trebue să dispună d' 4 astfel de magazii.
 E m i t e r e a de către toate magaziile de de­
pozitare a recipiselor-warante, care ar fi cel
mai minunat instrument de credit in agricul­
tură, căci producătorul o r i c â n d ar putea ca
pe baza recipisei-warant să obţină suma nece­
sară, fie prin seontarea warantului, —\ cianei nu
este altceva decât gajairea cerealelor, — fie prin
vânzarea recipisei wairant şi astfel proprieta­
NEO-FIZIOCRATISM
Spire sfârşitul secolului al 15-lea şi începu­
tul celui de aii' 16-lea, se întâmplă în viaţa eco­
n o m i c ă o sumă de deplasări structurale. F e ­
nomenul ar putea li asemănat cu alunecările
de straturi geologice din viaţa pământului. F a c ­
tori, cari a u avut roluri secundare, trec ca
elemente hotărâtoare şi elemente cu rol de­
terminant, ajung factori secundari.
— Acum, — la sfârşitul evului mediu, —
se formează primele închegări serioase de ca­
pital comercial. Din component cu importanţă
egală cu celelalate H; m i n t e ale vieţii econo­
mice, capitalul comercial, păşeşte pe poziţii
prime. Qu această deplasare, ritmul întreg a l
vieţii economice capătă un nou curs. î n c h e ­
gările din c e îin ce mai mari de capital co­
mercial, influenţează cursul întreg aii proce­
sului e c o n o m i e . Viaţa e c o n o m i c ă va fi de a-
cum înainte, sub dependenţa acestui factor pe
fiecare zi, tot mai puternic.
P a r a l e l cu acumularea, închegarea şi mă­
rirea capitalului comercial, un nou proces îşi
ia cursul în viaţa economică. Capitalul c o m e r ­
cial set transi'oînmă în capital industrial. T r e p ­
tat, treptat, capitalul comercial, acumulat sub
formă de depozite monétaire din diferenţele de
preţuri, este investit în noul mijloace de pro-
ducţiune, în industrie. Procesul este reclamat,
de chiar capitalul comercial. Pnolfiturile rezul­
tate din diferierr|ele de preţuri, sunt cu mult
m a i mari, când marfa schimbată este produsă
în industrie preprie. Mai mult încă. Capitalul
industrial oferă o sursă în plus de câştig, şi
încă u n a din cele mai m a r i : plus valuta. Pro­
prietarul capitalului c o m e r c i a l beneficiază din
schimbul mărfurilor de provenienţă geografi­
că diferită, — un fel de înşelare prin inter-
tea cerealiefcxr trece de drept în mâinile cum-
părătorullui.
Numai printr'o politică de eftinire a credi­
tului,, care într'un stat cu structură agricolă,
este o condiţie esenţială, se poate asigura des-
voltareia n o r m a l ă a vieţii e c o n o m i c e şi a Sta­
tului.
C. MUREA
schimbul de valori diferite, — pe când pro­
prietarul capitalului industrial, şi-a creiat un
venit sigur, prin cumpărarea muncii altoalai.Ve­
nitul aleatoriu al Capitalului c o m e r c i a l este
transformat, prin investiţiile industriale', în ve­
nit sigur. In felul acesta, investiţiile industriale
iau un avânt tot mai accentuat.
Ţ ă r ă n i m e a în timpul acestor frământări şi
deplasări de roluri, are un rol pasiv. E a este
doar un rezervoriu, din oare se alimentează
trebuinţele de m â n ă de lucru. Massa rurală
este sursa principală, a proletariatului indus­
trial. F o r m e l e vechi de viaţă comunitară a ţă­
rănimii se transformă. Comunităţile agrare —
forme proprii ale vieţii ţărănimii în acea vre­
m e — sunt toate dizolvate. Ţ ă r ă n i m e a se die-
plasielază în mass.ă. Gentilele industriale forma­
te şi născânde, atrag spre ele maisse întregi de
populaţie rurală. E m i g r ă r i l e şi exodurile popu­
laţiei^ nici când n'au cunoscut o frecvenţă mai
vie
Odată cu schimbările din viaţa economică,
se întâmplă şi .în ştiinţa economică, apariţia u-
nui nou curent: fizioeratismul. îndrumărilor
de politică economică, ale mercantilismului,
le-a urmat o preocupare serioasă de orientare
a vieţii economice, judecată în tot complexul
manifestărilor ei. Ca urmaire imediată a aces­
tui nou cuirent, ţărănimea devine obiect de pre­
ocupare mai atentă. Odată c u considerarea ro­
lului şi a productivităţii lui, cu singurele ele­
mente component: ale bogăţiilor e c o n o m i c e
se s c h i m b ă şi atitudinea faţă de ţărănime, ^ ' a e
este factorul uman şi agentul viu, al y ' ' '<'li ( !
vilăţii soiului. Creşterea salariatul]]; ^ U s t r
ial,
accentuiaza preciciuparile de 3 f « + . 0
tul salariatului fiind parte cos-
 tul fabricatului, hrana ieftină pentru salariat
însemnează fabricate mai ieftine. De aici, în
politica e c o n o m i c ă a statelor paralel cu măsu­
rile de politică industrială şi comercială, intră
măsuri de politică agrară. Căutarea de debu-
şeuri pentru paicd'usele industriale, îndreaptă
atenţia indusliriaşilor spre ţărănime. Ţ ă r a n u l
integrat în economia de schimb, ajuns consu­
mator de produse industriale, accentuează ou
un nou grad măsurile acestea de politică agra­
ră. Agricultura ajunge a fi considerată bază e-
senţială a economiei. Fiziocratii în exagerările
lor, au ajuns chiar să admită că legile naturii
indică aceasta.
Ritmul investiţiilor industriale continuă cu
acelaş avânt. Desfăşurarea se face pe un plan
cu două direcţii: intern şi extern. Debuşeurile
industriei se nasc, concomitent pe piaţa inter­
nă şi cea externă. Ţ ă r ă n i m e a în acst timp,
câştigă o poziţie în pfius. închegările statelor
naţionale transformă instituţia armatei din ser­
viciu plătit, în unul obligator pentru întreg po­
porani. Cu .aceasta ţărănimea este chemată să
j o a c e un r o i important în viaţa socială.
S c h e m a după oare s'a efectuat evoluţia e-
conomică este foarte cuno. cută. T r e i forme
ale capitalului s'au succedat în poziţii domi­
nante: capitalul ocmercial, industrial şi finan­
ciar. F a z a ultimă, pe c a r e o trăim noi, este
aceia a capitalului financiar. Lipsa de noui de-
buşeuri pentru industrie a creiat noui cadre de
desfăşurarea a vieţii e c o n o m i c e şi a falsificat
organismele vechi. Viaţa economică actuală se
desfăşoară în cadnu închis. Noua formă de e
conomie este autarhia. Nu-i propriu zis un
cadru autarhic, căci acesta presupune schimb
de produse în interiorul economiilor naţionallle,
fără schimb internaţional. Este mai mull un
gen de monopol al pieţelor interne, incluse
pentru a le feri de concurenţă. Scopul este
menţinerea pieţelor. B a r i e r e v a m a l e protec-
ţioniste, ou tarife ridicate, asigură înfăptuirea
acestei ţinte. Lupta e c o n o m i c ă este atât de c r u ­
dă,, încât economiile s'au transformat în eco­
nomii de răisboi. D e aici un nou apel şi mult
mai stăruitor l a ţărănime, principală furnizoa­
re de soldaţi T o t ca u r m a r e a acestei tendinţe
de i n a r m a r e şi pregătire pentru expansiune,
fiecare stat îşi creiază o bază de alimentare in­
terioară. Lupta pentru niemţineirea regimullui
actual social este în plus o cauză de atenţiune
pentru problemele agriculturii şi ţărănime,
ţărănimea fiind între clasele sociale c e a mai
conservatoare. T o a t e acestea sunt cauza pen­
tru c a r e ţărănimea este astăzi în preocupiarea
esenţială a întrebărilor tuturor probfemelor
vieţii sociale în general.
Acestea ne îndreptăţesc să vedem, un nou
curent social, pe cane prin a s e m ă n a r e a lui cu
fiziocratismul veacurilor tneicute, îl numim
neio-fiziocrutism. Naţionalismul actuali, ia ca
bază socială, ţăranul. S e predică întoţarcerea la
natură şi se vorbeşte de viaţa hipertrofiată a
oraşelor.
Mişcarea ţărănească eu caracter politic,
vede: în asta un reviriment,, care îi dă impul­
suri noui. Curentul n e a fiziocnat, oare se mani­
festă foarte puternic în statele industriale, va
grăbi procesul de emancipare politică a ţărăni­
mii prin desăvârşirea conştiinţei ei de cla^ă.
In statele agrare fenomenul va avea urmări
mult mai repezi, decât se crede, aici ţărănimea
fiind de mull pe drumul eliberării ei sociale,
plecată dela conştiinţa intereselor ei s p e c i l L e
şi diferite de ate altor cPJase sociale.
MOLDOVAN E. ROMAN

D A T E L E P R O B L E M E I NAŢIONALE
(DIN D I S C U R S U L D L U I I. M I H A L A C H E P R E Ş . P . N. Ţ., TEMUT L A D E S C H I D E R E A C E R C U L U I D E S T U D I I
A L T I N E R E T U L U I NAŢIONAL-ŢĂRĂNESC)
Partidul naţional-ţălrânesc înţelege să aso­ Fiecare ţară îşi a r e naţionalismul ei, oum spu­
cieze, s ă înperecheze, să cunune naţionalul c n socia­ ne/i cdatiăi f o a r t e bine d. P r o f e s o r Motru. I n Boin&nia

lul, c ă din f e c u n d a r e a a c e s t o r două idei p o a t e să iasă naţionalismul înseamnă r o m â n i s m ; i a r într'o Românie

de ţărani, românism este ţărănism.
f a p t a b i n e f ă c ă t o a r e . I a r „socialul", p e n t r u noi e „ ţ ă r ă ­
Direcţia naţionalismului rominesc nu poate fi
nesc" şi „naţionalul" tot „ ţ ă r ă n e s c " . P e n t r u noi, ţăran n s e i l
clecâ^ * sul consolidării h o t a r e l o r , şi al c o l a b o r ă r i i
este n a ţ i e , este n e a m , este ţ a r ă . A fi ţărănist însem­
întregii suflări întru consolidare i n t e r n ă a Statului r o ­
nează a fi din n a ş t e r e naţionalist. m â n e s c naţional.
 Xu un naţionalism distructiv, — ci unul con­ a pipăi o p a r t e din termenii problemei şi a u ş u r a c e r ­
structiv. cetarea soluţiilor p r a c t i c e pozitive, reale.
Pe terenul p r a c t i c , uoi nu putem i g n o r a , realităt- Iată! a m aci c â t e v a tablouri r e c a p i t u l a t i v e ce mi-a
ţilo vii din p r o p r i a n o a s t r ă ţ a r ă , r e a l i t ă ţ i cu c a r e avem procurat Institutul de S t a t i s t i c a şi demografie, asupra
a c o n t a si a l u c r a , ca s ă nu pierdem energia cerând Recensământului ultim din 1930. Citez cifre rotunde.
z a d a r n i c să zidim „castele în Spania".
1. P O P U L A Ţ I E totala a ţ ă r i i 1S.041.00U, din care:
ijmineseu — a c ă r u i l e c t u r ă nu ştiu cum să v'o Români 13.000.000, adică aproape 7 3 % ;
recomand inai mult p e n t r u a cunoaşte ce înseamnă na­ Alte naţionalităţi (minoritari) 5.041.000, adică
ţionalismul c u r a t şf a d â n c , — spune într'unul din arti­ peste 2 7 % .
colele sale („Despre P r o g r a m " ) :
Din populaţia r o m â n e a s c ă , locuiesc Ia ţ a r a circa
„Orice politică nu poate l u c r a decât cu elemen­
11 milioane, şi la o r a ş cireal 2 milioane.
tele, c a r e sunt date, i a r nu cu cele pe c a r e şi le în.
Din populaţia m i n o r i t a r ă , locuiesc Sa ţ a r a cin-a
chipueş'te a le avea". l
S'.j milioane şi la o r a ş c i r c a l /s.
Această populaţie românească — prin care s'a
p ă s t r a t neamul şi ţ a r a şi c a r e constiţue g a r a n ţ i a unită­
Problema oraşelor
ţii şi durabilităţii Statului r o m â n e s c — este populaţia
A doua c o n s t a t a r e . A v e m o problemă a oraşelor.
de bază, c a r e asigură caracterul naţional al Statului
Precum arâtarăm din populaţia româneasca: aproape
român.
85%' (11 mii. din 13 mii.) l o t u e s c la s a t e ; i a r 15% (2
P e n t r u c a ea »g p o a t ă polariza spiritualul ente pe
milioane; la; oraşe. P o p u l a ţ i a r o m â n e a s c ă la oraşe nu
cele cinci milioane de m i n o r i t a r i , se cere î n t r e altele:
e aşa de compactă ea la sate. In unele dintrânsele.
s ă fie însufleţită, de o p u t e r n i c ă conştiinţă r o m â n e a s c ă ,
este c h i a r toarte subţire.
c a u n i t a t e e t n i c ă ; d a r în aeelaş timp, elementele româ­
In Oltenia, Muntenia, c h i a r Moldova, media popu­
neşti să se afle în condiţii economice c u l t u r i l e şi mo­
laţiei româneşti dela oraşe este î n t r e 71 % — Moldo­
r a l e cel puţin egale. Şi de o a r e ce populaţia ţ ă r ă n e a s c ă
va — şi 92 % Oltenia.
reprezintă — în sânul R o m â n i e i — 11 milioane f a ţ ă de
Dar în Dobrogei 51 %. în Transilvania 37%,
2 milioane orăşeni, a d i c ă peste 85 % — problema r o ­
Banat 35?«, Bucovina 33%. Criş.—Maramureş 3 3 % .
mânismului se confundă, aproape cu problema ridi­
I ' a s a r a l . i a 31%.
cării clasei ţ ă r ă n e ş t i româneşti.
A r i d i c a ţ ă r ă n i m e a — printr'uu î n t r e c p r o g r a m E s t e foarte explicabil de ce în provinciile alipite
de r e f o r m e — econoniiceşte, fiziceşte şi sufleteşte, este şi in Cadrilatei' populaţia r o m â n e a s c ă este în minori­
esenţialul mijloc serios de a ridica românismul. tate. Oraşele sunt înlaînte de toate centrele unde p u t e r e a
de stat concentrează armată, scoale, funcţionari. Cât
Xu este posibil un echilibru durabil în stat. pe
baza românească solidă, cât timp români nisa constă t i m p aceste oraşe au l'o.st seb dominaţiune s t r ă i n ă , s'an

din o ţ ă r ă n i m e i g n o r a n t ă , r o a s ă de boli, s ă r ă c i t ă şi în­ adunat aci slujbaşii din naţia d o m i n a t o a r e . A c u m a se

zestrată cu virtuţi pasive, care suportă tot felul de vor concentra slujbaşi, militari, profesori, etc, mai
e x p l o a t ă r i şi umilinţe. mult de naţie română.. Se şi observă dela an la an o

E d u c a ţ i a naţională, c o o p e r a ţ i a , c a r e elimină r.ifli- românizare tot mai spornică a oraşelor. Or.aişele sunt

t-a! p a r a z i t i s m u l din câmpul economiei naţionale a.gri- apoi c e n t r e c o m e r c i a l e şi industriale, i a r comerţul şi

ga.le; ş c o a l a p r a c t i c ă pentru toate vârstele şi ambele industria sprijinite şi ele c d a t â de naţia dominatoare,
sexe la sate; o viguroasă campanie de combatere a în mod firesc, au încăput în alte mâini decât cele ro­
boalelor sociale; o c a m p a n i e de v i a ţ ă h i g i é n i c a a săte­ mâneşti.
nilor şi de l u c r ă r i edilitare şi civilizatorii la sate, o Românizarea a c e s t o r a esje ceva mai grea decât
a d m i n i s t r a ţ i e g o s p o d ă r e a s c ă , simplă şi ieftină; o viaţă românizarea administraţiei.
economică, m o r a l a şi politică liberă a satelor — ceeace P e n t r u că se c e r e şi c a p i t a l , şi îndeletnicire. Şi
nu înseaiiună să nu înglobăm munca sătenilor într'o acestea nu vin dintr'odată, ci se formează t r e p t a t .
disciplină a muncii naţionale solidare. Si v o r veni şi ele.
Socialul românesc — i a t ă baza naţionalul româ­ Oraşele se v o r popula cu r o m â n i , în măsura în
nesc, iar socialul românesc nu e ( ailta, decât (Sn.- c a r e v a spori şi p r o g r e s a populaţia ţărănească!, singu­
nismul. rul şi m a r e l e rezervoriu al românismului, — c a r e tre­
Soluţiile socialului românesc, sunt soluţiile na­ ime a j u t a t ă cu şcoli, cu î n d r u m a r e spro meserii şi co­
ţionalului serios ^ i j j o n ş ţ r u c t i v , sunt soluţiile p r o g r a m u ­ merţ, eu credit, cu. o r g a n i z a r e .
lui naţional ţ ă r ă n e s c . Statul esto în drept şi este obligat să sprijine în
O primai constatare: Avem minoritari peste un chip special elementul românesc, c a .opera de reparare
sl'erl din populaţia ţării, şi populaţie românească circa a unei nedreptăţi naţionale. Statele dominante în tre­
trei sferturi. cut au asuprit pe r o m â n i , şi m a i ales pe ţ ă r a n i , şi a u
('are sunt deci „elementele date" al problemei na­ favorizat elemente de alte naţionalităţi. Dorim acum,
ţionale? sub s'.atul r o m â n e s c , e g a l i t a t e şi d r e p t a t e .
Xu vreau sá vă plictisesc ou statistici. Câteva Dar nu este nici d r e p t a t e , nici e g a l i t a t e , să laşi
cil're îmi veţi îngădui totuş să scot în lumină, pentru la libera întrecere la curse calul care a fost odihnit
şi Wuo h r ă n i t , eu calul cave a fost muncit, chinuit şi Soluţia nu poate ti însă nici îu „ X u m e r u s v a l a c b i -
nehrănit. Acesta trebue adus în condiţii egale, prin cus", adică o p r o p o r ţ i e n u m e r i c ă , fiindcă Oltenia, Mun­
hrană s u p l i m e n t a r ă , şi apoi să vină a l e r g a r e , lai în­ tenia, B a n a t , Dobrogea, T r a n s i l v a n i a , etc. uu v o r primi
trecere, în condiţii egale. cota proporţională!
A ş a şi cu românii, mai ales cu ţ ă r a n i i . Statul Xici în „expulzarea la M a d a g a s c a r " , pe care o
trebue să.-i a j u t e în chip special pentru, ca apoi întrece­ propune d. ("'uza, fiindcă . . . M a d a g a s c a r u l nu e al d-lui
rea în v i r t u ţ i c o m e r c i a l e şi industriale să se exercite ('uza, ei e al F r a n ţ e i , c a r e nu v r e a siă] î-1 dea.
în condiţii egale. F i r e ş t e , e a pe acest plan se pot e x a ­ Problema e v r e i a s c ă nu a r e un c a r a c t e r general.
m i n a şi găsi o mulţime de soluţii în cadrul naţionalis­ Antisemitismul g e n e r a l i z a t este o doversiune a claselor
mului constructiv. dcininante, p r e a cunoscut în istorie, la toate momentele
c r i t i c e ale claselor s t ă p â n i t o a r e , şi p r a c t i c a t e pe s c a r ă
Problema minoritară întinsă sub ţ a r i s m , după cum a a f i r m a t însuşi minis­
Să trecem mai d e p a r t e în e x a m i n a r e a „elemente­ t r u l de interne d. Inculeţ, la C a m e r ă .
lor date" ale problemei naţionale: Avem o problemă I n a f a r ă de măsurile g e n e r a l e de î n a r m a r e inte­
1
minoritară. lectual:, a elementului r o m â n e s c — a ş a cum am a r ă t a t
L al 18 milioane R o m â n i , 5 milioane m i n o r i t a r i , cu
:
în t r e a c ă t — problema evreiască a v â n d un c a r a c t e r r e ­
drepturi egale, asigurate şi prin Constituţia Ţârii şi gional, trebue c e r c e t a t e şi soluţionate în regiunile res­
prin t r a t a t e l e internaţionale. pective — şi nu g e n e r a l i z a t ă în scop de diversiune.
So pune o î n t r e b a r e c a p i t a l ă : c a r e din a c e s t e două
politici corespunde mai bine interesului permanent al Apel la tineret
Statului Tîomân? Drumul, pe c a r e am mers, este o linie d r e a p t ă .
a) De u r ă şi p r i g o a n ă din partea: populaţiei r o m â ­ Drumul, pe c a r e l-am s t r ă b ă t u t , n'a cunoscut po­
neşti, c o n t r a populaţiei minoritare? pasuri în saloane, ci b a r i e r e g r e l e â s t r ă b ă t u t .
I n acest caz populaţia r o m â n e a s c ă se află divi­ Şi el s'a b ă t ă t o r i t , s'a lă(rgit şl este plin de oftaşi
zată în 10—15 p a r t i d e , iar minoritarii pot forma ţ disciplinaţi, m â n a ţ i şi ei de o credinţă.
blo!ţ u n i t a r , c ă u t â n d sprijin şi în a f a r ă . E/ite d r u m plin de g r e u f ă ţ i şi astăzi. Cine vine pe
b) Or de a n g r e n a r e a minoritarilor în politica el, vine la m u n c ă . Nu vom face c r i m a să abuzăm de
p a r t i d e l o r româneşti îm-pârţindu-se şi ei în aceste p a r ­ huna credinţă, şi entuziasmul tineretului.
tide pe baze de p r o g r a m e economice şi sociale, în Iubit tineret, naţionalismul cerut de noi, genera­
c a d r u l ideii S t a t u l u i român? ţiilor pe c a r e se v a rezema statul de mâine, este un
Căci, fireşte, nu poate fi vorba de c o n l u c r a r e în naţionalism m a i g r e u c a acel pe oare vi-] recomanda
acelaş p a r t i d cu elementele ce nu se î n c a d r e a z ă în con­ d-nii Cuza şi Goga.
cepţia. Statului r o m â n e s c în a c t u a l e l e lui h o t a r e . Naţionalismul viu şi adevărat, este cel ce se
E u cred, c ă politica din u r m ă este cea înţelaptă înfăţişează în fapte, în c r e a ţ i e p r i n m u n c ă .
şi c o r e s p u n z ă t o a r e cu interesele Statului r o m â n , — a- Partidul naţional-ţăriălnesc a r e ta p r o g r a m u l său
dio3 politica naţionalismului constructiv, care polari­ î n t r e b u i n ţ a r e a intelectualilor p e n t r u Stingerea g r a b n i c ă
zează în j u r u l ideii Statului r o m â n e s c , elementele mino­ a întunericului — utilizarea tehnicienilor şi a b r a ţ e l o r
r i t a r e , nepa razi t a r e . î n c r u c i ş a t e prin m a r i l u c r ă r i de utilitate naţională. Nu
vom a v e a a t â ţ i a c ă r t u r a r i buni şi tehnicieni buni. cât
Problema evreiască va fi de lucru.
M e r g e m m a i departe. A v e m şi o problemă evre­ Dar la acesj program trebue adâogat interesul
iască. Statistica arată vre-o 760.000 „mozaici", adică c e r c e t ă r i i , şi entuziasmul lucrului, — pe c a r e le cerem
4,1 /o în mijlocia pe ţ a r ă . Din populaţia orăşenească, tineretului ţ â r i i . Numai eu cei vrednici se v a putea îm­
evreii sunj 1 3 , 6 % , din populaţia saţea-seâ 1,6%. I n pa­ plini p r o g r a m u l ridicisirii ţ ă r ă n i m i i , p r o g r a m u l r i d i c ă r i i
r a n t e z ă fie zis: M ă r t u r i s e s c , c ă nu a m c r e z u t l a început românimei, p r o g r a m u l r i d i c ă r i i Ţării şi Statului.
în aceste c i f r e ; socoteam, că avem cel puţin un milion Souă ne trebue tineri muncitori şi cinstiţi, care
de exrei. D a r mi-s'a c o n f i r m a t de r e p e t a t e o r i de t Di­ realizează naţionalismul în munca creatoare pentru ei
rectorul g e n e r a l al recensământului. si părinţii lor, nu în fraze sforăitoare, nu în cioburi
Caracterul problemei evreeşti este mai ales în de geamuri şi capete sfărâmate cu ghiaga.
localizarea ei în a n u m i t e regiuni. Armătura v o a s t r ă c e a puternică, aceea cu care
P e când de ex. în Oltenia avem evrei ( c u sate, c u rămâneţi în v i a t ă , este intelisrenia.'-Koi'ita, caracterul.
oraşe) 0 , 2 % , în B a n a t 1,2%, în Muntenia 2 , 1 % , în Dacă îndrăzneala va c r e ş t e vom şti să' le opunem şi
Dobrogea 0,5%, în Transivania 2,4%, — începe să altfel de a r m e , de acelea pe c a r e singure se dovedesc
c r e a s c ă , în Moldova la 6,5 % (din c a r e la o r a ş e 23,1 %, a le înţelege.
iar la sate 1,2%), apoi t r e p t a t : în Basarabia 7,2% Cultivaţi c u r a j u l .
(21 % la or.afş, 4,3 % la s a t e ) . I n B u c o v i n a 11 % (la oraşe D a r puneţi-1 t o t d e a u n a în serviciul naţionalismu­
80 %, la s a t e 4 % ) . Ca şi în C r i ş a n a şi M a r a m u r e ş . lui c o n s t r u c t i v — cugetând, studiind şi muncind pen­
E s t e evident, c ă fiind ,o problemă, ea trebue solu­ t r u r i d i c a r e a v o a s t r ă şi a părinţilor voştri.
ţionată. A ş a veţi r i d i c a N a ţ i a r o m â n e a s c ă .
 ÎNSEMNĂRI
s'a făcut şi s'a s t r ă d u i t s ă f a c ă binele în limita p r e r o ­
Domnul luliu Maniu
g a t i v e l o r regale, i a r r ă u nu a putut să f a c ă p e n t r u c ă
şi problemele politice ale zilei
nu a g u v e r n a t , ci a domnit. Responsabile în f,?.iţa lumii
I n t r ' o s c r i s o a r e a d r e s a t ă hunedorenilor cu prile­ şi în 1'a.ţa poporului nu fost guvernele, o â r o r a le-a în­
jul alegerii p a r ţ i a l e delà 18 F e b r u a r i e , dl luliu Maniu, credinţat puterea, conform indicaţiunilor voinţii popu­
ilustrul î n d r u m ă t o r al R o m â n i l o r ardeleni, serie, între lare. A l u n e i când a ieşit la alegeri o m a j o r i t a t e s o c i a ­
altele, u r m ă t o a r e l e : lista, regele George nu s'a gândit sâ f a c ă combinufţii,
„...Sa înstăpânit în î n t r e a g a ţ a r ă , d a r mai ales ci a încredinţat frânele imensului imperiu b r i t a n i c g u ­
în A r d e a l şi B a n a t , mizeria şi se c a l e a în picioare dem vernului socialist. Acest scrupul constituţionalist explică
n i t a t e a poporului îiomânesc, despoiat de d r e p t u r i l e sale d u r a b i l i t a t e a monarhiei b r i t a n i c e în perioada cascadei
şi de bunul său renume t r o n u r i l o r . Când sultanul T u r c i e i îi t r i m i s e o telegra­
mă, c e r â n d i n t e r v e n ţ i a M a r e i B r i t a n i i î n râsboiul bailca-
nic, El, simplu răspunde Sultanului, că t e l e g r a m a a
A sosii ceasul să fie salvată demnitatea naţiunii lest remisă preşedintelui de. Consiliu. Atitudine ce cad­
române si ca ea să şi impună cu orice preţ voinţa. rează perfect cu aceea a unui monarh constituţional,
1
Trebuie îndepărta ! delà c â r m a ţ â r i i p a r t i d u l libe­ c a r e este iresponsabil, fiindcă] domneşte şi nu î n c e a r c ă
ral, c a u z a t u t u r o r relelor. E l înăbuşe glasul şi voinţa să-şi depăşească prerogativele. E l împreună cu Regele
poporului, calcă drepturile naţiunei. susţine sistemul Albert al Belgiei, ian contribuit f o a r t e mult la î n t ă r i r e a
economic şi f i n a n c i a r învechit, şi r i d i c a r e a prestigiului principiului m o n a r h i c , a t â t de
fragil mai ales după râsboi. Monarhii, c a r i a u crezut
c ă pot î n c ă l c a principiul suprem al democraţiei moder­
Trebuie întronată fără a m â n a r e la conducerea
ne şi al monarhiei constituţionale, suveranitatea popo­
ţ ă r i i : d r e p t a t e a şi bunele m o r a v u r i ale creştinătăţii,
rului. ;aiu plătit scump această încălcare a demnităţii
f ă r ă c a r i nici un; neam nu p o a t e dăinui.
naţionale. E x - r e g e l e Alfons, regele F e r d i n a n d al B u l g a ­
Trebuie zdrobit cercul de fier chinuitor, ce 1 for­
riei, şi actualul r e g e George ( c a r e a c u m revenit, este
mează în j u r u l fiinţei naţiunii noastre partidul liberal
i m p e r f e c t r e g e constituţional), sunlt exemplele monarhiei
şi sistemul economic capitalist liberal, care se susţin
responsabile şi ale consecinţelor acestei responsabilităţi.
şi se a j u t ă r e c i p r o c , înăbuşind viiaiţa politica şi econo­
Pilda regelui defunct al A n g l i e i este pildia s t r ă l u c i t ă a
mica a naţiunii noastre.
monarhici constituţionale, a monarhiei, care ştie că
Ţ ă r ă n i m e a trebuie să_şi ia întregul rod al revo­
baza sa de existenţă este s u v e r a n i t a t e a naţională.
luţiei naţionale din 1848 şi 1918, m u n c i t o r i m e a să se
bucure de d r e p t a t e a socială consfinţită prin suferinţă
şi mult sânge, şi toţi cetăţenii săi fie împărtăşiţi de
binefacerile democraţiei şi de drepturile a s i g u r a t e prin
Judecata străinătăţii despre
constituţie. luliu Maniu
R a p o r t u l între m u n c ă şi câştig stabilit cu d r e p t a t e I n timp ce la noi, în ţ a r ă , s'a cheltuit zeci de mi­
şi putinţa de .trai cinstit trebue a s i g u r a t ă . I n acest scop lioana pentru d i s t r u g e r e a lui l u l i u Miamiu, s t r ă i n ă t a t e a
trebuiesc desfiinţate cartelurile, trebuie statificate in­ prin cei mai distinşi publicişti îşi aratăl sentimentele de
dustriile de bază şi de p r i m a necesitate şi trebuie social a d m i r a ţ i o f a ţ ă de acest strălucit reprezentant al r o m â ­
o r g a n i z a t ă , diriguită, î n t r e a g a economie naţională, aşa nismului. S u de mult a a p ă r u t un articol în m a r e a
c u m este plănuit în p r o g r a m u l partidului naţional-ţăţră- revistă, f r a n c e z ă , „Revue de P a r i s " , semnat de d. Geor­
nesc. ges Oudard, despre situalţia politică din R o m â n i a . E x ­
P r i n d r e a p t a o c â r m u i r e a ţării, prin autoniomia t r a g e m din acest a r t i c o l câteva, r â n d u r i în l e g ă t u r ă cu
administrativă locala şi prin o r g a n i z a r e a vieţii econo­ d. l u l i u Maniu, c a r e este considerat împreunai cu d.
mice şi financiare, conform cu noile c u r e n t e din lumea Titulescu, u n a din cel o m a i populare f i g u r i ale politicii
civilizată, poporul românesc v a ş t e r g e u r m e l e nedreptă- r o m â n e ş t i : „Acest m a r e a p ă r ă t o r al cauzei R o m â n i l o r
din A r d e a l , c a r e a îndrăznit sâ c e a r ă în mod eroic îniaf
lor de secole şi vsţ a s i g u r a linişte şi bnuâ învoire î n t r e
înto de râsboiu a u t o n o m i a acestei provincii, nu a u i t a t
popoarele şi straturile"*sociale ale ţ ă r i i nostre . . . "
niciodată să aitace de pe t r i b u n a p a r l a m e n t u l u i m a g h i a r
a r d o a r e a p r i g o n i r i i delà B u d a p e s t a . . .
Regele George V. al Angliei luliu Maniu este, împreună cu d. X i c o l a e Titu­
sau monarhia constituţională lescu. u n a din cele mai populare figuri ale vieţii r o m â ­
neşti. . . . De o logică subtilă, de o p e r f e c t ă abilitate t a c ­
Regele Geoa-ge al V - a al A n g l i e i a fost deplâns şi
tică ştiind s a ş i înfrâneze p â n ă la m a x i m u m un tem­
r e g r e t a t cu r e g r e t e c a r i nu s u n t n u m a i decât p r o t o c o ­
p e r a m e n t delà n a t u r ă combativ, d u p ă cum o dovedesc
lare, nu sunt p e n t r u c S Regele George p r i n domnia lui, cele m a i ajspre discursuri ale sale, c a r i a u fost întotdea-
u n a a d e v ă r a t e modele de tact. Ţ ă r a n i i din T r a n s i l v a ­ Piscul spiritualităţii
nia i-au c o n s a c r a t acestui om. c a r e n'are nimic de de­ Un pisc înalt al s p i r i t u a l i t ă ţ i i europene: Romain
m a g o g sau de f a r s e u r politic, un cult idolatru, m e r g â n d Rolland!
p â n ă la a-i s c r u t a pulpanele hainei. F a ţ a - i închisă, A nâzui spre o ordine s u p e r i o a r ă „de e t e r n ă r e a ­
p r i v i r e a a t e n t ă şi serioasă, un fel de a s p r i m e a gestu­ litate şi bunătate", este în firea sufletului omenesc. I n
rilor, ţ i n u t a modestă şi c o r e c t ă îi d a u un a e r de demni­ a c e a s t a stă s p i r i t u a l i t a t e a . D a r c â t de r a r şi d e timid
t a t e p u r ă , c a r e impune respect. E l şi-a c o n s a c r a t în­ îşi împlineşte sufletul omenesc a c e a s t ă năzuinţă!
t r e a g a i v i a t a p a t r i e i , f ă r ă a l t ă ambiţie decât de-a o I n puţinele opere de artăi s t r u c t u r a t e a r m o n i c . I n
vedea m a r e şi p u t e r n i c ă . Simţi imediat, că este d i n t r e şi m a i puţinele c a r a c t e r e eroice.
a c e i a ce nu-şi abandonează poziţia pe oare le-o d i c t e a z ă
R o m a i n Rolland este un m a r e a r t i s t şi un m a r e
conştiinţa. . . ."
caracter.
A m reprodus acest articol, p e n t r u c ă l a noi este
E l este o m â n d r i e a E u r o p e i contimporane.
o a f a c e r e să-1 a t a c i pe l u l i u Maniu, la noi c â n d v r e i
V a veni o v r e m e , când operele sale v o r fi m a i ci­
să te înalţi pe treptele i e r a r h i e i sociale, nu ai decât
tite de c â t sunt astăzi: v r e m e a c â n d E u r o p a v a fi m a i
să a t a c i pe l u l i u Maniu. Guvernul T S t â r e s c u este plin
conştientă do o r i g i n a l i t a t e a sa.
de asemenea nulităţi, c a r i a u o s i n g u r ă calitiaite: sunt
li dorim, în mod sincer, ea el însuşi s ă apuce
figuri c a r i a u î n c e r c a t să-1 s t r o p e a s c ă cu noroi pe
l u l i u Maniu. a c e a s t ă v r e m e , şi c â t de c u r â n d !

Prof. Râdulescu.Motru,
Romain Holland m e m b r u al Adademiei Române.

L a 29 I a n u a r i e 1936, m a r e l e scriitor R o m a i n Hol­

land, a împlinit 70 de ani. A fost un eveniment nu
n u m a i de s ă r b ă t o r i r e , ci şi de reculegere. A c u m c â n d
Cercul de studii provincial
se proslăveşte m a i mult cai o r i c â n d bestia din om, când al partidului naţional-tarănesc
se calcăl în p i c i o a r e cele m a i e l e m e n t a r e drepturi, ale îndată după Crăciun şi-a început activitatea la
conştiinţei, acum, când se predică u r a între popoare Cluj Cercul de studii p r o v i n c i a l al p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l -
şi când unele popoare se î n a r m e a z ă cu furie, p r e g ă t i n d ţărănesc desfăşurând o bogată activitate. Acest cerc,
răsboiul, care va însemna, dacă nu vor fi puşi la prezidat de d. Mihai Popoviei, preşedintele organizaţii­
punct înainte de v r e m e criminalii p r e g ă t i t o r i , dezastrul lor ardelene, este condus efectiv de <L prof. univ. VI.
civilizaţiei europene, ale acestei civilizaţii moştenire Uhidionescu. A u ţinut p â n ă laicum conferinţe, c ă r o r a l e - a
s t r ă l u c i t ă a civilizaţiei g r e c o r o m a n e , a c u m în acest mo­ u r i n a t discuţiuni a m p l e şi f o a r t e i n t e r e s a n t e : d-cnii prof.
ment s ă r b ă t o r i r e a lui R. Holland î n s e a m n ă p r o s l ă v i r e a Dr. V a i e r Moldovan, prof. Dr. Gh. Popoviei, prof. Dr.
păcii p r i n apostolul ei cel m a i a u t e n t i c . D ă m aici un Alex. B o r z a şi prof. D r . V i c t o r J i n g a , despre: „Demo­
articol al dlui R. Motru şi un f r a g m e n t din un a r t i c o l c r a ţ i a în S t a t u l national-democrat"., „problema aotpilu-
al lui R. Holland: lui", „problema selecţionării învăţătorilor'' şi despre
„economicul în d o c t r i n a n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i s t ă " .
împotriva hitlerismului V o r u r m a , în fiecare s ă p t ă m â n ă , a l t e conferinţe
Ciuma b r u n ă a depăşit, din p r i m a ei l o v i t u r ă , ciu­ p r i v i t o a r e la problemele de căpetenie puse d e p r o g r a m u l
m a n e a g r ă . F a s c i s m u l hitlerist a a c u m u l a t , în câteva .şi. d o c t r i n a p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n e s c . Se prezonizează
s ă p t ă m â n i , m a i multe violenţe m â r ş a v e decât a reuşit şi p u b l i c a r e a unei biblioteci a c e r c u l u i de studii na-
să f a c ă , în zece ani, meşterul şi modelul său, fascismul t i o n a l - ţ ă r ă n i s t dela Cluj. F e l u l c u m sunt s t u d i a t e p r o ­
italian. I n c e n d i e r e a R e i c h s t a g u l u i e un a c t de g r o s o l a n ă blemele, cum sunt expuse şi discuţiunile libere, c a r i le
p r o v o c a r e poliţistă, c a r e nu p o a t e înşela pe nimeni în urmează, dovedesc o cunoaştere a d â n c ă lai lor şi un
Europa. Denunţăm opiniei mondiale aceste a t e n t a t e şi interes m a r e m a n i f e s t a t nu n u m a i de membrii p a r t i d u ­
minciuni — t o a t ă f o r ţ a publică p u s ă în mâinile unui lui, ci şi din p a r t e a celor neînscrişi, c a r i frecventează)
p a r t i d de r e a c ţ i u n e violenţă — a u t o r i z a r e a oficială, dalfcăl aceste conferinţe.
cu a n t i c i p a r e crimei, g â t u i r e a libertăţii de c u v â n t şi Cercul de studii este î m p ă r ţ i t în 5 secţiuni, con­
gândire, arestarea oamenilor celor mai stimaţi, sus­ duse fiecare da c â t e un s e c r e t a r , toa^e l a un loc, a v â n d
pendarea libertăţilor şi a drepturilor elementare, pe un s e c r e t a r , v i c e p r e ş e d i n t e şi un preşedinte.
care se bizue toialtă civilizaţia modernă. F a c e m apel,
p e n t r u ai se a l ă t u r a protestului n o s t r u , l a toţi s c r i i t o r i i ,
la toţi cei din E u r o p a şi A m e r i c a , o r i c ă r u i p a r t i d i - a r Ţărănismul şi doctrinele^de import
a p a r ţ i n e , c a r e a u s i m ţ ă m â n t u l insultei adusă d e m n i t ă ­
Dl P. P. Suciu, fost deputat, ia| ţinut la Cercul de
ţii esenţiale a omului şi a cetăţeanului şi care sunt
studii al Tinertului n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i s t din B u c u r e ş t i o
conştienţi de solidialritatea ce ne l e a g ă de toţi cei c a r i
conferinţă' cu titlul de m a i sus, din c a r e r e ţ i n e m u r m ă ­
luptă împotriva terorismului deslânţuit al unei ree- toarele c o n s t a t ă r i j u s t e :
ţiuni f ă r ă scrupule şi f ă r ă f r â u .
„Justificarea existenţii naţiunilor este p e r s e v e r a ­
ROMAIN ROLL AND. r e a în specificul lor. Doctrinele naţionaliste proclamă
(Articol publicat în „ E u r o p e " , la 15 M a r t i e 1933). cu frenezie c ă î n t r e ideia naţionallăl şi democraţie este o
p r ă p a s t i e . A c e a s t a este cea de a dona absurditate. Se toate celelalte valori umane. A d i c ă d a c ă nu se ridică
ştie că s t r a t u r i l e suprapuse sunt f o a r t e amestecate. Cum ea c a un c a n c e r , c a r e pnstiind mintea, ne face s ă nu
este atunci posibil să se pretindă c a r e g i m u l d e m o c r a t i c , ţinem s e a m ă de celelalte bunuri ale civilizaţiei, de t o a t e
c a r e a v e a să ridice acele p ă t u r i în c a r i zac comorile celelalte valori şi idealuri pe c a r i cultura .omeneasca
cinice, nesocoteşte ideia naţională, iar regimurile oli­ îneet-încet, l e a ereiat ş i : c a r e f o r m e a z ă Bistăzi p a t r i m o ­
g a r h i c e Ui cari p ă t u r i l e a m e s t e c a t e la s u p r a f a ţ ă se des niul spiritual al t u t u r o r generaţiilor, O ideie naţiona­
volta în d a u n a celor populare, e x p r i m ă mai mult ideia lista, care, a r c o n t r a z i c e în total ideia de dreptate, ideia
naţională? de a d e v ă r , ideia de sinceritate, ideia de generozitate, a r

A d e v ă r u l este că în ţ a r a n o a s t r ă , s i n g u r a d o c t r i n ă fi o misiune naţionalistă, c a r e nu ş L a r atinge scopul

— în orice caz s c o b o r â t â din ceeace f o r m a in trecutul
a u t o h t o n a este d o c t r i n a ţ ă r ă n i s t ă . T o a t e doctrinele des­
poporului nostru intenţia nobilă a a l t o r generaţii- care
f ă ş u r a t e - l a noi în ultimul v e a c sunt de o r i g i n ă s t r ă i n ă .
ne-au predicat. — Pentrucă, domnilor, naţionalismul
Trebue să proclamăm, cu toată hotărârea, adevărul
constructiv românesc, acela care s'a format la 1848,
fundamental, că singura d o c t r i n ă i s v o r î t ă spontan din
a c e l a c a r e a venit mai târziu, n'a contrazis niciodată
r e a l i t a t e a ţSIrii noastre şi c a r e p o a r t ă pecetea specifi­
marile valori umane, Generaţia bon j u r i s t ă , „ m a r i i pa­
cului n o s t r u social şi naţional, • este ţărânisninl. Putem
şoptişti" Alexandri, Kogălniceanu, Ion B r ă t i a n u , a»-eia
deci spune, c ă ţ ă r ă n i s m u l este singurul naţionalism ade­
n'au conceput naţionalismul ca un d ă r â m ă t o r al tutu­
v ă r a t al poporului român".
r o r celorlalte bunuri şi v a l o r i româneşti. E i n'au pus
d o c t r i n a şi concepţia naţionalistă în conflict direct cu
Un profesor universitar tot ce este c u l t u r ă , ideie de a d e v ă r , d r e p t a t e , generozi­
despre Statul naţional-tărănist tate şi u m a n i t a t e . Ei a u î n c e r c a t o sinteză armonică
î n t r e idealnrile m a r i ale omenirii şi a p l i c a r e a lor di­
Iri „ L i n i a D r e a p t ă " din 2 I a n . g ă s i m într'un a r t i ­
r e c ţ i în ţ a r a n o a s t r ă , în misiunea lor naţionalistă. —
col al dlui „ P r o f . univ." D r a g o ş Protopopescu urmă­
T r a g e d i a este: generaţiile a c t u a l e nu v o r să f a c ă din
toarele a p r e c i e r i despre S t a t u l naţional-tărănist:
idealul tehnic al eoritribuţiunii lor la patrimoniul na­
„ . . . P a r t i d u l n a ţ i o n a l - ţ ă r â n e s e dela 1928 e singu­
1
ţional r o m â n , un naţiomalism. R ă m â n d e p a r t e de aceste
rul p a r t i d din ' J I I I C , c a r . după o opoziţie de zece ani
preocupări şi nu voi' să g â n d e a s c ă c ă a d e v ă r a t u l naţio­
— s ă recunoaştem, de o r a r ă frumuseţe de luptă, — a
nalism constfj din a fi p ă t r u n s şi a avea posibilităţi de
venit la putere în numele ţăranului, fără să fi avut
a realiza c a p a c i t a t e a . I n primul r â n d : c a p a c i t a t e a " .
un singur r â n d de p r o g r a m elaborat p e n t r u ţ ă r a n . P a ,
a f i r m , c ă atunci, când domniile lor lansează de un an
cu t o a t e p a r a f e r n a l i i l e de inteligenţa şi doctrină, noua
Argumente de dreapta
ş a r l a t a n i e a statului ţ ă r ă n e s c , evreul şi nu ţăranul ro­
I n „Calea nouă", din 27 Ian., dl E Oteteleşeanu,
mân constitue ladevălrata lor p r e o c u p a r e ; evreul şi nu
>-2vio şi u r m ă t o a r e l e :
ţăranul român îi v a aduce la putere; evreul şi nu /.</.•«.
In adevăr, statul ţ ă r ă n e s c al Domnului Mi-
nul român v a g u v e r n a sub ei şi v a culege roadele gu-
halache, este echivalentul Republicei Muncitorilor şi ţ ă ­
v e r n ă r e i , plus negreşit a t â t a la sută p e n t r u partizan.
r a n i l o r de peste Nistru. După cum în a c e a s t ă ţariăl nu
P e t r o Andrei, fiind un m a r e farsor, ca să p a r ă d e m o c r a t
Ruşii sunt s t ă p â n i ei, tot astfel d a c ă , spre nenorocirea
luptă cu g a r d e r o b a . E ştiut, c ă soţia îi face d i n t r ' o d a t ă
neamului, s'ar putea înfăptui statul ţ ă r ă n e s c , nu ţ ă r a n i i
cinci r â n d u r i de haine, d a r t o a t e de aceiaşi cupă şi
români a r fi stă(pâni în ţ a r a lor, ei tot străinii, care
acelaş bleu-marine. Vâzându_l purtând t o t d e a u n a acelaş
îşi l.a'i jc". de m u n c ă , c r e d i n ţ ă şi t r e c u t u l poporului r u s .
costum de haine, spui; ce om modest, ce m a r e demo­
Sljt ţ ă r ă n e s c în epoca: radioului, radiofoniei, a răs-
c r a t . — S t a t u l stângei este f o r m a juridică — d i c t a t ă de
boiului a e r i a n şi a răsboiului chimie şi a t u t u r o r m i j ­
Alianţa Israelită şi de Constituţia, cum de a t â t e a ori
loacelor tehnice, p r i n c a r e f i e c a r e popor î n c e a r c ă săi fie
a arătat A. C. C'uza, a unei societăţi făiră identitate.
cât mai puternic, în timp de p a c e şi în timp de răb-
Statul dreptei este expresia organică, funcţională a
b o i ? . . . A r g u m e n t u l , c ă în momentul de f a ţ ă 80% din
unei naţiuni. — Statul d e m o c r a t e contractual, cel n a ­
populaţia ţ ă r e i se ocupă cu a g r i c u l t u r a şi deci este o
ţionalist e organic. — S t a t u l ţ ă r ă n i s t e economic, statul
popnlaţie de ţ ă r a n i , nu p o a t e - f i a c c e p t a t p e n t r u ;a, jus­
naţionalist e istoric".
tifica ideia statului . ţ ă r ă n e s c . Şi alte ţ ă r i au fost c â n d v a
L ă s ă m a d â n c i m e a şi seriozitatea c u g e t ă r i i „dom­ un s t a t do t i t a n i în aceiaşi proporţie cum suntem şi
nului P r o f e s o r " f ă r ă c o m e n t a r i i . noi azi. E s t e suficient să c i t ă m G e r m a n i a dela începu­
tul secolului al X l X - l e a i . Aceasfei n'a împiedecat-o să
devină, în m a i puţin de o sută de ani, o ţ a r ă indus­
Naţionalismul constructiv t r i a l ă cu m a j o r i t a t e a populaţiei t r ă i n d în oraşe. Pre­
şi problema armoniei valorilor p o n d e r e n ţ a elementului ţăirănesc la un popor constitue
Cu subiectul do m a i sus, dl prof. Mihail R a l e a a numai un stadiu în desvoltarea lui. înălţarea lui pe
ţinut o conferinţă la Cercul de studii al tineretului treptele c u l t u r e ! şi ale civilizaţiei î n s e a m n ă împuţina­
n a ţ - ţ â r . din Capitală, din c a r e desprindem: rea elementului ţ ă r ă n e s c în f a v o a r e a celui o r ă ş e n e s c cu
In primul r â n d , o misiune naţionalistă poate multiplele posibilităţi de muncă, pe c a r e le oferă oraşul
fi m ă r e a ţ ă , poate fi fecundă, d a c ă nu c o n t r a z i c e total modern".
 I n loc de comentariu al a c e s t o r aberaţiuni, noi eroism, iubire, onoare şi misticism, a d i c ă forţa internă
a sufletului.
.adatagăm un c r â m p e i din Monografia social-economică
I a t ă în c â t e v a c u v i n t e partea, pozitivă a doctrinei
• a judeţului T e l e o r m a n , î n t o c m i t ă de c â t e v a s ă p t ă m â n i rassei.
d e dl Ch. Milian, secretarul C a m e r e i de Comerţ din I n t r ' a d e v ă r nu e deloc simplă şi u ş o a r ă a c e a s t ă
'Turnu Măgurele: problemă a rassei. M a i î n t â i c r i t e r i i l e de deosebire a l e
r a s s e l o r sunf f o a r t e g r e u de stabilit, c ă c i ele d u c la un
„ . . . In privinţa curăţenii ţăranii noştri stau amestec ciudaft de oameni şi pot pune în aceiaş rassa)
prost. Spălatul lor se reduce n u m a i 'la f a ţ ă şi mâini. oameni f o a r t e diferiţi. C u l o a r e a pielei a ochilor, a p ă ­
P e c a p se spală la 8—4 luni. Pe corp n u m a i v a r a , şi rului, nu sunt c r i t e r i i ştiinţifioe reale, c ă c i influenţa
mediului, a climei şi în special a luminei produce pig­
atunci se scaldă, numai, b ă g â n d u - s e în a p ă , f ă r ă să se
menţi v a r i a b i l i p e n t r u a p ă r a r e a .organismului. Tot a ş a
f r e c e cu săpun. — Se schimbă de r u f e Săimhăta dimi­ indicele cefailie, f o r m a c r a n i u l u i nu e an mijloc de
n e a ţ a . I a r n a trăiesc într'o mizerie de nedescris. F e r e s ­ s e p a r a r e şi c l a r i f i c a r e a rasselor. — Weissbach, c a r e a
t r e l e , ou toate s f a t u r i l e date,- nu le deschid, "ncălţămin- studiat pe R o m â n i i din A r d e a l , a găsit, c ă sunt brahi-
cefali; i a r Aassa.nowith, c e r c e t â n d pe R o m â n i i din sudul
tele le u s u c ă pe sobă, şi p r o d u c un miros greu, ba în
Dunării, i-a găsit Dolhocet'ali. Şi însfârşit P i t a r d , ,alna-
unele sate spre a nu pătrunde aerul, ferestrele sunt lizând 3 2 6 de cranii r o m â n e ş t i , a găsit, că suntem subra- 1

l i p i t e cu falşii de j u r n a l sau de a l t ă h â r t i e m a i g r o a s ă , hicel'ali.

Tinse cu c o c ă . — I n p r i v i n ţ a î n v ă ţ ă m â n t u l u i , s i t u a ţ i a e T o t a ş a nu se p o a t e vorbi despre p u r i t a t e a rassei,
tot a t â t de r e a . Analfabetismul bântue cu ;aceiaşi ne- c ă c i o r i c a r e popor european l-am analiza, am vedeai cât
eruţare ca şi sifilisul, p e l a g r a , oftica". sângo s t r ă i n şi ce amestec a r e .
R a s s a a r i c ă , despre c a r e se vorbeşte a t â t de mult
Şi a ş a stând lucrurile, i g n o r a n t u l domn Enric 0. în timpul din u r m ă , nu a v e m despre ea i n f o r m a ţ i u n i
Teproşează unui m a r e p a r t i d politic •>! că v r e a să ştiinţifice, ori dovezi. Cunoaştem numai o limbă indo-
g e r m a n ă , pe c a r e o vorbesc m u l t e popoare. V. L u s c h r a n
î a o ă mult pentru ţ ă r ă n i m e .
a f i r m ă , o» e f ă r ă sens să se v o r b e a s c ă despre o r a s s a
a r i c ă . Negreşit, fiecare popor a r e civilizaţia sa, şi cul­
t u r a depinde de dispoziţiile sale spirituale, de c a p a c i t a ­
Noui concepţii in sociologie tea sa. D a r mediul şi î m p r e j u r ă r i l e sociale pot a j u t a
Conferinţa dlui prof. Petre Andrei sau împiedica a n u m i t e însuşiri n a t u r a l e , — î n c â t confi­
g u r a ţ i a c u l t u r i l o r şi c a r a c t e r u l lor- nu poate fi pus în
Nu intenţionez sâ lac o r e v i s t ă a concepţiilor .so­ funcţiune n u m a i de r a s s ă . Nu se p o a t e vorbi despre
ciologice cele m a i noui. M•.. m ă r g i n e s c să indic "m li­ r a s s e cu o c o n s t r u c ţ i e sufletească tipică şi n e s c h i m b ă ­
niile sale g e n e r a l e o s i n g u r ă concepţie nouă — a n u m e t o a r e , c ă c i viaiţa i s t o r i c a şi socială a d u c e necontenită
a c e e a ?, biologiei sociale şi în special problema rassei. modificări. R a s s a e t n i c ă azi e poporul şi naţiunea, i a r
Gohineau şi C h a m b r l a i n au susţinut cu t ă r i e puri­ a c e a s t a e c o m u n i t a t e spirituală, de scopuri şi a s p i r a -
t a t e a rassei, posibilitatea de a e x i s t a r a s s e f ă r ă amestec ţiuni, nu n u m a i decât de sânge. Cei ce au interese şi
do sânge şi n e c e s i t a t e a de a se evita astfel de a m e s t e c aspiraţiuni comune, se unesc laolaltă, iair din u n i r e a
d e o a r e c e prin el se produce d e g e n e r a r e a rassei. „Sân­ lor şi sub influenţa vieţii de toate zilele se c r e a z â o
g e l e se răsbunâ d a c ă este desconsiderat", spune a s t ă z i m e n t a l i t a t e c o m u n ă şi un c a r a c t e r naţional, o u n i t a t e
A . Rosenberg. Dela ideia de p u r i t a t e a r.alssei s'a t r e c u t psihică şi o c o n t i n u i t a t e mentală.. Omul e a fiinţă plas­
f o a r t e uşor, a c e a . d e neegali t a t e a lor şi la f o r m u l a r e a tică, o a r e se imprimă, modificărilor impuse de mediu
unei i e r a r h i i politice a i anselor. şi c a r e c r e a z ă .aistfel un t i p fizic o a r e c u m comun t u t u ­
Gobineau, W o l t m a n n . Cliamberlain au t r a s ulti­ r o r celor c a r e t r ă i e s c în aceiaş mediu.
m e l e concluzii în a c e a s t ă direcţie. Din punct de vedere sociologic naţiunea e baza
A s t f e l a c e a s t ă idee esite r e l u a t ă şi a c c e n t u a t ă . Da- culturei şi ereaţiunei, i a r nu r a s s a .
« a pentru cei mai vechi de r a s s â J.ŞL a v e a temeiul în
a n t r o p o l o g i e , p e n t r u sociologii m a i noui ea constitue
•esenţă t o t a l ă a omului. Curios însă c ă aceşti c e r c e t ă t o r i Activitatea tineretului naţional-
a u în vedere, în studiile lor, în special pe omul n o r -
«dic. Astfel E n r i c Voegelin, în l u c r a r e a lui „lîasse und ţărănesc
S t a a ţ " , publicată in anul 1 9 3 3 , susţine, c ă sângele şi Activitatea tineretului naţional-ţărănesc este în
s u f l e t u l sunt egal de i m p o r t a n t e p e n t r u omul nordic,
toi. Se duce o acţiune, pe de a p a r t e , de o r g a n i z a r e a
a m b e l e e x p r i m a u n i t a t e a imaginei omului nordic. I a r
L u d w i g Clauss vede în r a s s ă , în sânge, posibilităţile tineretului în cadrul regulamentului cel nou, pe de
•de dezvoltare aile sufletului, p r e c u m Oswald Spengler alt® p a r t e se intensifică a c t i v i t a t e a c e r c u r i l o r de studii,
•consideră r a s s a drept c e v a cosmic şi suflet»*; în a- caii au de scop şi a d â n c i r e a problemelor mari ce se
•cetaş timp.
pun în f a ţ a o r i c ă r u i t â n ă r , c a r e v r e a să se a v â n t e în
I n sfârşit cel mai complect şi mai r e p r e z e n t a t i v
•apologisţ al rassei, in zilele n o a s t r e , este Ali'red Eoser.- v i a ţ a publică, p r i n p r i s m a p r o g r a m u l u i p a r t i d u l u i na-
berg, c a r e şi-a expus p ă r e r i l e în l u c r a r e a sa „Mythus tioual-ţârănese şi difuzarea, ideilor miari, ce stau la
/ d e X X - t e n J a h r h u n d e r t s 1 9 3 0 " . P e n t r u el rassi, este f a ţ a baza partidului n a ţ i o n a l ţ ă r ă n e s c , penltru cei rătăciţi
•exterioară a unui suflet, i a r ,.sufletul e r a s s a v ă z u t ă
sau neinformaţi din punct de vedere politic, economic
>din lăuntru". Secolul X X , —• zice dânsul, — trebue să
•construiască, un nou mit al vieţii. D a r p e n t r u a c e a s t a şi social, deci p e n t r u abolirea dijrt^sionismului de di­
t r e b u e să r u p ă cu prejudecăţile trecutului. verse nuanţe şi c a t e g o r i i .
î n t r e a g a c u l t u r ă este c r e a ţ i a rassei, — susţine I n luna D e c e m v r i e s'a deschis Cercul de studii al
Rosenberg, — şi acolo unde sângele se corupe c u l t u r a ,
•decsde. I a r dintre t o a t e rassele, cea n o r d i c ă este c r e a ­ tineretului u n i v e r s i t a r n a ţ . - ţ ă r . din Bucureşti. A u asis­
t o a r e a reală. ;•. î n t r e ş e i culturi. tat la deschidere f r u n t a ş i i partidului. în f r u n t e cu d-nii
In lumea nouă. t o a t e statele apusene şi valorile 1. Mihalache, preşed. p a r t i d u l u i naţ. ţ â r . şi D r . Nicolae
• c r e a t e de ele sunt d a t o r i t e sângelui nordic g e r m a n . Lupn v.-preşed. p a r t i d u l u , Rădulescu Motru şi alţii.
lip. ; n o r d i c ă trebue s ă fie tonii, c ă c i omul nor-
< dic şi a r i a n u l — în speţă g e r m a n u l — a r e v i t a l i t a t e . Discursul ţinut eu a c e a s t ă ocazie de d. I . M i h a l a -
-ehe, este o c l a r ă -şi logică e x p u n e r e ,a problemei naţio­ c o n d u c ă t o r i l o r tineretului din judeţe şi c u c o n c u r s u l în­

nale sub t o a t e aspectele ei, d o c u m e n t a t şi nu liric sau ţelegător al f r u n t a ş i l o r din diverse judeţe: Muscel,.
melodramatic, cum are obiceiul s)ă vorbească d. O. Ilfov. Botoşani, T i g h i n a . A c e s t e şcoli ţ ă r ă n e ş t i pe l â n g ă ,
Goga, A. C. Cuza. p e n t r u cari problema naţională şi menirea lor profesională a u un r o s t de educaţie, ele
problemele m a r i ale ţ ă r i i c o n s t a u în: „ J o s jidanii!" şi trebue să fie tot a t â t e a citadele, unde să se formeze
„România Românilor!" (a lui conştiinţa cetăţeanului, a tineretului dela sate, datei a -
ceastă conştiinţă - c e t ă ţ e n e a s c ă sădită din tinereţe este-
, Manolovici, Frenkel, şi alţi
n e n u m ă r a ţ i „ r o m â n i " şi valahi din consiliile de a d m i ­ a r m a cea m a i p u t e r n i c ă c o n t r a d i v e r s i o n i s t u l u i de di­

n i s t r a ţ i e , c a r i îl subvenţionează pe d. O. Goga). E x p u n e verse nuanţe.

rea logică şi documentată a dlui Ion Mihalaehe.- nu
f a c e a b s t r a c ţ i e de ejemenltele d a t e , cum fac corifei na­ Democratizarea vieţii studenţeşti
ţionalismului consiliilor de a d m i n i s t r a ţ i e ( c a r i de altfel Dela un t i m p î n c o a c e asistălm l a un r e v i r i m e n t în;
fac abstracţie şi de l o g i c ă , de seriozitate., de sinceri­ v i a ţ a studenţească: p a n g l i c a r i i unui a n u m i t naţionalism,
tate), ci p r o c l a m ă dela început necesitatea de a ţine a.v^ început sâ. fie d e m a s c a ţ i , c ă nu a u alt rost în v i a ţ a
c o n t de elementele date, c ă c i c i t â n d pe B m i n e s c u . care u n i v e r s i t a r ă , d e c â t să fie c r e a t o r i i unor diversiuni pe
a fost şi un adânc gânditor social, arată „că orice placul şefilor politici şi în d a u n a studenţimii, a l e c ă r e i
politică nu p o a t e l u c r a d e c â t c u elementele d a t e nu c u chestiuni profesionale le-au neglijat. Asistăm la un"
cele pe c a r i şi le închipueşte a-le avea". E v i d e n t , dis­ crepuscul al diversionisnmlui la TJihiversităţi. Ultima,
c u r s u l a c e s t a nu p o a t e fi r e z u m a t ; el t r e b u e citit, r e ­ lovitură de g r a ţ i e au p r i m i t - o m a t a d o r i i pumnului şi
c i t i t şi m a i ales p o p u l a r i z a t D. R ă d u l e s c u M o t r u a ţ i ­ docrinarii bătei, p r i n rezultatele alegerilor studenţeşK-'
nut d e - a s e m e n e a o i n t e r e s a n t ă conferinţă despre „Tine­ dela f a c u l t a t e a de ştiinţe din Cluj. A reuşit lista in­
ret şi ideologia ţărănistlăi". D. P . Suciu. a vorbit de­ tegrală a studenţiliorr d e m o c r a ţ i : nici unul cu cămaşe-
spre: „ Ţ ă r ă n i s m u l şi doctrinele de import". Cercul de c o l o r a t ă nu f i g u r e a z ă . î n .comitetul studenţilor facultăţii:
studii îşi c o n t i n u ă a c t i v i t a t e a , u r m â n d să conferenţieze
de ştiinţe.
alţi distinşi f r u n t a ş i intelectuali iad P . N. Ţ.

Pentru tineretul Capitalei, d. I l a r i e Dobridor, Educaţia şi instrucţia publică

s e c r e t a r u l tineretului, a h o t ă r â t deschiderea unui Cerc in cel de al lll-lea Reich
de studii. D. Mihail R a l e a , a i n a u g u r a t p r i n t r ' o confe­ N e - a m o c u p a t în coloanele acestui r e v i s t e de c u l ­
r i n ţ ă , acest C e r c de studii. t u r a şi e d u c a ţ i a pumnului din cel de al I I I - l e a a R e i c h -
L a Cluj s'a deschis, înainte de; C r ă c i u n , Cercul de A c e a s t ă educaţie a tineretului nu ţinteşte d e c â t la r e ­
studii al tineretului n a ţ . - ţ ă r . u n i v e r s i t a r . A u ţinut p â n ă v a n ş ă , la r e v i z u i r e a şi n i m i c i r e a , când şi d a c ă î m p r e j u ­
acum comunicări şi c o n f e r i n ţ e d-nii: A d r i a n Mihalca: r ă r i l e a r p e r m i t e , a t r a t a t u l u i delà Versailles. I a t ă un
„ S a l a r i u l în sistemul c a p i t a l i s t şi în economia d i r i j a t ă " , document, pe c a r e 1 publicăm fără comentar: „Berlin,
Ion T a r ţ i a : „ I n t r e a g r i c u l t u r ă şi industrie", Augustin 10 F e b r u a r i e . ( A g e r ) . I a t ă -trei subiecte de disertaţie,
Tâtaru: „Confederaţia D u n ă r e a n ă şi planul Maniu", c a r e au fost propuse, la alegér, l a e x a m e n u l de b a c a ­
I u l i u ! Gheţie: „ M o n o g r a f i a satului". Cercul de studii îşi l a u r e a t din S t u t t g a r t : 1. Spiritul răsboinic şi puterea
continuă a c t i v i t a t e a de a d â n c i r e a problemelor impor­ m i l i t a r ă g e r m a n ă dela t r a t a t u l din Versailles încoace-
t a n t e ale ceasului de f a ţ ă şi de l u m i n a r e a celor rătă­ 2. B i s m a r c k . 3. M i n o r i t ă ţ i l e g e r m a n e în E u r o p a şi in­
ciţi, d a r de b u n ă c r e d i n ţ ă din massa studenţimii. In fluenţa lor a s u p r a r e l a ţ i u n i l o r dintre state. Aproape-
c r e s t ă m aici c u bucurie deschiderea C e r c u r i l o r de studii toţi candidaţii a u ales p r i m u l subiect". — A c e s t e este-
în diverse judeţe: A r g e ş , Nâsăud, B o t o ş a n i . Alba. Ilfov, textul telegramei agenţiei Ager.
Tighina.
Tot a ş a de i m p o r t a n t e sunt şi şcolile superioare
ţ ă c ă n e ş t i , c a r i s'aiu deschis şi anul acesta, din iniţiativa
Tineretul catolic german
şi hitlerismul
L a ICòln a fost a r e s t a t monseniorul W o l k e r , şeful
COMITETUL, D E R E D A C Ţ I E : organizaţiei catolice a tineretului german. Poliţia a
dispus deasemeni arestarea principalilor s|ăl colabora­
AX. S. BANCIU, GH. DRAGOŞ, I. GHEŢIE, V. J1NGA, tori. E i vor fi j u d e c a ţ i p e n t r u o s t i l i t a t e f a ţ ă de statul
A. MIHALCA, I. OANCEA, PAVEL PAVEL, A. POPOV, naţional-socialist german. Lupta aceasta între tineretul
B. SCHIOPU, C. SUCIU, A. TĂTARU catolic, f o a r t e numeros, şi î n t r e naţional socialism, este-
(ip demult. Dela p r i m e l e metode ale b a r b a r i e i naţionala
A B o « ^ 4 E N T E 60 LEI ANUAL
socialiste, tineretul catolic a luat atitudine faţă de
DE ONOARE 300 LEI
aceşti neo-păgâ.ni. Antagonismul acesta între tineretul
Redacţia şi administraţia: catolic şi între national-socialism este explicabil prin
Prof. VICTOR JINOA, Calea Mareşal Foch 63, Cluj antinomia dintre creştinism şi national-socialism. Na-
ţional-siocialismul înseamnă apoteozarea bestialităţii,,
Redactor responsabil: Dr. OH. DRAGOŞ
g l o r i f i c a r e a instinctelor, creştinismul î n s e a m n ă s p i r i t u a . . .

Tip. Naţională S. A. Cluj, Str. Regina Măria 36 Uzarea omului şi a n i h i l a r e a bestiei din om.
. a s u p r a şcoalei sociologice franceze, tocmai î n c e r c a r e a
.cea m a i serioasă de a cunoaşte şi explica socialul.
F ă r ă a fi n u m a i o simplă privire istorico c r i t i c ă
a s u p r a unui c u r e n t din sociologie, este o permaftientă
s c o a t e r e în evidenţii a importanţei socialului şi a posi­
bilităţii lui de c u n o a ş t e r e pe cale ştiinţifică, prin felul
•«unt se insistă a s u p r a unor l u c r u r i şi p r i n aportul c r i t i c
personal.
Vorbind de şcoala sociologica f r a n c e z ă , a c ă r u i
fondator este L. Durkheim, nu putmi să-1 i g n o r ă m pe
A . Comte, a m p u t e a spune iniţiatorul şi întemeietorul
sociologiei, î n c e r c â n d î n c a d r a r e a ei in ştiinţele pozitive.
I n t r ' o e x p u n e r e clarăl .şi succintă. D-l Sudeţeanu, a r a t ă
sistemul g e n e r a l de îilosofie ai lui Comte, in c a r e se
î n c a d r e a z ă şi sociologia, d a c ă nu a c e a s t a este c h i a r bial-
a a î n t r e g e i sale filozofii. Sociologia, după A Comte, a r e
d o u ă scopuri, esenţiale: unul special, întemeierea socio­
logiei fiind o încheiere a sistemului ştiinţelor» (după
C o m t e g â n d i r e u m a n ă trecând prin cele trei stadii: teo­
logic, metafizic şi ştiinţific) şi scopul g e n e r a l fiind c o ­
o r d o n a r e a rezultatelor obţinute de celelalte ştiinţe. So­
c i o l o g i a , a c ă r u i obiect este societatea, v a i m p r i m a sis­
t e m u l u i ştiinţelor pozitive c a r a c t e r u l de u n i v e r s a l i t a t e .
"Primatul sociologiei nu se poate e x p l i c a decât p r i n le­
g e a celor trei stări, sociologia apîjrâiid in ultimul s t a ­
diu, acel al ştiinţei.
Durkheim merge mult m a i depairte, obiectivând
sociologia, a r ă t â n d că a r e un domeniu p r o p r i u de c e r
•cotare şi metode proprii.
A t i t u d i n e a sociologului trebue să fie aceiaşi în
f a ţ a domeniului, de cercetat, ea şi fizicianului. După cum
.iizicianul se desbracâ de t o a t ă subiectivitate lui în f a ţ a
faptelor ce atre de c e r c e t a t , a.şa şi sociologul trebue să
r e n u n ţ e l a toate prejudecăţile, la t o a t e ideile p r e c o n c e ­
pute, când vrea s«. cerceteze domeniul social. De aci
•decurge logic, c ă laptele sociale trebuesc p r i v i t e c a
lucruri. I n cercetai ea sa, sociologul nu trebue să p r o ­
cedeze deda idei la fapte, ci invers, dela fapte la idei,
d e c i un procedeu iii.,uctiv.
I n laeel-aş timp în c a r e p r i v i m faptele sociale c a
.lucruri,, le atribuim şi c a r a c t e r u l de exterioritate. Fap­
t u l social nu este în individ, ci se prezintă ca c e v a
• e x t e r i o r , obiat-tiv. De aci şi c a r a c t e r u l lui de constrâv-
iiere. E x e r c i t a t e a şi c o n s t r â n g e r e a nu sunt ceva izo'at,
ci lo găsim î m p r e u n ă în faptele sociale.
F a p t u l social nu este s a m a reprezentărilor indivi­
duale, în c a r e caz a r fi în individ şi nu î u a f a r a lui,
•.creste o sinteză sui generis, c a r e este mai mult. decât
s u m a elementelor componente, este ceva în plus. Ne
;putând explica faptul social p r i n conştiinţa individuala,
D u r k h e i m vorbeşte de conştiinţa echetiră.
F a p t u l social, cu oaracteristicele enunţate, e x t e r i o ­
r i t a t e şi c o n s t r â n g e r e , este obiectivat In a m p r e n t e l e pe
c a r e le lasă v i a ţ a socială, în tâ'gaşurile acesteia, a d e c ă
în instituţii. A ş a încât sociologul, p e n t r u a fi la fel de
riguros-obiectiv, c a şi- fizicianul ( c a r e se d e s b r a c ă de
-subiectivitate, înlocuind-o cu procedee obiective, de ex.
în locul siniţtirilor-1 ermometru 1 e t c ) . va avea şi el c a
e t a l o n obiectiv de c e r c e t a r e instituţiile; e x t e r i o a r e indi­
vidului subiectiv, depaşindi!-! în timp şi spaţiu.
Din aceste consideraţii reiese şi atitudinea i n t r a u
sigentă, a lui Durkheim f a ţ ă de psihologie.
F a ţ ă de celelalte ştiinţe sociale, Durkheim a r e
u r m ă t o a r e a atitudine: „ . . . sociologia, d e p a r t e de a fi
o s u m ă de ştiinţe independente, c ă r o r a le_ar aduce nu­
mai o etichetă, este mai c u r â n d acest sistem al lor
sliza-t prin procesul de evoluţie".
I n concluzie putem spune deci. că exista un do­
meniu p r o p r i u de c e r c e t a r e al sociologiei, obiectiv şi
i n a f a r a individului (de aici realismul social), cu me­
t o d e proprii do c e r c e t a r e .
A m spicuit d o a r c â t e v a din problemele şcoalei
sociologice franceze, a ş a după cum le prezintă D-l Su­
deţeanu, f ă r ă a a v e a posibilitatea de a-le l ă m u r i , c a r t e a
a r u n c â n d şi t r a t â n d o multiplicitate de probleme, din
- v a r i a t " i. nnc-to de vedere.
Cu. tuato criticele aduse, şeoialg, sociologică f r a n c e ­
ză adeschis d r u m u r i noi şi nebânuijje, i a r a d e v ă r u l fun­
d a m e n t ă r i i ei constă t o c m a i în faptul de a fi produs
multe c e r c e t ă r i f o a r t e v a s t e şi, în Special, faptul de a
fi dat posibilităţi) la c e r c e t ă r i l e celej mai v a r i a t e şi mai
fecunde.
Pe l â n g ă consideraţiile dela îiieeput a s u p r a l u c r ă ­
rii Domnului Constantin Sudeţeanu, trebue să mai adău­
gata c l a r i t a t e a cu c a r e este e x p u s ă şi grija c o n t i n u ă de
a nu t r e c e dincolo de la'levăr, c a r a c t e r i s t i c e destul de
bine cunoscute şi din alte l u c r ă r i , c a „Opinia publică",
ca şi din c u r s u r i l e ţinute la U n i v e r s i t a t e a din Cluj.
M. Biji
REVISTA REVISTELOR
Revista de studii sociologice şi muncitoreşti, an.
II. X o . 9. D e c e m v r i e 1935, de sub conducerea dlui X .
X . Matheescu, B u c u r e ş t i . — R e m a r c ă m aoticolele dlor:
Ion li • hi ea nu: Politica, socială şi politica; N. X . Ma­
theescu: E x t i n d e r e a legislaţiei muncii şi' a a s i g u r ă r i l o r
socialo la muncitorii a g r i c o l i ; Rouian E . Moldo v a n : Cri­
teriul ştiinţific şi d e m o c r a ţ i a .
Articolul dlui Matheescu este fotairte i m p o r t a n t şi
foarte a c t u a l . In t i m p c e muncitorii industriali au o
legislaţie — bună r e a , cum o fi, — într'lo ţara. „emina­
mente a g r i c o l ă " , spune dl. Matheescu, totuşi ..problema
r e g i m u l u i j u r i d i c de o c r o t i r e a muncitorilor r u r a l i n'a
preocupat deloc elementele conducătoare". E x t i n d e r e a de
plano a legislaţiei muncitoreşti, la a g r i c u l t u r ă , extin­
dere stabilita de o lege din 1932, a r ă m a s literă m o a r t ă ,
peiittueă nu e x i s t ă o r g a n e învestite cu atribuţiu.ni d e
control şi aplicare şi pentrucâ. m u n c a a g r i c o l ă a r e no­
tele ei specifice, cari r e c l a m ă o l e g i f e r a r e specială".
|
T
Manifest, an. I I , X o. 9—10—li™12. — R e m a r c ă m
în X o . 9 un a r t i c o l f o a r t e i n t e r e s a ţ i dedicat în spe­
cial tineretului, de d. £ . S e r g h i e : Oijft m a i m a r e v i r t u t e
a zilelor n o a s t r e c u r a j u l civic, ste r â n d u r i sunt
foarte 'actuale p e n t r u unii din, intelf alii noştrii. c a r i
cred în democraţie, d a r le place să î n . a c e l e ,.tem-
piu sei-eaa" ale unui fals inteleetu i: „Nu-i a c u m
timpul sii stea intelectualii cu br e î n c r u c i ş a t e şi
1
să-şi contemple scumpul buric pierdu isâtori în nouri
aristofaniei . . . I n a c e a s t ă c o n j u n c t r a g i c ă , când
se .airuncă z a r u r i l e unui nou destin aîk istoriei sociale,
fireşte, c ă nimeni dintre intelectuali jiu trebue sâ se
dea la ;o p a r t e din v o l b u r a luptelor cotipiene. Orice t r a ­
gere sârb cort, sub orice motiv, i n s u m ă o descalificare".
Deasemenea semnează a r t i c o l e interesante d-nii: X . P.
Chercea; Rolul social "al î n v ă ţ ă t o r u l u i şi C. Motaş:
Sport sau c a r t e .
Gândul Vremii, an. I I I . X o . IU, D e c e m v r i e 15. —
Un 'articol interesant este al dlui H a l l u n g a Ootav: P r o ­
gresul în viaţa satelor noastre. A r a t ă progresul ce se
r e m a r c ă între 1905 şi 1935 .n v i a ţ a satelor. D a r a l ă t u r i
de acest p r o g r e s m a t e r i a l , c a r o n'a cuprins decât j u m ă ­
t a t e din populaţia satelor, alceiaşi s t a r e de inerţie în
î n t r e b u i n ţ a r e a mijloacelor p r i m i t i v e de. c u l t u r ă a pă(-
m â n t u l u i ; arătură, p r o a s t ă , s ă m â n ţ a neselecţionată şi
lipsa o r i c ă r e i griji pentru o c u l t u r a r a ţ i o n a l ă . Conse­
cinţe: recolte slabe, e x p e r t m i c ' . Iey-*»ai desparte dupâ-
ce face o c r i t i c ă în p a r t e m e r i t a t ă , şcoilei actuale, s c h i ţ e a ­
ză c â t e v a soluţii p e n t r u r e d r e s a r e a m a t e r i a l ă şi s p i r i t u a l ă
a satelor. Citind articolul dlui H a l l ţ P g â T simţi necesita­
tea unei înoirij şi a c e a s t ă d e ş t e p t a r e a satelor n o a s t r e
din t o r o p e a l a primiţi vişinului mediei al v a trebui să. o
facă partidul itaţional ţ ă r ă n e s c p r i i statul naţional-
ţ â r â n e s c . — ViVomt raţionalism ului,': conferinţă ţ i n u t ă
da d. Mihail Uţâ, la F u n d a ţ i a Ca rol L din B u c u r e ş t i , şi
publicat?; m aeţst n u m ă r , trezeşte interesul azi. când
p a r t e a c e a m a r e a g l a d i a t o r i l o r - l u p t â t o r i c o n t r a ratáu-
nei se îngroaşe. Chiar zilele t r e c u t e , l a Cluj, X a e I o -
lieson, p r o a s p ă t u l doetirinar al dreptei, ai f ă c u t elogiul
prostiei, a d i c ă a ţinut o c o n f e r i n ţ ă : „ C o n t r a spiritului
critic", aducând a r g u m e n t e ; c a r i a u scandalizat c h i a r
pe unii ortodocşi ai dreptei, c a r i asistau la c o n f e r i n ţ a
magistirului. P r o b l e m a raţionalismului se pune azi
m a i m u l t e a oricând, deoarece c u r e n t e noui i r a ţ i o n a ­
liste V O T s ă invadeze în domeniile deţinute d e r a ţ i o n a ­
lism. „Raţionalismul, — spune d. M. TJţâ, — a i n t r o d u s
ordinea r a ţ i u n i i în e x i s t e n ţ a o m e n e a s c ă , fâlcând din. e a
temelia cunoştinţii şi a a l c ă t u i r i i politice şi etalonul
vieţii morale". Raţionalismul modern îşi a r e începu:
turile lui p r i n c a r t e a lui Descartes, Discours de l a m é -
thode. P e plan politic acestei c ă r ţ i îi corespunde: De-
c i a r a t i o n s des droits de l'homme et du eitoyen. R a
ţionalismul devine în domeniul ştiinţific şi c u l t u r a l m i ­
litant p r i n enciclopedie. D a r a c e a s t ă m i ş c a r e se întinde
şi în domeniul politic, căci din a c e a s t ă m i ş c a r e de lu­
m i n a r e se degajează principiile democraţiei moderne:
Ideia de l i b e r t a t e individuală, dreptul d e auto-deternii-
n a r e eolectivă, principiile d e e g a l i t a t e , de d r e p t a t e so­
cială, . o r g a n i z a r e a r a ţ i o n a l ă a statului e t c .
„Generaţia, de azi, — spune d. Mj U ţ ă , — sdrobitâ
de î n f r â n g e r i morale şi economice, şi-a f o r m a t con
v i n g e r e a , c ă suferinţele ei i s v o r ă s c din felul de a con­
cepe şi a t r ă i viaţa. Şi spre a ieşi din acest impas, e a
crede, c ă e nevoie s ă schimbe e x i s t e n ţ a pe c a r e i-au
impus; o generaţiile ¡ a n t e r i o a r e , organizându-se pe alte
bazej ideologice. I n dorinţa: de a-şi găsi o s o a r t ă nouă,
s'a o p r i t a s u p r a raţionalismului, l'a p u s sub a c u z a ţ i e
şi s e s t r ă d u e ş t e s a l disloce din conştiinţa u m a n ă . I d e i a
căi o r g a n i z a ţ i a r a ţ i o n a l i s t ă a existenţei e v i n o v a t ă de
întreagia mizerie m o r a l ă şi economică, a avut u n r ă ­ x a n d r e s c u : Religila minciunii; Gh. T. Dumitrescu: P a r a -
sunet puternie, reuşind s ă s d r u n c v i c u deosebire con­
e
ştiinţa, pe c a r e a s u r p r i n s o criza în p , - d formaţie.
o o e s e
E l i m i n a r e a r a ţ i o n a l u l u i din corpul c o n s u n t a contem­
porane, n u p a r e s ă se f a c ă a ş a de uşor. ea.; ufi t
n
Graiul Maramureşului, a n . i v , X o . 125. Cultural—
social. — E s t e un o r g a n s ă p t ă m â n a l în j u r u l căruia.,
sunt g r u p a ţ i eei mai distinşi r e p r e z e n t a ţ i ai tinerei g e ­
n e r a ţ i i din. M a r a m u r e ş . R e l e v ă m scrisul dlui A r t u r An.---
dereo. C i t ă m din articolul „ P r o g r e s şi p a c e " u r m ă t o a ­
rele r â n d u r i , c a r i dairacterizează s t a r e a de spirit ş i
perspectivele sociale ale tineretului m a r a m u r e ş e a n : „ J u ­
d e c a t a d r e a p t ă ne spune c ă nu avem o r g a n i z a r e a so­
cială c e a m a i bună, p e n t r u c ă altfel n'am vedea milioane-
de oasnieni flăanânaind în timp c e n e n u m ă r a t e b u n u r i
se d i s t r u g p e n t r u „menţinerea p r e ţ u r i l o r " . Aceiaşi j u ­
d e c a t ă ne spune, c ă toţi oamenii a u dreptul de a se-
bnpâv'.ăsi prin muncă, cinstită, din bunurile vieţii, fia-
materiale, fie spirituale; c ă bună s t a r e a materială' a
oamenilor în secolul a l X X - l e a n u e nevoe să se î n t e ­
meieze pc< e x p l o a t a r e a muncii semenilor lor, c u m a f o s t
în t r e c u t , d e o a r e c e m a ş i n a oferă puteri p r o d u c t i v e c o ­
losale; c ă naţionalism înseamnă dreptul l a c u l t u r ă n a ­
ţională, d a r n u a s u p r i r e şi exploatare, oairi d u c la râte-
boi; c ă f o r m a c a p i t a l i s t ă a societăţii de azi este un.,
produs i s t o r i c şi c a a t a r e n u p o a t e fi e t e r n ă ; c ă . pe>
plan r o m â n e s c , s t r ă l u c i r e a României de m â i n e v a p r o ­
veni din m u n c a d r e a p t ă ş i p r i c e p u t ă a energiilor r o ­
mâneşti, 0ajri sunt î n c ă l a începutul utilizării l o r ş i
c a r i p e n t r u înflorire n'au nevoie de şovinism şi r a z -
boiu, ci de m u n c ă c o n s t r u c t i v ă , într'un r e g i m de d r e p ­
tate şi p a c e europeană".
„ M â i n e " , a n . I , X o . 1—2 şi 3. Bucureşti, r e d . : A...
.X. A l e x a n d r e s c u . — O r e v i s t ă tinereasc-ăl, pusă în slujba
naţional-ţărănismului, este bine-venitâ acum când
fiţuici imunde, scrise c u picioarele, inundlă! ţ a r a »
R e m a r c ă m scrisul c u r a j o s şi demn a l d-lor A . N. Ale­
doxe ş c o l a r e şi c u l t u r a l e î n s t a t u l de azi; P a v e l U n g u -
r e a n u : Criza şi liberalismul în R o m â n i a ; I o n C. N i ţ u :
L i v i u R e b r e a n u , r o m a n c i e r al vieţii ţ ă r ă n e ş t i ; X . B ă l -
ş a n u : D e m o c r a ţ i a în luptă.
e u 6

nu poate s"o r u p ă ,4>rusc c u m o ş t e n i r e a ( ţ r e o u u r , , ^ ş i

o p e r a ţ i a a r fi u p j ^ S d a c ă a r consista h u m a i m i _ „ M u n c a " , o r g a n politic, Ploeşti. — „Munca este

e t a

* a r e a de i ^ i 5 ^ « ţ a r e a
e
l
^ T ^ J ^ bine r e d a c t a t ă şi a f a r ă de polemicele inerente organe—
^ „ S I prlvâlirqf m n e a m iltăţii, c a r e t'ormea- lor politice, a r e în, f i e c a r e n u m ă r articole, c a r e a r o n o r a
01
ză esenţa sufle^'w* '- 1 ;
a r o r e v i s t ă . R e m a r c ă m articolele d-lui. V . Şerbăi-
_.r™itrn~j, J p a p * a n a v a u r m » a f i n u l ştiinţei. E v o ­ nesi. I n j u r u l statului ţ ă r ă n e s c ,
3 t

luţia ei se niSj.^ , J în r a p o r t c u doza de raţionalism,

r i e

pe c a r e îl c o r . fiecare e p o c ă . . . ori de c â t e ori a „Br, i'-dă Nouă", Tnrnu-Severin, o r g . t i n . n a ţ . ţ â r .

a J
p ă r ă s i t p o z i ţ i a . I p a l i s t ă şi a î n c e r c a t să şi deschidă
f An. I , X o . . — A p a r e în condiţii tehnice optime. A r t i ­
d r u m l ă t u r a l n ^ ; raf'orţele d e c r e a ţ i e i s'a p a r a l i z a t şi cole interesan^ s e -mé y . Râduiescu-Mehedinti:
m n 6 a z a Cl

a i n t r a t într'o ukâ de s t a g n a r e , din c o n t r a , ori de c â t e Tustiţin, în stătu ţ ă r ă n e s c ; y . P r e s u r ă : Despre ş c o a l a

ori a î m b r ă ţ i ş a / c a u z a raţionalismului şi a ştiinţei a delp. Câmpulung.
cunoscut p e r i o a l e de r e n a ş t e r e " .
Omenirea n u v a p u t e a să-şi renege t e m e l i a r a ţ i o ­ „Pământ Nou", w . . ţ . n f . An..
t h l n a ţ a r u i l l 0 v

n a l i s t ă a oonştiinţii. „ I n conştiinţă s t ă m ă r e ţ i a omului. I. X o . 1—2. — Semneiaiză .„ticoîe: dnii V i r g i l M a d g e a r u .

Să p ă r ă s e a s c ă omenirea d r u m u l conştiinţii şi să se în­ Stanciu Stoian, I o r g u Stoia, . , . „ u m ă r u l ultim (2>- e t c I n

t o a r c ă apre acela al instinctului, când conştiinţa în­ o u n r e p o r t a j a s u p r a festivitt*\\ ocazia deschiderii OT o u

s e a m n ă m ă r e ţ i e , i a r instinctul josnicie? A r fi absurd c a şcoalei s u p e r i o a r e ţâh-ăneşti dela Târgu-i -Fierbinţi, d a t o -

omenirea s ă n u urmeze c a l e a gloriei sale". i-ită j e r t f e l o r dlui V i r g i l Madggai-, i. ;al s e r e r e t a r u l u i ş
T

judeţean al tineretului din Ilfov, d. S t a n c i u Stoiialn,

Gazeta Ciocului, an. V I I I , No. 144, director: Theo c a r e a fost înţeles de c ă t r e fruntaşii conştienţi a i p a r ­
dor Anastasiu4— H n m ă r n l a c e s t a este închinat r o m â ­ tidului n a ţ . - ţ ă r . c ă politica n u înseamnă o raită în
nilor din seouţnie. (E u n număir, c a r e a t â t în eeeace judeţ î n a i n t e de alegeri, ci c o n t a c t neînSserupt c u m a s -
p r i v e ş t e c o n d i c i l e t a i n i c e este admirabil,: d a r şi în sele p o p u l a t e şi c u l t i v a r e a şi e d u c a r e a c e t ă ţ e n e a s c ă ş i
p r i v i n ţ a materialului, ales ou î n g r i j i r e . Gazeta a c e a s t a c u l t u r a l ă a a c e s t o r masse. J. Q. .
şi distinsul intelectual, T h . A n a s t a s i u , directorul gaze­
tei, s t ă t i m p de 3 ai^i în serviciul românilor din r e g i u ­ Începând cu acest n u m ă r , am deschis rubrica Re-
nea secuizată. E-_3M. ...lucru, c a r e t r e b u e relevat, căci vista-revistelor şi gazetelor. Vom continua în numerele
d. A n a s t a s i u n u înghjte fonduri, c a mul ii demnitari viitoare recenzarea revistelor şi gazetelor primite iu
culturali, p e n t r u pretinsa l o r o p e r ă culturală. R e l e v ă m dacţie.
articolele d-lor VMtâr Moldo v a n prof. i(niv, despre:
Chestiunea RomânifoT din secuime; prof. dr. V . J i n g a :
Ţ ă r a n i i sunt ţ a r a ; irof. T h . A n a s t a s i u : R o m â n i i din
secuime; deasemenfla'relevălm î n c ă o d a t â cmdiţiile tehni
ce ireproşabile şi clişeele s u g e s t i v e din /revistă. U r ă m
s i n c e r „Gazetei Ciulului" o v i a ţ ă lunai în serviciul
a d e v ă r a t u l u i naţionalism.