Sunteți pe pagina 1din 6

ASEZARE SI ACCESIBILITATE A SPANIEI

Spania este situata pe peninsula Iberica, din care


ocupa 80% (restul de 20% fiind Portugalia), în sud-vestul Europei.. La nord sunt Franta si
Andorra cu Pirinei ca o granita naturala. De asemenea, insulele Baleare (Mallorca, Menorca si
Ibiza), în Marea Mediterana, Insulele Canare din Oceanul Atlantic (în apropiere de coasta
Marocana), si Ceuta si Melilla (situat în Africa de Nord) fac parte din teritoriul spaniol. Spania
este a treia tara din Europa ca marime si a cincea ca numar de locuitori. Acesta are o suprafata de
aproximativ 505.955 km patrati incluzand toate insulele mai sus mentionate. Spania are mai mult
de 40 de milioane de oameni, majoritatea dintre ei locuiesc în orase sau de-a lungul coastei.
Spania este împartita în 19 de zone autonome, inclusiv în zonele din afara peninsulei Iberice.
Zonele cele mai prospere sunt Madrid, Catalonia si Tara Bascilor. Extremadura este cea mai
saraca zona a Spaniei, adiacente la Portugalia, Andaluzia, Castilla La Mancha si Castillia y Léon.

În afara Peninsulei Iberice există câteva alte zone unde se exercită suveranitatea Spaniei, Insulele
Baleare în Marea Mediterană, Insulele Canare în Oceanul Atlantic, situate la sud-vest de Spania
continentală, 108 km din partea de nord a Africii şi cinci zone de suveranitate (plazas de
soberanía, în original, în spaniolă), situate pe coasta sau în afara coastei Marocului: Ceuta,
Melilla, Islas Chafarinas, Peñón de Alhucemas şi Peñón de Vélez de la Gomera.
Exista 5 lanturi muntoase care traverseaza tara si aproximativ 50% din suprafata Spaniei se
afla considerabil mai sus decât nivelul marii.

Peisajele variaza de la cele asemanatoare desertului, la la un teren fertil si verde si, desigur,
exista fâsii lungi de coasta, în est de-a lungul Marii Mediterane (de la Pirinei la Gibraltar),
urmatoarea în sudul si vestul Portugaliei de-a lungul Oceanul Atlantic.(1)

Ca cai de acces pot servi cei 15.798 km de cale ferata dintre care 6.207 sunt electrificati. Din
318.991 km de sosele, multe sunt asfaltate necorespunzator. Exista transport pe cai ferate intre
orasele mari, insa transportul pe sosea este mai important si liniile de autobuze leaga toate
orasele.(2) Dintre aeroporturi se evidentiaza aeroportul Internaţional Barajas, situate la 12 km de
Madrid acesta este considerat cel mai mare aeroport al Spaniei. Aeroportul a început serviciul în
1928. Barajas este aeroportul principal pentru companiile de aviaţie Iberia şi Spanair.(3)

CADRUL SOCIO-ECONOMIC AL SPANIEI

Economia Spaniei, la fel ca şi populaţia sa este a cincea economie a Uniunii Europene şi în


termeni absoluţi se află printre cele mai mari 10 economii ale lumii. În termeni relativi, pierde
câteva poziţii în favoarea unor state mult mai populate. Ţinta sa de creştere economică, chiar
dacă moderată, le depăşeşte pe cele ale vecinilor săi şi asociaţilor europeni.

După marea creştere economică de la sfârşitul anilor 1980, economia spaniolă a intrat în
recesiune în anul 1992. Odata cu intrarea Spaniei în Comunitatea Economică Europeană,
predecesoarea Uniunii Europene, la 1 ianuarie 1986 a devenit necesara deschiderea economiei,
modernizarea industriei, îmbunătăţirea infrastructurii şi revizuirea legislaţiei economice, pentru a
îndeplini cerinţele Uniunii Europene. Făcând acest lucru, Spania a accelerat creşterea Produsului
Intern Brut, a redus datoriile publice, rata şomajului a scăzut de la 23% la 15% în 3 ani şi a redus
inflaţia la mai puţin de 3 %.; cele mai importante provocări pentru economia spaniolă sunt
reducerea deficitului public, o reducere mai mare a ratei şomajului, reformarea legilor muncii,
reducerea inflaţiei, creşterea randamentului productivităţii şi creşterea nivelului Produsului
Intern Brut pe cap de locuitor.

Economia se redresează începând cu 1995, datorită creşterii încrederii consumătorilor si a


consumului privat, desi această creştere a fost mai mică în ultimii ani. Şomajul încă reprezintă o
problemă pentru spanioli - în 2005, rata şomajului era de 8,5% - cu toate astea, cifra respectivă
demonstrează o situaţie mai bună fată de nivelele anterioare. Devalorizarea pesetei de-a lungul
anilor 1990 a făcut mai competitive exporturile, dar forţa de care a dat dovadă moneda euro de
cand a fost adoptat (la sfârşitul lui 2003, un euro avea ca echivalent 1,25 dolari) a provocat
îndoieli in legătură cu posibilitatea ca preţurile să fie prea înalte pentru cumpărătorii străini.
Acest fapt s-a văzut compensat de către facilităţile comerciale între ţările din zona euro.

O problemă cronică in Spania este aceea a creşterii excesive a preţului locuinţelor, datorată
speculei imobiliare generalizate, modei celei de a doua locuinţe, turismului rezidenţial masiv de
britanici şi germani, spălării banilor de către mafii, creşterii populaţiei datorită imigraţiei, a
măririi finanţării primăriilor etc.
Contribuţiile de capital de la UE, care au ajutat in mod semnificativ la creşterea economiei
spaniole de la incorporarea în CEE, au început sa scadă considerabil in ultimii ani, datorita
efectelor marii extinderi a UE. Pe de o parte, fondurile de la PAC (Politica Agricolă Comună)
trebuie repartizate între mai multe ţări (noile incorporate din Europa de Est au un sector agricol
semnificativ), pe de altă parte, fondurile de coeziune si fondurile structurale vor scădea în mod
inevitabil datorita succesului economic spaniol (venitul pe cap de locuitor s-a mărit mult în
termeni absoluţi si Spania este a opta economie a lumii) si a incorporării unor ţări cu venituri mai
mici, care provoacă scăderea mediei comunitare si face ca regiuni spaniole considerate sărace să
intre acum în media europeană.

Considerata una dintre tarile ale carei venit pe cap de locuitor poate fi comparat cu cel al
Germaniei si Frantei,economia acesteia a inregistrat un decline la sfirsitul anilor 2007cit sip e
parcursul anului 2008.Spania este considerata ultima tara care iese din criza dintre toate tarile
dezvoltate aceasta avind o rata de crestere economica de 0,2% in 2010.Rata somajului a
inregistrat o crestere majora ajungind la 20% in 2010 comparativ cu 8% in 2007.Deficitul
bugetar a ajuns de la 3,8% din PIB in 2008 la aproximativ 9,7 % din PIB in 2010 ,a deposit de
trei ori limita zonei euro. Eforturile de a micsora din cheltuieli a privatiza industrii,si de a tine
piept concurentei prin reforme pe piata muncii aceasta a ramas totusi vulnerabila avind datorii
externe majore.

PIB-ul paritatea puterii de cumparare :

1.376 trilioane $ (2010 est.)


1.379 trilioane $ (2009 est.)
1.432 trilioane $ (2008 est.)
note: Dolari SUA

PIB: rata de crestere reala:

-0.2% (2010 est.)


-3.7% (2009 est.)
0.9% (2008 est.)

PIB pe cap de locuitor :

29,500$ (2010 est.)


29,800$ (2009 est.)
31,200$ (2008 est.)
note: dolari SUA

PIB - compoziţie pe sector:

agricultura: 2.9%
industrie: 25.5%
servicii: 71.6% (2010 est.)

Lucrători - pe sector :

agricultura: 4.2%
industria: 24%
servicii: 71.7% (2009 est.)

Rata de şomaj :

20% (2010 est.)


18.1% (2009 est.)

Industrii: textilă şi confecţii (incluzând încălţămintea), alimentaţia ,industria metalelor şi


metalelor fabricate , produselor chimice , industria navală , de automobile şi maşinării şi turismul

Agricultura: grâu, vegetale, măsline, struguri de vin, sfeclă, citrice; carne de vacă , porc , păsări
de curte , produse lactate ; peşte.

Exporturi

268.3 bilioane$ (2010 est.)


224 bilioane$ (2009 est.)

Exporturi - producte: maşinării , vehicule motorizate ; alimente , alte bunuri de consum

Exporturi - parteneri

Franta 19.27%, Germania 11.11%, Portugalia 9.21%, Italia 8.24%, M.B 6.18% (2009)

Importuri

324.6 bilioane$ (2010 est.)


286.8 bilioane$ (2009 est.)
Importuri - produse: maşinării şi echipamente , combustibili , produse chimice , semifabricate ;
alimente , bunuri de consum

Importuri - parteneri

Germania 15.02%, Franta 12.82%, Italia 7.17%, China 5.8%, Olanda 5.22%, M.B 4.7% (2009)

Datorii externe

2.166 trillion$ (30 iunie 2010)


2.317 trillion $ (31 Decembrie 2008)(4)

POTENTIALUL TURISTIC AL SPANIEI

Din cele 1800 de rauri care traverseaza Spania doar Tagus are mai mult de 960 km. Cele mai
multe izvorasc din munti, traverseaza plantoul Meseta si curg de-a lungul acestuia prin
Portugalia, varsandu-se in Oceanul Atlantic. O exceptie o face raul Ebro care se indreapta spre
est varsandu-se in Marea Mediterana. Coasta de nord – vest este strbatuta de “Rias”, similare cu
fiordurile.
Cele mai mari rauri sunt Rio Duero, Tagus, Rio Guadiana, Rio Guadalquevir. Acesta din urma
este cel mai important rau din Spania deoarece iriga vai fertile creand suprafete prielnice pentru
agricultura, dar si pentru ca este navigabil, facand din orasul Seville singurul port riveran.
Picos de Europa este primul parc national spaniol care primeste aceasta clasificare. Originile sale
dateaza din 1918 cand Don Pedro Pidal a ajutat la promulgarea legii de a crea Parcul National
Montana de Covadonga. De la 30 mai 1935 acesta s-a numit Parcul National Picos de Europa.
Acest parc contine 3 importante masive: masivul de est sau Andara, masivul central sau Urrielles
si masivul de vest sau Cornion. Climatul este caracterizat de umiditate si ploi dese acest lucru
fiind influentat de apropierea de mare (cel mult 20 km). Prezenta zapezii este accentuata in
timpul lunilor de iarna. Climatul special al acestui parc se caracterizeaza prin existenta unor zile
cu ceata. Parcul are un relief exceptional unde varfuri inalte alterneaza cu gropi adanci si
canioane. Masivul central este cel mai inalt din cele 3 si are urmatoarele culmi: Torreceredo
(2646 m), Naranjo de Bulnes (2519m), Pico de Sorero (2570 m). Lacurile Covadonga se gasesc
pe acest masiv. Parcul este traversat pe 4 rauri care au format defilee: defileul Hermida (raul
Deva), defileul Beyhos (raul Sella), defileul Garganta Divina (raul Cares) si defileul La India
(raul Duje).
De la ruinele zidului arab la micile biserici in stil gotic si la constructiile renascentiste,
dezvolatarea Madridului a implicat o varietate de perioade artistice.
Secolul XVIII si-a lasat amprenta sa neoclasica pe superbul palat regal, Gradinile Sabatini,
Campo del Maro situate in centrul orasului. Biserica San Francisco el Grande, fantinile Paseo del
Prado, Podul Toledo, Muzeul Prado si Puerta de Alcala sunt exemple bune ale acestui stil.
Paseo de La Castellana, o strada magnifica ce strabate orasul de la nord la sud, are cateva din
cele mai elegante hoteluri ale capitalei dar si birourile unor firme care au optat pentru cladiri
moderne.
Binecunoscutul Paseo del Arte este format din 3 muzee remarcabile situate foarte aproape unul
de celalalt: muzeul Prado, muzeul Thyssen Bornemisza, si muzeul Central de Arta Queen Sofia.
Muzeul Prado este considerat de cei mai multi experti a fi cea mai frumoasa galerie de arta din
lume deoarece are cea mai completa si impresionanta colectie de arta din secolele XVI, XVII si
XX. Acest muzeu ofera tururi private grupurilor de turisti garantandu-le o experienta de neuitat.
Muzeul Thyssen Bornemisza detine o colectie privata donata capitalei in 1993 si a fost
clasificata ca cea mai importanta deoarece are o varietate impresionanta de stiluri si perioade.
Aici exista picturi din secolul XIII pana in zilele noastre ale unor cunoscuti artisti precum Dali,
Picasso si Renoir. Paseo del Arte se termina la muzeul Central de Arta Queen Sofia foarte faimos
deoarece are in colectia sa tabloul Guernika a lui Picasso.
Importanta acestor trei mari galerii a eclipsat pe nedrept frumusetea si varietatea altor muzee din
Madrid. Daca turistul are timp, el sau ea poate opta pentru multe alte variante. Cateva din acestea
include galeriile de arta, cum ar fi Academia Regala a lui San Fernando; muzee municipale,
muzee specializate precum Muzeul Romantic, Muzeul Marinei, Muzeul National Arheologic etc.
Madridul ofera si nenumarate palate si monumente facandu-l unul dintre cele mai importante
orase din lume. Acestea include Paladul Regal din Madrid, Manastirea Las Descalzas,
Manastirea Regala a Reinvierii, Palatul Regal Aranjuez.(5)

1.http://ghid-complet.ro/spania/
2.http://www.tourismguide.ro/x/spania/
3.http://www.pasagair.ro/19,aeroportul-madrid-MAD.html
4.http://www.indexmundi.com/spain/economy_profile.html

5.http://facultate.regielive.ro/referate/turism/monografia_turistica_a_spaniei-74312.html?
in=referate&s=span