Sunteți pe pagina 1din 121

Universitatea Bucureşti

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Teza de doctorat

Locul afectivităţii în structura

personalităţii adolescentului

REZUMAT

Conducător ştiinţific
Prof. Univ. Dr. Emil Verza

Doctorand
Psiholog Lavinia Maria Pruteanu

-2008-
PROLEGOMENE

Adolescentul contemporan tr ieste într-o lume plin de tensiuni, de schimb ri socio-


economice şi politice, de evolu ie şi redefinire a profesiilor şi ocupa iilor.
Familia şi şcoala sunt institu iile a c ror sarcin primordial este de a realiza
socializarea tân rului, în familie copilul, adolescentul, g sind reperele şi modelele care îi
dimensioneaz structurile flexibile şi stabile ale personalit ii. Sarcinile sociale ale familiei
r mân aceleaşi: de a facilita tân rului achizi ia normelor, valorilor şi deprinderilor necesare
dezvolt rii sale ca individ apartenent al unei societ i.
Rolul şcolii este acela de a crea o punte de leg tur între familie şi profesie, deoarece
prezint adolescentului – elev un set de experien e sociale care au menirea de a-i înlesni
înv area unor valori ca independen a, consecven a, acumularea academic , responsabilitatea.
Adolescen ii se caracterizeaz şi printr-o evolu ie vulcanic a capacit ilor creative în
multe domenii în care pân acum nu excelau sau nu se f ceau remarca i.
Aşa cum subliniaz Ursula Şchiopu şi Emil Verza, adolescen a este perioada cu cele
mai intense schimb ri şi cu cele mai vizibile efecte în înf işare, comportamente şi
rela ionarea intern cu lumea exterioar .
Adolescen a se caracterizeaz prin axarea personalit ii pe achizi ii de roluri dobândite
şi statusuri sociale în via a şcolar sau în cadrul grupului de prieteni. În aceast etap se
realizeaz autoeducarea şi dorin a de perfec ionare ca revers al dorin ei de independen .
În perioada adolescen ei are loc reconstituirea pe fundamente noi a personalit ii şi a
caracteristicilor sale principale de o foarte mare intensitate, şi care creaz un joc de libertate
interioar a conştiin ei, dialoguri interne tot mai numeroase raportate la momente complexe
din via , în care trebuie luate decizii, f cute evaluari, în elese situa ii. Este perioada în care
se formeaz sentimentele de responsabilitate şi de datorie, ca expresie a sinelui social.
Sub aspect afectiv, în adolescen se manifest cea mai evident transformare, în care
apar accente pasionale (prima iubire, gelozia, ura). Aceast perioad este înc rcat de intens
maturizare pe toate planurile, inclusiv pe cel sexual, influen ând toate structurile senzoriale.
Imagina ia, afectivitatea, interrela iile de toate felurile încep s cuprind identitatea sexual
socializat şi integritatea ei în sinele corporal.
Concluzionând, apare întrebarea fireasc – de ce am ales ca tem dezvoltarea
personalit ii adolescentului în func ie de afectivitate.
Un posibil r spuns reiese din studierea calit ii ataşamentului dezvoltat înc din
copilarie de c tre individ fa de p rin i şi familie, cu efecte definitorii în dezvoltarea şi
structurarea ulterioar a personalit ii, ce se cristalizeaz în adolescen . Studiile şi teoriile
existente confirm prezen a a trei tipuri principale de rela ii de ataşament, şi anume:
ataşamentul sigur (ce dezvolt încrederea în ceilal i şi dorin a de a explora mediul extern),

2
ataşamentul nesigur sau anxios (determinat de comportamentul inconsecvent, contradictoriu
al p rin ilor şi care îi induce copilului un comportament ambiguu şi nesigur), şi ataşamentul
extrem de nesigur sau ambivalent (datorat lipsei de afec iune şi indiferen ei din partea
p rin ilor, precum şi absen ei unei rela ii normale, bazate pe dragoste şi siguran între p rin i
şi copil. Acest tip de ataşament are ca urmare pierderea încrederii în sine şi în ceilal i, apari ia
sentimentului de non-valoare personal şi formarea mecanismelor de ap rare fa de eşecuri
şi dezam giri prin “înghe are afectiv ” (neimplicare afectiv total ).
Formarea unei personalit i armonioase este rezultanta dezvolt rii unui ataşament
securizant, bazat pe afec iune şi siguran a familial înc din primii ani de via , asumarea
valorilor unui model de comunicare adecvat cu ceilal i, stimul rii aptitudinilor creative, a
responsabilit ii şi independen ei individuale, ansamblul factorilor purt tori de educa ie
reprezentând şi ei un element important în formarea personalit ii.

3
CAPITOLUL I
FUNDAMENTE TEORETICE

I.1. Adolescenţa – definire şi caracteristici

Despre adolescen s-a scris mult, mai mult decât despre oricare alt etap a
dezvolt rii umane, ea constituind, pe plan mondial, obiectul unor lungi şi st ruitoare
preocup ri, atât din partea psihologilor, cât şi a pedagogilor, sociologilor, fiziologilor,
medicilor şi psihiatrilor. Cu toate c num rul celor care au scris despre adolescen este foarte
mare şi num rul lucr rilor legate de aceast etap a vie ii este poate chiar şi mai mare,
adolescen a r mâne o tem controversat .
Considerat , metaforic, când “vârsta de aur”, când “vârsta ingrat ”, adolescen a
r mâne, pe drept cuvânt, ceea ce J.J.Rousseau numea “a doua naştere”, sau, conform
defini iei date de Pantelimon Golu („Psihologia copilului”, 1994, p.159), „vârsta oglinzii,
vârsta la care adolescentul caut s coincid cu sine”.
Etimologic, cuvântul adolescen provine din limba latin , în care “adolesco-ere”
înseamn a creşte, a c p ta putere, a se maturiza. În acest sens îl g sim la cei mai
reprezentativi scriitori latini: la Plautus: “Pestgnam adolevit ad eam aetatum” (dup ce a
crescut pân la aceast vârst ); la Cicero: “Cupiditas agendi adolevis” (pl cerea de a lucra a
crescut); la Tacitus: “Ver adolescit” (prim vara cap t putere). Prin urmare, fie c este vorba
despre organism, despre anumite procese psihice sau despre fenomene ale naturii, cuvântul
“adolesco” înseamn a creşte, a se maturiza.
Astfel putem consemna c înc întemeietorul cercet rilor în domeniul adolescen ei –
G. Stanley Hall („Adolescence: Its Psychology and Its Relations to Physiology, Anthropology,
Sociology, Sex, Crime, Religion, and Education”, 1904) – consider aceast faz ca o
“tinere e a popoarelor”, pornind în interpretarea datelor fundamentale de la o concep ie
biologic prin esen , din care se desprind aspectele fiziologice, genetice, statistice şi
“dramatice”, insistând mai mult asupra domin rii tr s turilor negative ca: spirit de
contradic ie, vanitate, egoism, altruism etc.
Printre cei mai cunoscu i cercet tori care s-au ocupat de adolescen , de anumite
probleme ale ei, punând accent pe diferite tr s turi, se pot enumera:
F. Mendeuse, care considera adolescen a “o anarhie mintal ”;
M. Debesse (Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă, Bucureşti, 1970), care
arat c adolescen a este „epoca entuziasmului juvenil”, este “afirmarea eului”, ocupându-se
şi de “criza juvenil ”;
Ch. Buhler, care arat c adolescen a este “epoca nega iei” şi indic consecin ele
maturiz rii sexuale prin “criza juvenil ”, care implic abateri comportamentale ca: anarhism,

4
fuga de acas , izolare, dezn dejde etc., dar care sunt mai mult fenomene izolate determinate
de factori nefavorabili, decât tr s turi specifice adolescen ei;
E. Spranger consider c adolescen a se caracterizeaz prin “sentimentul adânc de
singur tate”, prin “radicalism şi tendin de idealizare”, acordând importan fenomenului de
conştientizare.
V. Pavelcu, ocupându-se de formarea şi dezvoltarea personalit ii cu to i factorii şi
tr s turile sale, puncteaz unele caracteristici ale adolescen ei, considerând-o “vârst a
furtunilor”, a “conflictelor şi fr mânt rilor”, o “vârst metafizic a sistemelor şi teoriilor”,
“vârsta adev ratei prietenii”, sco ând în eviden tr s turi psihologice şi sociale ca: afirmare
de sine, autonomie, independen , aspira ii şi n zuin e, izolare şi singur tate, solidaritate,
egoism şi altruism, realizarea personalit ii pe plan social prin integrarea în profesie şi
societate în conformitate cu un “plan de via ” şi cu schimbarea normelor de conduit prin
voin liber , autocontrol şi crea ii personale şi originale (1972, p. 89-90).

I.2. Stadialitatea adolescenţei

Majoritatea specialiştilor subdivizeaz adolescen a în trei etape care, în ordine


cronologic , sunt:
• Preadolescen a: 11-14 ani, caracterizat prin întrep trunderea şi oscila ia între conduitele
infantile şi cele “mature”. Familia şi ambian a îl consider pe adolescent când copil, când
tân r, ambiguitate care îi creeaz anxietate, irascibilitate, chiar ostilitate. În aceast etap se
contureaz dorin a s de afirmare personal , creşte nevoia de cunoaştere abstract .
• Adolescen a propriu-zis : 14-19 ani, marcat de diversificarea şi precizarea aptitudinilor
particulare şi a gândirii abstracte, îmbog irea cunoştin elor, socializarea aspira iilor.
Adolescentul îşi stabileşte op iunile profesionale, conturându-şi concep ia despre lume şi
via , c p tând drepturi şi obliga ii civice prin majorat .
• Adolescen a prelungit : 19-25 de ani, caracterizat prin câştigarea independen ei într-o
m sur mai mare de c tre tineri, care cap t un statut nou din punct de vedere profesional şi
social cu responsabilit i crescute.

I.3. Profilul psihologic al adolescenţei

În defini ia ap rut în „Dicţionar enciclopedic de psihiatrie” (coord. C-tin Gorgos,


1984), adolescen a constituie “etapa de tranzi ie în dezvoltarea individului care a dep şit
puseul puberal, caracterizat prin transform ri biologice şi psihologice majore”.
Dup caracteristicile acestui “echilibru care se rupe”, M. Debesse a încercat s
întrevad sensul viitoarei deveniri, separând tipurile de adolescent în dou categorii:
• rectilinii – subiec i cu personalitate pu in afirmat , conformişti, subordona i idealurilor
celorlal i (având ca tip extrem amorful);
5
revolu ionarii – subiec i care caut spargerea tiparelor, din rândul c rora se vor recruta atât
artiştii, exploratorii, descoperitorii, cât şi rata ii sau “revolu ionarii eterni”.

I.4. Ataşamentul - component a afectivit ţii în adolescenţ

În func ie de natura şi gradul de constituire al bazei de ataşament exist şi se manifest


trei tipuri de ataşament (Miftode V. – “Teorie şi metodă în asistenţa socială” – Iaşi, 1995, p.
135):
1. Sigure, când copilul simte o protec ie puternic şi definitiv asigurat de dragostea
permanent a p rin ilor, dragoste care îndep rteaz orice stres, triste e sau nesiguran şi care
dezvolt curajul copilului în a explora lumea;
2. Nesigure sau anxioase când copilul nu este sigur de sentimentele p rin ilor, situa ie
alimentat tocmai de comportamentul contradictoriu, incert, "şov ielnic", al p rin ilor fa de
proprii copii; într-un asemenea caz, copilul este îngrijorat de fiecare dat când p rin ii pleac
de acas . În fa a inconsecven ei reac iilor acestora la "semnalele" lui, şov ie şi el în
explorarea lumii din jur şi resimte ca pe o amenin are orice absen p rinteasc , orice par ial
indisponibilitate a unuia dintre p rin i la exigen ele pe care le impune (conceptul de
serendipity = aptitudinea de a face descoperiri norocoase din întâmplare, şi fenomenul
serendipita ii în volumul „Introducere în metodologia investigaţiei sociale”, Iaşi, Junimea,
1982, p. 10-11);
3. Foarte nesigure sau ambivalente, datorit lipsei unei rela ii normale între p rin i şi copii
şi îndeosebi lipsei totale de afectivitate, de dragoste p rinteasc , în perioada cea mai
important din acest punct de vedere: primul an de via , care este anul form rii
ataşamentului fa de adul ii cei mai apropia i (p rin i, bunici, alte rude, educatori-îngrijitori
etc., în func ie de situa ia familial a copilului respectiv) (M John Bowlby şi Mary Ainsworth
vorbesc de aceste trei tipuri de ataşament. Vezi J. Bowlby apud D. Howe, ”Attachment and
Loss in Child and Family Social Work”).

I.5. Tr s tura dominant a adolescenţei, conflictul

Etimologic, no iunea de “conflict” provine din limba latin în care “confligo-ere-flixi-


flictum” înseamn “a se lovi, a se ciocni, a se lupta”. Se delimiteaz dou nuan e de
interpretare: una se refer la obiecte fizice, referindu-se la ciocnire, şoc, zdruncinare, iar a
doua nuan se refer la oameni, însemnând disput , polemic , ceart , discu ie, discordie.
Folosit într-o serie larg de accep iuni de c tre psihologie, conceptul îşi schimb con inutul
specific dup diversele orient ri teoretice, f r a fi îns privat de principalele sale
caracteristici – antagonism, dinamic , disfunc ie.
Procedând la o analiz sistematic , Lazarus clasific conflictul dup sursa cerin elor
intrate în competi ie:

6
• ciocnirea dintre cerin ele interne şi cele externe, care reprezint sursa predominant a
conflictelor în copil rie;
• competi ia între dou cerin e externe, care constituie conflictul exogen obiectiv,
interpersonal, intersubiectiv, interpsihic;
• conflictul care are loc între dou cerin e interne, numit conflict endogen, subiectiv,
intrapersonal, intrapsihic.
Între aceste categorii de conflicte exist condi ion ri reciproce şi treceri succesive în
dinamica endo-exogen .
Kurt Lewin descrie conflictul ca efect al opozi iei între dou for e, între dou aspecte
polare ap rute în mediul intern al organismului: cel de atragere şi cel de respingere. Pe baza
acestui raport de for e el ajunge la o clasificare, devenit clasic , a conflictelor:
Conflictul de tip atracţie-atracţie (A-A) este situa ia în care alternativele puse în fa a
individului sunt la fel de dezirabile, adic ambele variante sunt pozitive.
Conflictul de tip respingere-respingere (R-R) apare în cazul în care subiectul trebuie s
aleag între variante la fel de indezirabile, ambele având valen e negative.
Conflictul de tip atracţie-respingere (A-R) – apare atunci când un scop are atât valen e
pozitive, cât şi negative.
Referindu-se la particularit ile bio-psiho-sociale pe care le impune ierarhizarea
calitativ şi motiva ional a conflictelor în adolescen , Maurice Debesse sublinia necesitatea
preciz rii particularit ilor dominante “nucleare”, pe seama c rora apar anumite
conflictualit i dinamice corespunz toare “schemei lor ontogenetice, situa iilor-tip şi
evenimentelor”. Astfel, el identifica:
• la 11-13 ani - conflictul pubertar (c utarea de sine)
• la 14-17 ani - conflictul de afirmare (afirmarea de sine)
• la 17-20 de ani - conflictul între rol şi statut, profesie, carier , voca ie, prin care se
realizeaz sau nu dominanta vectorial de integrare socio-profesional , de adaptare şi
integrare.

I.5.1. Fenomenul de frustrare în adolescenţ

Fenomen general uman, frustrarea se plaseaz în centrul problematicii umane, a


problemei educa iei, a form rii şi integr rii etico-sociale a personalit ii. Studiul acestui
fenomen contribuie la elucidarea numeroaselor probleme ridicate de diferitele ramuri ale
ştiin ei despre om.
Frustrarea este un fenomen complex de dezechilibru afectiv ce apare la nivelul
personalit ii în mod tranzitoriu sau relativ stabil, ca urmare a nerealiz rii unei dorin e, a
obstruc ion rii satisfacerii unei trebuin e, a priv rii subiectului de ceva ce îi apar inea anterior

7
în ordinea material sau în plan proiectiv şi afectiv. Frustrarea intervine şi atunci când, dup
expresia lui N. Sillamy, “subiectul se înşal în speran ele sale”.
Dintre reac iile la frustrare trebuie men ionate:
• Agresivitatea, care poate fi orientat asupra obiectului frustra iei sau, prin comutare,
asupra oric rui alt obiect (R. Sears constat c violen a actelor agresive se m reşte în func ie
de intensitatea motiva iei frustrate);
• Regresia la modalit i inferioare de comportament (primitivizarea);
• Depresia;
• Reacţiile de abandon;
• Procesele de compensaţie corelate cu tendin a de exaltare a dificult ilor şi dobândirea
de performan e în acelaşi sau în alt domeniu.
Cunoaşterea fenomenului de frustrare ne permite:
• prevederea conduitei de frustrare pe baza cunoaşterii structurii personalit ii şi a
situa iei obiective de frustrare;
• diagnosticarea personalitatii celui frustrat pe baza cunoaşterii conduitei şi a situa iei
frustrante;
• discernerea modului în care se reflect situa ia contrariant în conştiin a subiectului,
pornind de la analiza conduitei în situa ii de frustrare şi a structurii personalit ii celui
frustrat.
La copil, frustrarea este provocat , de obicei, de interdic iile p rin ilor sau de simple
conflicte cu fra i, surori sau al i copii. Se apreciaz c frustr rile produse în copil rie au
efecte persistente, influen ând reactivitatea adultului în situa iile de frustrare care în aparen
sunt analoge celor petrecute în copil rie.
În preadolescen se produc profunde restructur ri în sfera personalit ii, care va
evolua trecând succesiv prin stadiile c ut rii de sine (11-14 ani), al afirm rii de sine (14-17
ani) şi al impunerii de sine.
Pân a ajunge îns la acest ultim stadiu al integr rii socio-profesionale, adolescentul va
trece prin vârsta pubertal a conflitelor, când apar numeroase cazuri de inadaptare, de rupere
a echilibrului psihic în favoarea emo ionalit ii, când tensiunea interioar este mai puternic
decât controlul de sine, când instalarea func iilor de reproducere genereaz transform ri ce
influen eaz capacitatea intelectual , afectivitatea şi temperamentul puberului.
Pe m sur ce adolescentul se va maturiza, reac iile imediate la frustrare vor deveni mai
pu in frecvente şi vor pierde din intensitate, aceasta datorit , pe de o parte, creşterii gradului
de toleran la frustrare, iar pe de alt parte interdic iilor educa iei care va sanc iona în
principiu toate reac iile inadaptate ale adolescentului.

I.5.2. Adolescenţa, etapa crizei de originalitate

8
Literatura de specialitate vorbeşte în acest sens de adevãrata “crizã” a adolescen ei,
constând în multiple conflicte interne şi externe, acte impulsive sau conduite deviante,
exprimate prin ostilitatea fa ã de pãrin i, revolta contra interdic iilor puse de adult şi afirmarea
unor modele contestatare de conduitã.
Trãsãturi specifice crizei de originalitate:
• atunci când apare se manifestã prin episoade lente şi spectaculoase;
• este generatã se pare chiar de ambiguitatea statusului adolescentin; adolescentului i se
neagã identitatea de copil, dar nu i se recunoaşte încã capacitatea de a îndeplini rolurile
adultului. Ralph Linton („The Study of Man, 1936) defineşte doi termeni fundamentali în
psihosociologia personalit ii: status şi rol. El acord termenului de „status“ în elesul de „loc
al individului în societate“, definitorie fiind „colec ia de drepturi şi datorii“, care este asociat
pozi iei sociale a individului. Rolul, în concep ia autorului, reprezint aspectul dinamic al
status-ului;
• sentimente de solitudine şi tandre e egocentrista;
• anumitã oscila ie a personalitã ii adolescentine între normal şi patologic.
Dup opiniile mai multor cercet tori, criza de originalitate comportã trei etape:
1. Perioada revoltei:
• prima manifestare a acestei revolte este refuzul de a se supune din dezgustul pe care i-l
provoacã ideea cã i se ordonã ceva;
• adolescentul nu mai este serviabil şi se înfurie împotriva micilor ajutoare pe care trebuie
sã le dea în casã;
• revolta împotriva pãrin ilor şi a familiei este cea mai frecventã şi mai evidentã;

2. Perioada inchiderii în sine:


Aceste excentritã i dureazã de la caz la caz, de la un an la trei ani, apoi se atenueazã, pentru a
dispare între 16 şi 17 ani;
• gustul pentru scandal scade când personalitatea a devenit destul de puternicã încât sã nu
mai aibã nevoie de a se afirma;
3. Perioada de exaltare şi afirmare:
• în urma acestui examen de conştiin ã, tânãrul se simte gata sã înfrunte pe cei de o seamã
cu el şi pe cei mai vârstnici;
• plin de încredere în el, este gata s ia cu asalt tot ceea ce e mai plãcut sau mai dificil de
ob inut din lume;

I.6. Arhitectura social a personalit ţii

9
În definirea personalit ii, se apeleaz la formula consacrat a lui G. Allport
(„Structura şi dezvoltarea personalităţii”, 1991): ”personalitatea este unic şi irepetabil ”.
Atributul “individualitate” ataşat personalit ii, accentueaz aceast semnifica ie.
Esen a personalit ii rezult din tr s turile sale particulare şi articularea lor original ,
manifestându-se în comportamentul persoanei, în ac iunile sale.
Personalitatea, în termenii tr s turilor, rezum şi comunic semnifica ia
comportamentelor, ea este socialmente construit din comportamente. Trei componente pot fi
identificate în “construc ia” personalit ii:
• comportamentul pe care actorul, ca individ biologic distinct, îl aduce pe scena social ;
• semnifica iile pe care le ataşeaz acestui comportament individul însuşi;
• semnifica iile ataşate comportamentului actorului de c tre ceilal i.

I.6.1. Concepţia constructivist în analiza comportamentului cotidian

Concep ia constructivist are la baz 3 perspective din care personalitatea este


abordat :
• perspectiva personalit ii teoreticianului
• perspectiva proprie a subiectului
• perspectiva observatorului cotidian

I.6.2. Formarea conceptului de personalitate

Personalitatea este o sintez bio-psiho-socio-istoric şi cultural . No iuni ca cele de


individualitate, unitate, distinc ie (P. Janet), organizare dinamic (G. Allport), organism,
ansamblu integrat (J. Nuttin), sau totalitate servesc pentru a sugera ideea de organizare unic
a fiec rei personalit i.
Teoria personalit ii trebuie s r spund la 3 intrebari: ce?, cum?, de ce? (L. A.
Pervin).
• ce fel de om este individul? (însuşirile persoanei şi rela iile dintre acestea);
• cum a devenit ceea ce este? (influen a mediului, istoria devenirii persoanei);
• de ce a evoluat astfel? (care au fost condi iile concrete în care s-au dezvoltat
motivele unui anumit tip de comportament).

I.6.3. Personalitate şi cooperare

10
Al turi de inteligen , ca semn al personalit ii autentice a fost propus creativitatea,
dar nu ca tr s tur în sine, rupt de context. Finalitatea organiz rii şi dinamicii personalit ii
este ac iunea, valorizarea, integrarea şi afirmarea în realitatea social . Deci, de eficien a
social depinde succesul personalit ii. Realizarea personalit ii nu poate fi deci conceput în
afara socialului, care-şi pune amprenta asupra dezvolt rii individului, îi modeleaz
comportamentul şi stilul gândirii.

I.6.4. Teorii reprezentative ale dezvolt rii

Modelul sociopsihologic al devenirii personalit ţii la Erik Erikson

Pentru a ob ine o imagine de ansamblu asupra dezvolt rii personalit ii suntem nevoi i
s corobor m şi s oper m coresponden ele necesare între:
• stadialitatea cognitiv , explicat şi validat experimental din perspectiva organismic ,
constructivist-interac ionist , de Jean Piaget şi şcoala sa de la Geneva;
• stadialitatea afectiv , conceptualizat de Sigmund Freud în limbajul psihanalitic al
psihologiei sale dinamice;
• stadialitatea motiva ional , identificat şi elaborat de Abraham Maslow, de pe
pozi iile orient rii existen ialist-umaniste;
• stadialitatea moral , teoretizat de Lawrence Kohlberg, din perspectiva intrerac ionist
cognitivist a şcolii piagetiene.
Un demers inedit în peisajul abord rilor limitative ale procesualit ii devenirii este cel
întreprins de Erik Erikson, în teoria sa asupra ciclurilor vie ii (E. Erikson, „Childhood and
Society”, 1950).
F r a respinge sau a ignora contribu iile psihanalizei ortodoxe în explicarea dinamicii
dezvolt rii personalit ii, Erikson plaseaz în centrul observa iilor şi interpret rilor sale
rela iile omului cu societatea şi cultura, c rora le atribuie o mai mare importan decât
instinctelor şi impulsurilor inconştiente.
Un alt element de noutate adus de Erikson, al turi de viziunea holist asupra dinamicii
evolutive a individului uman, îl constituie adoptarea, pentru propria s teorie, a punctului de
vedere al celei mai recente orient ri psiho-sociologice, cunoscut în literatura de specialitate
ca “life span perspective” (“perspectiva asupra întregii vie i”). În contrast cu perspectiva
tradi ional asupra dezvolt rii, care limiteaz spa iul de derulare al procesului form rii şi
devenirii personalit ii, în mod strict, la perioada copil riei şi adolescen ei, noua orientare
apreciaz c dezvoltarea este un proces continuu, ce se prelungeşte pe parcursul întregului
ciclu al vie ii, chiar şi dincolo de vârsta adult , la senectute.
Plasat în acest context teoretic, modelul eriksonian acoper întreaga durat de via a
individului. Combinând stadiile dezvolt rii psiho-sexuale descrise de Freud cu propriile
observa ii asupra experien ei sociale a individului, caracteristice fiec rei etape, Erikson a
11
propus un nou model interpretativ al evolu iei socio-afective a personalit ii, prin care
identific şi descrie opt cicluri ale vie ii omului.
În fiecare perioad (ciclu) a vie ii, fiin a uman îşi defineşte sau îşi redefineşte
atitudinea fa de sine şi fa de al ii, în func ie de rela iile favorabile sau nefavorabile pe care
le stabileşte cu mediul social înconjur tor. Cu alte cuvinte, la fiecare vîrst (ciclu) în parte
se realizeaz şi /sau devine posibil o nou coordonat – pozitiv sau negativ - a
interac iunii sociale cu sine şi cu ceilal i.

Stadiile dezvolt rii morale la Lawrence Kohlberg

Într-un amplu studiu, care s-a impus ca model teoretic de referin în ştiin ele educa iei
şi dezvolt rii, psihologul L. Kohlberg identific principalele secven e ale procesului de
formare şi cristalizare a standardelor morale.
Punctul de plecare al cercet rilor sale l-a constituit lucrarea lui J. Piaget, „Judecata
morală la copil” (E.D.P., Bucureşti, 1980). În aceast lucrare psihologul elve ian analizeaz
prin prisma concep iei sale interac ionist-cognitiviste evolu ia diferitelor forme ale judec ii
morale infantile şi a sentimentului de "dreptate" sub influen a cerin elor şi constrîngerilor
exercitate de societate asupra copilului, prin intermediul p rin ilor. Astfel, în accep iunea
piagetian , judecata moral a copilului este ini ial heteronom , adic este preluat "neselectiv,
nesituativ şi rigid" din mediul familial, vizînd doar fapta, nu şi motiva ia.
Printr-un demers asem n tor, Kohlberg va extinde şi va nuan a analiza dezvolt rii
morale pe baza investig rii interviurilor luate unor copii şi adolescen i între 10 şi 16 ani, care
erau puşi în fa a unor dileme morale în care obedien a şi supunerea la regulile de autoritate
impuse de adul i intrau în contradic ie cu nevoile proprii, reale şi justificate. În func ie de
preferin a sa, fiecare copil trebuia s aleag între cele dou solu ii posibile ale dilemelor şi s
explice apoi de ce a optat pentru o solu ie şi nu pentru cealalt .
Interpretarea r spunsurilor şi a justific rilor date acestor dileme de copii şi adolescen i
îl va conduce pe Kohlberg s disting trei niveluri ale dezvolt rii morale, subdivizate la
rândul lor în câte dou stadii. În opinia sa, ordinea stadiilor este invariabil , dar acestea nu
sunt parcurse de to i oamenii la aceeaşi vârst .

I.6.5. Consilierea adolescentului

Abordarea consilierii din perspectiva lui Carl Rogers

Carl Rogers ,psihiatru şi consilier american a dezvoltat o abordare a consilierii care a


devenit cunoscut ca "non-directiv ", "umanist ", sau consiliere "centrat pe client". Aceast
abordare este bazat pe în elegerea fundamental a naturii vie ii umane şi a celor trei principii
de creare a unei rela ii eficiente de sprijin.
12
Alte modele de abordare în consiliere

Gerard Egan („Egan’s Skilled Helper Model: Developments and applications in


Counseling”, 2001) a dezvoltat un model de consiliere în patru etape. Fiecare etap începe cu
o discu ie general , atot-cuprinz toare, despre probleme, şi care apoi se concentreaz pe un
anumit subiect de discu ie.

Consilierea şi rolul consilierului scolar

Una din problemele majore pe care trebuie s le accentueze demersul de consiliere este
dezvoltarea la subiect a unui sistem coerent de scopuri de via , cu alte cuvinte, înt rirea
comportamentului inten ional. O persoan orientat spre scop are sentimentul propriei sale
capacit i, este capabil s pun în ac iune modele alternative de comportament, poate aborda
problemele de via din unghiuri diferite de vedere, f r a se cantona rigid în anumite solu ii
prefabricate.
Consilierul trebuie s urmeze urm toarea schem în cursul procesului de abordare a
sprijinului clientului:
1. Definirea clar a problemei clientului.
2. Elaborarea unor alternative posibile de solu ii.
3. Alegerea unei alternative şi implementarea ei în practic .

I.7. Comunicarea - o perspectivã fundamental umanã

Dacã am încerca sã definim concepte cum ar fi: „individ social", „sistem social",
„societate", am descoperi cã factorul decisiv ar fi prezenta sau absen a dispozi iei spre
comunicare a participan ilor la sistemul respectiv. Pentru o persoanã membrã a unei societã i
sau uniuni particulare, a unui sistem social sau grup, criteriul fundamental al comunicãrii este
dacã acel membru poate fi „centrat" (focalizat) pe cunoaşterea importan ei sistemului de
comunicare. Cu alte cuvinte, subiectul ar trebui sã dispunã de capacitã i de a se angaja în
activitatea de comunicare cu al i membri ai grupului (C.Flament în "Psychologie
expérimentale", vol.IX "Psychologie sociale", P.Fraisse, J.Piaget, PUF, 1969).
Într-o perspectivã istoricã, teoriile privind comunicarea, au la bazã în elegerea
societã ii ca non-staticã, în dezvoltare, cu numeroase schimbãri dependente în timp de
rela iile economice.

13
Familia poate fi analizatã din perspectiva tiparelor de comunicare existente în familie,
tot aşa cum aceste tipare se stabilesc în familie şi mediul social. O societate poate fi descrisã
prin intermediul sistemelor de comunicare care au contribuit la dezvoltarea ei.

I.7.1. Comunicarea verbalã

Limbajul este unul dintre mijloacele cele mai specific umane, cel mai frecvent folosit
în comunicarea interumanã. El a fost definit de aceea ca fiind un vehicul ce transportã
inten ii, atitudini, un simplu mijloc de transmisie a informa iilor care circulã fãrã rezisten ã de
la un sistem cognitiv la altul.

I.7.2. Structurarea sistemului psihic uman din perspectiva comunicarii

Comunicarea constituie o precondi ie bazalã pentru toate coresponden ele şi legãturile


sociale. Nici un sistem social, organizat dupã legitã ile unei societã i nu se poate stabili şi
men ine, ori schimba fãrã rela ii de tipul comunicãrii interumane. Numai participând la
activitã ile de comunicare omul poate deveni fiin ã socialã - fapt care a fost demonstrat de
numeroase şi adecvate cercetãri care au ob inut validarea unor itemi în foarte multe planuri şi
în foarte multe moduri de abordare a sistemului psihic uman.

I.8 Educaţia

Diversele defini ii abordeaz fie scopul educa iei, fie natura procesului, fie con inutul
educa iei, fie laturile sau func iile actului educativ. Definirea educa iei se poate realiza din
unghiuri diferite de vedere.
a. educa ia ca proces;
b. educa ia ca ac iune de conducere;
c. educa ia ca ac iune social ;
d. educa ia ca interrela ie uman ;
e. educa ia ca ansamblu de influen e.

I.8.1. Educaţia formal , nonformal şi informal

Pornind de la varietatea situa iilor de înv are şi de la gradul diferit de inten ionalitate
ac ional , educa ia se poate obiectiva în trei ipostaze: educa ia formal , educa ia nonformal
şi educa ia informal .

14
Educaţia formală. Se refer la totalitatea influen elor inten ionate şi sistematice, elaborate în
cadrul unor institu ii specializate (şcoal , universitate), în vederea form rii personalit ii
umane.

Educaţia nonformală. Cuprinde totalitatea influen elor educative ce se deruleaz în afara


clasei (activit i extraşcolare) sau prin intermediul unor activit i op ionale sau facultative.
Educaţia informală. Include totalitatea informa iilor neinten ionate, difuze, eterogene,
voluminoase - sub aspect cantitativ - cu care este confruntat individul în practica de toate
zilele şi care (nu) sunt selectate, organizate şi prelucrate din punct de vedere pedagogic.

I.8.2. Forme ale educaţiei moderne

“Peer Education” – form specific a educatiei nonformale

“Peer Education” – este bazat pe folosirea în mod pozitiv a potenţialul influenţei unui egal,
aşa cum este acesta văzut în timpul adolescenţei, când foarte adesea relaţia colegială devine
dominantă, iar tinerii vor învăţa mai bine unul de la celălalt.
“Peer Education” – implică împărtăşirea de informaţii, atitudini sau comportamente de
către colegi, care nu au pregătire profesională ca instructori, dar al căror scop este
educarea.

I.9. Familia şi modelele educaţionale

Una dintre cele mai importante func ii ale familiei const în educarea şi formarea
tinerilor în vederea integr rii lor optime în via a şi activitatea social . Aici, în cadrul grupului
familial, p rin ii exercit , direct sau indirect, influen e educa ional-formative asupra propriilor
lor copii. Cuplul conjugal, prin întreg sistemul s u de acte comportamentale, constituie un
veritabil model social care, fiind de altfel primul în ordinea influen elor din partea modelelor
sociale existente, are o influen hot râtoare asupra copiilor privind formarea concep iei lor
despre via , a modului de comportare şi rela ionare în raport cu diferite norme şi valori
sociale.
Pe de alt parte, p rin ii exercit influen e educa ional-modelatorii în cadrul familiei şi
în mod direct, în baza unei anumite strategii educa ionale, folosind mai mult sau mai pu in
sistematic şi organizat anumite metode şi tehnici educa ionale.

I.10. Delincvenţ în adolescenţ

15
Una din func iile orcãrui grup social este aceea de a institui norme şi de a încerca sã le
aplice, fie chiar numai în anumite circumstan e. Normele sociale definesc situa ii şi moduri de
comportament, din care unele sunt dezirabile, astfel sunt interzise. Atunci când un individ
încalcã norma ce defineşte o situa ie dezirabilã, el va fi perceput ca un “strãin”, ca un individ
periculos şi particular, deseori denumit deviant.
Comportamentul deviant este o formã a comportamentului antisocial şi constã în
încãlcarea regulilor morale, integritã ii fizice, drepturilor sociale ale individului.
Comportamentul delincven ial este comportamentul care apare ca urmare a inadaptãrii
sociale, manifestatã sub forma unor comportamente agresive îndepãrtate fie spre colectivitate,
legile morale, sau spre distrugerea de bunuri de operã de artã, violentarea bunelor moravuri,
furturi, vandalism, incendii.
Comportament aberant este comportamentul care se abate de la normele medico-
legale.
Devian a reprezintã ansamblul comportamentelor care se abat de la / sau intr în
conflict cu standartele socio-culturale general acceptate în cadrul unui grup sau sistem social.
Predelincven a, devian a poten ialã, se referã la ansamblul de acte intrate în conflict cu
norma de comportare moralã, care pot în anumite condi ii conduce pe un individ în fa a
instan ei de judecatã, iar în alte condi ii nu.
Comportamentele predelincvente manifestate de anumi i indivizi nu reprezintã
întotdeauna un preludiu al comportamentului delincvent, dupã cum nici acesta nu reprezintã
consecin a fireascã a sãvârşirii anterioare a unor acte predelincvente.

I.10.1. Comportamente deviante în adolescenţã

Dimensiunea socialã comunã a devian ei de naturã moralã a adolescentului, caracterul


individual al acestei conduite este foarte diferitã de la un caz la altul, de la o situa ie familialã
la alta.
Conduitele de “rupturã”, se pot observa atât la adolescen ii a cãror personalitate
reprezintã trãsãturi “normale”, cât şi la cei care manifestã tulburãri ale acesteia de naturã mai
mult sau mai pu in patologicã.
Prezen a tulburãrilor de comportament este un indicator al inadaptãrii sociale. Astfel,
se poate vorbi de trei categorii de copii inadapta i:
a) inadapta i psihic;
b) inadapta i senzoriali (categoria deficien ilor senzorial);
c) inadapta i sociali (categoria delincven ilor, psihopa ilor, psihoticilor).
Simptomatologia tulburãrilor de comportament cuprinde o gamã diversã de
manifestãri, atât ca numãr cât şi ca intensitate. Ea pleacã de la o simplã minciunã, putând sã
ajungã la acte de mare gravitate, periculozitate, ca de exemplu omucidere.

16
I.10.2. Forme de manifestare a tulbur rilor de comportament

Tulbur rile de comportament prezint mai multe forme de manifest ri: fug ,
vagabondaj, minciuna, comportamente instabile (hiperemotivitate, negativism, agresivitate),
furt, reac ii afective instabile.
Frustrarea afectiv din familie influen eaz calitatea rela iilor sexuale ale
adolescentelor, în func ie de structura personalit ii acestora.
Frustrarea este definit , în general, ca „situa ia în care un obstacol (denumit eveniment
sau element frustrant) intervine în calea satisfacerii unei trebuin e (inten ii, dorin e) şi
modific astfel comportamentul persoanei.” (Gorgos, C. – „Dicţionar enciclopedic de
psihiatrie”, vol. II, Bucureşti, Ed. Medical , 1988, p. 231).
Frustrarea afectiv în familie apare, prin urmare, din cauza nesatisfacerii adecvate a
nevoii de afectivitate a unei persoane, în cadrul rela iilor intrafamiliale, în special al celor
parentale.

I.10.3 Factori implicaţi în comportamentul delincvent al adolescentului

Factorii implica i în determinarea comportamentului deviant al minorilor se împart în


principal în douã categorii:
- factori interni, care in de individualitatea subiectului
- factori externi, care in de componenta socio-comunitarã

I.10.4. Particularitati în devianţa adolescentului

Adolescentul instituţionalizat

Dificultã ile educative în casa de copii au drept cauzã principalã eterogenitatea


mediilor de provenien ã şi a experien elor sociale anterioare.
Transferul dintr-o institu ie în alta constituie fondul crizelor de adaptare care, de
asemenea prejudiciazã dezvoltarea şi maturizarea copilului. Practica a dovedit cã cele mai
mari probleme educative sub aspectul integrãrii în regimul vie ii le au copiii proveni i din
familii dezorganizate şi din rela ii de concubinaj.
17
I.10.5. Profilul psihosocial al adolescentului instituţionalizat cu tulburãri de
comportament

Adolescentul institu ionalizat ce prezint tulbur ri comportamentale comport urm toarele


caracteristici:
- este introvertit, timid şi introspect;
- este neadaptabil şi nesociabil;
- este anxios;
- nu este capabil de a realiza o sarcinã importantã;
- este dependent de altã persoane;
- nu este ini iator;
- are un grad al responsabilitã ii scãzut;
- posedã capacitatea de a domina pe cei mai slabi sau mai mici decât el;
- nu este amuzant, distractiv;
- în alegerea prietenilor apare factorul selectiv;
- este indiferent fa ã de pãrerile celorlal i;
- este mai pu in obiectiv;
- nu este refractar la sugestii, opinii, idei noi;
- nu coopereazã, colaboreazã cu cei din jur;
- are tendin e de subaprecire;
- este uşor influen abil;
- manifestã agresivitate vebalã şi / sau fizicã asupra celor din jur;
- manifestãrile sale comportamentale sunt inhibate;
- prezintã instabilitate emo ionalã şi afectivã;
- neîncredere fa ã de cei din jur;
- are o stare de echilibru psihic scãzut ;
- are un nivel scãzut al imaginii de sine;

Abordarea din perspectiva anturajului

Este important de precizat c , deşi tradi ia criminalit ii şi delincven ei sunt o for


important în anumite comunit i, ea nu figureaz ca o parte singular a sistemului lor de
valori. În fiecare comunitate, tradi ia dominant este cea conven ional , chiar unde sunt cele
mai mari procentaje de delincven . Valorile conven ionale care vehiculeaz tradi ia sunt cele
reprezentate de familie, biseric , şcoal şi alte institu ii şi organisme.
În acelaşi timp, progresul cunoaşterii psihismului uman - psihologia clinic , psihiatria
copilului, etc. a f cut posibil partajarea a ceea ce este relevant. Succesul tezelor despre

18
dezvoltarea individului a contribuit mult la discreditarea teoriilor deterministe prin orientarea
c tre experien a copil riei. Astfel, adultul poate fi conceput ca produsul experien elor
acumulate în timpul copil riei. Un nou câmp se deschide astfel în preven ia delincven ei:
corectarea brutal a conduitelor deviante este substituit de c utarea problemelor precoce în
construirea personalit ii.
Abordarea la nivel societal

Forma sub care se prezint autoritatea institu iilor sociale se modific : munca femeilor,
simplificarea divor ului, recunoaşterea drepturilor copilului, creşterea autonomiei acordate
adolescen ilor, renovarea pedagogic , ra ionalizarea sistemului penal, primatul preven iei
asupra represiei.
Ştim c fiecare din aceste efecte ale schimb rilor sociale implic efectul s u pervers:
disolu ia familiei, neresponsabilizarea p rin ilor, pierderea influen ei educatorilor, declinul
moralei, etc.

Educaţia şi integrarea social

Factorii generali utiliza i pentru a ine cont de influen a cadrului familial asupra
achizi iei de c tre copil a atitudinilor conforme cu aştept rilor sunt de natur esen ial
psihologic . Este vorba despre constituirea unei personalit i în reac ie la solicit rile
parentale. Variabilele re inute evaluarea reuşitei educative sunt considerate în m surarea
rela iei între integrare social şi devian : m rimea familiei, serviciul mamei, gradul de
aten ie al p rin ilor, nivelul de afec iune, frecventarea institu iilor de cultur ,
conştiinciozitatea şcolar , participarea la asocia ii sau mişc ri de tineret etc.

Sentimentul de sancţiune

Deasupra rolului instrumental pe care o de ine procesul judiciar, incriminarea are


semnifica ia s social : este vorba de momentul când sanc iunea actului ilegal este formulat .
Dar, regulile care guverneaz aceast formulare variaz ; se ştie c sentin a pronun at într-un
tribunal nu este identic dup epoca sau clasa social a inculpatului.

Abordarea din perspectiva structurii sociale

Ca regul general , societ ile umane sunt ierarhizate: o diferen de statut distinge
grupurile de popula ie din care se compun. Aceast stratificare social produce de obicei un
efect: grupurile dominante acapareaz controlul institu iilor care organizeaz rela iile
colective permi ând, membrilor claselor dominante, o ordine legitim ce favorizeaz p strarea

19
puterii. În aceast distribu ie inegal de acest tip, grupuri de popula ie sunt regulat conduse la
ocuparea ultimelor nivele ale vie ii sociale.

Inegalitatea social - economic

Pentru a în elege mai bine fenomenul delincven ei juvenile este necesar s se fac o
caracterizare psihologic , şi psiho-comportamental a minorului, a copilului. În cadrul
Dic ionarului Webster, de exemplu, copilul este definit a fi “persoana tân r ce apar ine
oric ruia dintre cele dou , sexe, ce se afl , ca vârsta, între perioada prunciei şi cea a tinere ii”.
Eviden ierea caracteristicilor psihice specifice personalit ii delincventului minor
prezint o mare importan pentru organizarea activit ii recuperative, care trebuie s
intervin în direc ia restructur rii şi rearmoniz rii profilului acesteia. Influen ele educative,
reeducative şi recuperative trebuie s p trund , adânc în substructurile de personalitate ale
minorului delincvent, dep şindu-se aspectul pur formal prin utilizarea activ şi adecvat a
unor metode şi procedee eficiente terapeutic-suportive şi constructiv-compensatorii.

20
Capitolul II
Metodologia cercet rii

În cercetarea realizat am aplicat un chestionar, un interviu, metoda observa iei, testul


de personalitate 16 P.F. şi testul proiectiv al arborelui (Koch). Acestea au fost aplicate în
perioada 2004 – 2007 în şcoli din jude ul Iaşi, dup cum urmeaz :
- un liceu considerat cu performan e educa ionale foarte bune, un liceu teoretic şi un
colegiu tehnic din oraşul Iaşi
- un liceu teoretic din oraşul Paşcani
- un liceu şi o Şcoal de Arte şi Meserii din jude ul Iaşi, comuna Trifeşti.
Au fost implica i în cercetare un num r de 600 de elevi din clasele 9 – 12. Men ionez
c la liceul teoretic din Paşcani studiaz şi elevi care locuiesc în mediul rural, fiind navetişti.
La liceele din Iaşi studiaz şi elevi care locuiesc în mediul rural şi sunt navetişti, dar şi elevi
din mediul rural sau din Republica Moldova care locuiesc pe perioada anului şcolar în
internatele liceelor sau în apartamente închiriate.
Vârstele elevilor chestiona i sunt cuprinse între 15 şi 19 ani.
Cercetarea efectuat urm reşte s identifice rolul afectivit ii în dezvoltarea
personalit ii adolescentului.
Am folosit un chestionar prin care am urm rit imaginea de ansamblu asupra popula iei
şcolare vizate şi care s eviden ieze raporturile dintre tineri, familie şi societate. Chestionarul
este compus din dou p r i: în prima i se cere adolescentului s -şi descrie mediul familial, iar
în a doua s prezinte raportul între aştept rile privind viitorul s u şi mediul familial.
Utilizarea chestionarului este motivat de faptul c dezvoltarea afectivit ii este cel mai bine
eviden iat de modul în care tân rul îşi exprim speran ele de viitor şi de modul în care acesta
descrie raporturile cu familia.
În urma aplic rii chestionarului am încercat s identific leg tura dintre dezvoltarea
afectiv şi expectan ele tinerilor. Aceasta reiese din prezentarea mediului familial f cut de
adolescent şi prezentarea raporturilor acestuia cu societatea şi nivelul de expectan e.
Interviul l-am utilizat pentru a identifica particularit ile specifice fiec rui tân r
privind dezvoltarea afectivit ii, nivelul expectan elor şi rela ia cu familia.
Testul de personalitate 16 P.F., coroborat cu testul arborelui (Koch), l-am utilizat în
cadrul cercet rii pentru a stabili nivelul de dezvoltare a personalit ii adolescentului.
Metodologia utilizat a fost folosit în etape succesive, iar rezultatele ob inute prin
probele standardizate (16 P.F.), proiective (testul arborelui) şi prin probele specifice
21
(interviul, chestionarul), au fost coroborate şi cu informa iile ob inute cu ajutorul metodei
observa iei.

Obiectivele cercet rii

Am aratat în prezentarea teoriilor studiate faptul ca afectivitatea joaca un rol deosebit


de important în dezvoltarea personalitatii tinerilor. In cadrul cercetarii practice am abordat
dezvoltarea afectiva din perspectiva corobor rii celor mai importanti factori purtatori de
educatie: familia şi scoala.
În cercetarea de fa am folosit câteva sintagme: „consumul de alcool”, ”via a
religioas ”, „prezen a ataşamentului”, prin care am încercat s ob in o imagine condensat
asupra stabilit ii comportamentului p rin ilor fa de copil, a sistemului de atitudini parentale
în raport cu diferite norme şi valori sociale şi morale.
Obiectivele generale ale cercet rii de fa vizeaz :
1. Descrierea dimensiunilor contextului familial si social cu influenta asupra dezvoltarii
psiho-afective a adolescentilor din mediul urban si rural
2. Descrierea mecanismelor prin care variabilele/dimensiunile afective influenteaza
structurarea trasaturilor de personalitate
3. Investigarea nivelului de expectanta a tinerilor privind calitatea vietii, functie de natura
climatului afectiv din familia de origine

Ipotezele cercet rii

Ca punct de plecare în demararea cercet rii, am pornit de la premisa c echilibrul


emotional al adolescentului este influentat de calitatea mediului familial cu toate
componentele pe care acesta le presupune; ne intrebam ce influenta are in dezvoltarea
personalitatii tânărului familia, sub aspectul sau structural si moral. Adolescentii care fac
parte dintr-o familie dezorganizata, in care etilismul reprezinta o componenta principala a
vietii cotidiene se simt mai putin apreciati şi valorizati de catre parinti.
Ca percep ie general-uman , consider m c dezvoltarea ştiin ei şi tehnicii ne asigur o
calitate ridicat a vie ii. Cu toate acestea, ne întreb m în ce măsură prezenţa computerului şi
a Internetului au o influenţă benefică asupra dezvoltării afectivităţii, ca dimensiune a
personalităţii unui individ aflat în plin proces de formare şi structurare interioar , cum este
adolescentul.
Comunicarea, accesul la informa ie, se realizeaz mult mai rapid şi facil cu ajutorul
telefonului mobil şi al Internetului, dar ne punem problema dac nu împieteaz asupra
nivelului de socializare, de inter-rela ionare uman a individului.
22
No iunea de „relaxare” comport modific ri sub aspect conceptual. Dac adolescentul
anilor ’70 în elegea prin relaxare petrecerea timpului liber împreun cu prietenii, f când
excursii în aer liber, ascultând muzic şi schimbând opinii pe diverse teme de interes general,
mare parte dintre adolescen ii anilor 2000 îşi petrec timpul liber în fa a calculatorului, iar
forma de comunicare şi socializare preponderent o reprezint chat-ul şi jocurile on-line în
re ea, cu un grad ridicat de agresivitate.
Aceşti tineri vor avea o dezvoltare ascendentă, vor reuşi să înţeleagă şi să răspundă în
mod adecvat la solicitările pe care societatea le presupune?
O altă ipoteză asupra c reia ne-am aplecat o reprezint via a spiritual privit prin
perspectiva rela iei cu biserica, ce presupune alc tuirea unui sistem axiologic, în sensul în
care se pune accentul pe toleran , deschidere, altruism, lipsa vanit ii şi diminuarea
comportamentelor egoiste şi egocentrice. În ce m sur aceste no iuni sunt compatibile cu
valorile prezente în societatea actual , dominat de “legea junglei” şi lupta pentru
supravie uire, şi cum influen eaz aceste aspecte dihotomice dezvoltarea tân rului?
Totalitatea manifest rilor afective dezvoltate în cadrul rela iei p rinte - copil sunt
reg site în formula generic de “ataşament”. Ne-am propus s investig m în ce măsură
calitatea ataşamentului din familie, corelat cu mediul socio-educaţional (incluzând aici şi
sistemul de sanc iuni şi recompense practicat în familie), se conturează într-un pattern
comportamental şi atitudinal ce determină nivelul motivaţional şi expectativ al tânărului.

Tehnici, metode şi mijloace folosite în cadrul cercet rii

Ca tehnici de lucru am folosit chestionarul, interviul, observa ia ştiin ific , şi dou


teste psihologice: testul 16 P.F. şi testul proiectiv al arborelui (Koch). Primele trei tehnici au
vizat ob inerea unui r spuns viabil, realist, pe tema relatiei dintre adolescent, familie şi
scoala.
Testele psihologice mi-au oferit o imagine obiectiv despre personalitatea
adolescentilor vizati.

Interviul

Interviul reflect şi semnific una din cele mai caracteristice activit i umane -
comunicarea, convorbirea, “discu ia liber ” sau transmiterea verbal a unor informa ii între
oameni, rela ia specific omului de a întreba şi de a primi r spunsuri. Interviul nu este îns
numai o simpl discu ie “în doi”, ci şi o tehnic de investigare ştiin ific , aplicat de echipe
pentru cunoaşterea ştiin ific şi “interdisciplinar ” a unui fenomen sau domeniu social, caz în
care “discu ia în doi” se integreaz unui ansamblu de mijloace de culegere a datelor.

23
Interviul folosit în cercetarea de fa este structurat pe 12 sec iuni, încercând s
realizeze un portret cât mai complet şi mai condesat al adolescentului, realizat într-un timp
cât mai scurt.
În prima secţiune se reg sesc datele esen iale referitoare la subiect: numele şi
prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, nivelul de studii ( clasa/liceul) şi data complet rii
chestionarului.
Secţiunea a doua încearc s delimiteze mediul social în care se desf şoar via a
cotidian a adolescentului:
1. Cu cine locuieşti?
a. Cu ambii p rin i
b. Cu unul dintre p rin i; Cu care?
c. Dac nu locuieşti cu ambii p rin i, precizeaz te rog motivul.
d. Cu altcineva. Precizeaz , te rog, cu cine.
2. Ce studii au p rin ii t i / tutorele / persoanele cu care locuieşti?
3. Cu ce se ocup p rin ii / tutorele / persoanele cu care locuieşti?
4. Câ i membri are familia ta şi cu ce se ocup fiecare?
5. Locuieşti:
în: - mediul urban
rural
la - cas
- bloc
6. Ai camera ta? Dac nu, cu cine mai locuieşti în acea camer ?
Secţiunea a treia doreşte s surprind climatul emo ional, leg turile afective pe care
tân rul le are şi cum le percepe acesta, în rela ia cu familia de origine sau cu persoanele cu
care locuieşte.
7. Cum te în elegi cu p rin ii / tutorele / fra ii?
- Foarte bine cu ......
- Bine cu .......
- Am mici conflicte cu ........
- Am o rela ie foarte tensionat cu .......
8. Care sunt motivele tensiunilor sau conflictelor?
9. P rin ii / tutorele / fra ii te pedepsesc?
- Care e pedeapsa cea mai des folosit ?
- Care e pedeapsa cea mai grea?
Secţiunea a patra se refer la petrecerea timpului liber, din dou perspective:
-perspectiva psihologic , privind conota ia efectiv pe care o are timpul liber în percep ia
adolescentului (modul în care îşi defineşte timpul liber) şi activit ile preferate cu care acesta
şi-l ocup ;
- perspectiva materialist , respectiv accesul pe care tân rul îl are la diversele mijloace de
recreere şi distrac ie (TV, radio, computer, Internet, vacan e/c l torii).
10. Cum î i petreci timpul liber?
Zilnic: ........
S pt mânal: .........
11. Ai acces la:

24
- TV
- Radio
- Computer
- CD Player
- DVD Player

12. Unde ai acces la acestea?


- Acas
- La prieteni
- La şcoal
- Alte situa ii: ........
13. Ce muzic ascul i?
14. Ai acces la Internet?
- Acas
- La prieteni
- La şcoal
- Alte situa ii: ........
15. Ce te intereseaz când accesezi Internetul?
- Filme
- Muzic
- Jocuri
- E-mai şi Messenger
- Informa ii diverse
- Programe pentru adul i
- Altele ..........
16. Cât timp petreci la computer?
Zilnic ........
S pt mânal .........
Alte situa ii .........
17. Cât de important este computerul în via a ta? Argumenta i r spunsul.
În aceast sec iune am pus accentul şi pe importan a computerului, şi respectiv a
Internetului, acestea fiind componente din ce în ce mai prezente în via a fiec rui individ.
Secţiunea a cincea se refer la via a şcolar a tân rului, atât sub aspectul interesului
cognitiv (materii de studiu preferate, note ob inute), cât şi sub aspect emo ional (profesori
agrea i sau dezagrea i, colegi sau mediul şcolar, destins sau conflictual). De asemenea, am
tratat accesul tân rului la educa ie în sens calitativ (distan a dintre domiciliu şi şcoal ,
mijloace de transport), precum şi oportunit ile oferite de mediul şcolar sub aspectul
socializ rii şi rela ion rii interindividuale.
18. Care sunt materiile de studiu preferate de tine?
19. Care este media general cu care ai încheiat anul şcolar trecut?
20. Numeşte 3 lucruri / situa ii / persoane care- i plac foarte mult la şcoal .
21. Numeşte 3 lucruri / situa ii / persoane care nu- i plac la şcoal .
22. Cît timp î i ia s ajungi la şcoal şi de la şcoal acasa?
23. Cum parcurgi aceast distan ?
25
- Pe jos
- Cu ajutorul transportului în comun
- Cu taxiul
- Cu maşina p rin ilor
- Cu maşina personal
- Alte situa ii .........

Secţiunea a şasea se refer la nivelul de expectan profesional , cu toate aspectele


interdependente pe care le comport : voca ional, grad de dezirabilitate, avantaje materiale.
24. Pân la ce nivel vrei s - i continui studiile?
- Nivel general - 8 clase
- Nivel mediu - liceu
- şcoal profesional
- colegiu
- Nivel superior - facultate
- masterat
- doctorat
25. Spre ce profesie vrei s te îndrep i? Numeşte 3 variante.
26. În alegerea profesiei, ce va predomina?
- Dorin a ta
- Dorin a p rin ilor
- Salariul / banii
- Î i este indiferent
- Alte situa ii .......
Secţiunea a şaptea vizeaz tendin a spre comportament deviant - consumul de tutun,
alcool şi droguri în familia de origine şi influen a acestora asupra tinerilor.
27. În familia ta se consum alcool? De c tre cine?
- Zilnic
- Ocazional
28. În familia ta se fumeaz ? Cine fumeaz ?
29. În familia ta se consum substan e cu efect psihotic (droguri)? De c tre cine?
- Da
- Nu
- Nu ştiu
30. Tu consumi alcool?
- Da, zilnic
- Ocazional
- Nu
31. Fumezi?
- Da
- Ocazional
- Nu
32. Consumi substan e cu efect psihotic (droguri)?
- Da
- Am încercat
26
- Nu
Secţiunea a opta vizeaz resursele financiare ale tân rului şi modul de gestionare a
acestora.
33. Ai banii t i de buzunar?
- Zilnic
- S pt mânal
- Lunar
- De câteva ori pe an
- Niciodat
34. De unde ai banii?
35. Pe ce îi cheltuieşti?
Secţiunea a noua se refer la concep ia despre familie, via sexual , s n tate.
36. i-ai început via a sexual ?
- Da. Când? .....
- Nu
37. Dac da, în ce condi ii?
- i-ai dorit tu
- Şi-a dorit partenerul / partenera ta
- Din întâmplare
- Ai fost for at( )
- Din curiozitate
- Alte situa ii ......
38. În şcoala voastr se in ore / discu ii de educa ie sexual ? De c tre cine?
- Profesori
- Diriginte
- Psiholog
- Alte situa ii .........
39. Consideri c sunt importante orele de educa ie sexual în şcoal ?
40. În familie, ai discutat cu p rin ii sau cu alte rude despre sex?
- Da. Cu cine?
- Nu
- Insuficient
41. Ai informa ii despre BTS (boli cu transmitere sexual ) şi despre HIV / SIDA?
- Da
- Nu
- Insuficiente
42. Ce metode contraceptive cunoşti?
.............................................................................................................................
- Nu cunosc niciuna
43. Ce metod contraceptiv foloseşti sau vei folosi?
44. Care crezi c este vârsta potrivit pentru a face copii?
45. Ce p rere ai despre c s torie?
46. Care crezi c este vârsta potrivit pentru c s torie?
47. Ce p rere ai despre divor ?
48. Ce p rere ai despre uniunea consensual ?
27
49. Care este starea ta de s n tate?
- Foarte bun
- Bun
- Nu o cunosc
- Am urm toarele probleme de s n tate ..........

Secţiunea a zecea abordeaz credin ele religioase şi rolul bisericii în via a tinerilor.
50. Ce rol are în via a ta credin a în Dumnezeu?
51. Respec i s rb torile religioase?
52. Mergi la biseric ?
- S pt mânal
- De câteva ori pe an
- Doar la evenimente specifice (nun i, botezuri, înmormânt ri)
Secţiunea a unsprezecea se refer la expectan ele şi modul de percep ie a calit ii
vie ii, în prezent şi viitor.
53. Cum este via a ta acum?
54. Cum crezi c va fi via a ta peste 5 ani?
55. Dar peste 10 ani?
56. Dar peste 20 de ani?
Secţiunea a doisprezecea vizeaz capacitatea de autocunoaştere şi autoapreciere a
tinerilor.
57. Ce- i place cel mai mult la via a ta de acum?
58. Ce te deranjeaz cel mai mult la via a ta de acum?
59. Ce-ai dori s schimbi la via a ta?
60. Care crezi c sunt principalele tale calit i?
61. Care crezi c sunt principalele tale defecte?
62. Câ i prieteni ai?
63. Ce ai în comun cu prietenii t i?
64. Ce te diferen iaz de prietenii t i?
65. Care este cea mai mare dorin a ta?
66. Care este cel mai mare regret al t u?

28
INTERPRETAREA DATELOR

A. INTERPRETAREA CANTITATIV A DATELOR

Rezultatele cantitative brute ob inute în urma cercet rii sunt prezentate în graficele urm toare,
pentru a oferi o imagine clar , de ansamblu

60

50

40
Procent

30

52
48

20

10

0
M F
SEX

29
Grupul de 600 de subiec i pe care a fost efectuat cercetarea este distribuit în func ie
de sex într-un procentaj foarte apropiat, aşa cum se observ în graficul de mai sus.

80

60
Percent

40
74

20

13.7 12.3

0
Situatie speciala Familie monoparentala Ambii parinti
familia

In cercetarea de fata, prin “ situatie speciala” am inteles familiile in care unul sau
ambii parinti nu locuiesc impreuna cu copiii, deoarece lucreaza sau locuiesc in localitati sau
tari diferite.
Prin “familie monoparentala” intelegem situatia prin care absenta unui parinte este
cauzata de deces sau divort.

30
50

40

30
Percent

46.3

20

28.3
25.3

10

0
gimnaziale liceale superioare
studiile parintilor

Adolescen ii provin din familii al c ror nivel minim de studii este gimnazial, ponderea
cea mai mare având-o studiile medii, referindu-ne aici la ambele medii de provenien (urban
şi rural).

31
70

60

50
Percent

40

63.7
30

20

22
10
14.3

0
colaborare confruntare neutra
comunicarea cu parintii

Prin “colaborare” în elegem o bun rela ie de comunicare, consistent din punct de


vedere cantitativ, bazat pe sinceritate, suport afectiv şi moral, strânse rela ii afective între
p rin i şi copii, în care p rin ii, pe lâng rolul parental asumat, îl au şi pe cel de „cel mai bun
prieten” şi de confident.
Prin “confruntare” intelegem o relatie tensionata intre adolescenti si parinti din diverse
motive, caracterizat printr-o comunicare deficitara, cauzata de mentalitati diferite sau de o
situatie materiala precara ce conduce la diverse tipuri de conflicte.
Relatia”neutra” se regaseste in familiile in care unul sau ambii parinti sunt plecati sa
munceasca in strainatate, ori copiii studiaza in alta localitate decat cea de domiciliu,
comunicarea devenind astfel carentata calitativ sau cantitativ.

32
80

60
Percent

40 79.7

20

14

3.7 2.7
0
la evenimente niciodata frecvent in fiecare zi
speciale
consumul de alcool

In aceasta cercetare ne referim la etilismul prezent in familie, atat la parinti cat si la


adolescenti. Consumul de alcool joac un rol important în dezorganizarea mediului familial şi
dezvoltarea adolescentului, tentativele autolitice survenind într-un anumit moment de
convergen al factorilor externi, situa ionali, şi al factorilor interni, lega i de structura
personalit ii.

33
100

80

60
Percent

99

40

20

0
da nu
consumul de droguri

Referitor la rezultatele cercetarii privind consumul de droguri, ne mentinem rezervati


in a considera valid rezultatul obtinut din raspunsurile adolescentilor.

34
70

60

50
Percent

40

30 61

20 39

10

0
da nu
fumatul in familie

Am tratat fumatul din perspectiva integr rii sociale în grupul de prieteni (gaşc ), fie ca
modalitate de dobândire a sentimentului de apartenen la grup (norm social a grupului), fie
ca expresie a “teribilismului” şi a imit rii comportamentului de adult.

35
70

60

50
Percent

40

66.7

30

20
33.3

10

0
da nu
pedepsele in familie

În ceea ce priveşte sistemul de sanc iuni practicat în familia de origine, am luat în


considerare atat aspectul fizic, cat si cel moral al pedepsei, ca manifestare a rela iei afective
dezvoltate între p rin i şi copii.

36
80

60
Percent

40
73

20

27

0
da nu
conditii de studiu

În analizarea criteriului “conditii de studiu” ne-am referit la urm toarele aspecte:


• nivelul material satisfacator, care permite achizi ionarea necesarului de birotic ,
papet rie, c r i sau alte materiale de studiu recomandate de programa şcolar
• spatiul special destinat studiului (camer proprie)
• accesul la informa ie (frecventarea bibliotecilor, prezen a dot rilor cu echipamente
moderne de comunica ie şi informare)

37
80

60
Percent

40
75

20

25

0
facil greu
accesul la scoala

Prin “acces la scoala” intelegem atât conditiile, cât şi modalit ile pe care le are
adolescentul la dispozitie pentru a parcurge distanta dintre casa si scoala:
- distan a de parcurs pân la şcoal
- mijloace de transport în comun sau individual (maşina personal , maşina p rin ilor,
taxi sau scuter)

38
50

40

30
Percent

44
20

29
27

10

0
liceu universitate postuniversitar
nivelul de studii asteptat

Gradul de maturizare al adolescentului, în sensul identific rii şi stabilirii unui plan de


viitor ca premis a dobândirii sentimentului de împlinire şi satisfac ie profesional şi
personal , exprim nivelul motiva ional şi expecta ional al tân rului.

39
60

50

40
Percent

30 59.3

20
37.7

10

1.3 0.7 1
0
teme distractie comunicare toate deloc
utilizarea internetului

Pentru analizarea modului în care adolescen ii de azi îşi petrec timpul liber, am urm rit
influen a pe care o are Internetul sub aspect cantitativ şi calitativ, deoarece acesta reprezint o
component de socializare important în via a tinerilor, prezent tot mai mult şi în mediul
rural.

40
50

40

30
Percent

45.7

20
37.7

10

13

3.7
0
2 - 3 ore 5 - 6 ore peste 8 ore deloc
utilizarea computerului

Utilizarea calculatorului reprezint o necesitate în sistemul educa ional, prin


introducerea în programa şcolar a cunoştin elor de operare PC şi alocarea de c tre Ministerul
Educa iei şi Cercet rii a fondurilor necesare achizi ion rii echipamentelor IT şi înfiin rii
laboratoarelor de informatic , inclusiv în mediul rural.
De asemenea, calculatorul reprezint un mijloc tot mai mult uzitat de socializare.

41
60

50

40
Percent

30
56

20 41

10

3
0
Merg frecvent la biserica Nu merg la biserica
Merg la biserica doar la evenimetele religioase important
viata religioasa

Via a religioas şi rela ia cu biserica au c p tat noi valen e în societatea româneasc


post-decembrist , modificându-se astfel rolul pe care acestea îl au în modelarea
mentalit ilor, dezvoltarea şi interiorizarea sistemului axiologic la tineri.

42
60

50

40
Percent

30 59

20

22.7
10
14

4.3
0
mai buna mai rea la fel nu stiu
asteptarile de viitor

Prin aştept ri de viitor ne-am referit la modul în care tinerii îşi contureaz atât
componenta personal , cât şi cea profesional , la nivel deziderativ şi general de percep ie a
calit ii vie ii de adult.

43
50

40

30
Percent

43.3
20

28.7 27.7

10

0
de loc minime stiu tot nu raspund
educatia sexuala

Informa iile ob inute de la tineri în urma aplic rii chestionarului şi realiz rii interviului
ne-au oferit informa ii referitoare la imaginea pe care o au tinerii despre perioada optim din
via a individului pentru constituirea propriei familii, ca modalitate de evaluare a gradului de
maturitate şi responsabilizare.

44
50

40

30
Percent

49.7

20

10
17.3
16

9.3
7.7

0
mama tata ambii parinti alt cineva nimeni
atasamentul in familie

Cercetarea de fa a fost abordat prin prisma ataşamentului dezvoltat de adolescent în


familia de origine, ca expresie a rela iei afective dintre acesta şi p rin i.
Situa iile în care adolescentul afirm c nu este ataşat de nici o persoan din familia de
origine conduc la ideea c familia respectiv se caracterizeaz prin dezorganizare la nivel
structural şi conflictualitate, neoferind astfel climatul afectiv necesar dezvolt rii unei
personalit i echilibrate.

45
80

60
Percent

40

70.3

20

15 14.7

0
da nu nu raspund
aprecierea in familie

În accep iunea noastr , aprecierea în familie reflect valorizarea tân rului de c tre
membrii familiei, acordarea de c tre aceştia a suportului emo ional necesar în situa ii dificile
sau de criz , dar şi a sprijinului material necesar (condi ii de studiu, resurse financiare, etc.).

46
B. ANALIZA CALITATIV ŞI INTERPRETAREA
REZULTATELOR

1. Influenta pe care o are in dezvoltarea personalitatii tân rului familia, sub aspectul
sau structural si moral.
Am dorit s vedem în ce m sur calitatea mediului familial influenţeaz modul în care
se dezvolt echilibrul emoţional al adolescentului, ca tr s tur de personalitate.
Calitatea mediului familial e compus din factorii:
- tipul structural de familie (familie monoparental , ambii p rin i, alte situa ii)
- tipul de familie – modern sau tradi ional (rela ie strâns cu biserica)
- comunicarea şi rela ionarea dintre p rin i şi tân r
- sistemul de sanc iuni practicat în familie

Echilibrul emoţional al adolescenţilor, analizat din perspectiva factorilor de


personalitate

60

50

40
Procent

30
55

20

27

10
18

0
0-3 4-6 7-10
C

47
Factorul C exprima forta Eu-lui in termeni psihanalitici, vizand urmatoarele aspecte:
toleranta scazuta la frustrare vs maturitate emotionala; stabilitate emotionala slaba vs
stabilitate emotionala puternica, nervozitate vs calm. Majoritatea adolescentilor chestionati -
55% - se incadreaza pe linia de mijloc.
Prin comparatia celor doua extreme, majoritara este prima categorie (27%) ce
reprezinta caractere emotive, nestatornice, agitate, influentabile, iritabile. Doar 18% dintre
adolescenti au tendinte spre stabilitate emotionala, maturitate, calm.

70

60

50
Procent

40

66
30

20

10 20
14

0
0-3 4-6 7-10
G

Factorul G se refera la supraeul psihanalitic punand accent pe normele morale, tendinta de a


sustine eul si a frana impulsurile idului.
Factorul G este doar aparent asemanator cu factorul C, deoarece “se distinge de
stabilitatea emotionala masurata de factorul C prin faptul ca rezulta dintr-o integrare dinamica
adecvata de-a lungul vietii” ( Mihaela Minulescu- Chestionarele de personalitate in
evaluarea psihologica, Garell Publishing House, Bucuresti 1996, p.232).
Un procent de 14 % dintre adolescenti au obtinut note ridicate la acest factor,
manifestandu-se ca fiind respectuosi, reflectand inainte de a vorbi, dand dovada de o buna
organizare mentala, cu premise reale spre o viata de succes.

48
În coroborare cu rezultatele ob inute prin interviu şi chestionar, am constatat c în
familiile în care nu se consuma alcool in exces - 79,7 % si nu se fumeaza - 61 %, exist o
apreciere înalt a valorilor morale, fapt ce confirm rezultatele ob inute la factorul G.
Notele sc zute la acest factor, ob inute de 20% dintre responden i, coroborate cu
rezultatele de la celelalte probe, indic faptul c normelor socio-morale nu li se acord o
valoare prea mare, majoritatea familiilor din care provin subiec ii cu note sc zute f când parte
din categoria familiilor dezorganizate.

60

50

40
Procent

30
55

20

29

10
16

0
0-3 4-6 7-10
I

Factorul I se formeaza prin influenta culturii si a mediului. Notele scazute la acest factor
indica un comportament realist, relativ insensibil, cinic, imatur emotional, nerezonant estetic.
Astfel, 29 % dintre adolescentii evalua i au obtinut note scazute la acest factor, ei
provenind din familii organizate cu un nivel material ridicat dar cu o comunicare carentata
calitativ din cauza lipsei timpului fizic, dar si din familii in care unul sau ambii parinti sunt
extrem de ocupati profesional sau sunt plecati efectiv din tara pentru perioade foarte lungi de
timp. Valoarea principala ce coordoneaza asteptarile de viitor, nivelul de studii, intemeierea
unei familii (ca expresie a echilibrului emo ional) este dominat de aspectul material,
pragmatic cultivat în familie.

49
Un procent de 16 % dintre adolescenti au obtinut cote ridicate la acest factor, accentul
fiind pus pe comportamentul sensibil la estetic, relativa imaturitate emotionala, bogata viata
interioara, intuitie, sensibilitate, tandrete, dependenta afectiva.
Fetele prezinta in general cote mai ridicate la acest factor, opozitia masculin-feminin
fiind aici bine reflectata.

60

50

40
Procent

30

52

20 39

10

0
0-3 4-6 7-10
O

Factorul O reprezinta incredere, calm, armonie vs neliniste, deprimare, tendinta de


culpabilitate.
Se observa din grafic ca un procent destul de mare 39 % dintre tinerii examinati au
obtinut note inalte la acest factor. În coroborare cu interpretarea desenelor realizate prin
aplicarea testului arborelui, a reieşit faptul c peste jum tate din tinerii cu note mari la acest
factor, ce provin din familii dezorganizate, cu rela ii parentale deficitare, prezint o slab
încredere în propriile for e, un echilibru emo ional fragil, tendin e depresive.

50
50

40

30
Procent

50 50

20

10

0
4-6 7-10
Q4

Factorul Q4 pune in evidenta tensiunea energetica. Notele scazute indica destindere, liniste,
apatie, nepasare, lipsa sentimentului de frustare. Notele ridicate indica incordare, iritare,
frustrare, surmenaj.
In cercetarea realizata, la nivel global, raspunsurile adolescentilor se impart pentru
acest factor in doua parti egale .

51
Tipologia familiei – perspectiv general

80

60
Procent

40
74

20

13.7 12.3

0
Situatie speciala Familie monoparentala Ambii parinti
Tipul structural de familie

Din perspectiva interpret rii testului arborelui, la peste jum tate din tinerii ce provin
din familii cu o situa ie special sau din familii monoparentale au reieşit urm toarele aspecte:
- dificult i de adaptare – plasarea desenului în partea stâng a paginii
- conflicte afective – prezen a scorburii în tulpin , ramuri retezate
- labilitate sau inconstan emo ional – trunchi înclinat, coroan cu contur tremurat,
b tut de vânt, baza trunchiului aşezat direct pe marginea paginii

52
Relaţia cu religia – perspectiv general

60

50

40
Procent

30
56

20 41

10

3
0
Merg frecvent la biserica Nu merg la biserica
Merg la biserica doar la evenimentele religioase importante
Viata religioasa

Sub aspect psiho-social, rela ia cu biserica influen eaz sistemul axiologic al familiei,
ce se reflect în tipologia mentalit ilor şi atitudinilor acesteia, fie în sensul tradi ional, fie în
cel modern, având efecte asupra dezvolt rii personalit ii tinerilor.

53
Calitatea comunic rii adolescenţilor cu p rinţii – perspectiv general

70

60

50
Procent

40

63.7
30

20

22
10
14.3

0
colaborare confruntare neutra
Comunicarea cu parintii

Dup cum reiese din graficul prezentat, observ m c majoritatea adolescen ilor percep
rela ia lor cu p rin ii ca fiind armonioas , bazat pe o bun comunicare. Din punctul lor de
vedere, aceast rela ie se caracterizeaz prin sinceritate, fair-play, încredere reciproc şi
necondi ionat în abordarea oric rui tip de subiect, ceea ce nu se poate spune despre cei 22%
dintre tineri, care consider c rela ia lor cu p rin ii este conflictual , comunicarea fiind
distorsionat sau trunchiat .
14,3% dintre responden i au caracterizat rela ia cu p rin ii ca fiind neutr , indiferent ,
valoarea calitativ a comunic rii în aceste familii fiind minim . Din celelalte probe aplicate a
reieşit c aceast deficien în comunicare este cauzat în principal de distan a fizic dintre
membrii familiei.

54
Aprecierea adolescentului în familia de origine – perspectiv general

80

60
Procent

40

70.3

20

15 14.7

0
da nu nu raspund
Aprecierea in familie

Majoritatea adolescen ilor (70,3%) se simt aprecia i în familiile de origine, afirmând


c p rin ii le ofer suportul psiho-afectiv de care au nevoie.

55
Prezenţa sistemului punitiv în familia de origine – perspectiv general

70

60

50
Procent

40

66.7

30

20
33.3

10

0
da nu
Pedepsele in familie

Dup cum se observ din grafic, no iunea de pedeaps în sens general este întâlnit la
un procent de 66,7% dintre tineri.
Apar îns diferen e ca percep ie şi aplicare a pedepsei. Astfel, pentru elevii din liceele
de elit din mun. Iaşi, pedeapsa este privit din punct de vedere calitativ, ca interzicerea
micilor capricii sau luxuri (spre exemplu, ca privarea de maşina personal a tân rului pe o
perioad scurt de timp). Pentru tinerii din mediul rural, pedeapsa se refer la latura fizic
(b taie) sau consemnarea în cas , dar şi sporirea responsabilit ilor la nivelul gospod riei
(treburi casnice, agricole, îngrijirea fra ilor mai mici).

56
Apreciere in familie = da

consumul de alcool
300
la evenimente
speciale
niciodata
250 frecvent
in fiecare zi

200
Cantitate

150

100

50

0
colaborare confruntare neutra
Comunicarea cu parintii

În analiza factorilor de personalitate care reflect nivelul echilibrului emo ional (C, G,
I, O şi Q4) am inut cont numai de extreme, notele medii neluându-le în considerare. Deşi
majoritatea au tendin a de a fi independen i, siguri pe ei, orienta i spre activit i practice,
agita i (tendin e spre teribilism, reac ii infantile în situa ii de criz ) şi uneori insensibili şi
dispre uitori, adolescen ii dau dovad de o oarecare integritate moral , seriozitate şi sunt
capabili s -şi asume responsabilit i în sarcinile în care sunt co-interesa i.
Majoritatea subiec ilor provin din familii organizate, cu ambii p rin i (74%),
caracterizate printr-o rela ie bun cu copiii (63,7% au o rela ie de colaborare şi comunicare),
cu o orientare tradi ional a valorilor morale, exprimat prin rela ia strâns cu biserica.

57
În cele mai multe familii, atât în cele în care adolescen ii au o rela ie apropiat cu
p rin ii, cît şi în cele în care calitatea comunic rii este caren at , se consum doar ocazional
alcool.
Din rezultatele ob inute, nu observ m nici o leg tur semnificativ între aprecierea
adolescentului în familie şi consumul de b uturi alcoolice în familia de origine, ceea ce
conduce la concluzia c aprecierea adolescentului nu depinde de consumul de alcool în
familie. Dintre subiec ii intervieva i, doar la 11% din cazuri tân rul are o rela ie tensionat cu
p rin ii, mari consumatori de alcool.
În urma interpret rii desenelor realizate (prin aplicarea testului arborelui) de
adolescen ii proveni i din familii monoparentale sau în situa ii speciale, caracterizate printr-o
comunicare deficitar între p rin i şi copii, lipsa aprecierii tinerilor şi utilizarea pedepselor ca
metod de educare, a reieşit (în coroborare cu testul de personalitate 16 P.F.) un profil al
adolescentului caracterizat prin instabilitate emo ional , conflicte afective, deficien e de
rela ionare şi dificult i de adaptare la mediul social.
În cazul tinerilor proveni i din familii cu ambii p rin i, dar caracterizate de rela ii
conflictuale între p rin i şi copii, nu am observat nici un element dizarmonic, care s ias din
tiparul normal al profilului adolescentului. Un factor posibil de echilibrare emo ional a
tân rului aflat într-o asemenea situa ie îl reprezint mediul social asigurat de grupul de colegi
şi prieteni, în care adolescentul “evadeaz ” din climatul familial tensionat.

2. Mediul social al adolescentului influenţeaz dezvoltarea sa psiho-afectiv

Am dorit s vedem în ce m sur prezenţa computerului şi a Internetului influenţeaz


dezvoltarea afectivit ţii, ca dimensiune a personalit ţii.

Mediul social implic :


- grupul de prieteni şi colegi
- modul de petrecere a timpului liber (care influen eaz pozitiv sau negativ socializarea
adolescen ilor)
- nivelul social al familiei (accesul la şcoal , nivelul de studii ale p rin ilor, resursele
materiale şi financiare ale familiei)
- via a religioas (valori morale, mentalit i de educare a copilului)

Dezvoltarea psiho-afectiv presupune:


- nivelul motiva ional / expecta ional (privind calitatea vie ii, proiec ia viitorului
profesional şi familial)
- factorii A, E, F, G, H, M, N, Q3 (16 PF)

58
Internetul ca mijloc de petrecere a timpului liber

60

50

40
Procent

30 59.3

20
37.7

10

1.3 0.7 1
0
teme distractie comunicare toate deloc
Utilizarea internetului

Observ m c majoritatea tinerilor care au acces la Internet îl folosesc atât pentru


realizarea temelor pentru şcoal , cât mai ales acesta reprezint o component important a
loisir-ului (muzic , filme, jocuri, chat, comunicare indirect cu ter e persoane).

59
Computerul ca mijloc de petrecere a timpului liber

50

40

30
Procent

45.7

20
37.7

10

13

3.7
0
2 - 3 ore/zi 5 - 6 ore/zi peste 8 ore/zi deloc
Utilizarea computerului

Din totalul adolescen ilor care folosesc calculatorul, observ m c 20,83% petrec zilnic
cca 5-6 ore la calculator, timp care, raportat la media programului şcolar (6 ore/zi), timpul de
somn necesar şi programul de mese, indic prezen a tendin elor de dependen fa de
mijloacele indirecte de socializare, car nu implic contactul şi interac iunea direct cu ceilal i.
Dintre utilizatorii de calculatoare, 5,93% petrec mai mult de 8 ore/zi la calculator, ceea
ce ne îndrept eşte s afirm m c aceasta este singura modalitate de petrecere a timpului
liber. Cercet rile şi studiile realizate în ultima perioad trag un semnal de alarm privind
dependen a de calculator, ce are efecte devastatoare asupra dezvolt rii individului ca fiin
social , şi a interrela ion rii cu grupul.

60
Accesul adolescentului la şcoal

80

60
Procent

40
75

20

25

0
facil greu
Accesul la scoala

Dintre adolescen ii intervieva i, 75% parcurg uşor distan a dintre domiciliu şi unitatea
de înv mînt; dintre aceştia 5,3%, care provin din familii caracterizate printr-o situa ie socio-
economic medie sau ridicat , folosesc maşina personal , scuterul sau taxiul pentru deplasare.
Restul de 69,7% utilizeaz mijloacele de transport în comun sau se deplaseaz pe jos,
ca urmare a distan ei mici pân la şcoal .
Dintre cei 25% din tinerii care parcurg cu greutate distan a dintre şcoal şi cas , 11,7%
au de parcurs mai mult de 4 km. Familiile de origine se caracterizeaz printr-o situa ie socio-
economic precar .

61
Relaţia adolescentului cu religia

60

50

40
Procent

30
56

20 41

10

3
0
Merg frecvent la biserica Nu merg la biserica
Merg la biserica doar la evenimentele religioase importante
Viata religioasa

41% dintre tineri au o rela ie strâns cu biserica, participând s pt mânal la slujbele


religioase. La aceşti subiec i, în cadrul interviului, am constatat un nivel mai sc zut din
punctul de vedere motiva ional şi al expectan elor profesionale, cauza insucceselor şcolare
sau personale fiind perceput într-o viziune fatalist şi nu prin prisma incapacit ii de a-şi
asuma responsabilit i sau ca urmare a unui nivel crescut de auto-suficien .

62
Tr s turile psiho-afective ale adolescenţilor

60

50

40
Procent

30

51

20
38

10

11

0
0-3 4-6 7-10
A

Factorul A schizotimie VS ciclotimie


Se observa ca majoritatea adolescentilor au obtinut note ridicate la acest factor,
ciclotimia exprimand o dispozitie tonico-afectiva ciclica cu alternante intre stari euforice si
depresive, st ri specifice etapei de adolescen .
Note scazute la acest factor sunt obtinute de 11% dintre adolescentii intervievati, care
se regasesc în special in categoria tinerilor care au ca statut familial preponderent “ situatia
speciala”, si intr-o masura mai mica si in celelalte doua categorii: “familie monoparentala” si
“ambii parinti”.

63
70

60

50
Procent

40

63
30

20

27

10

10

0
0-3 4-6 7-10
E

Factorul E se refera la subordonare vs dominare, siguranta de sine vs nesiguranta,


conformism vs neconformism. Majoritatea adolescentilor (63%) se situeaza in segmentul de
mijloc.
Note ridicate la acest factor obtin 27 % dintre tineri, ceea ce confirma caracterul
independent-dominant, incapatanarea, independenta in opinii a adolescentilor.
10% dintre subiecti au obtinut note scazute, ce reprezinta tendinta de a ceda altora,
docilitate, simt dezvoltat al culpabilitatii, “spiritul de turm ”. Aceasta situatie se regaseste in
procentul de 12,3 % dintre tinerii care provin din “familia monoparentala” si respectiv 13,7
% din familia aflata in “situatie speciala”.

64
60

50

40
Procent

30

52

20 41

10

0
0-3 4-6 7-10
F

Factorul F. vizeaza expansivitatea exprimata prin taciturnie vs comunicativitate, deprimare


vs entuziasm. Majoritatea adolescentilor evalua i (52 %) a obtinut note ridicate, ceea ce
indica un comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viata, legat de grup, spontan
in reactii.
Acest factor suporta influenta mediului de formare, in sensul in care cei expansivi au
un mediu de viata mai putin sever, cu valente optimiste, dar si cu aspiratii lipsite de exigenta.
Acesti adolescenti provin din segmentul familiilor in care parintii au studii medii, in care
relatia de comunicare presupune in mod special colaborare si in care pedepsele nu exista sau
au doar o valoare simbolica.
7 % dintre adolescenti au obtinut note scazute la acest factor, fapt ce indica un
comportament taciturn, introspectiv, cu tendinta spre deprimare si reverie, cu provenienta din
familii aflate intr-o situatie speciala (despartiri, divort, deces) si au in general o comunicare
deficitara sub aspect atat calitativ cat si cantitativ.
Rezultatul este corelat si cu consumul de alcool, consum frecvent sau zilnic de alcool,
precum si cu pedepsele exagerate, in unele cazuri.
Nivelul de expectanta este adeseori foarte scazut; 4,3% se astepta la o viata cu un nivel
mai scazut decat cea din prezent.

65
70

60

50
Procent

40

66
30

20

10 20
14

0
0-3 4-6 7-10
G

Factorul G se refera la supraeul psihanalitic, punand accent pe normele morale, tendinta de a


sustine eul si a frana impulsurile idului.
În coroborare cu celelalte probe aplicate, am observat c tinerii cu note ridicate la acest
factor provin din familii organizate (74 % familii cu ambii parinti), in care studiile parintilor
sunt de nivel superior; aceşti tineri manifest un nivel ridicat de responsabilitate, stabilitate în
conduit , integritate, moral şi aten ie la normele sociale de convie uire.
În cazul unor adolescen i proveni i din familii dezorganizate, celelalte probe au
eviden iat faptul c , în func ie de modelele socio-morale pozitive pe care tinerii le-au
identificat în afara familiei de origine, aceştia s-au distan at de modelul parental deficitar şi au
ob inut note ridicate la acest factor.

66
70

60

50
Procent

40

64
30

20

29

10

0
0-3 4-6 7-10
H

Factorul H
7 % dintre tineri au obtinut note scazute la acest factor, regasindu-se intre cei proveniti
din familiile in care nu sunt foarte apreciati- 15 %, 14,7 %, sau in care atasamentul este
inexistent sau precar- 17,3 %, 9,3 %, dar care merg frecvent la biserica- 41 %. Credinta in
Divinitate si in institutia bisericii reprezinta pe de o parte un suport moral, spiritual important
dar care, pe de alta parte submineaza ambitia, vointa de a avea un traseu personal, profesional
ascendent. In filosofia de viata a acestor persoane un loc important il ocupa autosuficienta si
justificarea ca “ asa vrea Dumnezeu, nu avem ce face!”.
Tinerii care au obtinut note scazute la acest factor provin din mediul rural in mare
masura, din familii a caror studii sunt de nivel gimnazial - 25,3 %.
Tot din aceasta categorie face parte si o parte dintre tinerii care au devenit dependenti
de computer- 3,7 % si respectiv de internet - 59,3 %. O persoana excesiv de tem toare, lenta,
fuge de situatii care ii cer contacte sociale, evita reuniunile sau competitiile publice.
Un procent de 29 % dintre adolescenti au obtinut note ridicate la acest factor, fiind
astfel persoane indraznete, active, impulsive, frivole, nelinistite. Acesti adolescenti provin cu
precadere din mediul urban, au o relatie neutra de comunicare cu familia, consumul de alcool
si fumatul in familie sunt constante.

67
60

50

40
Procent

30
58

20
36

10

0
0-3 4-6 7-10
M

Factorul M – vizeaz conven ionalism vs. neconven ionalism, spirit practic vs. indiferen
fa de realit ile materiale, pragmatism vs. idealism
6 % dintre adolescenti au realizat note ridicate la acest factor, motivate de faptul ca
dezinteresul fata de valorile materiale este o trasatura rar intalnita in societatea actuala.

68
60

50

40
Procent

30
57

20

30

10

13

0
0-3 4-6 7-10
N

Factorul N reprezinta naivitatea vs subtilitatea în rela ionarea cu ceilal i, putând fi asociat cu


capacitatea de adaptare în mediul social.
Notele ridicate ob inute de adolescen i (30%) indica perspicacitate si luciditate,
capacitate de analiza si sinteza ridicata, abilitate şi perseveren în urm rirea şi atingerea
propriilor interese (ca urmare a tendin elor egocentrice), tendin e de epatare, viclenie.

69
70

60

50
Procent

40

66
30

20

22
10

12

0
0-3 4-6 7-10
Q3

Factorul Q3. Acest factor depinde de mediu in sensul dependentei de incurajare, stimularea
valorilor constructive si a respectului de sine. Cota scazuta Q3 este asociata cu delincventa
juvenila.
Un procent de 22 % dintre tineri au obtinut note scazute la acest factor, manifestandu-
se comportamental prin lipsa de autocontrol, neglijarea convenientelor, supunerea fata de
impulsuri, iar 12 % dintre tineri au obtinut note ridicate la acest factor caracterizându-se prin
autocontrol ridicat, stapanire de sine, vocatie de lider. Ei provin din familii cu un nivel
material si intelectual ridicat, caracterizate prin expectan e ridicate privind nivelul de studii
(postuniversitar); în aceste familii, adolescen ii beneficiaz de sprijinul necondi ionat al
p rin ilor – material şi moral, valorizare şi centrarea pe nevoile psiho-afective.

70
Nivelul aştept rilor adolescentului cu privire la viaţa sa, ca expresie a nivelului
motivaţional

Expectanta privind viitorul = mai bun

domiciliul familiei
120
rural
urban

100

80
Cantitate

60

40

20

0
gimnaziale liceale superioare
Studiile parintilor

Observ m c în mediul rural, caracterizat de o slab ofert educa ional şi motiva ie


profesional (lipsa de perspective), completat de nivelul mediu de studii al p rin ilor (aici ne
referim în special la lipsa modelelor de succes profesional, performan e intelectuale medii sau
chiar sc zute în rândul membrilor familiei de origine), nivelul de expectan al adolescen ilor
privind viitorul lor profesional şi personal este mai mare decît al tinerilor proveni i din mediul
urban.

71
Raportul dintre nivelul expectanţelor adolescentului şi situaţia familiei

Nivelul de studii aşteptat – medii

Nivelul de studii asteptat / structura familiei

120 conditii de studiu


da
nu

100

80
Cantitate

60

40

20

0
Situatie speciala Familie Ambii parinti
monoparentala
Familia

Faptul c tîn rul provine dintr-o familie cu posibilit i materiale reduse şi nivelul de
studii al p rin ilor este mediu limiteaz nivelul motiva ional şi expecta ional al tân rului şi îşi
pune amprenta asupra nivelului de studii dorit de adolescent, în sensul c acesta nu consider
factorul educa ional ca fiind important în asigurarea unui nivel decent de via .
Rezultatele ob inute nu sus in ideea c tipul structural de familie se afl într-o rela ie
de interdependen cu dobândirea unui nivel intelectual înalt.

72
Nivelul de studii asteptat = universitate

120 conditii de studiu


da
nu

100

80
Cantitate

60

40

20

0
Situatie speciala Familie Ambii parinti
monoparentala
Structura familiei

73
Raportul dintre utilizarea internetului si participarea la
activitatile religioase

viata religioasa
250
Merg frecvent la
biserica
Merg la biserica
doar la
200 evenimetele
religioase
important
Nu merg la
biserica
Cantitate

150

100

50

0
teme distractie comunicare toate deloc
Utilizarea internetului

În urma analiz rii rezultatelor ob inute, reiese faptul c majoritatea adolescen ilor
g sesc un echilibru între utilizarea calculatorului şi Internetului ca mijloc de recreere şi
comunicare, f r a diminua leg tura cu mediul social din care fac parte (particip la
evenimentele religioase importante din cursul anului sau chiar frecventeaz în mod regulat
biserica, şi în acelaşi timp men in un contact strâns cu grupul de prieteni şi colegi).
Totuşi, în rândul tinerilor care manifest tendin e de dependen fa de calculator şi
internet (ne referim aici la tinerii care petrec în fa a calculatorului aproximativ 5 – 6 ore pe zi
şi chiar peste 8 ore pe zi), în urma analizei rezultatelor ob inute prin celelalte probe, se
remarc o mai slab integrare psiho-social în cadrul grupului de colegi şi prieteni.

74
3. Calitatea ataşamentului din familie, corelat cu mediul socio-educaţional (incluzând
aici şi sistemul de sancţiuni şi recompense practicat în familie), se contureaz într-un
pattern comportamental şi atitudinal ce determin nivelul motivaţional şi expectativ al
tân rului.

Dorim s analiz m în ce m sur expectanţele de viitor ale adolescentului sunt


influenţate de climatul afectiv din familia de origine a acestuia.

50

40

30
Procent

49.7

20

10
17.3
16

9.3
7.7

0
mama tata ambii parinti altcineva nimeni
Atasamentul in familie

În func ie de subiectul ataşamentului dezvoltat de tân r în familie, am distins 5


dimensiuni ale acestuia, tocmai pentru a observa cît mai fin calitatea rela iei afectice dintre
p rin i şi tineri.

75
80

60
Procent

40

70.3

20

15 14.7

0
da nu nu raspund
Aprecierea in familie

Nivelul de apreciere în familie reprezint rezultanta dimensiunilor date de ataşament,


sistemul de recompense şi sanc iuni practicat în familie, calitatea comunic rii între p rin i şi
adolescen i şi valorile axiologice dup care se ghideaz familia.

76
70

60

50
Procent

40

66.7

30

20
33.3

10

0
da nu
Pedepsele in familie

Prin analiza informa iilor culese şi din aplicarea celorlalte probe, observ m c în
majoritatea familiilor nu se mai pune accentul pe aspectul punitiv fizic pentru reprimarea
comportamentelor indezirabile, ci pe latura moral şi emo ional , vizând responsabilizarea
adolescentului. Acest tip de sanc iune nu este perceput de tân r ca pedeaps , ci mai mult ca o
aten ionare.

77
Relaţia dintre aprecierea tân rului de c tre p rinţi, comunicarea cu aceştia şi consumul
de alcool în familia de origine

Apreciere in familie = da

consumul de alcool
300
la evenimente
speciale
niciodata
250 frecvent
in fiecare zi

200
Cantitate

150

100

50

0
colaborare confruntare neutra
Comunicarea cu parintii

În cazul adolescen ilor care se simt aprecia i în familie, calitatea comunic rii cu
p rin ii nu este în rela ie de dependen cu comportamentul etilic al p rin ilor (prezen a sau
absen a consumului de alcool).

78
Apreciere in familie = nu

consumul de alcool
50
la evenimente
speciale
niciodata
frecvent
40
in fiecare zi
Cantitate

30

20

10

0
colaborare confruntare neutra
Comunicarea cu parintii

Consumul frecvent de alcool influen eaz în mod negativ nivelul de apreciere în


familie, doar în cazurile famiilor în care adolescentul nu rela ioneaz optim cu p rin ii.

79
Relaţia dintre prezenţa ataşamentului adolescentului faţ de familie, sistemul punitiv
din familia de origine şi calitatea comunic rii cu p rinţii

Atasamentul in familie = ambii parinti

comunicarea cu
200
parintii
colaborare
confruntare
neutra

150
Cantitate

100

50

0
da nu
Pedepsele in familie

În familiile în care se aplic sistemul punitiv, deşi au o rela ie de colaborare şi sunt


ataşa i de ambii p rin i, adolescen ii prezint într-o anumit m sur resentimente şi frustr ri,
neîn elegând întotdeauna valoarea educativ a sanc iunii.

80
Atasamentul in familie = nimeni

comunicarea cu
30
parintii
colaborare
confruntare
25 neutra

20
Cantitate

15

10

0
da nu
Pedepsele in familie

În familiile în care adolescentul nu a dezvoltat ataşament fa de nici un membru al


familiei, prezen a sau absen a pedepsei nu influen eaz în mod semnificativ comunicarea cu
p rin ii, aceasta fiind preponderent deficitar , de confruntare. Singura diferen remarcat
este în ceea ce priveşte rela iile neutre cu p rin ii, aceştia implicându-se foarte pu in în via a
adolescen ilor şi dând importan redus sistemului punitiv.

81
Relaţia dintre calitatea comunic rii adolescent – p rinţi şi prezenţa ataşamentului faţ
de familie

Comunicarea cu parintii - atasamentul in familie

atasamentul in
300
familie
mama
tata
250 ambii parinti
alt cineva
nimeni
200
Cantitate

150

100

50

0
colaborare confruntare neutra
Comunicarea cu parintii

Tipul de rela ie din familie se afl în leg tur direct cu rela ia de ataşament pe care o
dezvolt tân rul în familia de origine. Ataşamentul adolescentului fa de ambii p rin i îl
g sim în propor ii covârşitoare numai în cazul rela iilor de colaborare, în celelalte tipuri de
comunicare cu p rin ii (confruntare şi neutr ), tinerii nu se simt ataşa i de nici un membru al
familiei, iar în procente mai mici de alt membru al familiei în afar de p rin i.

82
Perspectiv asupra factorilor de personalitate ai adolescenţilor vizând dimensiunile
afective ale acesteia

60

50

40
Procent

30

51

20
38

10

11

0
0-3 4-6 7-10
A

Factorul A schizotimie vs. ciclotimie


Note scazute la acest factor sunt obtinute la 11% dintre adolescentii intervievati si se
regasesc in categoria tinerilor care au ca statut familial preponderant – “ situatia speciala”, dar
si intr-o masura mai mica si in celelalte doua categorii: “familie monoparentala” si “ambii
parinti”.

83
60

50

40
Procent

30
55

20

27

10
18

0
0-3 4-6 7-10
C

Factorul C exprima forta Eu-lui in termeni psihanalitici vizand urmatoarele aspecte:


toleranta scazuta la frustrare vs maturitate emotionala; stabilitate emotionala slaba vs
stabilitate emotionala puternica, nervozitate vs calm.
Majoritatea adolescentilor chestionati -55%- se incadreaza pe linia de mijloc. Prin
compara ia celor doua extreme, majoritara este prima categorie (27%) ce reprezinta caractere
emotive, nestatornice, agitate, inflentabile, iritabile. Doar 18% dintre adolescenti au tendinte
spre stabilitate emotionala, maturitate, calm.

84
70

60

50
Procent

40

63
30

20

27

10

10

0
0-3 4-6 7-10
E

Factorul E se refera la subordonare vs dominare, siguranta de sine vs nesiguranta,


conformism vs neconformism.
Note ridicate la acest factor obtin 27 % dintre tineri ceea ce confirma caracterul
independent dominant, incapatanarea, independenta in opinii a adolescentilor.
10% dintre subiecti au obtinut note scazute ce reprezinta tendinta de a ceda altora,
docilitate, simt dezvoltat al culpabilitatii. Aceasta situatie se regaseste in procentul de 12,3 %
dintre tinerii care provin din “familia monoparentala” si respectiv 13,7 % din familia aflata in
“situatie speciala”.

85
70

60

50
Procent

40

64
30

20

29

10

0
0-3 4-6 7-10
H

Factorul H puternic dominat de ereditate vizeaza timiditatea, prudenta excesiva,


sensibilitatea la amenintare vs indrazneala, curaj dar si lipsa de sensibilitate.
Astfel, 7 % dintre tineri au obtinut note scazute la acest factor, regasindu-se intre cei
proveniti din familiile in care nu sunt foarte apreciati- 15 %, 14,7 % sau in care atasamentul
este inexistent sau precar- 17,3 %, 9,3 % , dar care merg frecvent la biserica- 41 %. Credinta
in Divinitate si in institutia bisericii reprezinta pe de o parte un suport moral, spiritual
important dar care , pe de alta parte submineaza ambitia , vointa de a avea un traseu personal,
profesional ascendent. In filosofia de viata a acestor persoane un loc important il ocupa
autosuficienta si justificarea ca “ asa vrea Dumnezeu, nu avem ce face!”
Tinerii care au obtinut note scazute la acest factor provin din mediul rural in mare
masura, din familii a caror studii sunt de nivel gimnazial -25,3 % .
Un procent de 29 % dintre adolescenti au obtinut note ridicate la acest factor, fiind
asfel persoane indraznete, active, impulsive, frivole, nelinistite. Acesti adolescenti provin cu
precadere din mediul urban, au o relatie neutra de comunicare cu familia, consumul de alcool
si fumatul in familie sunt constante.

86
50

40

30
Procent

49

20

34

10
17

0
0-3 4-6 7-10
L

Factorul L exprima atitudinea increzatoare vs suspiciune, cu urmatoarele caracteristici


contrare: indrazneala si chiar nerusinare, lipsa invidiei si a gelozii, incredere, adaptabilitate vs
gelozie, incapatanare, suspiciune, timiditate, rigiditate.
Un procent de 34 % dintre adolescenti au obtinut cote ridicate la acest factor, datorita
relatiei conflictuale sau superficiale cu parintii- 22 % si respectiv 14,3 %, a caracterului
distorsionat al educatiei primate, cum ar fi de exemplu tinerii care nu au informatii in
domeniul educatiei sexuale-28,7%, 43,3 % .

87
60

50

40
Procent

30

52

20 39

10

0
0-3 4-6 7-10
O

Factorul O reprezinta increderea, calm, armonie vs neliniste, deprimare, tendinta de


culpabilitate.
Se observa din grafic ca un procent destul de mare 39 % dintre tineri examinati au
obtinut note inalte la acest factor. Acesti adolescenti dezvolta o relatie de atasament
incomplete sau trunchiata cu membrii familiei nu au o imagine foarte clara asupra viitorului
lor.

88
70

60

50
Procent

40

68

30

20

10
17
15

0
0-3 4-6 7-10
Q1

Factorul Q1 reprezinta conservatorismul vs radicalism.


Conservatorismul se poate defini prin urmatoarele caracteristici: conformism si
toleranta la deficientele traditiei, prudenta si suspiciune fata de nou. Radicalismul presupune
spirit novator, scepticism fata de vechi, interes pentru analiza.
Cele doua extreme date de cotele scazute si cotele ridicate sunt foarte asemanatoare
sub aspect procentual, fapt ce sugereaza ca cei 15 % dintre tineri provin din familii
organizate, majoritatea din mediul rural, principala activitate spirituala fiind frecventarea
bisericii.
In procentul de 17 %, respectiv cei care au obtinut cote inalte, se regasesc tinerii din
mediul urban, proveniti din familii monoparentale in care divortul sau separarea nu reprezinta
un tabu.
Conditiile de studiu pentru acesti tineri sunt printre cele mai bune, accesul la
informatie si accesul la scoala se face cu usurinta, iar expectantele pe toate planurile sunt
foarte ridicate.

89
70

60

50
Procent

40

66
30

20

10
18
16

0
0-3 4-6 7-10
Q2

Factorul Q2 ofera informatii despre atitudinea de dependenta vs independenta fata de grup.


Tinerii cu Q2 ridicat sunt mai rationali, mai hotarati si cu tendinte de independenta sociala.
Adolescentii cu Q2 scazut sunt “victimele” modei, au tendinta de a urma calea
grupului, “gastii”, lipsindu-le initiativa personala.

90
70

60

50
Procent

40

66
30

20

22
10

12

0
0-3 4-6 7-10
Q3

Factorul Q3 se refera la integrare, sentiment de sine slab vs sentiment de sine puternic.Acest


factor depinde de mediu in sensul dependentei de incurajare, stimularea valorilor constructive
si a respectului de sine. Cota scazuta Q3 este asociata cu delincventa juvenila.
Un procent de 22 % dintre tineri au obtinut note scazute la acest factor, manifestandu-
se comportamental prin lipsa de autocontrol, neglijarea convenientelor, supunerea fata de
impulsuri, iar 12 % dintre tineri au obtinut note ridicate la acest factor, manifestandu-se
comportamental ca avand un autocontrol ridicat, stapanire de sine, vocatie de lider. Ei provin
din familii cu un nivel material si intelectual ridicat, nivelul studiilor expectat fiind maxim si
fiind apreciati in familie.

91
Expectanţele adolescenţilor privind propriul lor viitor – perspectiv general

60

50

40
Percent

30 59

20

22.7
10
14

4.3
0
mai buna mai rea la fel nu stiu
asteptarile de viitor

Din analiza rezultatelor reiese c majoritatea (59% dintre tineri) au o viziune optimist
asupra propriului viitor, şi doar un procent extrem de mic (4,3%) au o perspectiv pesimist
asupra viitorului. Aceşti tineri fac parte, în principal, din familii dezorganizate, cu o situa ie
material precar sau la limita subzisten ei, ai c ror p rin i nu au o conduit moral adecvat
rolului parental.
În urma interpret rii desenului arborelui, mul i dintre aceşti adolescen i prezint slab
încredere în sine, frustr ri, conflicte afective, dificult i de rela ionare şi adaptare, informa ii
confirmate şi în cadrul interviului.

92
Nivelul de studii aşteptat – perspectiv general

50

40

30
Procent

44
20

29
27

10

0
liceu universitate postuniversitar
Nivelul de studii asteptat

La modul general, tinerii evalua i şi-au exprimat op iunea cu privire la nivelul dorit de
studii, expectan ele înalte fiind determinate fie de suportul şi modelul pozitiv oferit de
familie, fie de dorin a de evadare dintr-un climat familial dizarmonic, conflictual, în care
primeaz dificult ile materiale şi un nivel sc zut de trai.

93
50

40

30
Procent

43.3
20

28.7 27.7

10

0
deloc minime stiu tot nu raspund
Educatia sexuala

În ceea ce priveşte expectanţele adolescenţilor referitoare la modul în care îşi


proiecteaz viaţa în viitor pe plan personal, la întreb rile care au vizat vârsta şi
modalitatea de întemeiere a propriei familii, precum şi vârsta optim de a deveni p rin i
(întreb ri cuprinse în interviu în tema referitoare la educa ia sexual ), majoritatea subiec ilor
consider oportun vârsta de 23 – 25 de ani pentru c s torie, cu diferen e semnificative totuşi
de mentalitate între mediul urban şi cel rural.
Sub aspect general, nivelul de informare privind educa ia sexual comport diferen e
între mediul rural şi cel urban, în sensul în care tinerii din mediul urban au un acces mai facil
la informa ie.

94
Asteptarile adolescentilor si prezenta pedepsei

asteptarile de viitor
250
mai buna
mai rea
la fel
nu stiu
200
Cantitate

150

100

50

0
da nu
Pedepsele in familie

La nivelul mentalit ii tinerilor, pedeapsa nu este privit prin prisma valen elor sale
educa ionale, ci contribuie la deteriorarea rela iilor afective din familie şi la demotivarea
adolescen ilor.

95
Comunicarea cu parintii si nivelul educatiei sexuale

educatia sexuala
200
de loc
minime
stiu tot
nu raspund

150
Cantitate

100

50

0
colaborare confruntare neutra
Comunicarea cu parintii

Deşi comunicarea cu p rin ii este apreciat de c tre adolescen i ca fiind optim , se


remarc totuşi existen a unor tabuuri legate de educa ia sexual şi planning-ul familial.
Analizând cele trei tipuri de ataşament (sigur, nesigur sau anxios şi foarte nesigur),
rezult c formarea unui viitor adult stabil, încrez tor în capacit ile lui psiho-sociale, este
posibil numai prin asigurarea unei dezvolt ri normale a tân rului, adic a afec iunii şi
siguran ei familiale, a stimul rii atitudinilor creative, a responsabiliz rii şi încuraj rii
independen ei individuale.
În urma analiz rii rezultatelor, am observat exist o influen a rela iilor afective
dezvoltate între p rin i şi adolescen i şi a mediului social care caracterizeaz familia de
origine a acestuia, asupra motiva iei tân rului şi modului în care acesta îşi proiecteaz viitorul
profesional şi familial.
Astfel, în cazul tinerilor ce provin din familii dizarmonice, caracterizate prin rela ii
conflictuale, lips de comunicare, un nivel socio-educa ional sc zut, şi nivelul de expectan
al adolescen ilor este limitat.

96
CONCLUZIILE CERCETARII

Chestionarul aplicat ne arata faptul ca speranta pentru o viata mai buna este strans
legata de mediul familial şi de relatia cu scoala, tinerii care au conditii s invete, care au o
relatie buna cu parintii sunt mult mai optimisti în raport cu propriul lor viitor.
Conditiile precare sau insuficiente pentru studiu şi formare profesionala nu pot fi
suplinite de o relatie buna cu parintii în raport cu modul în care tanarul isi vede viitorul, asa
cum nici relatiile conflictuale din familie nu sunt compensate de conditiile bune şi chiar foarte
bune pentru studiu şi formare profesionala.
Optimismul sau pesimismul cu care tanarul priveste viitorul sunt în fapt o masura a
dezvoltarii sale, a constiintei propriei valori şi a dezvoltarii sale afective care ii caracterizeaza
şi nivelul de securizare sociala. Afectivitatea nu se dezvolta armonios în conditii de
dezechilibru, adolescentul are nevoie şi de familie şi de mediul social pentru a se autodefini şi
pentru a-si gasi propriul drum şi locul în societate.
Imaginea generala oferita de chestionar asupra grupului de adolescenti studiat,
interviul, observatia, testul arborelui şi testul de personalitate se contureaz astfel:
Adolescentii cu o dezvoltare afectiva situata în limitele normalitatii sunt cei care au un
mediu familial stabil, au conditii optime pentru a se dezvolta social şi profesional.
Problemele de dezvoltare afectiva apar în cazurile în care exista divergente intre
valorile promovate de mediul social al tân rului şi cele din familie.
În contextul socio-economic actual, sunt diferente sensibile intre mediul urban şi cel
rural.
În mediul urban comunicarea se face aparent mult mai facil, tinerii au acces mult mai
usor la internet, la telefoane mobile, distantele dintre casa şi scoala sunt parcurse cu usurinta,
spre deosebire de mediul rural unde accesul la informatie este deseori foarte limitat . Una
dintre probleme o constituie îns calitatea comunicarii. În mediul urban, comunicarea este
restrictionata de timpul limitat petrecut în familie. Parintii sunt foarte ocupati la locul lor de
munca, pornind deseori de la premisa falsa ca un nivel material ridicat suplineste orice alte
nevoi spirituale, emotionale.
In mediul rural exista aparenta unei comunicari mai ample, datorate timpului petrecut
impreuna în activitatile casnice, gospodaresti, în care sunt implicati de obicei toti membrii
familiei. Parintii din mediul rural sunt totusi mai mult ancorati în traditie şi prezinta o
rezistenta mai mare la schimbare.
In ambele medii de habitatie este tot mai des intalnita ideea şi actiunea plecarii la
munca în strainatate. Astfel, adolescentii se confrunta cu schimbari în structura familiei lor,
schimbari ce ii bulverseaza şi le redimensioneaza dezvoltarea afectivitatii şi personalitatii.
O posibil aprofundare a temei cercet rii realizate este studierea influen ei pe care o
are curentul nou ap rut – emo – asupra model rii afectivit ii şi personalit ii adolescen ilor,
în special a celor care prezint o dezvoltare sinuoas a acestora.

97
Curentul emo este identificat cu o anumit mod , fiind deseori asociat stereotipic cu
blugi strâm i, breton lung întins pe o parte a fe ei sau peste unul sau chiar amândoi ochi,
drept, negru închis la culoare, tricouri strâmte care de obicei au inscrip ionate pe ele numele
unor trupe de rock, curele cu inte cu catarame, tenişi de pânz în genul converşi all stars,
adidaşi de skater sau al i papuci negri (în general vechi, ponosi i) şi groşi, ochelari cu ram
neagr groas , eventual şi o geant lung tip poştaş.
Trendul emo este asociat cu un stereotip ce const în a fi emo ional, sensibil, timid,
introvertit, anxios. Mai este asociat şi cu st ri de depresie, tendin e de auto-provocare de r ni,
chiar şi sinucidere.
În urma acestor concluzii, se simte nevoia introducerii unui nou element care s poata
media relatia dintre tanar, familia în permanenta schimbare structurala, mediul social şi
scoala, care nu poate conferi în totalitate o buna premiz a dezvoltarii personalitatii tanarului,
mai ales ca deseori este şi ea perfectibila.

98
Anexa I

EXEMPLIFIC RI TESTUL ARBORELUI

FIGURA I

Prezen a bazei trunchiului pe o insul indic tendin a de a ieşi în eviden , de a face


opinie separat , dificult i de rela ionare, sentimente de singur tate, autoadmirare, raportare la
sine.
Ramurile cu form apropiat de cea a fl c rilor indic reac ii pasionale, entuziaste.
Coroana cu contur ondulat indic o bun capacitate de adaptare, sociabilitate.
Scoar a alc tuit din linii curbe, rotunjite, reliefeaz capacitate de contact social,
adaptabilitate, dorin a de a fi pl cut.

FIGURA II

Ramurile retezate (t iate cu fier str ul) sugereaz schimbarea interioar , nerealizare,
re inere afectiv , inhibi ie, tendin a de a poza, lipsa încrederii în sine, a sentimentului sinelui,
complex de inferioritate. Se simte neîn eles, exlus.
R d cina format din linie dubl deschis indic nevoia de sprijin, instabilitate.
Trunchiul cu baz tubular sugereaz rigiditate adaptativ .
Fructe c zând indic izolare, sensibilitate, lips de fermitate.
Plasarea desenului în partea stâng a paginii sugereaz dificult i de adaptare, conflicte
afective, efort de cenzurare.

FIGURA III

Fuziunea bazei trunchiului cu originea r d cinilor şi linia solului este frecvent la


tineri, indicând un obiectivism slab şi o relativ inconştien .
Absen a r d cinii sugereaz ezitarea în a se fixa, statornici.
Trunchiul deschis în jos indic dorin a de explorare, descoperire, maleabilitate,
incapacitate de decizie, lips de realism.

99
Ramurile tubulare cu linii paralele deschise la ambele p r i sugereaz indecizie,
neangajare, incapacitate de finalizare a problemelor, caracte impresionabil, influen abil,
maleabil.
Absen a frunzelor sugereaz vitalitate redus .

FIGURA IV

Înclinarea trunchiului spre dreapta sugereaz capacitate adaptativ , spirit influen abil,
sl biciunea Eului, lipsa consisten ei şi a stabilit ii.
Coroana cu contur tremurat indic un spirit problematic, nesiguran , indecizie,
tendin e spre anxietate.
Înclinarea coroanei spre dreapta sugereaz egocentrism, neîncredere, introversie,
inconstan , spirit rezervat, sensibilitate şi instinct de conservare.
Corona arborelui b tut de vânt sugereaz inconsecven , consisten redus , spirit
schimb tor, labilitate psiho-emo ional .
Baza trunchiului aşezat pe marginea foii indic imaturitate psihic , infantilism.

FIGURA V

Plasarea desenului în partea stâng a paginii indic efort de concentrare, dificult i de


adaptare, conflicte afective.
Prezen a scorburii în tulpin indic traume afective în copil rie.
Ramurile închise sugereaz introversie, incapacitate de rela ionare.
Ramurile retezate sugereaz schimbare interioar , re inere afectiv , complex de
inferioritate.
Fuziunea bazei trunchiului cu originea r d cinilor şi linia solului indic lips de
obiectivism, slab ancorare în realitate.
Absen a r d cinilor sugereaz ezitare în a se fixa.
Prezen a subdimeansionat a trunchiului indic un nivel redus de maturizare social ,
reflexivitate, autopercep ie dificil .

100
Anexa II

GHID DE INTERVIU

Nume Prenume Varsta

V rug m s încercui i r spunsul care vi se potriveşte cel mai bine la întreb rile de mai jos:

Intrebari referitoare la mediul familial:

Familia: in familie se consuma alcool


Situatie speciala la evenimente speciale
(locuieste cu bunicii sau alte rude, in niciodata
perioada scolii departe de casa)
frecvent
Familie monoparentala
in fiecare zi
Ambii parinti
in familie se consuma droguri
Studiile parintilor
da
Gimnaziale
nu
Liceale
in familie se fumeaza
Superioare
da
Arealul de domiciliu al familie
nu
Rural
Parintii obisnuiesc sa te
Urban pedepseasca?
Comunicarea cu parintii Da
Colaborare Nu
Confruntare Familia iti ofera condiile sa
Neutra studiezi pentru scoala.
Da
Nu

101
Adolescentul:

. Drumul spre scoala este: . Cum crezi ca va fi viata ta de


Facil adult?

Greu Mai buna

. doresc sa imi termin studiile: Mai rea

la liceu La fel

la studii universitare Nu stiu

la studii postuniversitare . ce cunostinte de educatie sexuala


ai?
. utilez internetul
De loc
pentru teme
Minime
distractie
Stiu tot
comunicare
Nu raspund
toate cele de mai sus
. de cine te simti mai atasat in
deloc familie?
. cat timp petreci la computer? Mama
2 – 3 ore pe zi Tata
5 – 6 ore pe zi Ambii parinti
peste 8 ore Alt cineva
deloc Nimeni
. participi la viata religioasa? . te simti apreciat in familie?
Merg frecvent la biserica Da
Merg la biserica doar la Nu
evenimetele religioase importante
Nu raspund
Nu merg la biserica

102
Anexa III

CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE


PRUTEANU LAVINIA MARIA
COD 1IS0021

CHESTIONAR A-P

Va rugam sa cititi cu atentie intrebarile


Va rugam sa raspundeti cat mai sincer si mai spontan la acest chestionar.
Va asiguram confidentialitatea raspunsurilor oferite, informatiile privind
identitatea respondentilor fiind necesare pentru corelarea datelor din aceasta cercetare.

1 NUME SI PRENUME
2 DATA NASTERII
3 LOCUL NASTERII
4 DOMICILIU
5 NIVELUL DE STUDII/ CLASA
SCOALA/LICEUL
6 DATA COMPLETARII CHESTIONARULUI

1 Cu cine locuiesti?
a) cu ambii parinti ………………………………………………………..
b) cu unul dintre parinti ; cu care? ..............................................................
c) daca nu locuiesti cu ambii parinti, precizeaza motivul ...………………
d) d cu altcineva, precizeaza cu cine …………………………………….

2 Ce studii au parintii tai/ tutorele/ persoanele cu care locuiesti?


..……………………………………………………………………………….
3 Cu ce se ocupa parintii/tutorele/ persoanele cu care locuiesti?

103
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
4 Cati membri are familia ta si cu ce se ocupa fiecare?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………..………………………………………………………………
……………….

5 Locuiesti :
in - mediul
urban
rural
la
casa
bloc

6 Ai camera ta ?Daca nu cu cine mai locuiesti in acea camera?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………

7Cum te intelegi cu parintii/ tutorele/ fratii ?

foarte bine cu:


………………………………………………..……………………………….
…………………………………………………………………………………
bine cu
……………………………………………………..……………………………………………
……………………………………………………………..
am mici conflicte cu
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

104
am o relatie foarte tensionata cu
………………………………….………………………………………………

8 Care sunt motivele tensiunilor sau conflictelor?


…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

9 Parintii/ tutorele/fratii te pedepsesc ?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
a Care e pedeapsa cea mai des folosita?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
b Care e pedeapsa cea mai grea ?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

10 Cum iti petreci timpul liber?


zilnic ………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
saptamanal ……………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

11 Ai acces la:
̊ TV
̊ radio
̊ casetofon
̊ CD-player
̊ DVD- player
̊ Computer

105
12 Unde ai acces la acestea?
̊ acasa
̊ la prieteni
̊ la scoala
̊ alte situatii…………………………….

13 Ai acces la internet ?
…………………………………………………………………………………
Unde?
̊ acasa
̊ la scoala
̊ la prieteni
̊ alte situatii………………………………………

14 Ce te intereseaza cand accesezi internetul?

filme…………………………………………………………………….
muzica…………………………………………………………………..
jocuri……………………………………………………………………
e-mail…………………………………………………………………….
messenger………………………………………………………………..
chat………………………………………………………………………
informatii diverse………………………………………………………..
programe pentru adulti…………………………………………………..
altele……………………………………………………………………

15 Cat timp petreci la computer?


zilnic…………………………………………………………………………
106
saptamanal…………………………………………………………………..
alte situatii………………………………………………………………….

16 Cat de important este computerul in viata ta? Argumentati raspunsul


…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

17 Care sunt materiile de studiu preferate de tine?


…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

18 Care este media generala cu care ai incheiat anul scolar trecut ?


…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………

19 Numeste 3 lucruri/ situatii/ persoane care iti plac foarte mult la scoala .
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………..…………………
………………………………………………………………
20 Numeste 3 lucruri/situatii/persoane care nu-ti plac deloc la scoala.
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

21 Cat timp iti ia sa ajungi de acasa la scoala si de la scoala acasa?


…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

22 Cum parcurgi aceasta distanta ?


̊ pe jos
107
̊ cu ajutorul transportului in comun
̊ cu taxiul
̊ cu masina parintilor
̊ cu masina personala
̊ alte situatii …………………………………………………………

23 Pana la ce nivel vrei sa-ti continui studiile?


̊ nivel general
• 8 clase
̊ nivel mediu
• liceu
• sc profesionala
• colegiu
̊ nivel superior
• facultate
• masterat
• doctorat

24 Spre ce profesie vrei sa te indrepti? Numeste 3 variante


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………

25 In alegerea profesiei ce va predomina ?


̊ dorinta ta
̊ dorinta parintilor
̊ salariul/ banii
̊ iti este indifferent
̊ alte situatii……………………………………………………………

108
26 Ce muzica asculti? Exemplifica
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

27 In familia voastra se consuma alcool ?De catre cine?


̊ zilnic…………………………………………………………………
̊ ocazional………………………………………………………………

28 In familia voatra se fumeaza? Cine fumeaza?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

29 In familia voastra se consuma substante cu efect psihotic (droguri) ?De catre cine?
̊ da ……………………………………………………………………….
̊ nu ……………………………………………………………………….
̊ nu stiu…………………………………………………………………..
30 Tu consumi alcool?
̊ da – zilnic……………………………………………………………….
̊ ocazional………………………………………………….…………….
̊ nu………………………………………………………..………………

31 Fumezi ?
̊ da ………………………………………………………………………….
̊ ocazional ………………………………………………………………..
̊ nu………………………………………………………………………

32 Consumi substante cu efect psihotic( droguri)?


̊ da………………………………………………………………………

109
̊ am incercat……………………………………………………………
̊ nu………………………………………………………………………

33 Ai banii tai de buzunar?


̊ zilnic……………………………………………………………………
̊ saptamanal……………………………………………………………
̊ lunar………………………………………………………………….
̊ de cateva ori pe an……………………………………………………
̊ niciodata………………………………………………………………

34 De unde ai banii?
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

35 Pe ce ii cheltuiesti?
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

36 Ti-ai inceput viata sexuala?

̊ Da./ Cand?...............................................................................................
̊ Nu………………………………………………………………………

37 Daca da, in ce conditii ?


̊ ti-ai dorit tu………………………………………………………………
̊ si-a dorit partenerul/partenera tau………………………………………
̊ din intamplare …………………………………………………………
̊ ai fost fortat(a)…………………………………………………………
̊ din curiozitate………………………………………………………….

110
̊ alte situatii……………………………………………………………..

38 In scoala voastra se tin ore/ discutii de educatie sexuala ? de catre cine?


̊ Profesori……………………………………………………………….
̊ Diriginte…………………………………………………………………
̊ Psiholog…………………………………………………………………
̊ Alte situatii………………………………………………………………

39 Consideri ca sunt importante orele de educatie sexuala in scoala?


………………………………………………………………………
………………………………………………………………………

40 In familie ai discutat cu parintii sau cu alte rude despre sex?


Da/ Cu cine?……………………………………………………………
Nu……………………………………………………………………..
Insuficient……………………………………………………………..

41 Ai informatii despre BTS ( bolile cu transmitere sexuala) si despre HIV/SIDA ?


Da ………………………………………………………………….
Nu…………………………………………………………………….
Insuficiente…………………………………………………………….

42 Ce metode contraceptive cunosti?


…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
̊ nu cunosc niciuna

43 Ce metoda contraceptiva folosesti sau vei folosi?


…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
111
…………………………………………………………………………………

44 Care crezi ca este varsta sau etapa de varsta potrivita pentru a face copii?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

45 Ce parere ai despre casatorie ?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

46 Care crezi ca este varsta cea mai potrivita pentru casatorie?


…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………

47 Ce parere ai despre divort?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

48 Ce parere ai despre uniunea consensuala?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

49 Care este starea ta de sanatate ?


foarte buna…………………………………………………………………
buna……………………………………………………………………….
nu o cunosc ……………………………………………………………….
am urmatoarele probleme de sanatate…………………………………….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

50 Ce loc are in viata ta credinta in Dumnezeu?

112
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………

51 Respecti sarbatorile religioase?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………

52 Mergi la biserica ?
Saptamanal……………………………………………………………………
de cateva ori pe an…………………………………………………………..
doar la evenimente specifice( nunti, botezuri,inmormantari)……………….

53 Cum este viata ta acum?


………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

54 Cum crezi ca va fi viata ta peste 5 ani?


………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………

55 Dar peste 10 ani?


…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

56 Dar peste 20 de ani?

113
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

57 Ce iti place cel mai mult la viata ta de acum?


…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
58 Ce te deranjeaza cel mai mult la viata ta de acum?
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

59 Ce ai dori sa schimbi la viata ta?


…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

60 Care crezi ca sunt principalele tale calitati?


…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

61 Care crezi ca sunt prrincipalele tale defecte?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………

62 Cati prieteni ai?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

63 Ce ai in comun cu prietenii tai?

114
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………..............
...........................................................................

64 Ce te diferentiaza de prietenii tai?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………

65 Care este cea mai mare dorinta a ta ?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………

66 Care este cel mai mare regret al tau ?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

67 Doresti sa raspunzi sau sa adresezi vreo intrebare care nu se regaseste in acest chestionar
?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………

115
BIBLIOGRAFIE

1. ADLER, A. – „Cunoaşterea omului”, IRI, Bucureşti, 1996


2. ALEXIU, T. M., SELLICK, C. - Asistenţa Socială în Marea Britanie şi România,
UNICEF, Bucuresti, 2000
3. ALLPORT, G.W. - "Structura şi dezvoltarea personalitãţii", EDP, Bucureşti,1991
4. AMERICAN PSYCHOLOGICAL ASSOCIATION (APA) – „Developing
Adolescents: A Reference for Professionals”, Washington DC, 2002
5. BANCIU, D., R DULESCU, D., VOICU, M. – „Adolescenţii şi familia”, Editura
Ştiin ific şi Enciclopedic , Bucureşti, 1985
6. BANDURA, A. – „Social Learning Theory”, Pretine Hall, 1977
7. BANDURA, A. - "Principles of Behavior Modification", N.Y., Holt, Reinehart and
Winston, 1969
8. B RBULESCU, EL., RADOVAN, V. - „Educaţie şi reintegrare socială”, Ed. Scrisul
românesc, Craiova, 1987
9. BERKOWITZ, L.- „Control of Aggresion”, Caldwell and Ricciuti (Eds.), “Review of
Child Development Research”, vol. III, Univ. of Chicago Press, 1972
10. BLAU J. P. - The Cost of Inequality: Metropolitan Structure and Violent Crime,
Annual Review of Sociology, 47 (1), 1982
11. BOGDAN, T.- „Probleme de psihologie judiciară”, Ed. ştiin ific , Bucureşti; 1973
12. BOGDAN, T. - Introducere în psihologia judiciară, Lit. Înv mântului, Bucureşti,
1957
13. BUHLER, CH. – „The Courve of Life as Studies in Biographies”, in „Jounal of
Applied Psychology”, 19/1955
14. CATTEL, R. B. – „The Personality Structure and Dr. Eysenck”, Journal of Social
Behavior and Personality, I, 1986
15. CLAPAREDE, ED. – „Psychologie de l’enfant et de l’adolescent”, Geneva, 1926
116
16. COHEN, D. - "Psychologists on Psychology Ask Paperbaks”, London, Cox & Wyman
Ltd, Reading, 1985
17. COSMOVICI, A., IACOB, L. – “Psihologie şcolară”, Ed. Polirom, Iasi, 1998
18. CRE U, T. – „Psihologia vârstelor”, Ed. Universit ii, Bucureşti, 1994
19. CUBER, F. J. – „Five Types of Marriage”, in Skolnick, S.A., Skolnick, M. J. (ed.),
Family in Transition, University of California, Berkeley, 1971

20. DEBESSE, M. – „Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă”, EDP, Bucureşti,


1970
21. DEBESSE, M. – „Etapele educaţiei”, EDP, Bucureşti, 1981
22. DOLLE, J.-M. - „De Freud à Piaget: elements pour une approche integrative de
l’affectivité et de l’intelligence”, Edouard, Editeur, Toulouse, 1987
23. DRAGOMIRESCU, V., „Psihosociologia comportamentului deviant”, Ed. ştiin ific
şi enciclopedic , Bucureşti, 1976
24. DUREA, M. A. – „The Emotional Maturity of Juvenile Delinquents”, în Journal of
Abnormal and Social Psychology, vol. XXXI, 1936
25. DURKHEIM E.- “Les Regles de la methode sociologique”, Paris, PUF, 1977
26. DURKHEIM, E.- “L’Education Morale”, Paris, Alcan, 1992
27. DURKHEIM E. - „Educatie si sociologie”, Bucuresti, Editura Didactica si
Pedagogica, 1980
28. EGAN, G. – „Egan’s Skilled Helper Model: Developments and applications in
Counseling”, Brooks/Cole, 2001
29. EMPEY, T. L. – “American Delinquency”, The Dorsey Press, Chicago, Illinois, 1982
30. ERICKSON, E. – “Childhood and Society”, New York, Norton, 1950
31. ERICKSON, E. – “Identity, Youth and Crisis”, New York, Norton, 1968
32. EYSENCK, M.W.; KEANE, M.T. - "Cognitive Psychology", London, Lawrence
Erlbaum Associates, Publishers, 1990
33. EYSENCK, H. J. – „Dimensions of Personality”, Routledge şi Kegan Paul, London,
1947
34. EYSENCK, H. J.- „Crime and Personality”, Routledge and Paul, London, 1965
35. FERREOL, G. (coord.) – „Adolescenţii şi toxicomania”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
36. FESTINGER, I.; KATZ, D. - "Les Methodes de recherche dans les sciences sociales",
Paris, PUF, 1963
37. FLAMENT C. - "Psychologie expérimentale", vol.IX "Psychologie sociale",
P.Fraisse, J.Piaget, PUF, 1969
38. FREUD, S. – „Drei Abhandlungen zur Sexualtheorie”, 1905
117
39. GESELL, A., ILG, F., AMES, L.B. – “Youth, the Years from Ten to Sixteen”, Hamish
Hamilton, London, 1946
40. GILLY, M.- „Elev bun, elev slab”, Ed. didactic şi pedagogic , Bucureşti, 1976
41. GLUECK E. şi S.- “Ventures in Criminology”, Londra, Tavistock, 1964

42. GLUECK, S., GLUECK. E.- „Unraveling Juvenile Delinquency”, Harvard University
Press, Cambrige, Mass, 1950
43. GOLEMAN, D. - "Perspectives sur la psychologie, la realite et l`etude de la
conscience", in Walsh, R.N.; Waughian, F.E. (Ed.). Au-dela de l`ego, Paris, Table Ronde,
1984
44. GOLEMAN, D. – „Inteligenţa Emoţională”, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2008
45. GOLU, M - "Dinamica personalităţii", Bucureşti, Ed. Geneze, 1993
46. GOLU, P. - „Psihologia copilului”, EDP, Bucureşti, 1994
47. GORGOS C-TIN. - „Dicţionar enciclopedic de psihiatrie”, Ed. Medical ,
Bucureşti,1984
48. GRAHAM, G. - "How to Change Your Life", Real Option Press, 1990
49. HALL, S. – „Adolescence: Its Psychology and Its Relations to Physiology,
Anthropology, Sociology, Sex, Crime, Religion, and Education” 2 vols. New York,
Appleton. 1904
50. HOLDEVICI, I. – “Elemente de psihoterapie”, Editura All, Bucureşti, 1996
51. HOWE, D. - ”Attachment and Loss in Child and Family Social Work”, New York,
1995
52. JANET, P. - „L’Automatisme Psychologique: Essay de psychologie experimentale sur
les formes inferieures de l’activite humaine”, 1973
53. JARVIS – “Probation Service Manual”, edited by Alan Sanders and Paul Senior,
Shefield Hallem University, 1993
54. JOHN, F., DERMOTT, MC. – „Divorce and its psychiatric sequelare in children”, în
,,Arch. gen. Psychiat.,”, 23, nr. 5, nov., 1970
55. KOHLBERG, L. – “Moral Education in the schools!” A developmental View, 1969
56. KOHLBERG, L. – „The Philosophy of Moral Development: Moral stages and the Idea
of Justice”, Harper and Row, San Francisco, 1981
57. KUNKEL, F. – „Caracterul, dragostea, căsnicia”, Ed. de Stat, Bucureşti, 1947
58. LAZARUS, R.S.; FOLKMAN, S. - "The Handbook of Behavioral Medicine", N.Y.,
Guilford, 1982
59. LEWIN, K. – „A Dynamic Theory of Personality”, McGraw-Hill, New York, 1935
60. LINTON, R. – „The Study of Man”, New York, Appleton,1936
118
61. LOHMAN, D. J., FOREWORD, Delinquency Prevention, Ed. W E. Amos and C. F.
Wellford, Prentice-Hall, Englewood Cliff, New Jersey, 1967
62. MASLOW, A. – “Motivation and Personality”, N.Y. Harper & Row, 1954
63. MIFTODE, V.- „Metodologia sociologică”, Editura Porto-Franco, 1995

64. MIFTODE V. – „Teorie şi metodă în asistenţa socială”, Editura funda iei “Axis”, Iaşi,
1995
65. MIFTODE V. – „Introducere în metodologia investigaţiei sociale”, Ed. Junimea, Iaşi,
1982
66. MINULESCU, M. - ,,Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică”,
Garvel Publishing House, Bucureşti, 1994
67. MITROFAN, I. - ,,Psihologia, psihoterapia şi consilierea copilului: aboedare
experienţială”, Ed. S.P.E.R., Bucureşti, 2001
68. MITROFAN, I.- „Cuplul conjugal. Armonie şi dizarmonie”, Ed. ştiin ific şi
enciclopedic , Bucureşti, 1989.
69. MITROFAN, N. şi al ii – “Psihologie Judiciară”, Casa de editur şi pres “Şansa”,
Bucureşti, 1992
70. MITROFAN, N. - ,,Testarea psihologică a copilului mic”, Mihaela Press, Bucureşti,
1997
71. MITROFAN, N., MITROFAN I. – “Familia de la A... la Z”, Editura Ştiin ific şi
Enciclopedic , Bucureşti, 1991
72. MUCCHIELLI, A. – „Arta de a influenţa: Analiza tehnicilor de manipulare”, Ed.
Polirom, Iaşi, 2002
73. NECULAU, A. - "Personalitatea - o construcţie socialã", Revista de Psihologie, 1,
1988
74. NEVEANU, P.P. - "Personalitatea şi cunoaşterea ei", Bucureşti, Ed. Militarã, 1969
75. NEVEANU, P.P.– „Dicţionar de psihologie”, Editura Albatros, Bucureşti, 1978
76. OGIEN A. – “Sociologie de la deviance”, Armand Colin, 1995
77. PAVELCU, V. – “Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii”, EDP, Bucuresti,
1970, 1982
78. PAVELCU, V. – „Tratat de psihologie experrimentală”, Bucureşti, 1963
79. PAVELCU, V. – „Drama psihologiei”, Bucureşti, 1972
80. PERKINS, D. F. – „Adolescence: Four Questions”, FCS 2117, Gainesville, FL
University of Florida Extension, 2001
81. PIAGET, J.; CHOMSKY, N. - "Teorii ale limbajului. Teorii ale învãţãrii", Bucureşti,
Ed. Politicã, 1988

119
82. PIAGET, J. – “Judecata morală la copil”, EDP, Bucureşti, 1980
83. PIAGET, J. – „Epistemologie des sciences de l’homme”, 1972
84. POPESCU, T.- “Psihologia copilului şi a adolescentului”, Editura Scrisul Românesc,
Craiova, 1943
85. PREDA, V. – „Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială”, Ed. ştiin ific şi
enciclopedic , Bucureşti, 1981
86. PRUN , T. – “Conştiinţa de sine la adolescent”, în “Adolescenţă şi adaptare”, red. P.
Brânzei, C.C.P.T., Iaşi, 1974
87. R DULESCU, S. – “Sociologia vârstelor”, Ed. Hyperion, Bucureşti, 1994
88. RÃŞCANU, R. - "Psihologia comportamentului deviant", E.U. Bucureşti, 1994.
89. R ŞCANU, R. -,,Psihologie medicală şi asistenţă socială”, Ed. Soc. Ştiin şi
Tehnic , Bucureşti, 1996
90. ROGERS, C. R. – „Counseling and Psychoteraphy”, 1942
91. ROGERS, C. R. – Freedom to Learn, Corsini, 1983
92. ROŞCA, A., Delincventul minor, Ed. Institutul de psihologie, Cluj, 1932
93. ROSE, V. – “Cunoaşterea copilului”, EDP, Bucureşti, 1972
94. ROUSSELET, J. – “Adolescentul, acest necunoscut”, Ed. Politic , Bucureşti, 1969
95. RUDIC , T. – “Maturizarea personalit ii”, Ed. Junimea, Iasi, 1980
96. RUDIC , T. – “Familia în faţa conduitelor greşite ale copiilor”, Editura Didactic şi
Pedagogic , Bucureşti, 1981
97. SHAW, C. şi MAC KAY, H. – “Juvenile Delinquency and Urban Areas”, Chicago,
University of Chicago Press, 1942
98. SILLAMY, N. – „Dicţionar de Psihologie”, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti,
1996
99. SKOLNICK, A. – “The Intimate Environment: Exploring Marriage and the Family”,
Boston, Little Brown, 1973
100. SZYRUNSKI, V. – „New trends in theory of the disturbed family”, în “Rev. Univ.
Ottawa” 41, nr. 1, ian-mar., 1971
101. ŞCHIOPU, U. (coord.) - "Dicţionar de psihologie", Bucureşti, Ed. Babel, 1997
102. ŞCHIOPU, U. – „Psihologia copilului”, Bucureşti, EDP, 1967, pg. 296
103. ŞCHIOPU, U. - ,,Introducere în psihodiagnostic”, Ed. Funda iei ,,Humanitas”,
Bucureşti, 2002
104. ŞCHIOPU, U. – „Psihologia copilului”, partea a II-a, “Copilul şcolar şi
adolescentul”, Editura Litografia înv mântului, Bucureşti, 1956
105. ŞCHIOPU, U., VERZA, E. – “Psihologia vârstelor”, edi ia a treia revizuit şi
ad ugit , EDP, Bucureşti, 1997
120
106. ŞCHIOPU, U., VERZA, E. – “Adolescenţa – personalitate şi limbaj”, Ed. Albatross,
Bucureşti, 1989
107. TEODORESCU, S. – „Metode pentru cunoaşterea personalit ii”, Ed. Ştiin ific ,
Bucureşti, 1972
108. TEODORESCU, S. – „Psihologia educa iei şi a dezvolt rii”, Ed. Ştiin ific , Bucureşti,
1984
109. VERZA, E., VERZA F. E. – “Psihologia vârstelor”, Editura Pro Humanitate,
Bucureşti
110. VLAD, T., VLAD, C. – „Psihologia şi psihopatologia comportamentului”, Editura
Militar , Bucureşti, 1970
111. VOICULECU, D. - "Negocierea - o formã de comunicare în relaţiile interumane", Ed.
Ştiin ificã, Bucureşti, 1991.
112. WALLACE, J. – „An abilities conception of personality. Some implications for
personality measurement”, American Psychologist, 21, 1966
113. WALLON, H. – „L’evolution psychologique de l’enfant”, 1941
114. WEDDING, D., CORSINI, R. J. – Current Psychotherapies – Fourth Edition, F. E.
Peacock Publishers Inc., Itasca, Illinois, 1989
115. WOLF, K. - The Personality of the Pre-school Child, Grune and Stratton, 1945
116. ZABCZVYNSKA, E. – „Longitudinal Study of Development of Juvenile
Delinquency”, “Polish Psychological Buletin” vol. 8, 1977
117. ZLATE, M. - "Omul faţã în faţã cu lumea", Bucureşti, Ed. Albatros, 1988
118. ZLATE, M. - ,,Eul şi personalitatea”, ed. a III-a, Ed. Trei, Bucureşti, 2002
119. ZLATE M. - „Fundamente ale psihologiei", partea III, Ed. Hyperion, Bucureşti, 1994

121

S-ar putea să vă placă și