Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Este partea de vorbire flexibilă care exprimă acțiuni, stări, posesie, necesitate, voință. Își
schimbă forma în vorbire după mod, timp, număr și persoană.
Clasificarea după posibilitatea de a avea înțeles de sine stătător:
Verbe predicative Pot exprima singure predicatul
Verbe nepredicative Formează predicatul cu ajutorul altor cuvinte
Verbe copulative A fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a
părea, a rămâne, a însemna, etc.
Conjugarea verbelor
Conjugarea I-a -a a cânta, a mânca, a învăța
Conjugarea a II-a -ea a bea, a vedea, a tăcea
Conjugarea a III-a -e a ajunge, a zice, a conduce
Conjugarea a IV-a -î, -i a coborî, a hotărî, a ieși, a primi
Modurile verbelor
Indicativ Acțiune reală: merge, cântă, scrie, răspunde
Conjunctiv Acțiunea realizabilă posibilă: să meargă, să
Modurile personale scrie, să răspundă, să citească
Condițional-optativ Condiție, acțiune dorită: aș merge, aș scrie, aș
cânta, aș citi
Imperativ Îndemn, poruncă, rugăminte, urare: Hai! Du-
te! Vino!
Diateza verbelor
Diateza activă – subiectul gramatical face Șoferul a oprit motorul
acțiunea.
Diateza pasivă – subiectul gramatical suportă Cartea va fi citită de elevi.
acțiunea făcută de altcineva, care nu este
subiect. Se construiește cu verbul auxiliar a
fi + participul verbului de conjugat.
Diateza reflexivă - subiectul gramatical face Mă spăl pe dinți.
acțiunea și tot el suportă. La diateza reflexivă
verbele sunt însoțite de pronume reflexiv.
Verbele impersonale
Au formă numai pentru persoana a III-a, singular, deci sunt și unipersonale. Ex: ninge, trebuie.
Locuțiunile verbale
Sunt grupuri de cuvinte, care cuprind obligatoriu un verb, și care îndeplinesc, toate împreună,
rolul unui verb (deci pot fi înlocuite cu un verb).
Ex.: a da de gol - a greși
a băga de seamă – a observa
a da în vileag – a publica
Verbele auxiliare
Sunt verbe cu ajutorul cărora se formează timpurile și modurile compuse: a avea, a vrea, a fi.