Sunteți pe pagina 1din 3

Epistaxisul

Sangerarea nazala denumita in termeni medicali epistaxis reprezinta o patologie frecvent intalnita in practica
medicala ORL, afectand mai ales copii, persoanele de sex masculin si persoanele in varsta

Epistaxisul

Cuprins

Ce este epistaxisul
De ce apare sangerarea nazala
Diagnosticul epistaxisului
Cum intervenim in cazul sangerarilor nazale

Ce este epistaxisul
Sangerarea nazala denumita in termeni medicali epistaxis reprezinta o patologie frecvent intalnita in practica
medicala ORL, afectand mai ales copii, persoanele de sex masculin si persoanele in varsta.

In functie de originea hemoragiei, epistaxisul poate fi subdivizat in doua categorii:

 Epistaxis anterior cu origine la nivelul petei vasculare a mucosei nazale (plexul lui Kiesselbach)- 80% din
situatii;
 Epistaxisul posterior cu origine in segmentul profund ale foselor nazale in sinusurile nazale, mai rar
intalnit ,de cauza arteriala.

Este importanta identificarea sursei hemoragiei si diagnosticarea corecta a afectiunii deoarece nu toate
exteriorizarile sangvine nazale reprezinta epistaxis. In anumite situatii sangerarea are loc la nivel
gastrointestinal, pulmonar (plaman, trahee, bronsii), artera carotida interna, toate evenimentele enumerate
fiind insotite de exteriorizarea sangelui prin fozele nazale.

De ce apare sangerarea nazala


Cauzele de aparitie ale sangerarilor nazale sunt multiple, fiind determinate de actiunea unor factori externi
toxici sau iritativi, infectiosi, traumatisme, medicamente, sau de evolutia unor boli cronice sau tumorale:

 Factori toxici sau iritativi: pulberi iritante (ciment, praf), arsenic, cocaina;
 Factori infectiosi: tuberculoza, sifilis, infectie fungica, gripa, infectii bacteriene;
 Factori traumatici: stranut, suflarea nasului, intubatie cu sonda nazala, interventii chirurgicale in sfera
ORL, aspirarea accidentala de corpi straini (in special la copii), traumatisme faciale sau craniene (sport,
accidente rutiere);
 Medicamente: supradozare accidentala de anticoagulante;
 Boli cronice: hipertensiune arteriala, coagulopatii congenitale sau dobandite, insuficienta renala sau
hepatica, vasculopatii congenitale sau dobandite, soc septic;
 Afectiuni tumorale: tumori maligne si benigne nazo sinusale, leziuni granulomatoase, rinolitiaza;

Epistaxis

Diagnosticul epistaxisului
In cadrul consultului de specialitate, medicul otolaringolog stabileste pe baza anamnezei si al examenului
clinic sediul hemoragiei stabilind astfel diagnosticul de epistaxis. In anumite situatii insa pot fi necesare
cateva investigatii paraclinice care sa excluda alte cauze de sangerare cu exteriorizare nazala:

 Determinarea tensiunii arteriale;


 Efectuarea coagulogramei care sa includa INR timp Quick, APTT, fibrinogen;
 Investigatii imagistice de tipul radiografiilor sau tomografiilor computerizate.

Cum intervenim in cazul sangerarilor nazale


Atitudinea corecta in caz de sângerarea nazală o reprezinta plasarea pacientului in pozitie verticala sau in
sezut aplecat putin in fata. Nu este recomandata hiperextensia capului (capul pe spate) si decubitul deoarece
sangele aluneca pe peretele posterior esofagian, ajunge in stomac si produce iritarea mucoasei gastrice cu
aparitia senzatiei de greata si/sau varsaturilor.
Este benefica compresia externa a nasului cu adoptarea unei respiratii pe gura si mentinerea presiunii
constante pentru 5-10 minute, inainte de a verifica daca sangerarea s-a oprit. Dupa evenimentul hemoragic
nu trebuie sa suflam nazul, sa desprindem crustele formate (chiar daca sunt deranjante), sa efectuam efort
fizic intens sau sa aplecam capul mai jos de nivelul inimii.

Tamponamentul nazal este efectuat prin introducerea in cavitatile nazale a unor mese (pansament) sterile
care sa exercite presiune locala constanta (se mentin 3-4 zile) pentru oprirea hemoragiei. Tamponamentul
anterior dar si cel posterior mai poate fi realizat cu ajutorul unei sonde cu balonas, avand efect similar cu al
pansamentelor sterile (se introduce un cateter prevazut cu un balon de silicon pana la nivelul unde isi are
originea hemoragia dupa care se expansioneaza balonasul prin introducere de aer).

In cazul in care hemoragia nu cedeaza dupa aplicarea masurilor mentionate, se poate recurge la cauterizarea
locala chimica sau electrica a vaselor de sange, pentru realizarea unei hemostaze eficiente, rapide si durabile
atat in cazul copiilor cat si al adultilor.