REFERAT elev Struna cas Nemtanu Mihaela

• IGIENA MAINILOR
 In fiecare an, sute de milioane de pacienţi din întreaga lume dezvoltă infecţii nosocomiale, dintre
care o mare parte sunt cauzate de germeni rezistenţi la chimioterapeuticele antimicrobiene. Din 100 pacienţi
spitalizaţi, cel puţin 7 vor dobândi o infecţie in ţările dezvoltate, cel puţin 10 din ţările slab/mediu dezvoltate şi
cel puţin 30 în departamentele de Terapie Intensivă. Cea mai frecventă modalitate de transmitere a infecţiilor
nosocomiale este reprezentată de mâinile personalului medical, aşa încât igiena corespunzătoare a acestora stă
la baza oricărui program de prevenţie şi control, cu rol important în reducerea transmiterii infecţiilor dar şi a
diseminării germenilor rezistenţi.
În anul 2015 se pune accent pe consolidarea sistemelor de sănătate prin promovarea igienei mâinilor în
activitatea de îngrijire a pacientului. Soluţiile antiseptice pe bază de alcool pot preveni infecţiile nosocomiale şi
milioane de decese în fiecare an, cu un preţ foarte accesibil. În plus, igiena mâinilor se constituie în indicator de
calitate pentru siguranţa sistemelor de sănătate.

Infecţiile nosocomiale (IN) la nivel european şi în România

Nicio unitate medicală, chiar foarte avansată, nu poate pretinde că nu are infecții nosocomiale. De aceea,OMS a
lansat în 2009 o campanie mondială anuală, adresată personalului medical, denumită “ SALVEAZĂ VIEȚI:
Igiena mâinilor”, o extensie a primei campa
nii mondiale privind siguranța pacientului, cu debut în 2005. Această
ultimă acțiune își propune să demonstreze că igiena mâinilor este cheia reducerii prevalenței infecțiilor
nosocomiale, precum și angajamentul mondial în acest domeniu prioritar tățiialmedicale.
activi Din 2009, peste
40 de țări au aderat la mobilizarea mondială și au demarat campanii de igienă a mâinilor.
 În 5 mai 2016 campania se orientează pe ameliorarea practicilor de igienă a mâinilor în toate serviciile
chirurgicale, de la blocurile operatorii, secțiile chirurgicale și până la serviciile chirurgicale ambulatorii. De
asemenea, campania din acest an sprijină ameliorarea condițiilor de sanitație și igienă din unitățile medicale,
deoarece la nivel mondial, 35% dintre ele nu au încă apă și săpun pentru igiena mâinilor.

Se estimează că, la nivel mondial, în fiecare an se efectuează 234 milioane de intervenții chirurgicale. Acești
pacienți sunt expuși riscului de IN, în special pentru infecțiile nosocomiale postoperatorii și cele asociate
utilizării dispozitivelor medicale.
Milioane de pacienți sunt afectați la
nivel mondial în fiecare an, cu
preponderență în țările cu venituri mici
și medii, cu toate că

50% din complicațiile asociate tratamentului

chirurgical pot fi evitate.
Măsurile simple și ieftine de prevenire și control al infecțiilor, de exemplu igiena corespunzătoare a mâinilor,
pot reduce prevalența IN cu mai mult de 50%. De asemenea, schimburile de experiență între spitale pot
reprezenta o modalitate de educație bidirecțională în domeniul siguranței pacienților și al calității ingrijirilor
medicale şi pot conduce la dezvoltarea unor soluţii viabile pentru evoluţia sistemelor de sănătate la nivel
mondial. În mai 2014, 7 judeţe din România (Bacău, Braşov, Dâmboviţa, Hunedoara, Mureş, Olt, Vaslui) au
participat la această campanie, prin distribuirea de pliante şi postere, elaborarea de comunicate de presă,
articole, interviuri acordate mass-mediei locale. În mai 2015, 5 judeţe (Alba, Bacău, Braşov, Dâmboviţa,
Hunedoara) au diseminat materialele privind tema campaniei, importanţa problemei şi tehnicile corecte de
spălare şi antisepsie a mâinilor, în rândul personalului medical din instituţii sanitare publice şi private , centre de
transfuzie, sanatorii, azile, cabinete medicale sau de Medicină Şcolară.

. 2. Infecţiile nosocomiale postchirurgicale

Infecţiile nosocomiale postchirurgicale includ:

• A. Infecţiile plăgii operatorii superficiale (de incizie) - se definesc drept infecţii ce îndeplinesc următoarele
criterii:

Criteriul 1 - Apar în primele 30 de zile după intervenţie;

Criteriul 2 - Afectează doar tegumentul şi ţesutul subcutanat din zona inciziei; Criteriul

3 – Este prezent cel puţin unul din următoarele elemente:

 Drenaj purulent de la nivelul inciziei, cu sau fără confirmare de laborator;

 Izolarea unui microorganism prin cultura prelevată aseptic a secreţiilor de la nivelul inciziei operatorii;

 Prezenţa a cel puţin unui semn/simptom - durere/ sensibilitate, calor, rubor, redeschiderea deliberată de către
chirurg a plăgii, cu excepţia cazului în care cultura microbiologică este negativă;

 Emiterea de către clinician a diagnosticului de infecţie superficială de plagă.

• B. Infecţiile plăgii operatorii profunde - se definesc drept infecţii ce îndeplinesc următoarele criterii:

Criteriul 1 - Apar în primele 30 de zile de la intervenţie sau până la un an, în cazul unui implant;

Criteriul 2 - Afectează ţesuturile profunde - fasciile şi stratul muscular;

Criteriul 3 - Este prezent cel puţin unul din următoarele elemente:

 Drenaj purulent din profunzinea plăgii, fără afectarea viscerelor sau spaţiilor periviscerale deschise în timpul
intervenţiei;

 Dehiscenţa spontană a plăgii sau redeschiderea ei deliberată de către chirurg, în cazul în care pacientul
prezintă cel puţin unul din următoarele semne/simptome: febră >38ºC, durere/sensibilitate localizată, cu
condiţia unei culturi pozitive din secreţie sau plagă;

 Evidenţierea unui abces sau a altor semne de infecţie la examinarea directă, din timpul reintervenţiei
chirurgicale, sau prin examene radiologice/histopatologice;

Ø Emiterea de către clinician a unui diagnostic de infecţie incizională profundă.

• C. Infecţiile viscerelor sau ale spaţiilor periviscerale trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Criteriul 1 - Afectează postoperator orice parte a corpului, deschisă sau manipulată în timpul intervenţiei
chirurgicale, cu excepţia tegumentului, ţesutului subcutanat, fasciilor sau a stratului muscular;

Criteriul 2 - Apar în primele 30 de zile de la intervenţie sau până la un an, dacă se inserează un implant şi

Criteriul 3 - Pacientul prezintă cel puţin unul din următoarele elemente:  Drenaj purulent la nivelul drenurilor
plasate în organul sau cavitatea operată;
 Izolarea unui microorganism în cultura secreţiei sau prelevatului histologic, de la nivelul organelor sau
cavităţilor instrumentate;

 Evidenţierea unui abces sau a altor semne de infecţie la examinarea directă, prin reintervenţie chirurgicală sau
prin examene radiologice/histopatologice;  Emiterea unui diagnostic de infecţie postoperatorie
viscerală/periviscerală de către clinician.4 Factori de risc:
În ultimele decenii, odată cu organizarea activităţii de supraveghere şi de prevenire/control, au apărut
numeroase studii privind factorii de risc asociaţi patologiei nosocomiale. Deşi heterogene ca modalitate de
selectare a cazurilor, a componentelor urmărite, efectuate pe eşantioane mici, greu intercomparabile, aceste
studii permit totuşi unele generalizări. Primii factori de risc sunt unii comuni întregii patologii nosocomiale,
adesea neglijaţi, ce ţin de organizarea/managementul unităţilor medicale. Aici se includ supraaglomerarea
secţiilor, rulajul mare al pacienţiilor, reducerea numerică a personalului medical de îngrijire, cu suprasolicitarea
celui rămas, carenţe în pregătirea profesională, lipsa instruirii permanente în domeniul prevenirii/controlului
infecţiilor nosocomiale, aplicarea insuficientă a precauţiilor standard, deficienţe structural

Povara infecţiilor nosocomiale postchirurgicale

La nivel mondial, la fiecare 100 pacienţi

internaţi, 7 vor dobândi cel puţin o infecţie
nosocomială în ţările dezvoltate şi 10 în ţările cu
venituri medii şi reduse. Povara acestei patologii
este semnificativ mai mare în ţările cu venituri
mici/medii decât în cele cu venituri ridicate. În
timp ce infecţiile de tract urinar sunt cele mai
frecvente infecţii nosocomiale în ţările dezvoltate,
infecţiile postchirurgicale prevalează în ţările cu
resurse limitate, cu rate de incidenţă între 1,2-23,6
la 100 de proceduri chirurgicale şi o incidenţă
medie de 11,8%. În schimb, în ţările dezvoltate, ratele variază între 1,2% şi 5,2%.3,26 În SUA se estimează că
2-5% din pacienţii supuşi tratamentului chirurgical dezvoltă un episod de infecţie postchirurgicală, ceea ce
reprezintă aproximativ 300.000 de cazuri pe an (17% din totalul IN), mărirea perioadei de spitalizare
postoperatorie cu 7-10 zile suplimentare, mortalitate de 3%, cu creşterea riscului de deces de 2-11 ori şi costuri
excedentare de 11.000 - 35.000 $ USA. Costurile totale estimative impuse de infecţiile nosocomiale se ridică la
10 miliarde $, pe an. 27,28 Conform raportului ECDC privind infecţiile nosocomiale din perioada 2010- 2011,
prevalenţa medie a infecţiilor supraadăugate în Europa, a fost de 5,7% (95% IC 4,5-7,4%), cu 3.529.778
episoade pe an şi 87.539 în oricare zi.

Pe primul loc se situează infecţiile respiratorii 23,4% (din care pneumoniile însumează 19,4%), urmate de
infecţiile postchirurgicale 19,6%, cu 17.399 episoade pe zi, infecţiile urinare 19%, gastro-intestinale 7,7% şi de
flux sanguin 10,7%.29 În Europa, infecţiile nosocomiale provoacă anual 16 milioane de zile de spitalizare
suplimentare, 37.000 de decese şi contribuie la alte 110.000 de decese. Pierderile financiare anuale directe sunt
estimate la aproximativ 7 miliarde €.10 Infecţiile chirurgicale sunt asociate în general cu spitalizare
postoperatorie prelungită, proceduri chirurgicale suplimentare, tratament în departamentele de Terapie Intensivă
şi mortalitate

crescută.