Nume, Prenume: Apetrei Ana-Maria Grupa: I AE Data: 15.10.

2021

Titlul articolului: Ingrediente esențiale ale unei bune propuneri de cercetare pentru studenții
programelor de licență și masterat din științele sociale.
Autorii: Raymond Talinbe Abdulai, Anthony Owusu-Ansah
Abstractul:
- Introducerea problematicii: Pentru a obține o diplomă la sfârșitul studiilor de
licență/master, studenții elaborează lucrări de cercetare (licențe/disertații). Astfel,
aceștia își aleg un subiect, iar apoi își elaborează o propunere de cercetare. În acest sens,
studenții întâmpină dificultăți în scrierea propunerii deoarece nu înțeleg în totalitate ce
înseamnă acest lucru.
- Scopul/ obiectivul articolului: Scopul articolului este de a ajuta studenții în realizarea
unei bune lucrări de cercetare, trecând prin toți pașii necesari și discutând despre
elementele esențiale ale acesteia.
- Rezultate/ Finalități vizate: Se așteaptă ca o dată citit acest articol studenții să reușească:
a) să înțeleagă ce este o cercetare și să conștientizeze gradul de dificultate al acesteia;
b) să își îmbunătățească cunoștințele legate de problemele, întrebările, scopurile și
obiectivele cercetării; c) să demonstreze înțelegerea elementelor esențiale ale unei
propuneri de cercetare; d) să înțeleagă elementele componente ale unei lucrări finale de
licență sau master.
- Cuvintele cheie (en. Key Words): ingrediente esențiale, cercetare, științe sociale,
scrierea unei propuneri de cercetare bune
Introducere (en. Introduction):
- Ce este cercetarea?
Cercetarea este o investigație originală, atentă, sistematică, care implică răbdare și care
se realizează într-un anumit domeniu de cunoaștere. De asemenea, în cadrul acesteia se
utilizează o metodologie științifică pentru colectarea, analizarea și interpretarea
informațiilor. Mai mult, conform Research Assessment Exercise (2005), cercetarea
poate fi pur și simplu descrisă ca o călătorie care duce la descoperirea de noi cunoaștințe
sau la revizuirea unor fapte, teorii sau aplicații.

- Care sunt principalele două forme ale cercetării și cum sunt acestea definite/
caracterizate?
Există două forme principale ale cercetării: cercetare științifică/academică și cercetare
făcută de persoane în viața de zi cu zi (common sense research). Aceasta din urmă se
diferențiază prin gradul de formalitate, rigurozitate, verificabilitate și validitate
generală. Pe de altă parte, cercetarea științifică este controltă, riguroasă, validă,
verificabilă, empirică, critică, de încredere, sistematică, discutabilă și contestabilă.

- Cum sunt definite/ prezentate următoarele concepte: control (en. Control),

rigurozitatea cercetării academice (en. Rigorousness), validitate internă și externă (en.
Internal/External validity), exactitatea/ fiabilitatea (en. Reliability) ?
 Conceptul control reprezintă modul în care putem sau nu controla factorii externi ai
cercetării pentru a nu afecta rezultatele finale. În acest sens, este foarte important să
găsim calea cea mai bună pentru ca factorii externi să nu ne afecteze foarte mult. După
Kumar, controlarea acestor factori este una foarte dificilă în științele sociale deoarece
cercetarea este efectuată pe probleme legate de ființe umane care trăiesc într-o societate,
pe când în cadrul științelor fizice este mai ușor deoarece cercetarea are loc în cea mai
mare parte într-un laborator.
Rigurozitatea (Rigorousness) este necesară pentru a rezolva problemele și pentru a găsi
răspunsuri relevante, adecvate și justificabile la problematica cercetării. Astfel, autorii
observă faptul că gradul de rigurozitate variză atunci când vine vorba de științe sociale
și știinte fizice.
Validitatea internă și externă reflectă dacă rezultatele unei cercetări sunt sau nu demne
de încredere și semnificative. Pe de o parte, validitatea internă se referă la cât de bine
se desfășoară un studiu. Pe de altă parte, validitatea externă se referă la cât de aplicabile
sunt constatările pentru lumea reală.
Exactitatea/fiabilitatea se referă la măsura în care există aceleași rezultate în urma unor
studii repetate. Mai mult, se referă și la consistență.

- Cum este susținută ideea conform căreia “Cercetarea academică este sistematică,
discutabilă și contestabilă”?
În primul rând, o cercetare este academică dacă aceasta urmărește să umple golul dintr-
o anumita ramură de studii. Astfel, subiectul ce urmează cercetat trebuie să fie stabilit
pe baza unor lipsurilor identificate în literatura relevantă. În al doilea rând, pentru ca o
cercetare să fie sistematică trebuie stabilit modul de adresare a problemei și a
întrebărilor. În al treilea rând, pentru a fi contestabilă, datele trebuie să fie colectate,
prezentate și analizate folosind instrumente adecvate de analiză a datelor și rezultatele
cercetării discutate.

- Cum sunt caracterizate resursele necesare întreprinderii unei cercetări?

Resursele necesare întreprinderii unei cercetări sunt limitate. Astfel, cercetătorul nu
deține nici timp infinit și nici resurse nelimitate. Acest lucru reprezintă provocări pentru
cercetător, numite în termeni de specialitate: limitări sau constrângeri.

- Care sunt formele de cercetare academică în funcție de sursa datelor și prin ce se

diferențiază acestea?
Există două forme de cercetare academică în funcție de sursa datelor: cercetare
calitatitvă (desktop) și cercetare cantitativă (empirică). „Desktop research” se referă la
cercetarea bazată pe date secundare, adică materiale publicate/nepublicate (cărți,
jurnale, articole, rapoarte, baze de date etc). Pe de altă parte, cercetarea empirică se
bazează pe date colectate din experiența directă, prin observație, experiment, interviuri
și întrebări (date primare). Astfel, acestea se diferențiază în primul rând, prin modul de
unde își colectează datele. Mai mult, cercetarea calitatitvă este utilizată pentru a găsi
modul în care oamenii gândesc și simt, pe când cea cantitativă este utilizată pentru a
genera date numerice, prin utilizarea tehnicii statistice, logice și matematice. De
asemenea, cercetarea calitativă este subiectivă pe când ce cantitativă implică
obiectivitate.
- Care sunt primii pași ai demersului de cercetare?
Primi pași al demersului de cercetare constau în selectarea unui subiect de cercetare
dintr-un domeniu de interes și apoi pregătirea unei propuneri de cercetare pe subiectul
selectat.

- Care este scopul unei propuneri de cercetare?

Scopul unei propuneri de cercetare este de a ajuta studentul în clarificarea, organizarea
ideilor, a gândurilor cu privire la ce urmează să fie investigat, cum va fi investigat și
semnificația/importanța a ceea ce urmează a fi investigat. De asemenea, prin
intermediul acesteia studentul demonstrează evaluatorului/profesorului coordonator că
cercetarea propusă poate fi efectuată într-un anumit interval de timp și cu ajutorul unor
resurse.