Carnavalul poveștilor

Prezentator

Dragi copii,dragi spectatori,

Încercăm să fim actori,
Vă vom purta încetișor
Pe-ntreg tărâmul basmelor.
La grădiniță am învățat
Că basmul este minunat
El ne descoperă o lume
De întâmplări rele și bune.
Din faptele lor învățăm
Cum e corect să ne purtăm.

Prezentator

Așteptați și-o să vedeți

Că eroii din povești
Chiar în scenă vor intra,
Iar noi îi vom prezenta.
Hai, cu toții să petrecem
Și serbarea s-o începem!

Scufița Roșie

Sunt fetița cu scufiță

Și-am pornit prin poieniță,
La bunica eu mă duc
La căsuța de sub nuc.
Nu știu cum am reușit
La lup în burtă am nimerit,
Dar m-a salvat un vânător,
L-a împușcat pe lup foarte ușor.
Lupul

Cred că mă cunoașteți bine,

Eu sunt lupul cel vestit.
Și pe iezi și pe Scufiță
Uneori i-am înghițit.
Mi-a venit de hac cumătra,
Vânătorul iscusit,
Dar să știți: de-atunci, prieteni,
Jur pe păr, m-am cumințit!

Vânătorul

Mă cunoaşteţi, dragi copii,

Eu sunt micul vânător
Am o puşcă minunată
Pot vâna pădurea toată.
Şi-acum că am venit
Necazul s-a isprăvit!

Ursul

Știți, eu am avut o coadă

Lungă, mare și stufoasă
Și o mai aveam și astăzi
Dacă nu mă lăcomeam
Să prind pește mult din baltă
Precum vulpea m-a-nvățat.
Dragii mei, priviţi-o bine,
Ea m-a păcălit pe mine!
Când de peşte mi-a fost poftă
M-a trimis cu coada-n baltă,
Însă peşte nu am prins,
Gerul aprig m-a cuprins,
Coada mi-a rămas în gheaţă
Şi sunt berc acum pe viaţă.
Vai, drăguţă coada mea,
Se hrănesc peştii cu ea!

VULPEA
Ei, cumetre urs, mai lasă,
Supărarea ce te-apasă!
Am glumit şi eu o dată
Ş-acum ştie lumea toată
Că ai rămas fără coadă.
Hai, să ne-mprietenim
Şi-amândoi să pescuim,
S-avem peşte cât poftim!
Să luăm peşte din baltă,
Poate pescuim şi-o… coadă!
Vai, ce greu e să fii vulpe
Căci toți mă vorbeasc de rău
Spun că-s hoață, că-s vicleană
Ori că mint, și-mi pare rău.
M-ați văzut părinti vreodată
C-o gaină de furat?
Uite, sacu-i gol acuma...
De trei zile n-am mâncat.

Puf-Gri

Frățioare, chiar acum

Mamei noastre o să-i spun,
Că eu am vărsat dulceața
Merit să-mi primesc pedeapsa,
Uite, ce mânjită-i fața
Și boticul meu cel gri.

Puf-Alb
Lasă, lasă frățioare,
Te-am iertat și rău nu-mi pare.
Suntem doi frați iepurași
Jucăuși și drăgălași,
Chiar de mai greșim vreodată,
Mama ne iartă îndată.

GREIERELE

Cri, cri, cri, e iarăşi soare,

Parcă-i zi de sărbătoare!
Hei, tuşică mărunţică,
Nu te obosi prea tare,
Poate creşti si tu mai mare!
Eu nu vreau ca să muncesc;
Fug pe câmp şi hoinăresc.

- Cri, cri, cri, dragă furnică,

Dă-mi puţină mâncărică,
Căci la vara care vine,
O să strâng şi eu ca tine.
Toata vara-am să muncesc,
Hrană să-mi agonisesc.

FURNICA
Uite, vezi sunt hărnicuţă:
Ziua-ntreagă eu muncesc
Și deloc nu obosesc.
Greierele e mai mare
Și-mi cere iarna mâncare.

Vara cântă și dansează

Toata ziua se distrează
Cânta mereu cu mult spor,
Dar nu mi-e de ajutor
Dar când iarna a sosit,
La mine-a venit grăbit,
În casă eu l-am primit
Şi cu drag l-am omenit.

MOTANUL ÎNCĂLȚAT

-Vă salută pisiceşte,

Azi, Motanul din poveste.
Cât în lume-aţi căuta,
Nicăieri nu veţi afla,
Un Motan de seama mea,
Cu ochi verzi ca de mărgea.
Nu cred c-aţi văzut vreodată,
Cât în lume aţi umblat,
Un motan isteţ ca mine,
Şi cu cizme încălţat?
ALBĂ CA ZĂPADA

- Eu Albă ca Zăpada mă numesc

Şi alături de pitici trăiesc,
Mi-e drag să cos şi să împletesc,
Să spăl, să scutur, să gătesc,
Împărăteasa rea a poruncit
Să fiu ucisă în pădurea deasă,
La bal să fie ea cea mai frumoasă
Cu vicleşug la mine a venit
Când mi-a vândut frumoasa cingătoare,
M-a strâns de mijloc cât să mă omoare.
Şi pieptenul acela otrăvit,
De nu-l găseau, piticii aş fi murit!
Împărăteasa-i veselă, ea ştie:
Că eu sunt moartă, însă eu sunt vie,
Căci un frumos fecior de împărat
Pe munte m-a găsit şi m-a salvat.

Prinț
Eu sunt acel Fecior de Împărat,
Ce sus pe munte am descoperit
Sicriul unde fata a dormit.
Și am rămas privind ca fermecat!
Piticii, i-am convins cu greu
Să-mi dea fata din sicriu,
S-o iau acasă în împărăția mea,
Ca să mă uit mereu la ea.
Când mărul i-a sărit din gât
Minunea, atunci s-a petrecut!
Și-a revenit mândra crăiasă
Și-a devein a mea mireasă!
CENUŞĂREASA

Într-un tărâm cu zâne bune

Odat-a fost ca niciodată
Cuminte cum nu-i alta-n lume
Cea mai frumoasă fată.
O mamă rea şi vitregă avea
Ce o ţinea umilă sub povară
Da, aţi ghicit! Este Cenuşăreasa!
La balul regelui ea a sosit;
Din toate fetele a fost aleasă
Căci prinţul s-a îndrăgostit.
V-am spus cu drag povestea eu,
Cenuşăreasa cea frumoasă!

PRINȚUL

Vreau să ştie orişicine

Că pantoful e la mine
Eu sunt prinţul din poveste
Şi-am trimis în ţară veste
Că va fi aleasa mea
Fata ce-l va încălţa
Ei vedeţi s-a potrivit
Şi sunt tare fericit
Ea e mândra mea mireasă
Nu mai e cenuşăreasă !
FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITĂ

Eu sunt Frumoasa din Pădurea Adormită

De ursitoarea rea, nemulţumită
Că la botez n-a fost poftită.
În fusul babei eu m-am înţepat
Și-n somnul lung eu am intrat.
Cu mine odată întreaga împărăţie
Părea încremenită pe vecie.
Dar Făt- Frumos a apărut
Și vraja de îndată s-a rupt!

Zâna Bună- Cosânzeana

Iată-mă sunt Zâna Bună,

Cosânzeana, mă numesc.
Sunt frumoasă și cuminte
Toți copiii mă iubesc.
De necazuri nu duc lipsă
Tot mereu eu pătimesc.
Cât e povestea de-ntinsă
Zmeii mă tot oropsesc.
Însă vine să mă scape
Făt -Frumos ce se va bate
Cu zmeii pe înserate.

FĂT FRUMOS
Eu sunt bravul Făt-Frumos,
Făt-Frumos cel curajos.
Eu cu zmeii m-am luptat
Lumea de ei am scăpat.
Pe Ileana am scăpat-o de la zmei,
Lacrimi mari de bucurie
Se vedeau în ochii ei.
Toți s-au bucurat de ale mele fapte
Și vă spun și vouă, dragi copii frumoși,
Să fiți buni în viață, puternici și curajoși!
Prezentator

Petrecerea s-a terminat

Şi carnavalul s-a-ncheiat
Eroii noștri au încercat
Să-şi joace rolu-adevărat
Căci fiecare întâmplare
Are în viaţă asemănare
Poveștile cât sunt de multe
Spre-nvăţătură sunt făcute.

Prezentator

Vă las cu bine, dragii mei!

Şi-apoi în cartea cu poveşti
O lume-n care nu găseşti
Atâta rău precum în viaţă
Ci vorbă bună şi-o povaţă
Binele va fi învingător
Prietenii vor fi de ajutor.
Voi să trăiţi frumos în lume
Şi s-aveţi parte doar de bine !