.

Didactica Specialitatii

Reforma curriculara in invatamantul profesional tehnic.

Variante de curriculum la decizia scolii

Procesul de invatamant se desfasoara in scoala. Se constituie ca o activitate

specifica, avand un anumit continut, utilizand un ansamblu de metode, mijloace, luand
anumite forme pentru atingerea unor obiective generale, specifice.
Didactica – cerceteaza procesul de invatamant din perspectiva relatiei predare –
invatare –evaluare.
Didactica- provine din grecescul didactike- arta invatarii(arta instruirii).
Din perspectiva ariei de cuprindere – didactica este o parte a pedagogiei care se
ocupa cu studiul stiintific al situatiilor de invatare prin care trece elevul pentru a atinge
obiective cognitive, afective, psihomotrice.
Didactica indeplineste o functie de cercetare a invatamantului si o functie
practica, punand la dispozitia profesorului un ansamblu de norme, cerinte pentru ca
aceasta sa optina rezultate pozitive.
Didactica se imparte in :
- didactica generala (pedagogie)
- didactica de specialitate(didacticile/metodicile)
Didactica de specialitate cerceteaza procesul de invatamant ca un proces unitar
DAR intr-un singur domeniu. Didacticiile sunt stiinte anexe ale didacticicii generale care
particularizeaza , aplica in conditiile predarii obiectului respectiv normele didacticii
generale.
OBS. Relatia dintre cele 2 didactici este o relatie de la general la particular.

Locul si rolul disciplinelor tehnice si tehnologice in planurile de invatamant din

invatamantul preuniversitar

Prin predarea disciplinelor de specialitate in liceele industriale se urmareste ca

elevii sa-si insuseasca un sistem de cunostinte, un mod de a actiona, de a gandi si
de a se raporta la realitate, care sa asigure premisele competentei si responsabilitati
profesionale, calificarea intr-un domeniu de activitati corespunzator fiecarui profil de
pregatire in liceu (mecanic, electric).
In afara fondului de cunostinte teoretice generale, a gradului de cultura si
educatie, elevi trebuie sa dispuna de cunostinte ce stau la baza pregatiri lor
profesionale.
Sistemul de invatamant romanesc asigura posibilitatea de a se aborda atat
cultura generala cat si cea de specialitate, astfel incat instruirea profesionala se
realizeaza pe diferite trepte la diferite nivele.

Cand incepe pregatirea profesionala!!!

1. in invatamantul gimnazial cls 5-8 – „Educatie tehnologica”
- este o disciplina prin care elevii se orienteaza in vederea alegerii profesiei
- este o disciplina modulara / interdiscilpinara
- N.C =0 (nivel calificare)
 2. scoala de arte si meserii – cls
9,10
- pregatesc muncitori pentru meserii
de complexitate redusa
- instruirea practica are ponderea
cea mai mare (decat toate
modulele)
- N.C=1
3. liceul tehnologic – cls 11-12
- se predau notiuni generale si
notiuni tehnice
- elevii din (2) trebuie sa parcurga
un an de completare inainte de
liceu. N.C=2
- N.C =3
4. invatamant preuniversitar
postliceal
- se urmareste specializarea intr-o
meserie insusita anterior
- N.C=3
5. invatamantul superior
- dobandirea de competente
profesionale intr-o ramura din
economia nationala
- N.C =4 / 5

Conform Legii învăţământului nr. 84/ 1995, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, durata învăţământului obligatoriu este de 10 ani.

Noua organizare a invatamantului liceal tine cont de caracteristicile varstei si are in

vedere realizarea unei culturi generale orientata pe domenii de activitate bine
determinate.
 Liceul presupune o structura diferentiata pe filiere, profiluri si specializari
Filiere Profil Specializare
Teoretica Filologie ........
Stiinte sociale ........
Matematica-informatica ........
Stiintele naturii ........
Tehnologica Tehnic Electronica si automatizari
Eletrotehnic
Telecomunicatii
Mecanic
Lucrari publice - constructii
Resurse naturale si Chimie industriala
protectia mediului Protectia mediului
Silvic si prelucrarea
lemnului
Veterinar
Agricol si agromontan
Industrie alimentara
Servicii Turism si alimentatie
publica
Economic , administrativ
Posta
Vocationala Sportiv ........
Militar(MAPN, MI) ........
Teologic ........
Pedagogic ........
Arte vizuale ........
Arte muzicale ........
Arte dramatice ........

Reforma curriculara vizeaza modificari importante care au loc in sistemul de

invatamant romanesc
Astfel se acorda prioritate procesului de invatare si interesului elevului, demersurile
didactice centrandu-se pe formarea si dezvoltarea unor competente importante in
procesul de integrare pe piata fortei de munca

Documente curriculare:
1. Plan Cadru
2. Programe scolare
3. Manualul
4. Materiale suport

1. Plan cadru
 Document oficial dat de MEN
 Se elaboreaza de catre Minister pentru invatamantul liceal, si de Universitate pentru
invatamantul universitar
 Au un caracter unitar pentru fiecare tip/profil de scoala
 Au un caracter obligatoriu
 Petru fiecare nivel exista planuri –cadru (invatamant primar, gimnazial, liceal, etc)

Invatamatul liceal este impartit in 2 cicluri:

A. Ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, urmăreşte pregătirea complexă a elevilor, sub
următoarele dimensiuni:
- asigurarea competenţelor cheie pentru toţi, dezvoltate prin ariile curriculare de cultură generală
(scop al învăţământului obligatoriu)
- asigurarea unor competenţe de pre-profesionalizare pentru nivelul III de calificare,
dezvoltate prin aria „Tehnologii”, precum şi prin alte discipline la decizia şcolii (scop al
învăţământului tehnic şi profesional)

Competenţele cheie dobândite se certifică cu scop educaţional prin certificatul de absolvire a

învăţământului obligatoriu.
Competenţa pre-profesională dobândită se certifică cu scop profesional prin portofoliul de educaţie
permanentă.

B. Ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, urmăreşte pregătirea complexă a elevilor, sub
următoarele dimensiuni:
- - asigurarea competenţelor de cunoaştere şi sociale, realizate prin ariile curriculare de cultură
generală, în vederea obţinerii absolvirii nivelului III ISCED, prin examen de bacalaureat. Aceste
competenţe îi asigură absolventului mobilitatea intelectuală şi personală pentru continuarea
studiilor în învăţământul terţiar, universitar şi non-universitar, indiferent de profil;
- - asigurarea competenţelor tehnice şi profesionale pentru nivelul III de calificare (anumite grupe
de calificări, definite de Nomenclatorul MECT), realizate prin aria „Tehnologii”, precum şi prin alte
discipline din curriculumul diferenţiat şi la decizia şcolii.

Competenţele de cunoaştere şi sociale se recunosc cu scop educaţional prin diplomă de bacalaureat.

Competenţele tehnice şi profesionale se recunosc cu scop profesional prin certificat de calificare de
„tehnician”, nivelul de calificare III, pentru una dintre calificările înscrise în Nomenclator .

Calificarea în cadrul filierei tehnologice se realizează pe două rute:

1. ruta directă de calificare: ciclul inferior al liceului (clasele a IX-a şi a X-a) + ciclul superior al liceului
(clasele a XI-a şi a XII-a);
2. ruta progresivă de calificare: şcoala de arte şi meserii (clasele a IX-a şi a X-a) + anul de completare
(clasa a XI-a) + ciclul superior al liceului (clasele a XII-a şi a XIII-a).

În conformitate cu această nouă structură:

- în ciclul inferior al liceului şi în şcoala de arte şi meserii, ponderea disciplinelor prin care se asigură
educaţia de bază este predominantă în raport cu ponderea disciplinelor/ modulelor prin care se asigură
iniţierea în specializare;
- în ciclul superior al liceului reprezentative sunt disciplinele/ modulele prin care se asigură formarea
diversificată, în funcţie de calificarea profesională urmată.

 Planurile cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a de liceu - ciclul inferior
sunt structurate pe trei componente: trunchi comun (TC), curriculum diferenţiat (CD) şi
curriculum la decizia şcolii (CDŞ).
Trunchiul comun. Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională constând din aceleaşi discipline,
cu acelaşi număr de ore pentru toate filierele, profilurile şi specializările din cadrul învăţământului liceal.
Vizând competenţele-cheie, trunchiul comun va fi parcurs în mod obligatoriu de toţi elevii, indiferent de
profilul de formare.
Prin gruparea disciplinelor din structura trunchiului comun în cele 7 arii curriculare prevăzute în
actualul curriculum naţional, se asigură continuitatea dintre planurile cadru de învăţământ pentru clasele
I – a VIII-a şi planurile cadru de învăţământ pentru liceu sau pentru şcoala de arte şi meserii.
Curriculumul diferenţiat. Curriculumul diferenţiat reprezintă oferta educaţională stabilită la nivel
central, constând dintr-un pachet de discipline cu alocările orare asociate acestora, diferenţiată pe
 profiluri (în cazul filierelor teoretică şi tehnologică) şi pe specializări (în cazul filierei vocaţionale). Această
ofertă educaţională asigură o bază comună pentru pregătirea de profil (în cazul filierelor teoretică şi
tehnologică) şi răspunde nevoii de a iniţia elevul în trasee de formare specializate, oferindu-i o bază
suficient de diversificată, pentru a se putea orienta în privinţa studiilor ulterioare sau pentru a se putea
integra social şi profesional, în cazul finalizării studiilor. Orele din curriculum diferenţiat sunt ore pe
care elevii din profilul sau specializarea respectivă le efectuează în mod obligatoriu.
Curriculum la decizia şcolii. Curriculum la decizia şcolii reprezintă numărul de ore alocate în scopul
dezvoltării unor oferte curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ. Prin această ofertă curriculară se
asigură cadrul pentru susţinerea unor performanţe diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de
învăţare ale elevilor.

 Planurile-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului tehnologic, indiferent

de ruta de calificare urmată, sunt structurate pe trei componente: trunchi comun(TC),
curriculum diferenţiat (CD) şi curriculum în dezvoltare locală(CDL).
Planurile-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, pentru toate calificările profesionale au la bază
Standardele de pregătire profesională (SPP) validate de comitetele sectoriale/ comisiile de validare şi aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării. Standardele de pregătire profesională cuprind unităţile de competenţe şi competenţele specifice unei
calificări. Fiecărei unităţi de competenţe îi este alocat un număr de credite transferabile şi de acumulare. Un (1) credit este acordat
pentru competenţe pe care un elev le poate obţine, în medie, în cadrul a 60 de ore de învăţare.
Trunchiul comun. În cadrul ciclului superior al liceului, trunchiul comun este stabilit la nivel central şi
cuprinde disciplinele de învăţământ, cu alocările orare corespunzătoare, care sunt comune tuturor
calificărilor din cadrul unui domeniu de pregătire.
Trunchiul comun vizează:
- aprofundarea competenţelor cheie dobândite în învăţământul obligatoriu, relevante pentru traseul de
formare a elevului;
- dobândirea cunoştinţelor de cultură generală necesare pregătirii de specialitate şi înscrierii la
examenul de bacalaureat.
Alocarea orelor pentru disciplinele din structura trunchiului comun s-a realizat în conformitate cu
semnificaţia trunchiului comun pentru această etapă de şcolaritate. Unele dintre disciplinele din trunchiul
comun asigură dezvoltarea unor competenţe cheie din SPP şi anume:
Nr. Unitatea de competenţe din SPP Disciplina din trunchiul comun Nr. de credite
crt. alocate
1. Comunicare în limba modernă Limba modernă 1 2
2. Comunicare, competenţele: Limba şi literatura română 0,5
- Manifestarea abilităţilor de
comunicare orală, interpersonală
şi de grup
- Manifestarea abilităţilor de
comunicare scrisă
3. Iniţierea unei afaceri proprii Economie aplicată 1
4. Dezvoltarea carierei profesionale Orientare şi consiliere vocaţională 1

Curriculumul diferenţiat este stabilit la nivel central şi cuprinde un pachet de module, cu

alocările orare aferente, care sunt specifice pentru o calificare profesională.
În cadrul modulului sunt alocate atât ore de pregătire teoretică, cât şi ore pentru pregătirea practică
necesară formării competenţelor profesionale şi a unor abilităţi cheie. Pregătirea practică poate fi realizată
atât prin laborator tehnologic, cât şi prin instruire practică în ateliere şcoală sau la agentul economic, în
ore alocate săptămânal (6 ore) şi în stagii de pregătire comasată (120-150 ore/ an). Această ofertă
educaţională asigură pregătirea pe trasee de formare specializate.
Curriculumul diferenţiat vizează dezvoltarea competenţelor tehnice generale şi specializate
necesare calificării. Elevii beneficiază astfel de fundamentele unei formări diversificate, necesare pentru
orientarea şcolară şi pentru integrarea socio-profesională ulterioară.

Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) Curriculumul în dezvoltare locală cuprinde orele alocate
pentru dezvoltarea ofertei curriculare specifice fiecărei unităţi de învăţământ, ofertă realizată în
parteneriat cu agenţi economici. Prin această ofertă curriculară, se asigură cadrul pentru realizarea unei
instruiri care să permită, în contextul tehnologic oferit de agenţii economici locali, formarea în totalitate a
competenţelor tehnice de specialitate descrise în Standardele de pregătire profesională.
 Structurarea planului-cadru de învăţământ în arii curriculare, pe de o parte, şi în trunchi comun
(TC), curriculum diferenţiat (CD), curriculum în dezvoltare locală (CDL), pe de altă parte, oferă
posibilitatea identificării specificului domeniilor de pregătire şi al calificărilor profesionale, în termeni de
discipline şcolare/ module şi de alocări de timp corespunzătoare studierii acestora.
Această structurare asigură elevului posibilitatea să opteze, în cunoştinţă de cauză, pentru
propriul traseu de formare.
Oferta curriculară centrată pe aprofundarea competenţelor cheie şi pe dobândirea competenţelor de
specialitate creează premise favorabile pentru reuşita absolventului:
- în plan social, prin: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, utilizarea eficientă a informaţiei;
- în plan profesional, prin: posibilitatea integrării rapide pe piaţa muncii, pe baza certificatului de calificare
de nivel 3; prin posibilitatea continuării studiilor, în acelaşi domeniu sau în domenii conexe.
Ponderea mai mare a CDL-ului în ciclul superior al liceului, comparativ cu ciclul inferior al liceului, ca
etapă a învăţământul obligatoriu, asigură premisele pentru coparticiparea elevului la constituirea propriului
traseu de formare, precum şi pentru creşterea responsabilităţii şcolii în gestionarea ofertei curriculare, în
raport cu nevoile educaţionale identificate.

Prin menţinerea grupării disciplinelor/ modulelor în arii curriculare, specifice actualului curriculum naţional, se
asigură coerenţa structurală a planurilor-cadru de învăţământ pentru toate nivelurile de şcolaritate.

2. Programe scolare
 documente oficiale
 definesc obiectivele specifice predarii fiecareia din disciplinele prevazute in
planurile de invatamant.
 formuleaza recomandari metodice referitoare la folosirea celor mai adecvate
strategii didactice
 delimiteaza si oranduiesc structurile tematice care configureaza continutul
disciplinelor
 planifica totalul orelor pe tipuri de activitati didactice si pe unitatile de baza ale
structurii tematice
 principalul instrument al profesorului (ele constituie un ghid necesar)
 au un caracter obligatoriu si sunt unice
 respecta urmatoarele criterii
1. Relevanta – se refera la valoarea continutului obiectivului in intregime si defalcat pe
capitole sau structuri tematice stabilite in raport cu obiectivele specifice definite in partea
introductiva a programei si in raport cu utilitatea informatiilor selectionate
2. Autenticitatea si consistenta interna – se refera la corectitudinea stiintifica si la
modernitatea cunostintelor prevazute de programele scolare la caracterul lor adevarat,
palpabil rezultat din reflectarea adecvata a realitatii
3. Succesiunea/Secventialitatea/Gradualitatea – consta in ordonarea (inlantuirea)
treptata a cunostintelor, a lucrarilor de laborator, exercitiilor.
3.1 Ordonare liniara – se cere ca unitatile tematice din programele diferitelor obiecte
de invatare sa cuprinda un astfel de continut incat sa fie o continuare a ce s-a predat
anterior si sa fie totodata baza pentru cele care vor urma (cunostintele odata parcurse
nu se mai reiau)
3.2 Ordonarea concentrica – cere ca in fiecare an scolar sau ciclu scolar urmator, sa
se reia intr-o forma mai aprofundata si la un nivel stiintific mai ridicat materia parcursa
anterior intr-o clasa sau intr-un alt ciclu de invatare (e necesara o permanenta innoire
si adancire a datelor dintr-un domeniu)
4. Concordanta / Corelarea tematica / Consistenta externa – trebuie sa asigure leg. intre
continutul unei programe analitice si cont. programelor celorlalte obiecte de invatare
pentru a avea o unitate si coerenta a cunostintelor predate.
5. Maxima valoare formativa – trebuie selectionate acele teorii si concepte fundamentale
care constituie un mesaj cognitiv interesant, deschis noilor achizitii stiintifice
6. Mobilitatea – cerinta potrivit careia programele analitice sa aiba capacitatea de a-si
achimba operativ cuprinsul (programele trebuie sa tina pasul cu realitatea)
 Structura noilor programe pentru liceu
La clasa a IX-a
Deoarece clasa a IX-a aparţine ciclului curricular de observare şi orientare (care include şi
clasele a VII-a – a VIII-a), a fost păstrată structura programei de gimnaziu. Astfel, programa cuprinde:
obiective cadru, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare şi conţinuturi.
Obiectivele cadru se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei şi sunt
urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu, reprezentând un grad ridicat de generalitate.
Obiectivele de referinţă – specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în
formarea de capacităţi şi atitudini de la un an de studiu la altul.
Exemple de activităţi de învăţare. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate
diferite tipuri de activităţi de învăţare. Programa oferă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi
pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel
încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice
adecvate contextelor variate de învăţare.
Conţinuturile – sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de
referinţă propuse. Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu domeniile
constitutive ale diverselor obiecte de studiu. Ordinea de parcurgere la clasă a acestor conţinuturi este
la decizia profesorului sau a catedrei, cu condiţia respectării logicii didactice a domeniului şi a
asigurării unui număr de ore pentru sinteze şi recapitulare.
Pentru clasele a X-a – a XII-a
Deoarece învăţământul liceal reprezintă un serviciu public în mai mare măsură decât
învăţământul general, liceul trebuie să răspundă mult mai aplicat cerinţelor sociale, exprimate în
termeni de achiziţii finale, uşor evaluabile. Această concepţie a condus la organizarea programelor
şcolare într-o structură care să permită centrarea pe competenţele ce urmează a fi formate la elevi şi
în acelaşi timp să asigure corelarea conţinuturilor învăţării cu aceste competenţe.
În general, competenţele se definesc ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi
deprinderi dobândite prin învăţare. Ele permit identificarea şi rezolvarea unor probleme
specifice în contexte diverse.
La clasele a X-a – a XII-a programa cuprinde: competenţe generale, competenţe specifice şi
conţinuturi, valori şi atitudini, sugestii metodologice.
Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata
învăţământului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta
demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului.
Competenţele specifice şi conţinuturi. Competenţele specifice se definesc pe obiect de
studiu şi se formează pe parcursul unui an şcolar. Ele sunt derivate din competenţele generale, fiind
etape în dobândirea acestora. Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de
conţinut.
Procesul de derivare poate continua cu un nou etaj de detaliere, acela al competenţelor
specifice. Pentru concizia exprimării, vom numi competenţe derivate, particularizările competenţelor
specifice în raport cu anumite detalieri ale conţinuturilor.
Valori şi atitudini. Nu toate rezultatele dorite ale instruirii pot fi definite în termeni de acţiuni
sau comportamente observabile şi uşor evaluabile. De aceea, s-a considerat necesară introducerea
unei liste de valori şi atitudini.
Sugestii metodologice (oferite ca sprijin pentru demersul didactic). Acestea se pot referi la:
- desfăşurarea efectivă a procesului de predare / învăţare (cum să se desfăşoare predarea
şi învăţarea pentru ca elevul să poată dobândi competenţele specifice definite)
- sugestii privind cele mai potrivite metode şi activităţi de învăţare
- dotări / materiale necesare pentru implementarea programei
- sugestii privind evaluarea continuă
- recomandări.

3. Manualul
 documentul pedagogic ce dezvolta sistematic structura unei programe scolare
 instrument
- al predarii (instrumentul profesorului de orientare in pregatirea lectiilor)
- al invatarii („cartea de capatai” pentru elev)
 clasificare
- in raport cu destinatarul stabilit:
 1. manualul scoalar obisnuit (cuprinde prioritar informatia ce trebuie
asimilata)
2. manualul pentru profesor (cuprinde explicarea obiectivelor specifice;
explicarea continuturilor pe baza programelor scolare; expunerea informatiei
predarii cu un plus de cunostinte fata de manualul elevului, eventual si
sistematizate in alt mod; indicatii bibliografice; exercitii; lucrari de laborator;
exemple )
3. cursul universitar (consta intr-o suita de prelegeri ordonate in jurul unei
idei fundamentale , tiparite si reunite in volum cu scopul de a servi ca
manual; are rolul de instrument pentru studiu individual)
4. cursul + tratat
- in raport cu tehnica consemnarii, pastrarii si difuzarii informatiei
1. manual scolar clasic (care cuprinde doar texte si ilustratii)
2. manual programat (elaborat mai mult experimental pe baza diferitelor
modalitati de programare – interesul pentru acest tip de manual e in scadere
deoarece se bazeaza in principal pe asocierea mecanica si mai putin pe
intelegere)
3. manualul scolar modern (are atasate dischete, benzi magnetice,
diapozitive cat si alte mijloace sau materiale auxiliare care amplifica,
diversifica sursele de informare ale elevilor)
 functiile manualului
1. Functie de informare – furnizeaza informatii pentru un nivel
corespunzator de scolarizare
2. Functie formativa – efectul exercitat de manual asupra intregii vieti
psihice a scolarilor. Are latura semantica de furnizare de informatii si latura
educativa care antreneaza capacitatile
3. Functie stimulativa – consta in sustinerea de catre continutul
manualului a unei motivatii pozitive in activitatea de invatare, in mentinerea
atentiei, interesului
4. Functie de autoinstruire – exprima contributia manualului la pregatirea
conditiilor pentru trecerea de la educatie la autoeducatie.
 disfunctiile manualului: desemneaza reducerea contributiei manualului in
ansamblul activ. pedagogice
 cerinte de ordin didactic si estetic

4. Materiale suport
 manualul profesorului
 ghiduri
 portofolii
 culegeri
 Tipuri de optional

Anexa 1 la OMEN nr. 3449 din 15.03.099, cu privire la regimul disciplinelor

optionale in perspectiva aplicarii noilor planuri cadru de invatamant, Art 11 , prevede
urmatoarele tipuri de optional pentru liceu:

1. Optionalul derivat dintr-o disciplina studiata, reprezentand aprofundari ale

continuturilor din programele scolare;
2. Optionalul ca teme sau capitole ale unei discipline, care nu sunt incluse ca
atare in programa de trunchi comun(curriculum extins);
3. Optionalul, ca disciplina care apare in trunchiul comun la alte specializari
(de exemplu sociologie sau specializarea matematica-informatica);
4. Optionalul ca alta disciplina decat cele mentionate in cadrul ariei (de pilda
Astronomie sau Geologie, in cadrul ariei Matematica si Stiinte ale Naturii,
etc.);
5. Optionalul ca tema integratoare pentru o anumita arie curriculara(de ex.
Terminologie stiintifica sau Strategii de cominicare in spatiul public etc.);
6. Optional ca tema integratoare pentru mai multe arii curriculare(de ex.
Romantismul in literatura si arte; Romantismul din perspectiva
istoriei;Romantismul ca stil de viata).

Din punctul de vedere al elaborarii programei de optional ne vom opri la patru

tipuri (pentru tipul 3 mentionat mai sus nu este nevoie de elaborarea unei
programe ,existand deja una publicata la nivel central, iar pentru tipurile 5 si 6
modelul de proiectare este acelasi):
A Optional de aprofundare - optionalul derivat dintr-o disciplina studiata,
reprezentand aprofundari ale continuturilor din programele scolare(aceleasi
obiective/competente din TC; unitati noi de continut) ;
B Optional de extindere - optionalul ca teme sau capitole ale unei discipline
din TC, care nu sunt incluse ca atare in programa de trunchi comun ( extinderea
obiectivelor cadru/competentelor generale din curriculum nucleu prin NOI
obiective/competente ; continuturi noi) ;
C- optional ca disciplina noua( introduce obiecte de studiu noi sau teme noi
care nu sunt prevazute in programele din TC) ;
D- optionalul ca tema integratoare pentru o anumita arie curriculara/pentru mai
multe arii curriculare (introduce obiecte de studiu noi, structurate in jurul mai multor
teme sau discipline).
Proiectarea optionalelor in invatamantul general

Pentru elaborarea programei de optional propunem urmatoarea schema de proiectare

care este in acord cu modelul programelor de trunchi comun.
 Argument/Nota de prezentare
 Obiective de referinta  Exemple de invatare
1.
2.
3.........
 Continuturi
 Valori si atitudini
 Sugestii metodologice
 Bibliografie
 Pentru Argument, se va redacta ½ -1 pagina care motiveaza cursul propus: nevoi ale elevilor,ale comunitatii locale,
formarea unor competente de transfer etc.
Obiectivele de referinta (pt. un optional de o ora pe saptamana se vor defini 5-6 obiective de referinta – pe care elevii
urmeaza sa le atinga pana la sfarsitul anului) – vor fi formulate dupa modelul celor din programa nationala(a materiilor de
trunchi comun) , dar nu vor fi reluari ale acestora.Daca optionalul al repeta obiectivele de referinta ale curriculum-uli nucleu,
atunci optionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al formarii si dezvoltarii unor capacitati ale gandirii(ar
aprofunda eventual, prin adaugarea unor continuturi, competentele care se formeaza prin urmarirea obiectivelor din programa
nationala).
Un obiectiv de referinta este corect formulat daca prin enuntul sau se raspunde la intrebarea”ce poate sa faca elevul?”.
Daca raspunsul la aceasta intrebare nu este clar(ceea ce poate face elevul nu poate fi demonstrat si evaluat) atunci obiectivul
este prea general definit.
Lista de continuturi cuprinde informatiile pe care optionalul le propune ca baza de operare pentru formarea
competentelor vizate de obiective. Altfel spus, sunt trecute in lista acele informatii care vor fi vehiculate, introduse, combinate si
recombinate intre ele si cu altele invatate anterior.
Ca si in cazul informatiilor prevazute in programele obligatorii ale disciplinelor de trunchi comun, informatiile din lista
optionalului nu vor fi considerateun scop in sine ci mijloc pentru formarea intelectuala.
Modalitati de evaluare.Vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc optionalului propus(de ex. Probe scrise,probe
orale,probe practice,referat,proiect etc.).NU vor fi incluse probele ca atare.

Proiectarea optionalelor la clasele a X-a – a XII-a

Pentru elaborarea programei de optional propunem urmatoarea schema de proiectare care este in acord cu modelul
de trunchi comun.
 Argument
 Competente specifice  Continuturi
1.
2.
3.........
 Valori si atitudini
 Sugestii metodologice
 Bibliografie
Pentru Argument se va redacta ½ -1 pagina care motiveaza cursul propus: nevoi ale elevilor, ale comunitatii locale,
formarea unor competente de transfer etc.
In cazul competentelor si al continutului, proiectarea curriculara variaza in functie de tipul de optional propus.
Astfel:
A-optional de curriculum aprofundat: Pentru anumite competente ale programei de trunchi comun se vor proiecta
continuturi noi care vor conduce la aprofundarea competentelor respective. In programa de optional se vor trece deci
competentele existente in programa de trunchi si se vor adauga noi continuturi care contribuie la formarea
competentei/competentelor respective.
B- optional de curriculum extins:pornind de la competentele generale ale discipline (definite in programa de trunchi
comun) se vor deduce noi competente specifice care vor fi realizate prin operarea cu noi continuturi vizand teme,capitole care
nu sunt cuprinse in programa de trunchi comun.In programa de optional se vor trece deci noi competente specifice, eventual in
corelare cu cele deja existente In programa de trunchi comun, precum si continuturi cu ajutorul carora se pot construi aceste
competente.
C- optional ca disciplina noua:Se vor izola temele, capitolele, unitatile de informatie cu care opereaza respectiva
disciplina si ne vom pune intrebarea “de ce dorim parcurse aceste continuturi?”. Raspunsul la intrebare trebuie dat in termeni de
competente pe care le dorim formate de elevi(de ex pentru identificarea fenomenului x in scopul de a …sau pentru evaluarea
procesului y in vederea optimizarii…)
D- optionalul ca tema integratoare se proiecteaza asemanator cu cel de mai sus cu difrenta ca unitatile de continut
vor cuprinde informatii din mai multe discipline/domenii, iar competentele vizate vor fi in genere competente de integrare si
transfer.
Pentru un optional de o ora pe saptamana se vor defini si urmarii 6-8 competente specifice care vor fi formulate dupa
modelul celor din programa de trunchi comun, dar nu vor fi reluari ale acestora. O competenta specifica este corect formulata
daca ea defineste un rezultat asteptat al instruirii care poate fi performant si verificat.
Ca si in cazul informatiilor prevazute in programele de trunchi comun, informatiile incluse in programa de optional nu
vor fi considerate un scop in sine ci mijloace pentru formarea intelectuala.
Sugestiile metodologice vor include tipuri de activitati de invatare(care sunt recomandate pt. formarea competentelor)
precum si modalitati de evaluare. Din aceasta perspectiva, vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc optionalului
propus(de ex. Probe scrise,probe orale,probe practice,referat,proiect). NU vor fi incluse probele ca atare

ATENTIE: In cazul in care optionalul este prevazut pentru intreg liceul , se vor defini si competente generale din care se vor deduce competente
specifice pentru fiecare an de studiu.