STUDIU DE CAZ

BNR ineearca iar sa scumpcasca crcditul in valura

R:izvttn Voican
!)o51r rndsurile adrninistrative nu pot face mai atractiv crcditul in lei
J n I nccrcarea de a orienta pe cat posibil piata ~pre crcditul In lei, Banca Na~onala arc Ineil 0 tcntativii de a scurnpi crcditul in valuui, dupd csccul unci
rnasun sirnilarc adoptate in fcbruaric. Consiliul de Adrrunistratic al BNR a hotiirat sa cxtindd obligariviratca bancilor de a constitui 0 rezcrva minima
blignroric de 30% asupra tuturor fondurilor atrasc in valuta, indifercnt de scadenta si de rnorncnrul arragcrii, ,\did banca ccntrald vrea sa raxeze asrfel
$i biincile care atrascsera finanFlri cu scadcnrc mai rnari de doi ani inainte de 24 fcbruane ~i i~i pcrrnitcnu ~ii mcn~ina dt)biuldii scilzura la crcditclc in
v:uutiL Cit de important va fi Insii accst cost suplimentar $i in cc masurii va putca fi absorbir de biincile aflare in plinil comperipc pcntru cote de piap'i?
"In mod normal, dobfinzilc La crcditc!e in valuril ar trcbui sa creased usor, insa din cauza concurcntci de pc piapI probabil cii vor ramane ncschirnbarc.
Mai dcgrabil bdncilc vor rnicsora sprcadurilc, ajungand chiar la scadcri ale dobanzilor pentl"U a $i crcsre in continuare volumclc", comenteazil Crisuan
Sporis, director cxccutiv trczorcriczearbitraj la Raiffcisen Hank.'Donn Badca, chief dealer la Bancpost, crcdc c:'i rndsura 11Nlt nu sc va rilsfrangc prea
mull a~upra crcditclor pcntru populajic pcnrru cil rnarjelc sunt inca mari, iar bancilc fin prea mult la imagine $i la pozifia concurcnpala penrru a aplica
majorilri scrnnificauvc de dobiinda.'''Cu siguranlii va fi un cfccr de scurnpire a rcsursclor in valuta, in$ii cvolutia dobfinzilor va dcpindc de cc vor face
ccle cfiteva banci rnari care avcau finanliiri atrasc la peste doi ani, inaintc de 24 fcbruaric. Mai sigur cstc jn~a ca nu vom rnai vcdca ~ciideri de dobanzi la '
curo", afirma Badca.' Dccizia survinc intr-un moment in carc crcdirul In lei rcprczinta mai putin de 40% din totalul crcditului ncguvcrnamcnral, in
conditiilc in care ritmul de cresrcre a crcditului in valutii a atins un record istoric de 64%, iar creditul in rnoncda narionala a inregisrrat () rnajorarc de
numai 17,7% la nivclul lunii mai 2005 fara de luna mai 2004. lar in spatclc aces tor dinamici stu chiar zidui de care sc lovcsc toatc incercilrilc BNR de a
fnina creditarea in valuta: difercntialul de dobandd. La sfiir$irullunii mai, dobanda medic ]a crcditcle noi in eum era de 9,4%, in (imp cc dobanda medic
la crcdiccie noi comraClat<: in Ici era dc 20,9%. ,\did( diferen\a este de In simplu la dublu. I)obunzilc.: nu au scilzut semnificativ In IUlla mal, de$i swcul
de hchiditari arras de H}\. R de pc pi.lra a sciizur cu pcste 6% falii tk I1Ivclul din aprilic, adicit biincile au avut mai mul~ bani pl:ntru crcditc in moneda
naponalii. Chiar daci! in ultima vrcme au apiirut dobnnzi promofionalc ]a credite in lei apropiate de pragul de 10%, dobiinzilc anualc efccrive rrec de
15-16%. in plu~, la nivdul picfei nu au mal apilrm semnalc de sciidefl! a dobanzilor la leI, ba dimpolriva, in cOlldifiile in C>lreinOaria a riibufnit din nou.
incepand din aprilic, dobanda de politidl monctaril a BNIt a ramas inrepenitala nivclul dc 12,5% pc an. ,\poi, dobanda de rcfcnnlii, care rcprczinta
media lunad ponderatil a dobiinzilor de pc piafa, a urcar in iunic dc ]a 7,96% la 8%. in fint.:, un c1emenl determinant care submineaza tentativcie de
dcscurajan.: a cr<:ditului in valuta in raport cu crcditul in Ic.:iiI constituic evoluria cursului de schimb al moncdei nafionale. Stabilitatea cum timp dc
patru IUI1l In dind in prcajma pragului de 36.000 de lei a omorat orice perccPlic a riscului valutar eventual formata in lunilc decembrie 2004-fcbruarie
2005, carc fusescra marcate de fluctuap.i importante ale cota~ilor. Dc la inceputllilunii iulie, cursul a coborat sub nivelul de 3,6 lei noi pcntru un curo ~i
a ram:!s acolo. ,\did echivalcntul in lei al unCI rate dt.: credit luat in cum a sclizut. lar piafa estc condusil in continuarc dc pcrceplia mt.:nfincrii unci
tendinlc de apf(xiere n leului, indusil chiar de banca centralii. in accst context, este greu dc crczut c:i adoptan!a unor masun dc ortlin admll1tstranv
poate infningc cVlden\a fapwlui ea cstc mai avantajos sa iei LIn credil in cure> $1 nu in lei. i'cnlru a da un semnal de incunljure J creditullll in 1c.:, fad a
umbla la nivelul dob5nzii, Consiliul de ,\dmini~trape al B'JR a dccis ~i reducerea de In 180/0 la 16% n ratei re/.ervcl minllne obligalofll pe care banclle
com<:rcialc trebtlie s~i0 constituic penlru sursek arrase in lei cu scadenla mai mica de doi ani. ,\~adar, acest scgmcnt de cost suportat de banci scade ~i
s-ar pu[ca traduce intr-o reduc<:re a dobanzilor la creditele in leI. "intr-adevar,]a lei vor rilmam' ni~tc banI in plus care sc vor dLlce sprc crcditarc, eeea
cc ar incunlJa $c:'ideri alc tiobnnrilor", apreciazil Spori~. Numai cit estc greu tie cre~ut cil sciiderea va fi suficicnt de marc pcntru n vorbi dqa dc 0
aproplere a creditulUl in leI de arractivitatcn crcdirulul in valutii. EVldc::nt, ;\ceasta nLl inseamna di BNR ar trebui sa llU incerce macar sa e()ntracare~e
evolu[ia riscanr~'i a credirului in valutii, ins1l contcxtul se dovedc$te ncfavorabil. Dc fapt, d()ban~lle ]a crcditclc in Ici nu pot sciidca foarte mult din cuu_:-a
mflari!"i. i)obanziic In depozitcle in lei stint deja real IH:gative, insa bancilc nU-~1 vor pcrmitc ~il piarda bani oferind d()ban~i prca scilzute Ia credite. In
comunicatul car<: a urmal sedinlei de vincri a Consiliului dc .\dminlstralic al B" R sc spune d "procesul dc dczinflarie s-a intrcrupt", in principal dm
cauza pUlerniccior majoriiri ale prqurilor ndmll1istrate, combusribililor si regllnului acclzclor. Spee dcosebire de wmunicatul pf(;ccdenr din april ie,
HNR nu mai p()mene~te nimic de "atingcrea ()biectivcl()r de infJafie tic 7% in accst an ~i 5% in anul 2006". I';xprimar<:a e~tc va);.i la acest capitol, liisand
timp ~i spafiu de manevrii pel1trtl modificarca \intclor antenoare. "Banea Nu\ionalli va continua sa monirorizezc cu alenfic cvolu(iilc economice ~i
monetarc astfe[ incat prin adccvarea instrumentclor sale ~i'i asigure menrincrea condul((:1 prudenrc a pohticii monctare in vedcn:a unngcrii pnlJ.:ior tic
ll1f1a\le pc rermen mcdiu $i lung", se spune in comunicatul BNR. in accla~i timp cu inccrcar<:a de a fdna creditul in valuta, B'R inrmduc<: de luna
vlito.lre nOI reguli earc ar treblll sa previnil expunerea banCllor falii d<: c1i<:nlii carc i~i supfi1estimeaza capacltatea de rambursare a cretlltului. Din p1icaw,
normcle mai severe pnvind plnfonarea ponderii scrviciului lunar al darorici in totalul vcnitului net al unlli client nu pot avea efccte spcctaculoase atat
timp cat ~lsre111ul se bazeaza pc declarap.i pc propna raspundere. ,\ poi, este grcu de crczur dI bancilc vor fi mai ~tricte cu socieriifiie de credit de
consum sau dt' leasing in aplicarca normcior BN R. "Dacii toatc b,inciic ar adopta 0 pozipc unitani, impunand acesr regim de creditarc tLIturor
~oClenitilor d<: acest np, slstcmul ar putea funcpona, insil estc pu\in probabil sa se intample a~a ceva. Intercsul bancilor c ~~idea cn:ditc", spline un
bancher. Itiimane a~adar ca I':xcculivul si Banca Na(ionalii sa c1aboreze un act normativ care sa stablieascil st:tndarde mlnlme de autonzarc,
regkmenrare ~i supravcghere pentru instiwfiik finaneiare ncbancarc. De-abia atunei, masun de genul cclor rocmai luule tic.: BN H vo,. pUlea avea
cficienrii maxima. ra/van.voican!@zf.ro, ,'1.1,' 13 iulie 2005

Norma BNR nr. 11 din 8 sept. 2005

privind limitarea graduilli de concenlrare a expunerilor din credite in vaillta
Publicalc in Monilorul Oficial al Romiiniei, Partea I, nr. 840 din 16 seplcmbrie 2005
,\vand in vcdere prcyederilc art.25 alll1.2 ilr.a) dm] ,(.'gca nr.312/2004 pnvmd Statullli Bancii Narionale a Romal1lei, ale arl.56 alin 1 $i 2, ale art. 62, ~2,
~i 95 din I.cgca nr.58/1998 privind activitatea bancarii, rcpublicatii, ale art. 3 alin. 2, art. 171 alll1. 2 $1 ale art. 284 ahn. 2 thn Ordonanfa de ur~cnl~ a
Guvernulul or. 97/2000 privintl organiza(ulc c()()peratisrc de creda, aprobatil Ctl modifici!ri ~i complcti'in prln Legea nr.200/2002, cu ll1oddidi,.,lc
ultcrioare, prccum $i de prcvederilc art. 4 alin (2) din I.egea nr. 541/2002 privind economisirea $i crec.litarea in sistem colecnv pcntru domcl1Iullocarl\,
cu modifidiriic ~i completiiriJe ulrcrioarc.
j n tcmciul dispoziliilor art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind StatutLIl Bancii Na(ionale a Romaniei,
Banea Narionalil a Romaniei emire prezentclt: norme.
Art. 1. . f'
l'rezentcle normc se aphc:i inSliru\iilor de credit, persoal1l' jllndice rom:il1c ~i sLlcur~ald"r instllu\iilor tic crcdit s[riline, autonzate sa unc\,onc/e pe
tcrironul Romaniei Sl reglc.:menteazii gradul dc COllcentrare a (.'xpuncrilor dill cn:dire in v,llura.
Art. 2. '1 I d· d I I
(1) I~xpuncrca tlnei insritu~i de cred,t din credite in valuta acortlate pcr~()ancl()r fi/ice ~i juridice altcle c.lec:it Il1stittllil etc crc It, lI1a1ntc e l c: ucerea
provizioanelor specifice de risc de credit, nu poate depii~i 300% fala de fondurile proprii, In cazul ins~tul~ilor de credIt, pcr~()ane JUridIC: romanc~ sau
falii de capitallli inili:ll, in eazul sucursalclor institu~ilor de credit strrunc, determlI1atc pentru luna antcnoam cdel pentru care se efcctlleaza raportalea.
 (2) Proccnrul de la alin. 1 va fi rcspcctar mat la nivcl individual, cat ~i la nivcl consolidat, corcspunzjiror acriviratii desfii~urmc pc teritoriul Rorn.inici.
(3) l-ondurilc proprii ~i capitalul iniual se vor detcrmina potrivit prcvcdcnlor Norrnclor Bancii "la~i()nalc a Rornaniei nr. I 1/2003 privind
supravcghcrca pc baza individualii ~i consolidara a fondurilor proprii.
(4) La dctcrrmnarca cxpuncrii care face obicctul prcvcdcrilor de la alin. I nu sc VOl' IU.l in calcul cxpuncrilc din crcdirc in valuta acordarc acclor
persoane juridicc si fizice care sunt acopcrirc in mod natural In riscul valutar ("hedged borrowers") care induce rise de credit insritutiilor de credit
finantatoarc.
(5) Sc Lonsldrra d 0 persoand cstc acoperitf in mod natural la riscul val mar in cazul in care: accasta gcncrcaza lluxuri de numeral' nctc pozirivc in
valula corara, can: ,,11pcrmira rambursnrca la termon a ficcarei rate de credit (principal Sl dobanda).
Intr~rik de nurncrnr VOl' fi ajustate in funcric de gmdul de ccrtitudmc ~I de caractcrul de pcrmancnjf al accstoru.
ArL 3.
I)('P"SlrC':1 proccntului smbilir la art. 2 alin. 1 sc deduce din fonduule proprii/capitalul,nlpal afcrcntc lunu pemru care sc inrocmestc raportarca.
Art. 4.
(I) lnsriiuriilc de credit trcbuic ~ii dispuna de politici, proccduri ~i sisrcrne inforrnauonalc adccvatc care s:1. pcrrnita idcnnficarca, cvaluarca ~l
morntorizarca cxpuncrilor din crcdirc in valutd astfel incdr sa sc asigurc re~pcctan:a in pcrmancnta a prcvcdcrilor art. 2 alin, 1. 2, ~i 4.
(2) Proccdurilc interne de crcdirarc ale institutiilor de credit vor fi astfcl modificarc/complctatc incfit sa asigurc atnt conformarca Cll prcvcdcrilc art, 2
alin. 5, cat si modul de intocmire ~ipasrrarc a documcntatici afcrcnte,
(3) Instirutiilc de credit urrncaza a sc conforrna cu prevedcrilc alin. I ~i 2 de la dara irurdrii in vi!,l{)arc a prczeruclor uormc.
Art. 5.
('I) lnstitujiilc de credit care la data intrarii in vigoarc a prczcntclor norrnc inrcgisrrcaza dcpasiri ale proccruului prcvdzut la alin. 1 al art. 2 sc vor
incadra in respective limitfi intr-o pcrioada cc va fi stabilitd de Banca Nationala a Rom:inic::i cu luarca in considcrarc a scadcnjclor stabrhre in coruractclc
de credit valabilc In data intra!'ii in vigoarc a prczcnrclor norrne.
(2) Pc pcnoada pn:\'iizura la alin.l , instirujiilc de credit nu rnai pot acorda noi crcditc in valurji sau suplimcnta pc cdc deja acordatc, eu exceptio cclor
acordatc catcgorici de ciienli prcvazutc la art. 2 alin. 4.
(3) in tcrrncn de 30 de zilc de la datu intrarii in vigoare a prczcnrclor norrnc, institutiilc de credit VOl' transrnitc DircC{ici Supraveghcrc planul tic
acpuni, ce urmcazii a fi aprobat de Banca Naponalil a Homanici, in vcderea conformilrii eu prc::vedc::rile pn.:zcntclor normc.
(4) ~)anii In aproban.:a planului de aqiuni, prccum ~i in cadml pecioadci prcvazurc Ia alin.1 nu sunt aplicabllc prevcdccilc:: art. 3.
(5) In cazul in care, in perioada prevazura la alin.1 se inrcgistreazil, cu ocazia rapoctilrilof lunare, un nivcl al procentului calculat confortll prcvcdcrilor
alin.1 de la art.2 mai mare tkdt ccl ,;tabilit prin planul de aqiuni apwbnt tic Hanea Nationalii a Romanl(.:i, ,uma repn.:zc::nt:ind tkpii~lrea va fi dtdusii
din fondurilc propru/ capiralul inipal afcn;nte lunii pcnrru carc:: ,;e intocme~tc raportan:a.
Art. 6.
I)ircqia Supravcghcre va moniroril:a aqiulliic illtn:prin,;c de: insritupile de credit, inclusi, pI.: perioada pl'evi'izutii Ia arcS alll1.1, in vederc::a conformilrii
cu prc\'cdenlc prezentclor norm 1.:.
Art. 7.
(I) Insritutiik de credit VOl' raporta, lunar, in termcn de ccl muir 17 zile calendarisricc de la tincle lunii pc::ntru CClre Sc face raportarea, l1ivciul
expuncrilor din creditc in valuti! acordatc, cu defalcare pc::persoane fizicc ~i pcrsoane jundiec, care nu sunt aeop(!rite in tllod natural la t'l,;cul valutar,
prccutll ~i nivdul expunerilor din credite in valutii acordate, cu defalcace pc per,;oane fizice ~i persoanc juridiec, carc:: sunt acopcrite in mod natural la
riscul valurar ("hedged borrowers"). Ibportarea se va efectua letric, in echivalen~ ki.
(2) Prima raportare va fi efectuatii cd rarziu Ia ,;fiir~itul lunii in care intra in vigoare prez(!nte!e norllle, pentru expunenlc din crcdirde in value.!
existcnte in sold la sfiirsitul lunii precc::denrc:: intrarii in vigoare a prezenrcior norme.
(3) Direqia Supraveghere poate solicita instituliilor dc credit mice informalii ,;uplimentarc pc care Ie considera relevante pcntt'u scopul supraveghertl
gradului de eonce:ntnll'C a expuncrilo( dill en.:tlire in valur.!. I;ormularul tic r'lportare, Illodalttatea si termenul de rransl11m:re pcntru mfol'mariile
suplimentarc vor fi stablliw si cotnunicate de Dire'lia Supravegherc.
Art. 8.
Nerespectarca prezenrelor norme atcage: aplicarca sancpunilor ~i/sau a miisurilor prcvazlIte de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara,
republicat:'i, de Ordonall\a dc urgel1tii a Cuvcrnului Ill'. 97/2000 privind organizatiilc c()opcratiste de credit, aprobatil, cu Illodifieari ~I compler:1ri, pon
l.egca nr. 200/2002, cu modific:'Irile ~i complcrarilc ulrerioarc, precutn ~i de I.egea nr. S-II /2002 privind economisirea ~i credirarea in sistem colecriv
pcntru domeniullocariv, cu l110dificilrilc si complet:hile ultcrio3re.
Art. 9.
Hanea Na\ionalil a Rom,iniel ponte tllotlifica, pnn circulara, procentul prcdzut Ia alin. I al art. 2.
Art. 10.
Prezentde nortne Intca in vigoan: la 10 zile de In data publicar,i acestora in I\lonilO11.11()fiCtal al HOl11iiniC::I,Partc.:a 1.

tnrrebari:
1. Care CStc::colul rczervci minime obligatorii?
2. Din perspecuve: funqiiio[ bancjj centrale, in cadrul drei funqii plasa~i aeeste masuri?
3. Ce parerc au banchcrii cu privire la masura BNH de crqrere n rezcrvclor minime obligatorii In wate fondurile mrase in valutii?
4. Care au fost motivele penu'u care HNR a ~pclat In accstc doua miisuri?
:>. Care vor fi efeeteit:: cclor dOU:I masuri? (atiit positive cat ~i nq.,'llrive, raspunsul trcbuie formulat penrru fiecan: m:lsura in pnrte)
6. Din punctual d-voastra tic vedere considcrari ea opportune ~i eficiente ccle doua masllri?