a limbii câteva cristale/ picaturi de solutie , etc.
• Stabilim cu +/– simtul la fiecare zona si substanta
• Dupa fiecare substanta clatim gura cu apa
• repetam experimentele pentru cristale ,
solutii ,pentru limba uscată, cu cartof și C- Zahar Sare Acid Cafea măr. Limba ascorbic uscata 1 - + - + 2 - - - - 3 + - - - 4 + + + + Observatii Zaharul avea gust foarte diminuat , cu toate ca avea o concentratie mare pe limba . A- Zahar Sare Acid Cafea Sarea mi-a provocat usturime. cristale ascorbic Acidul ascorbic mi-a provocat o 1 + + - + salivatie abundenta . 2 - + + - Pentru cafea nu pot stabili o zona 3 - + - + mai mult sensibila , o percepeam ca 4 + - + + gustul ciocolatei negre. Observatii Pentru a simti substantele cristalizate , am avut nevoie de un timp scurt , pentru dizolvarea substantelor in saliva si perceperea gustului . Sarea mi-a cauzat usturime .
B– Zahar Sare Acid Cafea
Solutie ascorbic 1 - - + 2 - + + - 3 + + + - 4 + - + Observatii Perceperea gustului s-a realizat mai rapid decat cea cu cristale. D- mar si Mar Cartof cartof crud 1 _ - 2 + + 3 + + 4 + - Observatii Marul si cartoful nu se deosebesc dupa gust fara miros.
Concluziile: In urma experimentului m-am asigurat in faptul ca limba se imparte in diferite
regiuni ale gustului : sarat , dulce , amar si acru . Aceasta am constatat datorita gustului dulce al zaharului , acrimea acidului ascorbic , sarii si amaraciunii cafelei. Astfel , cu varful limbii (zona 4) am simtit zaharul , cu partile laterale ale varfului limbii – sarea , in zona 2 – acidul ascorbic , zona 1 – cafeaua. Totusi , in diferite situatii ,asa ca forma cristalica a substantei , solutiile, limba uscata -- perceperea gustului poate fi mai rapida (in cazul solutiilor) sau mai indelungata (in cazul cristalelor) , sau partial lipseste ( la limba uscata). In cazul marului si cartofului , am constatat ca mirosul joaca un rol considerabil in perceptia gustului , intrucat fara miros nu am inteles ce era primul – marul sau cartoful .