j a *J

ŢARA DE MÂINE
Revistă de probleme s o c i a l e , p o l i t i c e şi e c o n o m i c e

ANUL II.
No. 7 - 8

Iulie-August
19 3 6

S U M A R :

Chemare către tineretul din Ardeal

şi Banat * * *
Cultura democratică şi ţărănimea . V. Novac
Aspecte din „economia dirijată"
a statelor fasciste . . . . C. Drăgulescu
Şcoala şi reformele mari ale sta­
tului /. Georgescu
Antagonisme: între esenţial şi su­
perficial /. Udrea
însemnări:
Pentru pace; Dreapta aşa cum e •
Problemele politicei noastre externe

Nrul Lei 10 Apare lunar la Cluj sub conducerea unui comitet

 C O M I T E T U L DE REDACŢIE :
M BIJT, GH. DRAGOŞ, C. DRĂGULESCU, I . G H E T I E , V. J I N J A , E D .
MEZINCESCU, A . M(HALCA., A. N I Ţ U L E S C U , V. N O V A C , I. O A N -
C E A - U R S U , A. PAMPU, B. S C H i O P U , C. SUCIU, A. T Â T A R U *

COLABORATORI:
C. A L B U , T . ANASTAStU, A. ANDERCO, A. S. BANCIU, M. B O T A ,
GH. BRÂNDUŞ, I. GEORGESCU, G R . M Ă R C U Ş , C. M I T R E A , R O M A N
MOLDOVAN, P R O F . V. MOLDOVAN, P. P A V E L , A. POPOV,
ROMUL POP, I. V. T A R Ţ I A , A. V L Ă S C E A N U .

REDACŢIA Ş I ADMINISTRAŢIA:
P R O F E S O R V I C T O R JINGA, C A L E A MAREŞAL FOCH 63, C L U J .

R E D A C T O R RESPONSABIL s GH. DRAGOS, P R O F .

Abonamentul anual . . . Lei 100

Pentru instituţii de orice fel Lei 500

Către cititori
Prietinii scrisului nostru, cei apro­
piaţi de gândirea acestei reviste,
toţi cari au primit revista noastră
sunt stăruitor rugaţi s i ne trimită
neîntârziat preţul abonamentnlui.
(lei 40 pentru anul 1935 şi i e i 100
pentru 1 9 3 6 ) .
CHEMARE
către tineretul din Ardeal şi Banat
In ceasul în care se împlinesc 20 de ani de când poporul
român a trebuit să aducă pe altarul unirii jertfa însângerată
n
a celor 800.000 de morţi, un nou războiu mo dtal, pornit din
josnică poftă a cuceririi şi din ură împotriva libertăţii, ame­
ninţă pacea lumii şi odată cu ea independenţa şi integritatea
ţării noastre. I n c ă e r a r e a care se pregăteşte în spiritele dornice
de îmbogăţire şi de revanşe ne porunceşte^ să ne trezim. P r i n
nepăsarea faţă de acţiunea de pregătire a războiului, ţara noas­
tră poate deveni „ori obiect de compensaţii sau teatru de
luptă".
Din voinţa de pace a popoarelor sfâşiate de marele mă­
cel, pentru asigurarea progresului, a culturii şi civilizaţiei,
j s ^ u r u preîntâmpinarea războiului distrugător de vieţi, pentru
a asigura liniştea lumii, a luat fiinţă Societatea Naţiunilor, care
se vede astăzi subminată în temelia ei de acele forţe, c a r e
mână rnassele la războiu.
„BUNUL CEL MAI PREŢIOS AL OMENIRII: PACEA,
ESTE IN PERICOL".
In faţa acestui pericol, Mişcarea Universală pentru P a c e
(M. U. P . ) , începută de fiii cei mai aleşi ai umanităţii, a mobi­
lizat mulţimile dornice de pace, din toate ţările, pe toţi acei
cari au trăit grozăviile războiului din trecut şi au suferit şi
sufăr de pe u r m a lui. La Conferinţa pentru p a c e , ţinută de
curând la Paris, d. Dr. Lupu, reprezentând part. naţional-ţără-
năse, partidul radical-ţărănesc şi partidul social-democrat, a
exprimat în faţa lumii întregi voinţa nestrămutată de pace a
mulţimilor din R o m â n i a . Căci „PACEA, NU RĂZBOIUL ESTE
SALVAREA ROMÂNIEI", a spus d. Mihalache. I a r d. Maniu
a declarat la Vinţ: NOI NU VREM RĂZBOIU, nu vrem să
atacăm pe nimeni, vrem să ne apărăm ţara noastră. NOI
VREM PACE şi NOI TREBUE SĂ NE ALIEM CU ŢĂRI CARI
VREAU PACEA". In acelaş sens, d. N. Titlueseu s'a declarat
pentru un FRONT UNIC AL PĂCII.
Mişcare pentru pace a găsit ecou în dorinţa de pace a po­
porului r o m â n . L a Bucureşti, sub eantducerea D-Iui Ilie L a z ă r ,
4
preşedintele org. naţ.-ţărăniste din Maramureş, s'a lansat un
apel al tineretului din Români apentru apărarea păcii. Tine­
retul org. naţional-ţărăniste din Constanţa şi Dobrogea, dorită
de revizioniştii reacţionari Bulgari, a aderat la Congresul S o ­
lidarităţii Mondiale a păcii şi a c h e m a t la lupta pentru pace
şi pentru apărarea hotarelor toate organizaţiile de tineri din
R o m â n i a . Totaşa tineretul naţionial-iţărănist din sect. Alb.
Bucureşti s'a asociat Mişcării Mondiale pentru pace.
L a această aniversare a războiului, c a r e doriam să fie ul­
timul , tineretul naţional-ţărănist din Ardeal şi Banat, din a-
ceste provincii râvnite de revizioniştii fascişti dala Berlin—
Budapesta—Roma şi mai ameninţate de flagelul viitorului
războiu pentru bogăţia l o r în materii prime, chiamă pe toţi
tinerii ardeleni, din orice partid, din orice naţune şi religie,
pe toţi acei, cari sunt aninaţi de dragostea de pace şi le re­
pugnă războiul, să ni se alăture pentru a organiza:

(rezistenţa împotriva uneltirilor ţasciste-revizioniste, ^

lupta împotriva acelora, cari s'au pus in slujba revizio­
nismului fascist,
acţiunea pentru pace în Ardeal,
biraul definitiv pentru coordonarea acţiunii de pace din
Ardeal şi pentru pregătirea delegaţiilor la Congresul Mondial
al Păcii delà Geneva din 3, 4, 5, 6 Septemvrie 1936.^

Tineri ardeleni,
Revizionismul războinic aduce cu el ameninţarea jugului
sub care au gemut strămoşii noştri. Cu voia lui Hitler şi alui
Mussolini, a lui Goga şi Cuza, foştii stăpâni ai Ardealului, pre­
tind cu îndrăzimeală „frontierele Ungariei p â n ă la Carpaţi",
iar oficinele hitleiriste răspândesc hărţile imperiului german,
ale cărui hotare sunt fixate până la Marea Neagră şi D u n ă r e a
de J o s . T i n e r i din grupările hitleriste delà noi, deschideţi-vă
ochii: Germania cere revizuirea tratatelor, dar nu garantează
hotarele României!
Tineri ardeleni deia sate ţi oraşe,
Nedreapta orânduire socială a srnpins în braţele mizeriei
şi a şomajului tineretului din toaă lumea. Acei c a r i au deslăn-
ţuit războiul din trecut şi pregătesc războiul viitor găsesc, că
n'au murit destui oameni î n masacrul c a r e a îndoliat acum
 două) decenii lumea. Căci iarăşi sunt milioane de o a m e n i fără
lucru, tineri cari vreau să trăiască şi c ă r o r a le e foame. Pen­
tru a-şi păstra profitul neatins, profitorii vieţii şi morţii mi­
lioanelor de oameni împing omenirea într'un nou războiu,
căci în lumea condusă de ei, e nevoe de a se m a s a o r a o a m e n i
pentru a hrăni alţi oameni. Războiul civil din Spania, ca şi
cel italo—abisinian, pornit de c l i c i l e militare din ţările fascis­
te, sunt tot atâtea atentate contra păcii universale, cu scopul
de a proceda la n o u ă î m p ă r ţ i r e a lumii pentru a menţine pri­
vilegiile oligarhiilor.
In braţele morţii va cădea în primul rând tineretul.
Tineretul este chemat deci şi el să-şi spună cuvântul, dacă
vrea să-şi ia c a generaţie răspiuiniderea războiului, a nimicirii
sale şi a ţării, sau vrea pacea. Ataşamentul nostru l a ideea şi
forţa păcii interne şi între popoare nu îşi are originea în lipsa
de vigoare şi în duhul resemnării. P e n t r u p a c e a n e c e s a r ă mai
ales propăşiri celoir mulţi dela sate şi oraşe, fiii cei mai aleşi
ai neamului nostru vor şti să deslănţuie ei ofensiva forţei
contra acelora, cari dini etalarea brutalităţii fac dogmă.

Tineri de pretutindeni,
Tineretul va cădea pradă războiului pentru că n'a ştiut
să-şi apere pacea. P e n t r u că o parte din el s'a pus %! slujba
unor interese, c a r e o u sunt ale sale şi sub stindardul u n o r
false loizinci a mers pe alt drum decât acela care duce la cul­
tură şi propăşire.
Nu este un fapt întâmplător, c ă în frontul celor urmă­
resc deslănţuirea războiului s'a situat statele cu o conducere
absolutistă-dictatorială, pe când cari doresc pacea c a o con­
diţie esenţială şi p e r m a n e n t ă a vieţii superioare suint popoa­
rele organizate şi conduse democratic; alături de acestea se
cuvine să ne, aşezăm şi să luptăm noi. Orice propagandă pen­
tru îndrumarea noastră în rândurile statelor, cari vor re­
vanşe, cuceriri, dictatură, este criminală, potrivnică rostului
şi fiinţei însăşi a neamului r o m â n e s c .
Tineri ţi tinere din toată (ara,
lsvorătă din dragostea pentru Ardealul lui Horia şi Avram
lancu, din dorinţa şi din nevoia de pace a lumii, nădăjduim
că, peste deosebirile şi interesele strâmte de partide şi orga­
nizaţii, chemarea noastă va strânge laolalte pe toţi tineri:
pe aceî cari m u n c e s c pe ogoare şi în uzine, în biblioteci, labo­
ratoare, birouri şi întreprinderi, pe toţi cari doresc ridicarea
e c o n o m i c ă şi culturală a masselor şi sănătatea şi desvoltarea
fizică armonioasă a tineretului, pe cei ce se roagă în biserici pen­
tru pace şi bunăvoinţa între oameni şi pe toţi pentru oare
p a c e a este BUNUL CEL MAI PREŢIOS AL OMENIRII.
Partidul naţional-ţărănesc afirmă, c ă garanţia unei sigure
conservări şi p r o m o v ă r i a păcii interne şi între popoare nu o
putem avea decât încredinţând ţării şi apărarea păcii acelora
cari au cel mai m a r e interes să o păstreze, ţărănimii munci­
toare. Uni stat de ţărani, cum este şi R o m â n i a , nu urmăreşte
cuceriri teritoriale, nici regimuri politice interne arbitrare şi
silnice4asciste, ci propăşire în spirit de dreptate socială, de
democraţie, de libertate şi de pace.
Tineretul part. naţional-ţărănesc, celui mai puternic par­
tid d e m o c r a t i c din ţară, făcându-şi din crezul democraţiei şi
al păcii o; chestiune de o n o a r e şi cinste şi fiind pacea în mod
indiscutabil legată de sâmburele democraţiei.
Cluamă în jurul său pe toţi tinerii democraţi, indiferent
de naţionalitate sau de partid, punându-se în fruntea mişcării
pentru pace, în avantgarda luptei împotriva războiului revi­
zionist şi a pregătirii primului Congres Mondial pentru orga­
nizarea păcii şi solidarităţii colective.
Adeziunile la această c h e m a r e să se comunice biroului
păcii: Camil Suciu, Cluj, Str. Reg. Măria 36.

Cluj, la 18. V I I I . 1936.

BIROUL PROVINCIAL DE PACE

al Tineretului Naţional-Ţărănesc:

Victor Jtnga, prof. la Acad. I. Gheţie, profesor, Cluj

Comercială, Cluj
Gh. Dragoş, profesor, Cluj
Gh. Ciorman, av., Timişoara
A. Anderco, avocat, Sîghet
Camil Suciu, avocat, Cluj
B. Schiopu, avocat, Cluj
C. Drăgulescu, asist, univ., Cluj
A. Novac, asistent univ. Cluj
E. Mezincescu, prep. univ., Cluj
T. Anastasiu, av., Gheorgheni
Cultura democratică şi ţărănimea
Impasul în c a r e se sbate acţiunea de culturalizare a sate­
lor noastre şi soluţiile preconizate, discuţiile din jurul acestei
chestiuni reflectează, ca şi problema „supraproducţiei inte­
1
lectuale" ) , criza culturii burgheze din epoca imperialismului
capitalist.
1. Intr'adevăr, se recunoaşte în mod unanim falimentul
tuturor acţiunilor de culturalizare poporanistă, analfabetism
cras, stare igienică deplorabilă. S e constată o descompu­
nere şi o degenerare a vieţii dela sate. I n s ă acest fond obiectiv
este redat de fiecare sub o formă subiectivă specifică. Iată
câteva exemple:
Echipele studenţeşti ale Institutului Social R o m â n fac ur­
mătoarele observaţii în c o m u n a Moişeni: Corn. Moişeni este
cu totul înapoiată, săracă, cu urme matriarhale ( ! ) , Cu super­
stiţii bolnăvicioase, cu un procent foarte ridicat de bolnavi
şi analfabeţi. Totuşi, deplângând această stare de lucruri, se
opresc asupra constatării faptului că în acelaş sat se găsesc
formele de viaţă tradiţională nealterate. Curăţenia cu c a r e
s'au păstrat tradiţiile în port şi obiceiuri îi entuziasmează
atât ,de mult, încât luptă pentru păstrarea lor şi în alte s a t e . . .
Nu poporul este lipsit de putinţele culturii, ci noi, cărtu­
2
rarii oraşelor — scrie H. S t a h l ) — tare greşiţi a m fost faţă
de ei, atuncea când le-am asasinat, prin falsă noastră „cultu­
ralizare", vechea lor cultură, fără a n e izbândi m ă c a r să o în­
locuim cu altceva, m ă c a r tot âşa de b u n " . . . „Voim oare să
contribuim conştient la transformarea satelor noastre în mi­
tocuri ale mahalalelor noastre, voim oare ca mitocănia noa­
stră orăşenească să se lăţească ajunsă la gradul al treilea, pe
tot întinsul ţării româneşti?". „Toată această operă de cultu­
ralizare sistematică se încheagă şi se încoronează în aşa nu­
mite şezători culturale, c a r e sunt prilejuri de a înfăţişa publi­
cului piese de teatru străine de concepţia ţăranilor, însoţite
de înflăcărate discursuri moralizatoare, din c a r e nu se alege
nimeni cu nimic, afară numai de apostolul c u l t u r a l . . "
7
In faţa acestor constatări, dl Stahl trage cooncluzia: »,A u
ne trebuie deci în ruptul capului „cultură la sate", ci din po­
trivă o „cultură sătească", adică o cultură c a r e să crească
firesc dinlăuntrul satului, întemeiat pe toată tradiţia de vea­
curi a culturii noastre ţărăneşti". Astfel recomandă pe „Anton
Pann, care a făcut mai mult pentru cultura poporului decât
toate ministerele instrucţiei publice la un l o c " (sic !) . . . „Tot
J
) Vezi a r t . din „ T a r a de Mâine", A p r i l i e (1936).
-) H. S t a h l : „ S a t u l şi S c o a l ă " .an. I I I , No. 7 — 8 , 9.
 astfel îmi aduc aminte de Dosofteiu. D e câte ori tânguielile
şi laudele lui în stihuri, scrise fiind cu dragoste pentru inima
poporului din c a r e se ridicase, nu le găseşti şi astăzi încă, pă­
trunse acolo şi rămase ca o c o m o a r ă statornică ! D a r toate
micile cărţulii, Visurile Maicii D o m n u l u i . . . " S ă mai continui
cu citaţiile acestea edificatoare ? E u cred că e mai b i n e să
termin, după cum închizi radio-ul, când dai de câte o confe­
rinţă stereotipă şi interminabilă (avantajul technicei mo­
derne) !
s
S ă dăm cuvântul de încheiere d-lui C. R ă d u l e s c u - M o t r u ) :
„Spiritul burghez, pe care l-au adus cu dânşii naţionaliştii se­
colului trecut, a fost disolvantul organizaţiei săteşti. Aceşti
naţionalişti au isbutit să dărâme definitiv în câţiva ani c e e a c e
fanarioţii nu izbutiseră decât să slăbească în timp de secole".
„Prin imitare după Apus, satul cel viu de altă dată i n t r ă ca o
umbră, în despărţiri abstracte teritoriale". D-sa vine cu solu­
ţiile şi concluziile: „De ce aceeaş cultură forţată cărtură­
r e a s c ă să fie aplicată şi fiului de sătean ? F i i n d c ă analfebetis-
mul este o ruşine şi de ruşine trebuie să scape cineva cât m a i
de vreme ! Acest răspuns nu este un răspuns serios decât
pentru învăţătorul c a r e se lasă condus de fraze demagogice"
(sic !) „ C a r t e a . . . este însă de o utilitate foarte relativă la pre­
gătirea viitorului sătean gospodar, care în viaţa Iui n ' a r e ne­
voie de atâtea raţionamente abstracte şi de atâtea convingeri
individuale". „Cartea, când este prea de v r e m e impusă, pro­
duce desgust chiar în sufletul copilului burghez, cu tot folo­
sul ce trage acesta dintr'însa, dar-mite în sufletul copilului de
sătean !" P r o g r a m u l şcoalei de sat va trebui de aceea să pre­
vadă, în p r i m a linie, cultivarea elevului în tradiţia însuşirilor
ţărăneşti". „Puţină ştiinţă cărturărească; în schimb o b u n ă in­
tuiţie î n technica gospodăriei săteşti".
F ă r ă să mai lungesc acest şir da citaţii, cred, c ă e momen­
tul să tragem câteva concluzii generale: „Toţi" cad de a c o r d
că trebuie conservată tradiţia la sate. S â m b u r e l e argumentării
lofr îl constitue acel specific şi etnic, c a r e a fost conservat de
veacuri în câte un sat pierdut între munţi şi mizerie, c a r e îi
face să cadă în extaz. D a r acest punct de vedere conservativ
poate să conţină oare un germen de evoluţie în viitor? Sau
acest germen presupus este fictiv, este o iluzie'şi atunci punc­
tul de vedere e static, deci soluţia propusă reacţionară prin
faptull că se opune evoluţiei? Care e atunci evoluţia firească?
Care e soluţia problemei culturalizării satelor, care să nu con­
trazică evoluţia firească? Iată o mulţime de întrebări, cari se
pun în m o d firesc dacă reflectăm asupra acestei chestiuni.
Intâiu de toate trebuie să observ, că dacă toţi, cei citaţi
3
) C. RăduIescu-Mc-tru: B o m â n i s n m l . (1936).
sau cei necitaţi aci, cad de acord asupra unei directive gene­
rale, există cu toate acestea deosebiri de nuanţe între c o n ­
cepţiile lor, c a r e ne permite să-i clasăm: Mişcarea monogra­
fică pornită de şcoala sociologică a dlui profesor Guşti, cu
ajutorul echipelor de specialişti trimise la sate, este fără în­
doială democratică prin activitatea ei reală pe teren şi prin
iubirea cu care se apropie de ţăran pentru a-i dâ sfaturi
utile.
R o m â n i s m u l dlui prof. Rădulescu-Motru însă se apropie
de aşa numita biosociologie. Care după titlu e un compromis
între biologiei şi sociologie, iar în realitate este baza ideologică
a fascismului de toate nuanţele având ca menire denaturarea
relaţiilor omului cu natura, cu realitatea prin falsificarea no­
ţiunii de „om natural". Bioisociologia r o m â n ă are trăsătura
caracteristică, că se bazează mai mult pe ideea naţionalităţii
decât pe noţiunea de rassă (fiind î n t r ' o incapacitate totală de
a îngloba toţi românii într'o rassă pură!), dar aceasta ei o) deo­
sebire de nuanţă şi de vocabular, c a r e nu trebuie să ne în­
curce. Iată câteva din ideile de bază: „Haosul din vieaţa ma­
terială a Europei de astăzi este consecinţa unei crize spiri­
tuale".
E o concepţie opusă raţionalismului, pe care o consideră
ce o plagă: civilizaţia universalistă şi humanitarismul fiindu-i
sîi.mtomeile cele mai periculoase, cari produc desagregarea na­
ţionalităţii şi a specificului naţional. Adevărata cultură tre­
buie să fie o expresie a biologismului, de aci rostul biopoliti-
cei. Biapolitica (vezi antisemitism în Germania, xenofobie în
I t a l i a . . •), are de rost regenerarea naţiunii prin distrugerea
individualismului şi a demonstraţiei secolului trecut. Deci e o
concepţie reacţionară prin excelenţă.
Insă pentru posibilitatea unei discuţii raţionale, — în ciu­
da biosociologiştilor, noi ţinem la raţionalism, deoarece ea e
sufletul însăşi a ştiinţei, c a r e ne-a dat technica minunata a
secolului nostru, vezi comoditatea şi civilizaţia, şi de c a r e deci
nu ne putem despărţi fără să n e pierdem echilibrai intelectual —
e nevoie să mai introducem noui elemente. Apreciatul ziarist
democratic, dl. V . Munteanu, s'a ocupat cu un studiu statistic
al vieţii economice, reale, a omului din satele ardelene. Con­
4
cluziile sale foarte i n t e r e s a n t e ) , îmi v o r servi drept bază
acestor comentarii critice. Iată câteva din concluzii: „Pămân­
tul nu asigură nici minimul de trai, agricultorii sunt insufici­
ent hrăniţi şi sunt constrânşi la m u n c ă salariată". „Efectul
crizei agrare a fost oprit de conversiune, însă aceasta e in­
capabilă să oprească şi cauza iniţială". In rezumat putem spu­
ne, că r e f o r m a agrară, prin c r e a r e a micilor gospodării, n'a

4
) Vezi r e v i s t a , K o r u n k " dinj Cluj an. 1936, F e b r . , p. 102.
:
rezolvit şi nu va putea rezolvi lantagonismul dintre nevoile
crescânde ale micilor gospodării şi suprafaţa fixată de pă­
mânt cultivabiil, c a r e se poate împărţi. „Satul ardelean duce
o viaţă d e s e c h i l i b r a t ă . . . mica gotepodărie e del două ori defi­
citară".
I a t ă câteva date „pitoreşti" despre viaţa satului ardelean:
„ I n satul Olteni, din jud. Trei-Scaome, în 15 ani de .abia s'au
construit 4 case; cele 760 de suflete ale satului au o datorie
de 5 milioane Iei şi plătesc 5 0 % c a m ă t ă ! " „Astfel sunt con­
strânşi să-şi r e d u c ă standardul de viaţă până la lipsă c o m p l e c ­
tă de întreţinere". „Progresul e c o n o m i c şi social a i satului
1
Viştea de Sus din jud. Făgăraş, în timp de 150 ani este exclu­
siv următorul: S-*a schimbat acoperişull de paie la patru case
cu acoperiş de şindrilă". „In satul Măguri, chimistul echipei
studenţeşti a arătat prin cercetări metodice, c ă porcul e hrănit
cu mult mai bine decât familia ţăranului atât din punct de
vedere calitativ, c â t şi cantitativ" . . .
Aceste dată ne îndrumează să dăm mai multă importanţă
factorului e c o n o m i c şi social şi deci să privim satul mai mult
ca o comunitate socială, oare suferă în mod negativ toate an­
tagonismele condiţiilor e c o n o m i c e create de capitalismul m o ­
dern, decât un grup etnografic şi cultural izolat.
2. In ciuda biosociologiştilor, suntem conduşi la un studiu
critic şi raţionalist al dinamismului culturii satelor, cercetând
agenţii, cari acţionează asupra vieţii dela sate şi reacţiunea,
c a r e porneşte din sate. înainte de toate însă trebuie să ne
fixăm asupral înţelesului culturii. Culltura la noi e considerată
iii genere c a o noţiune aprioristică în care se contopeşte toată
existenţa noastră naţională, deci c a o nirvana la c a r e nu
putem să ne referim decât cu cea m a i m a r e pietate, o r i c e vedere
critică este o bariere. Cu riscul de ia n e repeta trebuie să sub­
liniem, că în mod evident baza culturii nu poate fi decât acti­
vitatea omului pentru asigurarea existenţei sale, cultura fiind
expresia relaţiilor omeneşti. Activitatea technică-ştiinţifică e
izvorul formelor ideologice şi spirituale, după cum am avut
ocazia să precizez m articolul meu din Nrul precedent. Ni-s'a
reproşat de unii, cari ne-au citit, că spunem lucruri aproape evi­
dente, evidente, dar icam uitate de mulţi astăzi, b a c h i a r soco­
tite ca demodate (sic!), vezi colecţia încâlcită şi idei ale bio­
sociologiştilor. In apărarea democraţiei suntem conduşi să
răscolim astfel de idei şi fapte evidente, c a i i sunt călcate în
picioare de brutalitatea fascismului reacţionar. Avem şi noi tra­
diţia şi tradiţionalismul nostru: evidentul, simplicitatea argu­
mentelor şi aspiraţiilor noastre şi trecutul de luptă!
In cultura satului găsim aceleaşi elemente technice şi
spirituale c a în orice altă cultură. Anume ea e conglomeratul
elementelor % trei culturi diferite:
 O cultură arhaică, rămăşiţă a v r e m u r i l o r patriarhale, păs­
trată sub f o r m ă de tradiţie o r a l ă : proverbe, poveşti, super­
stiţii, carî îi ţin lanţ ştiinţei. Acestei culturi se suprapune, dis­
trugând-o în b u n ă parte, cea corespunzătoare epocei feudalis­
mului. D o m n i a feudală subjugă poporul liber şi îi! constrânge
să trăiască legat de proprietatea seniorului „glebae adscriptus",
atunci se desvoltă sistemul de producţie: l u c r a r e a primitivă a
pământului şi industria casnică primitivă, c a r e caracterizează
cuiltura sătească. Centrul dinamic al societăţii de atunci era
seniorul, domnul atotstăpân şi biserica. Deci producţiile artis­
tice, (elementele folklorului de azi) se inspiră din aceste forţe.
Particularităţile portului se expliică prin f o r m a rigidă a socie­
tăţii feudale, elementele sale fiind inspirate din uniformele
militare ale timpului, complectate cu gustul artistic specific
Această cultură populară are un anumit c a r a c t e r colectiv, c a r e
corespunde presiunii uniforme exercitate de societatea feudală
pe toată pătura ţărănească.
Această cultură populară e dizolvată de aceiaşi factor,
cari au dizolvat şi societatea feudală, anume de cultura bur­
gheză delà oraşe. P r i n desfiinţarea feudelor şi a iobăgiei şi
transformarea agriculturei în producţie de marfă, se cimen­
tează populaţia diferitelor regiuni ale unui sfat în naţiune, I n
aceste condiţii se formează cultura naţională, c a r e se supra­
pune culturii medievale, pe care o înlocuieşte în bună parte,
dar mu în m o d exclusiv.
Cultura populară dispare încet în faţa culturii naţionale
burgheze, însă populaţia satelor nu ajunge să şi-o însuşiască
pe aceasta din urmă niciodată în m o d perfect, c ă c i deja acea­
;

sta a, intrat în decadenţă.

Pentru a înţelege acest fenomen complex, e nevoile să
precizăm, adăugând, că putem deosebi doiuă faze în relaţiile
dintre cultura burgheză şi cultura populară. I n t r ' o p r i m ă fază,
care corespunde perioadei de luptă, de aseenziune a clasei
burgheze, burghezia se interesa de elementele culturii popu­
lare, căutând să le utilizeze în lupta sa împotriva lumii feuda­
le. F o r m a d e m o c r a t i c ă a poeziilor sale servi de b a z ă sforţă­
rilor revoluţionare ale burgheziei în epoca formării conştiin­
ţei sale naţionale (Herden, etc., S e m ă n ă t o r i s m r t ) .
Odată consolidată poziţia socială şi politică a burgheziei
începe o a două fază în c a r e relaţiile acestea suferă o schim
bare, radicală, a n u m e elementele culturii populare sunt utili­
zate împotriva aspiraţiilor populaţiei delà sate, într'un scop
pur demagogic în genere. Astfel se vorbeşte de „genialitatea
populară a n o n i m ă " în sens de mistificare stearpă.
Sensul demagogic reese din faptul, c ă ideologii burghezi
toţi recunosc, că ţărănimea nu se poate ridica la nivelul cul­
turii burgheze, în starea in c a r e se găseşte neavând nici una
din condiţiile vieţii delà oraş, însă această constatare nu îi
conduce decât la p r e a m ă r i r e a talentului primitiv şi obiceiurilor
originale a poporului.
T r e b u i e să precizăm, că această p r e a m ă r i r e poate să fie
isvorîtă şi dinbr'o concepţie naivă, r o m a n t i c ă : Coişbuc, E m i -
n e s c u . . . I n s ă în epoca desvoltării marelui capitalism şi a cri­
zelor, cari îl caracterizează, accentuiază această stare de lu­
cruri. Nu mai e nevoie de ridicarea păturii ţărăneşti la nive­
lul culturii burgheze pentru a nu mări şomajul dieila oraşe.
Dimpotrivă, cultura burgheză suferind o criză, c a r e se simte
din ce în ce mai mult prin formalismul său sterp, ideologii
burghezi caută o soluţie, o scăpare prin reîntoarcerea la cul­
tura populară: Cultura burgheză delà oraşe e r e a , c e a popula­
ră, delà sate e bună. Nu m a i e v o r b ă de o inspiraţie din folklor
pentru a îmbogăţi cultura burgheză, ci de o tendinţă radicală,
şi cu atât mai antiintelectuală adică de o reîntoarcere la sin­
gurul isvor mistic, la „geniul anonim ,al naţiunii", c a r e trebuie
păstrat întact în tradiţie. E vorba, nici mai mult, nici mai
puţin, decât de o r ă s t u r n a r e a evoluţiei istorice pentru păstra­
rea echilibrului existent. Insă ei nu-şi dau seamă, că prin păs­
trarea artificială al acestui echilibru ei contribuie la adânci­
rea crizei de care tocmai! vreau să scape.
Deci, cultura populară de origine medievală a satelor dis­
pare sub influenţa culturii burgheze delà oraşe, dar dispariţia
aceasta lentă ajunge epoca declinului acestei culturi. S ă fie o
soluţie justă oprirea acestui p r o c e s : păstrarea intactă a tradi­
ţiei săteşti şi c o n s e r v a r e a ei intactă faţă de civilizaţia artifi­
cială delà oraşe, care e străină neamului nostru? Oare dacă
cultura modernă şi civilizaţia oraşelor e mincinoasă şi artifi­
cială trebuie să r e n u n ţ ă m la ea? Nu e oare legitimă aspiraţia
masseloir ţărăneşti intrate în legătură cu oraşul spre cultură
şi civilizaţie? Satele din apropierea oraşelor se urbanizeiază,
se agaţă de ritmul timpului modern, numai dacă o pot face.
Cel mai caracteristic exemplu e ţăranul americanizat. In ge­
neral ţ ă r ă n i m e a simte că porunca timpurilor noastre este bur-
ghezirea. D e c e se urmăreşte menţinerea lui, chiar reînapoirea
lui la viaţa primitivă feudală? De ce nu se preconizează de
către aceiaşi ideologi şi pentru burghezia falimentară aceeaşi
soluţie adică reîntoarcerea spre cultura burgheză primitivă a
v r e m u r i l o r medievale, inţărcând-o delà avion, electricitate,
să se î n t o a r c ă la diligentă şi delà locomotivă la oala lui
Papin !
3. — E s t e oare în genere cultura o minciună, are cultura
ceva artificial la bază, pentru ca în m o d inevitabil să tindă
spre descopunere? Căci în acest caz într'adevăr n'avem altceva
de făcut, decât să ne r e î n t o a r c e m la cultura primitivă medie­
vală a satelor, caire e sinceră şi neartificială. Societatea bur-
gheză e fără sinceritate, căci urmăreşte asuprirea glasului ţă­
rănimii delà sate. P r i n stare de asediu şi cenzură ia orice po­
sibilitate de manifestare al poporului. Burghezia delà oraşe
urmăreşte menţinerea populaţiei delà sate în slugărnicie, pros­
tie şi inconştienţă. In această stare ce idee m a r e mai poate
da suflu culturii delà oraşe? F a s c i s m u l cere o artă şi litera­
tură demagogică destinată masselor, pentru a face poporul
să-şi uite propria sà mizerie şi cauzele sociale a l e acestei mi­
zerii. Această artă nu tolerează nici un criticism; spectatorul
nu trebuie să fie c h e m a t la activitate, căci această activitate
ar putea să c o n d u c ă la o critică, ci se urmăreşte trezirea unui
lirism pasiv şi respectul tradiţiei. S e urmăreşte c r e a r e a unui
echilibru divin, unei unităţi eterne a realităţii, la c a r e nimeni
nu se poate atinge şi care justifică ordinea socială existentă
prin misticism. In general se părăseşte lumea reală din litera­
tură şi artă pentru a adopta formule abstracte şi tendinţe
mistice învăluite în confuzionism. Cum voiţi deci ca această
cultură să fie sinceră şi să nu decadă dacă apucă pe o astfel
de pantă?
„Cine zice literatură — zice comuniune", spune A. Gide
într'un articol în c a r e ia apărarea culturii. Unire democra­
tică cu poporul, care nu poate fi ceeace a r trebui să fie, c o ­
muniune cu aspiraţiile lui, ajutorarea lui, iată sinceritatea
plină de forţă, care face să progreseze ciultura şi civilizaţia !
Literatura, arta nu trebue să fie numai o oglindă, mai ales
c â n d nu mai are ce să. oglindească; ea trebue să informeze,
să propună, să creeze după cum au făcut Cervantes, Goethe,
Hugo la timpul lor. Deci culturii burgheze fasciste se opune
o cultură democratică, isvorîtă istoric din cea dintâiu, pe
1
care dealtfel o continuă, ţinând seamă de logica faptelor so -
ciale ale timpurilor noastre.
S e atacă cultura oraşelor, neproşându-i internaţionalis­
mul pe care-1 echivalează cu desintegrarea, şi îndepărtarea
de comunitatea naţională, cu trădarea patriotismului.
Or, aceste afirmaţii se bazează pe o interpretare strâmtă
a cuvântului de patriot şi o interpretare demagogică a naţio­
nalismului într'un sens atât de agresiv, încât se confundă
aproape cu militarismul războinic. Cu toate acestea logica
faptelor reale e alta: poţi fi internaţional şi în acelâş timp un
foarte bun român, după cum poţi fi un individualist feroce
şi cu toate acestea un democrat convins, care să iubească
massele. Oare nu regimurile democratice iau dat individua­
lităţile cele mai puternice! Specificul naţional şi individual
al operelor lui Cervantes, Rabelais, Goethe este tocmai ceea
ce i a ajutat să ajungă la descoperirea eternului uman, astfel
că opera l o r a trecut graniţa patriei lor şi au devenit demult
universali. Internaţional î n s e a m n ă deci adânc uman, umani-
ţarism larg, pacifismul pe c a r e 4 urăsc toate dictaturile fas­
ciste.
Şovinismul, ferment de agitaţie şi explosiv, aţâţă la răz-
boiu civil poliţienesc şi îndeamnă naţiunea împotriva popo­
rului, căutând să adune toţi cetăţenii într'o massă agresivă
hrănită de ură şi uşor de m a n e v r a t pentru scopuri războinice.
Cultura democratică se opune acestui centralism cu sco­
puri agresive, căutând înflorirea ei prin î n c u r a j a r e a regio­
nalismului: fiecare pământ are viaţa sa specifică, umanitatea
sa proprie şi diferită. Naţionalismul ei regionär însă nu îm­
piedică pacifismul ce izvorăşte din largul său umanitarsm,
c a r e înfrăţeşte şi caută să adune intr'un concurs m ă r e ţ mul­
tele naţiuni ale pământului.
Cultura deci a lucrat întotdeauna şi trebuie să lucreze la
eliberarea spiritului şi aici se înfrăţeşte cu democraţia.
Aceasta e tendinţă firească. Această evoluţie firească spre o
democraţie cât mai largă nu poate fi oprită prin nici o) teorie
bazată pe mistica tradiţiei, nici prin a r d e r e a cărţilor şi ziare­
lor, sau prigonirea scriitorilor.
4. — Oprirea pătrunderii culturii moderne la sate este
deci reacţionarism. I n s ă cultura de care au nevoie massele
ţărăneşti nu e cultura decadentă a burghezo-fascismului de­
cadent, c a r e prin convenţionalul său mincinos produce în-
tr'adevăr efecte dezastruoase la sate. Din potrivă, trebuie să
răspândim cultura democratică, isvorită din lupta împotriva
reacţionarismului, şovinismului şi sectarismului fascizant.
Marile masse ţărăneşti au nevoie de cât mai multă cultură
şi de nivel cât mai ridicat, însă sub o formă largă, vie. Cul­
turalizarea satelor trebue să sc efectueze în sensul de a ridica
pătura ţărănească l a nivelul ajuns de cultura m o d e r n ă , ca
să poată să se înglobeze cu largile sale masse în tabăra ace­
lora c a r i luptă pentru apărarea culturii împotriva celora cari
vor să oprească evoluţia firească a societăţii spre democraţie
mai largă, pace şi umanitarism larg înţeles. Numai prin
această ridicare a masselor largi ţărăneşti la nivelul ridicat
al culturii democratice, pentru a o înfrăţi în realizarea mari­
lor idealuri pentru c a r e elementele cele mai distinse ale so­
cietăţii s'au sacrificat cu atâte generozitate timp de veacuri,
spre cultul muncii şi raţionalismului ştiinţific, se poate servi
într'adevăr idealul naţional. Numai astfel putem să avem o
naţiune sănătoasă şi viguroasă, în deplină posesiune a talen­
telor ei, pentru a contribui la îmbogăţirea culturii universale,
patrimoniu comun al umanităţii şi o patrie, statul ţărănesc
de mâine, în c a r e naţiunile se pot desvolta libere, neopri­
mate, indiferent de rassă şi sânge !
5. — Rezultă deci, că putem obiecţiona şcoalei monogra­
fice a d-lui prof. Guşti faptul de a concepe satul în m o d izo-
lat şi static, prin acţiunea sa culturală nevoind să întreacă
stările de lucruri existente. E un reflex al tendinţelor micii
burghezii, pe spinarea căreia s'a făcut salvarea capitalului
monopolizator, care are nevoie de marile masse pentru a-şi
asigura reformele pe cari le urmăreşte. Fetişismul satului,
care-1 caracterizează, e o vedere strâmtă c a r e nu ţine seamă
de o mulţime de factori importanţi, iar politica culturală pre­
conizată e ipocrită (sau naivă ? )
Acţiunea de culturalizare a satelor noastre, transforma­
rea mentalităţii ţărăneşti trebuie concepută dinamic în
strânsă relaţie ca schimbarea generală a stării economice şi
a sistemului de producţie al satelor. P r o b l e m a esenţială e
s c h i m b a r e a rentabilităţii agriculturii, a rezolvării democra­
tice a chestiunii agrare. Cercetările „Institutului de Cercetări
Agronomice al R o m â n i e i " constată pulverizarea proprietăţii
mici rurale şi eliminarea progresivă a unui procent din ce în
ce mai ridicat de producători din procesul de, producţie, cari
devin şomeri rurali. Deci ţăranul devine din c e în ce mai
mult un paria care trăieşte la marginea vieţii. Diferenţa din­
tre oraş şi sat creşte tot mai mult, căci şi ţăranul proprietar
de pământ e constrâns să m u n c e a s c ă pentru ca să poată trăi
şi să nu trăiască pentru a munci. S t a r e a actuală conduce la
o reîntronare a feudalismului cu ţăranul legat de pământ.
Se impune desfiinţarea complectă a m a r e i proprietăţi
moşiereşti şi reala împroprietărire a iţărănimei, cu asigurarea
desvoltării ei fără exploatarea capitalului b a n c a r sau indu­
strial. P e scurt: pământ, toate mijloacele de producţie agri­
cole moderne şi o e c o n o m i e dirijată, care să lupte împotriva
marelui capital delà oraşe. Interesele e c o n o m i c e şi ale raţio­
nalizării agriculturii pe de altă parte c e r domenii mari d é ex­
ploatare. Deci o revenire l a obştiile săteşti va reechilibra
viaţa satului, eliberând ţ ă r ă n i m e a delà m u n c a perpetuă spre
orizonturile culturii. Cultura se va instala ca o necesitate zil­
nică, desvoltată e a o metodă de c e r c e t a r e critică, prin inter­
mediul înţelegerii profesionale şi tehnice, ea va conduce la o
cultură generală despre ansamblul social al naţiunii şi al
omenirii, bazată pe simţul responsabilităţii şi pe lucrul pro­
ductivi
Suntem deci împotriva păstrării tradiţiei la sate — a tra­
diţiei întunericului, analfabetismului şi a nedreptăţii. Credem
că trebuie să, ne călăuzim după viitor, acţiunea culturală tre­
buie să fie c r e a t o a r e de valori şi de energii, de care are m a r e
nevoie neamul nostru. Nu adaptarea unui nivel de cultură
pentru massele ţărăneşti, ci ridicarea masselor, eliberate
economiceşte, către cultură.
V. NOVAC
Aspecte din „economia dirijată"
a statelor fasciste
F a s c i s m u l -este m i ş c a r e a de masse pe care o regizează
deţinătorii m a r i l o r capitaluri prin demagogi iscusiţi pentru a
reduce la tăcere grosul masselor poulare c a r e v o r să dărâme
din temelii regimul dictaturii capitalului. Dar, pentrucă regi­
mul capitalist nu mai poate ii pe faţă susţinut înaintea po­
poarelor, cari astăzi văd tot mai lămurit procesul de c o n c e n ­
trare a tuturor avuţiilor ii'umii în câteva mâini şi pauperizarea
c o n c o m i t e n t ă a celor cari prin m u n c a lor produc toate bunu­
rile, fasciştii se p r o c l a m ă şi ei antieapitalişti. E i preconizează
în locul capitalismului liberalist, c a r e prin j o c u l c o n c u r e n ţ e i
aduce anarhizarea producţiei, o c o n c e n t r a r e sălbatecă a mij­
loacelor de producţie şi o conducere centralistă a economiei
naţionale, conducere pentru oare r e c l a m ă puteri discreţio­
nare. Şi tocmai prin aceasta fac fasciştii jocuil marelui capi­
tal, care tinde şi el la abolirea concurenţei şi la inaugurarea
dictaturii monopoliste a trusturilor şi a cartelurilor. Urmează
că „economia dirijată" preconizată de fascişti se va exercita
în favoarea claselor poisedante, iar poporali m u n c i t o r va fi
înlănţuit la picioarele Internaţionalei Capitaliste — B a n c a r e
şi Industriale. i , v '
O p r i m ă consecinţă a unei astfel de dirijări este, fără în­
doială, concentranea capi hali uimi. Iată câteva date cari n e
ajută să ne facem o i c o a n ă despre această c o n c e n t r a r e în
G e r m a n i a hitleristă:
Dela 1927 până azi, numărul societăţilor anonime cu un
capital mai m i c de 500.000 m ă r c i a scăzut cu 5 0 % , iar a c u m
societăţile germane c e r o lege c a r e să impună un m i n i m u m
de capital de 50.000 m ă r c i pentru orice societate pe acţiuni.
5 6 % din societăţile anonime germane existente vor trebui în
acest caz să lichideze, adică să fie absorbite de către marile
trusturi. Şi c a să vedem c a r e este proporţia dominaţiunii ca­
pitaliste în Germania, notăm c ă :
2 8 societăţi anonime posedă un capital de câte 100 m i ­
lioane m ă r c i (4 miliarde lei),
iar alte 28 un capital între 50—100 milioane m ă r c i (2—4
miliarde l e i ) .
1
Astfel, 56 societăţi, c a r e reprezintă mai puţin de 1% din
totallul de 7.840 societăţi anonime, câte există în Germania,
reprezintă 3 6 % din totalul capitalului societăţilor germane.
I a t ă şi câţiva t i t a n i : - •
 I. G. Farbenindutetrie (industrie c h i m i c ă ) — capital: 8 0 0
milioane m ă r c i (32 miliarde l e i ) ,
Viereinigte StaMwerke (metalurgie) — capitali: 644 mi­
lioane m ă r c i ,
B e r l i n e r V e r k e h r s (transporturi) — capital: 250 milioane
mărci.
i* * *

In regimul fascist atotputernic suveran este declarat sta­

tul, dar un stat în c a r e instituţjiile capitaliste nu au suferit
nici-un corectiv, b a dimpotrivă, şi-au fortificat poziţiile,
dupăcum văzurăm mai sus, Măsurile e c o n o m i c e şi financiare
iuate de un asemenea stat, chiar şi atunci c â n d sunt prezen­
tate printr'o susţinută şi abilă propagandă c a anticapitaliste,
au rezultatul de a favoriza c o n c e n t r a r e a capitalului şi de a
consolida dictatura marilor avuţii.
In t o a m n a anului trecut, preocupat de procurarea resur­
selor pentru menţinerea războiuliui de cucerire a Abisiniei,
guvernul mussolindan a dat un decret, c a r e examinat super­
ficial ar constitui un iact de înfrânare a profitului. Decnetul
interzice tuturor societăţilor industriale şi comerciale italiene
să plătească, timp de trei ani, dividende ce a r trece de 6 % .
Beneficiile superioare acestui piafoln v o r fi vărsate Tezauru­
lui Statului sub f o r m ă de împrumut. Acest decret, c a r e zi­
ceam că în aparenţă retează câştigurile clasei posedante,
operează chiar dimpotrivă, şi iată c u m :
1. Adevăratele beneficii ale unei 'Societăţi pot fi oricând
camuflate de cei iniţiaţi. Trucurile la cari directorii între­
prinderilor recurg pentru acest scop sunt nenumărate, încât
o societate a n o n i m ă anunţă ca beneficii sumeile oe|-i convin.
c
2. Beneficiile superioare plafonului de '6 / nu sunt na.0

ţionatizate sau confiscate de stat pentru o p e r e sociale în fa­

vorul massielor populare şi muncitoare, oa şcoli, spitale,
unelte de iiucru pentru agricultioiri, etc.
3) şi nici repartizate fordist muncitorilor şi angajaţilor
din industriile şi societăţile respective, realizând o nivelare
tocială, ci i , i _ I . .(.aiAi
4 ) împrumutul recoltat de stat din aceste prelevări s'a
investit cu totull improductiv şi antisocial în a r m a m e n t şi
utilaj de război, n e c e s a r campaniei de c u c e r i r e a Etiopiei, i a r
această c u c e r i r e va folosi nu poporului italian, ci m a r i l o r în­
treprinderi italiene şi străine, cari v o r găsi acolo materii
prime ieftine şi debuşeuiri importante pentru fabricatele lor.
Miliardele plasate î n a r m a m e n t şi muniţiuni constitue afaceri
excelente pentru uzinele particulare de armament, cari reali­
zează pentru proprietarii lor beneficii fabuloase. I a t ă deci
cum prelevările delà micii acţionari, burghezi mărunţi, se
îndreaptă către safeuriHe m a r i l o r magnaţi ai capitalului, căci
aceştia şi-au asigurat de preferinţă interese în industria de
armament.
5. Din rulajul de mai sus al beneficiilor de producţie
sunt favorizaţi marii acţionari şi sunt păgubiţi micii deţină­
tori de titluri. P r o p o r ţ i a în c a r e aceştia din urmă participă
la beneficii este totdeauna mai mică decât aceea a m a r i l o r
capitalişti, cari sunt consilieri de administraţie, administra­
tori, directori etc., toate acestea — însărcinări gras retribuite
cu tantieme, jetoane, salarii, gratificaţii etc., sume cari figu­
rează l a cheltuielile bilanţurilor. Mai departe, cu cât capita­
lul se contabilizează mai complicat, prin mai multe între­
prinderi şi instituţii, cu atât prelevările consilierilor, directoi-
rilor etc. sunt mai importante — şi aceleaşi câteva sute de
consilieri conduc aproape toate societăţile anonime dintr'o
ţară — şi c u atât se reduce mai mult cota ce revine micului
acţionar.
* =K *

Propaganda ce se face d e către fascism odată cu măsu­

rile de acest soi, constitue o crasă imşelare a mulţimilor, ne­
pricepute în rafinamentul operaţiunilor b a n c a r e , cari prin
mecanismul! lor complicat pompează grosul profitului, ex­
ploatând deopotrivă atât pe proletarul muncit, cât şi pe mi­
cul burghez, care-şi încredinţează societăţilor capitaliste bă­
nuţii lui albi strânşi pentru zile negre.
G. DRĂGTJLESCU
Scoală si reformele mari ale statului
Raportul în care se găseşte instituţia şcolară ciu structura
(infrastructura) şi suprastructura statului, a fost şi este obiect
de seamă în c e r c e t a r e a sociologiei contimporane. Sociologia
defimSndu-şi obiectul şi metodele de c e r c e t a r e , c a ştiinţă a sor
cietăţii, a abordat' şi această latură importantă a studiufliui sta­
tului moderia.
Intr'o evoluţie firească, neforţată a statului, suprastructu­
ra sa-, este rezultanta structurii societăţii. I n t r e structura şi
suprastructura unui stat, este un raport de condiţionare reci­
procă.
Sunt cazuri când suprastructura, prin instituţiile sale, cau­
tă să forţeze evoluţia statului şi prici aceasta' să 'schimbe struc­
tura acelui; stat. Ceeaee găsim în epoca m o d e r n ă şi îndeosebi
în timpuri idle c r i z ă economică. Reţetele econoimiştilor şi o a m e ­
nilor piolitici, 8n aceste împrejurări, pentru însănătoşirea sta­
tului atinis de turburări e c o n o m i c e şi deci şi politice, prescriu
drumuri noi de orientare şi practică în stat.
Şoqala făcând parte din suprastructura unui stat,.trebue
să fie expresia directă şi sinceră a structurii statului şi să se
integreze şi (coordoneze celorlalte instituţii, cari alcătuiesc
s'ujpirastructura acelui stat. Sociologic şi firesc aşa e.
D a r nu întotdeauna instituţia ş c o l a r ă se află în această în­
c a d r a r e şi coordoiniare. In două cazuri găsim justificat, ca
instituţia şcolairă să mu corespundă In totul structurii statului.
In timpuri de prefaceri radicale, p r o v o c a t e de; cauze merita-
bille şi cari durează; al doilea caz, când structura statului se
cere imperios modificată în unele sectoare, spre a se face
faţă mqilor exigenţe reclamate de progresul tehnid şi dei civili­
zaţie ;în general. S e întâmplă însă că sub scutul acestor nece­
sităţi, şcoala, c a şi ailte! instituţii de seamă dini stat, să fie folo­
site de conducători în interesul unei categorii sociale. F i e că
acea clasă socială e în ascensiunea ei e c o n o m i c ă şi culturală,
fie că v r e m e a ei începe s ă apuniă.
Ini situaţia aceasta se găseşte statul nostru. Cu înlocuirea
tot mai simţită până la eliminarea definitivă delà conducere
a î eprezelnitanţilar m a r e i proprietăţi agrare de către burghe­
zia cajpitalistă, asistăm la creiarea unor instituţii după „chipul
şi a s e m ă n a r e a " intereselor capitaliste. Interese concretizate pe
rând în capitalismul comercial, banioar, industrial şi financiar.
De s'a ajuns că toate puterile statului, deşi după titlul legilor
lor de existenţă şi funcţionare a r părea indépendante, sunt
aservite, legate de stâlpul! intereselor capitaliste ale unei mi­
norităţi. Atât în întreprinderi comerciale, industriale şi ban-
5
 tso

care particulare „încurajate" de stat, cât şi în instituţiile prO-

priu zise ds stat, găsim acelaşi stat, cu (puterile şi resursele
sale de venituri, canalizat îni albia intereselor minorităţii bur-
gbezo-capitaliste. Suprastructura statului e deci streină de
structura social-economică, care tinde la io modificare ai ace­
stei structuri, după scopurile „lor" bine chibzuite.
I n astfel de stare anormală n e găsim de mai bine de o
jumătate de veac. S'a tins şi se tinde la s c h i m b a r e a lîntregii
înfăiţişeri a ţării. Organizaţia şi instituţiile de stat, instituţiile
oreiate artificial cu „sprijinul" statului, şi puterea statului în­
credinţată reprezentanţilor c e l o r mai veritabili şi interesaţi ai
burgheziei capitalistă, se sforţează — având deci şi cuţitul şi
pâinea în m â n ă — de mai bine de 60 de anii, să facă din
această ţară ceeace nu potate fi tocmai prin natura sa.
întrucât ţărănismul e o concepţie de viaţă şi o formă de
organizaţie de stat de durată, fiindcă e potrivit cu structura
şi tendinţele adânci, organice şi fireşti ale poporului român,
aşa dar porneşte la întemeierea unei culturi şi civilizaţii ro­
mâneşti, el este revoluţionar în toate domeniile de viaţă, de
activitate şi în toate problemele teoretice şi practice, p e care
le vrea adaptate realităţilor statului acestuia, făpturii lui. E l
nu neglijează şi nu nedreptăţeşte indci o p r o b l e m ă c e interesea­
ză drientarea şi bunul mers al 'statului nostru. Va pume: în
lumina c l a r ă acele aspecte umbrite sau Înăbuşite pur şi simplu
brutal până acum, va dia expresiune cuvenită vitalităţii — în
toate aspectele sale — poporului r o m â n .
, Instituţia şcolară este una din instituţiile de seamă din
stat, care în timpuri de reformă suferă modificări radicale,
1
adoptări s i m ţ i t o a r e ) . E a devine instrumentul de luptă pen­
tru revoluţia socială şi culturală la c a r e s'aj alnigajat conduce-
nea statului. Aportul şcolii în realizarea şi mai alascomsiolidarea
unei n o i ordini ântr'un stat e de primul rang. Este aceea c a r e
pregăteşte noua generaţie în noul orez, picurându-1 zi de zi şi
luptând cu prejudecăţule şi uneltirile vechei lumi, carel încear­
că rezistenţă prin tot felul de c ă i deschise sau mascate. O
acţiune revoluţionară se p r o d u c e şi durează numai într'un
climat sufletesc, Cea care n'are l a bază climat sufletesc, dis­
pare repede. Cu atât mai mult cu cât caracterul revoluţiei
noastre nu e catastrofal, ci măsurat şi chibzuit. Clădirea nouă
însă a r fi o gneşală să ne închipuim c ă am putea a ridica
folosind zidurile vechi. Ar însemna să cârpim un lucru vechi
cu un petec nou; nu am dura o construcţie solidă. F a p t c a r e
ar compromite ideia şi acţiunea înisăşi. Şi iarăşi, a r fi o iluzie
pe care a m plătit-o scump, să ne închipuim că o operă revo­
luţionară se realizează cu uşurinţă şi în câţiva ani.

i) A r t i c o l u l de faţă, oonstitue s u m a r e consideratiuni p r e l i m i n a r e l a

unul v i i t o r : „Şcoala p r i m a r ă în staltuli ţ ă r ă n e s c " .
 Totdeauna, i a r azi constatăm în toate statele oe s'au an­
gajat ila revoluţii m a r i , că şcoala a fost acea carie şi-a luat
doctrina şi şi-a întocmit organizarea conform ideii şi acţiu­
nii revoluţionare. I n Rusia, Germania şi Italia, c a s ă dăm
exemplu n u m a i pe acestea ca un c a r a c t e r revoluţionar pro­
nunţat, şcoala a foist imediat adoptată., 1n fiecare din ele
deosebit.
Rusia a făcut dlin şcoală nu mumai u c e n i c i a politică a
viitoarelor generaţii, c i şi un vast p r o g r a m şi l a b o r a t o r de
experienţă şi lucru. In această ţ a r ă şcoala —t de toate gradele
—. a ajuinis să dea elemente de consolidare a r e f o r m e l o r din
stat, la c a r e Sovietele poate c ă nu se aşteptau. In germania în­
tregul organism şcolar a fost b r u s c şi total modificat. D i r e c ­
tivele de activitate, mijloacele — totul a fost schimbat. Minis­
trul idd instrucţie şi educaţie a l celui de al treilea Reich, B e r n -
hardt Rust, a făcut din şcoală o adevărată monstruozitate.
Ideile lui Hitlar (cuprinse m „Mein K a m p t " ) au devenit sub­
iect de instrucţie şi educaţie. P r i m u l scop al aducăţiei este
realizarea rassei pure, prin cultivarea fizicului. P e ultimul
plan se situiază instrucţia (din: „ T h e Britisch J o u r n a l of Edu-
cation and P s y c h o l o g y " — Iunie 1935). In Italia — având în
vedere caracterul revoluţiei fasciste — s'au produs mai puţine
schimbări de structură în organizarea ş c o l a r ă ; în schimb, s'au
frnltrodus cu totul alte elemente spirituale şi morale.
Noi n e găsim într'o situaţie specială. O şcoală orientată
intenţionat greşit pâină la o vreme, iar dela acea vireme o or- -
ganizare şcolară camuflată, în realitate tot cea ide până aci,
pusă la dispoziţia burgheziei capitaliste. P r i m a organizară' şocr j - i
Iară a dus la pregătirea burgheziei în scopul de a pătrunde \ |
în posturile de c o n d u c e r e ale statului, c a în felul acesta să
dispună de întreaga aparatură a statului, funcţionarii impor­
tanţi fiind sânge şi concepţie de viaţă burgheză.
Păturile largi, ţărăneşti n'au putut pătrunde în aceste şcoli
din lipsă de posibilităţi materiale, din cauză c ă organizarea
şcolilor n'avea comun nimic cu neirdile l o r , era deci streină
de interesele l o r , şi d cauză şi m a i gravă, sistemul de selecţio­
n a r e părtinitor.
In al doilea stadiu de organizare, în fond c u n i m i c dife­
rită de prima, p r i n c r e i a r e a fără rost, lipsită de criteriu raţio­
nal, de şcoli teoretice, lipsa de atenţie faţă d e învăţământul
piroifeisionaţ de toate r a m u r i l e . . . E l e m e n t e l e m a i înstărite ale
satelor au pătruns în aceste şcoli teoretice, din c a r e un n u m ă r
important a r ă m a s cu studiile neterminiate din lipsuri mate­
riale; i a r restul, parte pătrunzând lin corpul funcţionăresc
centralist a l statului, p a r t e intrând în rândurile şomerilor in­
telectuali. Satele în l o c să profite, pierd şi mai mult: exodul
dela sat la o r a ş se măreşte, elemenftele capabile se refugiază
în oraşe, unele din ele devenind declasate, economiile înstărite
 rurale sărăcesc, iată o serie întreagă de fapte, oare au paupe­
rizat, dezorganizat şi scăzut nivelul spiritual şi m o r a l al sate­
lor noastre.
Astfel s'au servit conducătorii iniofştri de instituţia şcolară
peimtru exploatarea masselor ţărăneşti. Cea mai dureroasă e x ­
ploatare a fost cea spirituală şi morală. E l e m e n t e l e dela sate
cari au pătruns în şcoli, au fost (încadrate mentalităţii bur­
gheze. Odată ajunse în posturi d e stat, au (exploatat alături
de ceilalţi pe părinţii şi toţi ai lor, din mijlocul c ă r o r a s'au
ridicat.
Concepţia funcţionărească nenorocită, c a r e a stat la baza
şcolii, crekud ingineri funcţionari, c o m e r c i a n ţ i funcţionari, la
a statului cea inginerească, c ă puterea de viaţă a unei instituţii
sau unui stat stă în perfecţiunea lor logică, că reformele şi
legiferările se pot copia sau transpune întocmai c a planurile
unui pod sau c a s e de aiurea, au reuşit să dezorganizeze! statul
şi aparatul administrativ de stat. L a u m b r a aceste dezorgani­
zări, fie din motive „superioare" de stat, fie din necesităţile
de ^structură" e c o n o m i c ă naţională şi de progres tehnic (dar
nu s'a dat nici o atenţie învăţământului profesional, t e h n i c ) ,
au putut să opereze în voe şi c u a p r o b a r e a forului statului,
utilizând puterea de conducere şi averea lui, în scopuri par­
ticulare. ;
Partidul liberal a dat o dovadă de io extraordinară abili­
tate atât în epoca sa de înfiripare, cât şi în c e a de .înflorire.
Are o ascensiune unică în istoria politică. Impus dintr'odată
de evenimentele din 1848, apoi din cele din 1859, din: princi­
piile pientnu c a r e a luptat în m i ş c a r e a revoluţionară şi-a făcut
un puternic raport, dar uitând după aceea de ele. D l . C. Rădu-
leiscul-Motru spune despre ei: „Aceşti naţionialişti au isbutit să
dârîme definitiv în câţiva ani c e e a c e fanarioţii nu isbutiseră
să slăbească în timp de secole". I a r despre organizarea statu­
lui: „ P r i n imitare, după apus, satul cel viu de altă dată intră
ca u m b r ă în (despărţiri teritoriale abstracte". „ Ţ ă r a n u l ei des
prins de unitatea satului pentru a fi făcut burghez, întreprin­
zător liber, comerciant, hoimo economicus. Rezultatul îl cu­
noaştem, î n c ă un secol de rătăcire, dacă m a i durează, şi nu
vom mai| avea ce îndrepta, fiindcă totul va fi pierdut".
Este acest partid mai ales unic prin organizarea instituţii­
l o r de stat fără un alt criteriu decât pentru întărirea unei bur­
ghezii, utilizând, prin ajutorul acestor instituţii, puterea şi a-
verea statului. Cu legi, cari a r părea linsă potrivite timpului
după titulatura ceio poartă. In conţinut departe de aşa ceva.
In aplicare şi m a i „ajustate".
De şcoală s'a servit î n interes propriu, de clasă şi dle fa­
milie, cu aceeaşi abilitate c a şi celelalte instituţii. întreaga or­
ganizare ş c o l a r ă a fost şi! este streină de nevoile reale ale sta­
tului. E n e c e s a r ă o întreagă reorganizare.
 (Partidul naţional-ţârariesc are de intâjmpinat greutăţi de
neînvins. întreaga aparatură instituţională a statului, majori­
tatea funcţionarilor refractară, mentalitatea burgheză, sunt
1
piedici care; se înlătură cu timpul, şi aici e e greutatea m a r e .
întrebuinţarea expedientelor, eârpiturilof, nu face decât să
compromită ideia şi acţiuniea.
Dacă s'a făcut ceva democraţie politică, dacă s'au făcut
câteva îmbunătăţiri cu caracter democratic, democraţie şco­
lară, efectiv, nu s'a făcut. Ori, partidul naţional-ţărănesc a r e
de înldlejplinit, în materie de -Organizare şcolară, d o u ă mari re­
forme: democratică şi ţăraneaseă. Dar ;nu numai teoretic.
Intr'un alt articol voi î n c e r c a o schiţare a unei reorgani­
zări şcolare p r i m a r e , c a r e să satisfacă punctul de vedere de­
mocratic şi ţărănesc. Şcoala p r i m a r ă , pentrucă ţ a r a noastră
e compusă din aproximativ 15.000 da sate, prezintă O deose­
bită importanţă în consolidarea unui '-stat naţional, d e m o c r a t i c
şi ţărănesc.
ION GEORGESCU - Cluj

Antagonisme: între esenţial'şi superficial

In v r e m e ce o parte din continentuil european se agită
rasist şi autocratic dincolo de limitele îngăduite c h i a r exage­
rării, cealaltă parte .se realizează politic, în c e a mai autentică
democraţie. Este pentru generaţia contempoirană un spectacol
de conflict ideologic din cele m a i antagoniste şi din cele m a i
instructive. I n adevăr, n i m i c nu interesează într'un grad m a i
înaintat, decât cele două tendinţe opuse şi animatoare nu de
masse, ceea.o?-i curent, ci de viaţă socială, c e e a c e 4 cu totul
excepţional. Doluă tenldinţe, care r e v e n d i c ă umanităţii, recu­
noaşterea perfecţiunei în fundament şi raal'izări. D o u ă ten­
dinţe c a r i trăiesc egal de activ, — r ă m â n e de cercetat, dacă
şi egal de natural.
Până, după ultimile efecte ale războiului mondial, formele
democratice evoluaceră normali c u rivalităţi curente şi s u c c e ­
se constante; odată aceste efecte consumate, sistemele dernoL
cratioe au fost asaltate cu o excepţională vigoare, de apariţia
absolut anacronică, a formelor de guvernământ individualiste.
P r o b l e m a esenţială în acest conflict este, nu căutarea ar­
gumentelor, c a r e î l justifică, pentrucă fibrele opiortunismelor
cari îl crează, a r demasca prea rapid şi prea eftin, fragila l o r
a r h i t e c t u r ă ; - p r o b l e m a esenţială constă în ial afla d a c ă acest
conflict se datoireşte unor cauze aparţinând structural demo­
craţiei, sau numai unor î m p r e j u r ă r i accidentale, care au com­
promis-o pe nedrept. 1
Izvorul democraţiei stă într'o experienţă atât de corn-
pîetă., atât de verificată şi atât de veche, încât istoria evoluţiei
ei poate ţine cu succes locul oricărei teorii destinate susţine-
rei valabilităţei ei, lucru care nu este pur în discuţie nici de
ofensiva curentelor de dreapta.
Este de subliniat însă, c ă argumentul fundamental al doc­
trinei antidemocratice contimporane, este necesitatea purifi­
cării naţiunii cu toate consecinţele el. Din acest argument
s'ar putea bănui că, ceea-ce formează slăbiciunea democraţiei
ar fi putinţa de participare a tuturor m e m b r i l o r naţiunii, la
propria ei conducere, mai plastic, s'ar putea deduce c ă ceea-ce
c o m p r o m i t e democraţia, după partidele de dreapta, este ames­
tecul minorităţilor etnice la conducerea colectivităţii sub toate
raporturile-.
F ă r ă a intra în analiza acestei premize, fără a-i căuta
legitimitatea, nu-i m a i puţin interesant de a intra cu un ""as
mai mult in intimitatea acestei doctrine, aeordându-i teoretic
exclusivitatea elementului naţionalist. Pentru ce în. a c e a s t ă
ipoteză autocraţia este totuşi n e c e s a r ă ? D a c ă curentele de
drepta văd slăbiciunea, democraţiei în impuritatea etnică a
statului, pentru ce, această impuritate odată înlăturată., auto­
craţia este indispensabilă? Logica impusă de premizele actuale
ale curentelor d e dreapta, nu justifică această n c u ă necesitate.
Se c e r e un singur om, c a r e să realizeze purificarea etnică,
ceea-ce desigur un guvernământ democratic ar irefuza, dar
odată această purificare realizată, pentru c e majoritatea e t n i c ă
nu se poate dispensa de autocraţie, al cărei mandat ,ar părea
circumscris numai unui anumit rol, după curentele de dreap­
ta? I a t ă ceia-ce nu explică nici hitlerisnml, nici fascismul, nici
diferitele fronturi naţionaliste^ cari agită atât ide fals şi zadar­
n i c viaţa publică românească.
Din argumentele îndreptate c e n t r a tiemecraţiei, nu re­
zultă cum ar fi n e c e s a r şi ioigic, legitimitatea autocraţiei. I a r
ciscă totuşi curentele de dreapta au >o anumită viaţă alimen­
tată da aprobarea unor anumite masse, aceasta se datoreşte,
nu crezului, sub care pretind a ee orienta, ci unor circum­
stanţe specifice pentru fiecare ţară şi pentru fiecare concepţie
de naţionalism.
In Germania naţionalismul este o î n c e r c a r e de a reface
.spiritul colectiv al poporului, ki R o m â n i a naţionalismul este
o imitaţie a câtorva obosiţi de aşteptarea n o r m a l ă a onoruri­
lor, c a r i pei dreptate, n ' a r fi veriit nici-odată. In adevăr, spi­
ritul, colectiv al popojrului r o m â n n'a suferit nici-odată o scă­
dere, pentru că la noi nu s'a putut vorbi niciodată de o
ridicare anormală a individualismului, aşa cum s'a petrecut
in alte ţări.
Atunci care este totuşi î m p r e j u r a r e a c ă r e i a curentele de
dreapta, găsesc la noi, unele aprobări, cu toată falsitatea ere-
zului, sub care se prezintă în faţa naţiunii? Această cauză stă
în indiferenţa p e r m a n e n t ă a masselor iată de formele vieţei
colective, indiferenţă datorită ignoranţei, a lipsei de control
şi onestităţii publice. Indiferenţa aceasta faţă -de formele vie­
ţei coileictive, a permis strecurarea în Organele suveranităţii
naţionale, a unor persoane deprinse a vedea în o r i c e oficiu
public, un isvor de ăvantagii personale; c â n d dedesubtul a c ­
tivităţii laiaeistor persoane a devenit public, amatorii de reno­
vări politice s'au grăbit a atribui aceste scandaluri, defectuozi-
tăţii sistemului democratic, şi n u c u m ar ii fost just, unui
sisîem serios de apărare interioară.
Poporul înşelat şi descurajat este tentat să spere purifi­
carea moravurilor politice l a orice sistem. D a c ă anumite de­
căderi s'au putut produce sub controlul existent al poporului
reprezentat la ce decăderi şi mişelii nu se poate aştepta acelaş
T
popor, de' a un singur om, sau dela O: singură clasă, asupra
c ă r o r a poporul nereprezentat, sau reprezentat fictiv, niu mai
poate avea nici o posibilitate de c o n t r o l ? Deci singurul punct de
atracţia al curentelor de dreapta îl formează, pentru popor,
purificarea moravurilor, condiţionând însă această purificare
şi de purificarea etnică.
P e n t r u c e însă ofensiva cinstei care trebue să p o r n e a s c ă
de sus în j o s , c e r e îndepărtarea poporului dela realizarea ei?
Sau pentru c e 'această ofensivă implică numai dielcât îndlepăir-
tarea şi nu tratarea elementelor, cari după unele judecăţi, pă­
strează virtuţile poporului. Iată întrebări, cari desgolesc toate
intenţiile, toată fragilitatea, toată neonestitatea curentelor dle
dreapta. '
Este o a r e necesar a mai preciza concluziunile c a r e se
impun chiar celei mai uşoare concentrări a curenteilor de
dreapta?
Autocraţia nu poate lupta împotriva democraţiei, prin ar­
gumente c a r e să-i pună în j o c valabilitatea ca sistem. Uni plus
de luciditate şi de onestitate ar 5n':ocui elanul spre dreapta
cu elanul spre corectivele necesarei perfecţionării unui sistem
de guvernământ firesc şi deci tolerabil.
Mai este nevoie de a preciza că acest sistem stă în par­
ticiparea tuturor m e m b r i l o r unei colectivităţi la propria lor
conducere? Desigur că nu! Nimeni nu poate, fără r e a credin­
ţă, ignora c ă ceea-ce determină existenţa şi viaţa uimii stat,
este valoarea lui ca voinţă! şi conştiinţă, iar .nul mandatul mis­
tic al unei ungeri de problematică evidenţă şi c ă această va­
loare nu se exprimă printr'un orn, c i printr'o însumare spiri­
tuală a acestei colectivităţi, însumare; c a r e în a c e a s t ă struc­
tură, niu poate fi realizată decât exclusiv p r i n reprezentanţă.
Adv. I. UDREA — Galaţi.
 ÎNSEMNĂRI
s

P e n t r u pace
Declaraţiile dlui N. Titulescu :
Să facem frontul unic al păcii <..
Voesc pacea şi o voeso prin mijlocirea, Societăţii Naţiunilor, dar
niciodată n'am stabilit securitatea României numai pe pactul Societăţii
Naţiunilor, ci alături de el am creat tratate de alianţe speciale. Azi, când
se vorbeşte de reforma Societăţii Naţiunilor, eu spun: băgaţi de seamă
pentrucă se voeşte a se uşura procedura revizuirii tratatelor.
Nii pactul a dat greş, ci oamenii. O luptă mare se deschide la Gene­
va. Sunt azi mai mult decât oricând cu Societatea Naţiunilor. Vreau pace.
Pentru aceasta ne trebuesc alianţe şl amiciţii cu toate popoarele fără de
nici-o deosebire. Declar că oricine garantează hotarele 'României şi ale
aliaţilor noştri, este aliatul nostru de drept.
In ce priveşte Franţa, ţin să spun, că locul ei de frunte in inimile
româneşti este datorit după mine mai presus de comunitatea, de interese,
mai presus de afinitatea de rassă la două fapte: Franţa şi-a făcut o spe­
cialitate de aşi alege aliaţii in rândurile statelor aşa zise mici, arătând
prin aceasta cât de adânc îi este 'înrădăcinat principiul de egalitate', a
naţiunilor şi al doilea ne-a fost dat a fi martor ocular al tuturor sforţări­
lor făcute de Franţa pentru organizarea păcii dela război, cu toată pu­
terea formidabilă, pe care a reprezintă armata franceză. Dacă toatăi lumea
vrea pace, alunei soluţia e simplă. Să facem frontul uttic al păcii, iar
dacă acesta nu se poate şi războiul ar izbucni, apoi trebue să se ştie,
că România nu se poate h<;te în tabăra acelora in care să găseşte statele
care vor sporirea leritorului lor pe spinarea ţării nostre.
„PATRIA-.

Discursul dala Vinţul de Jos ţi pacea mondială

Discursul fostului P r e ş e d i n t e de Consiliu a î n s e m n a t nu n u m a i o
p i a t r ă do înot a r în politica i n t e r n ă , d a r ridicându-se pe un p l a n mondial
a c e s t a constituie şi o p r e ţ i o a s ă c o n t r i b u ţ i a l a eforturile penltru m e n ţ i n e r e a
păcii. I n a c e a s t ă raportare, cuvintele spuse în slujba p ă c i i , a polcii mon­
diale, r e l e v ă în dl. Iuliu M a n i u u n l a r g şi a d e v ă r a t spirit european.
F ă r ă îndoială, c.\ problema păcii e p r o b l e m a c e n t r a l ă a politicii in­
t e r n a ţ i o n a l e . I a ' m a i multe r â n d u r i „ P a t r i a " st- a minţit d e Congresul Mon­
dial al P ă c i i , pe care-1 o r g a n i z e a z ă la B r u x e l l e s , în zilele d e 3—6 Septem­
v r i e a. c. cei m a i distinşi oameni dej S t a t şi cele miai alese personalii taţi
culturale, în f r u n t e cu venerabilul lord R o b e r t Cecil, P r e ş e d i n t e l e R e ­
publice! Cehoslovace, dl. E d u a r d Benoş, Preşedintele Eepublicei Spaniole,
dl. M. A z a n a , Preşedintelo Camerei franceze, dl. E d . H e r r i o t , fastul p r e ­
şedinte al Consiliului Societăţii Naţiunilor, dl. Madariiaiga, etc. P u n c t u l de
p l e c a r e al acestei m a r i acţiuni p e n t r u p a c e şi mijloacele p e n t r u m â n ­
t u i r e a p ă c i i şi p e n t r u î n l ă t u r a r e a războiului se g ă s e s c î n apelul C o n g r e ­
sului, p e care-1 r e d ă m în cele ce u r m e a z ă , p e n t r u a raportai l a a c e s t a
cuvintele dini Iuliu Maniu:
 „Pacea este in pericol! Bunul cel mai preţios al umanităţii — pa­
cea — este în, pericol! ;
„Societatea Naţiunilor, instrument al politicei internaţionale, creată
în urma unui sângeros război pentru a rezolva pe calé paşnică toate con­
flictele, trece printfo gravă criză.
„Guverne şi-au asumat răspunderea de a viola pactul Societăţii Na.
ţiunilor şi tratatele internaţionale.
„Războiul, această pată ruşinoasă a umanităţii, e sărbătorit de unii
ca cea mai mare glorie a omenirii.
„Faţă de această situaţie, facem, apel la toate popoarele, la toate
organizaţiile, cari au înscris în programul lor apărarea păcii, să-şi co­
ordoneze sforţările.
..In ce condiţii ar putea îi salvată pacea?
Pacea nu poate fi salvată decan aplicând următoarele principii:
1. Inviolabilitatea obligaţiunilor rezultate din tratate;
2. Reducerea şi limitarea armamentelor ne baza unui acord inter­
naţional: desfiinţarea profiturilor rezultate din fabricarea armelor:
3. întărirea Societăţii Naţiunilor* pentru a, preveni şi opri războaiele
prin organizarea cea mai eficace a securităţii colective şi a asistenţei
mutuale;
' 4. Stabilirea unui mecanism: eficace, în cadrul Societăţii Naţiunilor,
pentru remedierea situaţiilor internaţionale susceptibile de a provoca
războiul. i
,.Nici-unul din. aceste principii nu e îndreptat împotriva vre.unui
popor, oricare or fi el.
„Ceea-ce voim să. realizăm prin mişcarea, noastră este egalitatea de­
plină a tuturor nnnoorelor şi a renre-entantilor lor.
..Pacea indivizibilă, care se extinde veste toate ţinuturile planetei,
aceasta este sinaura cale, care făaăduieşle în adevăr realizarea unei co­
laborări constructive şi rodnice între popoare".
I n ţ a r a n o a s t r ă , cel 'mai a u t o r i z a t g l a s s'a r o s t i t l a V i n t u l de J o s ,
a d u c â n d adeziunea, h o t ă r â t ă a A r d e a l u l u i şi României! î n t r e g i p e n t r u po­
litica r>3.ciii. Dl. I u l i u M a n i u !a- spus:
Trebuie să ne înariiim să stăm în bune raporturi, în bună prietenie,
cu toate popoarele, dar mai ales vrem să nu ne, fie ciuntite hotarele şi
să nu permitem nimănui să se atingă de ţara, noastră. 'Noi nu vrem
r^-hoiu. Nu vrem, să atacăm pe 'nimeni, vrem să' ne anărăm ţara noastră.
Noi vrem pace şi noi trebuie deci să. ne aliem cu ţări cari vreau pace.
V o c i : Franţa, trăiască Franţa!
Bl IULIU MANIU: Ştiu sigur, că pacea e dorită de Franţa, de
Annlla. de Polonia, de Mica Antantă, de ponoarele din Balcani şi noi,
cu. inima curată, să mergem cu ele împreună, să apărăm pacea. Si So-
riftntert Naţiunilor vreo pace. Si de aceea, să nu permitem ca ea să fie
luată în batjocură, ci să. o susţinem.
Cu mare mirare am văzut, că unii oameni, cari se numesc politici
şi se numesc Români, atacă Franţa.
V o c i : J o s c u ei! ' '
Dl I U L I U M A N I U : . . . şi cari nc sfătuiesc să mergem cu Germania.
Ni-se cere să ne schimbăm, peste noapte politica, tocmai atunci,
când prim-ministrul Franţei şi ministrul de externe, fac cele mai favora­
bile declaraţii, şi îşi iau cele mai favorabile obligaţii pentru noi, decla­
rând trei lucruri mari şi anume: Că vor securitatea colectivă,' adică vor
pace pentru întreaga Europa, dacă se poate pentru toată lumea.
Nu vreau reforma statutului Societăţii Naţiunilor, decât in sensul ca
să se explice unele dispoziţii, cari ar cere o claritate mai precisă. Aceasta
este un lucru extraordinar de important pentru noi, pentrucă pe această
temă se dă bătălia cea mare: anume statele revizioniste cer ca statutul
Societăţii Naţiunilor să se schimbe în aşa fel încât să se poată face
schimbări teritoriale şi cu majoritate de voturi, ceeace ar fii pentru noi
o catastrofă. Aceasta ar însemna ca hotarele ţărilor să fie în continuă
flucfuaţiune, după cum ar fi în fluctuaţiune raporturile de votanţi între
diferitele state, ceeace ar produce o continuă nesiguranţă a hotarelor şi
prin urmare o continuă nelinişte a, popoarelor. Declar aţiunile guvernului
francez, în privinţa aceasta, ne dau satisfacţiune, şi noi nu putem decât
so-i fim recunoscători pentru aceasta. (Aplauze. Ovaţiuni la a d r e s a F r a n -
toi). !
Poate fi Român, cu cap, care să vrea, între asemenea împrejurări,
ea noi să ne depărtim de Franţa şi să ne alipim de Germania, care este
revizionistă? (Strigăte: J o s trădătorii!)
Cuvintele dini Ittliu M a n i u trebuie să fie u r m a t e de fapfte. Socie­
t a t e a Naţiunilor, m i n a t ă în temelii de ţ ă r i l e revizioniste ( G e r m a n i a , I t a ­
lia, U n g a r i a , J a p o n i a ) , t r e c e printr'io g r e a crizei. M i ş c ă r i l e p e n t r u p a c e ,
rient.ru Societatea Naţiunilor şi î m p o t r i v a războiului r e v i z i o n i s t ale p ă t u ­
rilor o o p u l a r e din f i e c a r e ţ a r ă trebuie s ă e x e r c i t e presiuni a s u p r a g u ­
vern «lor r e s p e c t i v e p e n t r u a le sili s ă lucreze p e n t r u r i d i c a r e a p r e s t i g i u ­
lui Sopietăţii Naţiunilor şi p e n t r u p r e î n t â m p i n a r e a războiului, m a i serios
<*««?6.t a u faewfc-o în trecultl E necesar, a ş a d a r , dai a c ţ i u n e a C o n g r e s u l u i
P ă c i i , dela B r u x e l l e s , s ă g ă s e a s c ă un r ă s u n e t c â t m a i m a r e în ţ a r ă . i a r
P a r t i d u l Nat'ou.a.l-Ţărănesc să se p u n ă în f r u n t e a acestei a c ţ i u n i şi s ă
condueă massela r o m â n e ş t i d o r n i c e de p a c e .
„PATRIA":

Un ape! al Tineretului din Rominia pentru a p ă r a r e a păcii

R e c e n t e l e ' e v e n i m e n t e internaţicin.ale, acele c a r i s'au p e t r e c u t §1 acele
c a r i s e p e t r e c şi se p r e g ă t e s c , — p r e c u m şi î n t r e a g a a t m o s f e r a imterna-
ţiooaM, a u s t â r n i t o a d â n c ă nelinişte în r â n d u r i l e t u t u r o r oamenilor, do­
r i t o r i do p a c e .
P r i m e j d i a izbucnirii unui nou războiţi, d i s t r u c ă t o r a milioiatne de
vieţi omeneşti şi a, tot c e a ©reiat din v e a c u r i m i n t e a şi braţul omului,
alairme-iră î n t r e a g a lume şi m a i ales, a c e a p a r t e a ei s o r t i t ă ceia. dintâi
v i c t i m ă . — tineretul.
Tineretului din 'România nn-i lipsesc nici a v â n t u l , nici c u r a j u l , nici
d r a g o s t e a de neamul Ini şi dă p ă m â n t u l p e c a r e s'a n ă s c u t şi crescut.
Milioane de tineri sunt gata, să-şî a p e r e ţ a r a împotriva, oric'ţh-ui
a t a c . c e - a r î n c e r c a să zdrobească neatârnareia- poporului sau s ă j e r t f e a s c ă
ţara.
D a r cu a t â t mai m u l t ă v i g o a r e se r i d i c ă a c e s t t i n e r e t î m p o t r i v a
uneltirilor şi p r e g ă t i r i l o r de războaie, î m p o t r i v a a c e l o r a c a r i , opunând
f o r ţ a — dreptului. — c a l c ă în p i c i o a r e t r a t a t e l e , înşeală prieteniile şi
cut-C:pesc t a r i l e m a i slabe, c u m f a c s t a t e l e revizioniste războinice şi
s u s ţ i n ă t o r i i lor. I
Tineretul iubeşte p a c e a , p r e c u m iubeşte şi c u l t u r a şi p r o g r e s u l . Nu­
1
m a i în ctomdiţiuni de p a c e îşi poiaţte c u c e r i t â n ă r a g e n e r a ţ i e o m a i b u n ă
situaţia econioimieă, r i d i c a r e a ei culturaliăl şi d esvoltareiai fizică, a r m o n i c ă
r-riiitr'un s p o r t liber şi sănătos.
El. vede în război o a m e n i n ţ a r e p e n t r u c u l t u r a poporului. De a c e e a
idela Asociaţiilor p e n t r u L i g a , N a ţ i u n i l o r din A n g l i a şi F r a n ţ a d e - a o r g a ­
niza, » n c o n g r e s u n i v e r s a l al tineretului p e n t r u p a c e , a g ă s i t u n l a r g
răsunet în r â n d u r i l e tineretului din ţ a r a n o a s t r ă .
A c e s t c o n g r e s ce se v a ţine î n t r e 31 A u g u s t şi 6 S e p t e m v r i e l a
Geneva, a fost p r e g ă t i t p r i n c o n f e r i n ţ a internaftională dela B r u x e l l e s ,
unde reprezentanţii a douăsprezece milioane de tineri din t o a t e ţ ă r i l e ,
a p a r ţ i n â n d c e l o r m a i felurite organizaţii, religioase, c u l t u r a l e , politice,
sportive, educative, e t c , a u a f i r m a t v o i n ţ a lor de m a p ă r a p a c e a .
T i n e r e t u l din R o m â n i a trebue să-şi spună c u v â n t u l la< a c e s t c o n g r e s .
F a c e m a p e l la î n t r e g tineretul din a c e a s t ă ţ a r ă c a , pe d e a s u p r a conside­
r a ţ i i l o r politice, etnice' s a u religioialse s ă a d e r e l a a c e a s t ă u n i v e r s a l ă m a ­
nifestare p e n t r u p a c e , trimiţându-şi delegaţii săli l a congres.
 C h e m a m toţi tinerii iubitori de p a c e să-şi unească, forţele în a p ă r a ­
rea ei a l ă t u r i d e a c e i a c a r i luptă p e n t r u a p ă r a r e a L i g i i Naţiunilor, secu­
r i t a t e a c o l e c t i v ă î n f a ţ a a g r e s o r u l u i , înt'ălrirea legaturilor' d e p r i e t e n i e cu
statele pacifiste, F r a n ţ a , Mica î n ţ e l e g e r e a B a l c a n i c ă , U.R.S.S, etc, L u â n d
cunoştinţă din p a r t e a B i r o u l u i p e n t r u p r e g ă t i r e a congresului universal
dela Geneva al tineretuluil p e n t r u pace, de e x i s t e n ţ a unei secţiuni în R o ­
m â n i a i'i Asociaţiei U n i v e r s a l e p e n t r u L i g a Naţiunilor, ne e x p r i m ă m do­
rinţa do a pune m i ş c a r e a tineretului sun auspiciile acestei secţiuni.
P r o p u n e m s ă s e ţ i n ă în B u c u r e ş t i î n t r e 10 şi 15 A u g u s t o conferinţă
rotienaM.' r u p a r t i c i p a r e a t u t u r o r •organizaţiilor dir$ ţ a r ă , s p o r t i v ă , culta-'
i*le. politice religioase, i i m a n i t a r i s t e , atc., p e n t r u ia! f a c e u n schimb de
vo/ît-ii în t;copui coordonarea s f o r ţ ă r i l o r p e n t r u a p ă r a r e a p ă c i i şi L i g i i
Naţiunilor.
Drumul., pe c a r e t r e b u e s ă m e a r g ă tinertul, ¡0 c l a r a r ă t a t d e m a r e l e
bărbat, de stat, dl. Nioolae Tituleseu „ F r o n t u l u n i c a l Păcii".
Adeziunile şi corespondenţa s e v o r t r i m i t e pej iaidresa:
N. L u n g e s c u , s t r . Mar-ia Rosetti No. 61, B u c u r e ş t i .
Ilie Lazăr, fost deputat, preşedinte al organizaţiei naţional-ţărănisfe
din Maramureş; „V. Lungescu, secretar general al Tineretului Ţărănist
Radical; Gogti Rădulescu, preşedintele Frontului Studenţesc Democrat;
Angeliu Umil, Mir cea Stan, pentru Grvnul A.S.P. Bucureşti; Petre Vul-
jyescu, avocat, secretarul Tineretului Socialist (Popovici); M. Leonte, pre-
sfcHntele A.S.P. Braşov, consilier în romii etuT. Federaţiei C.F.R.; Alexandru,
hizăreanu pentru Tineretului Blocului Democratic; Troian Constant inesrn:
,f
r-oşan Troian; Pricoa Gh. pentru Cercul Cultural al Tineretului C.F.R.
î«si.
„PATRIA".

Congresul reOB^îal p e n t r u pace"

. . . . O p i n i a publie?! mondială, o r g a n i z a ţ i i l e politice culturale, reli.
g'o»sc. credincioase idealului păcii, t r e b u i a să rnnirft u n N U ! h o t ă r â t şi
respic»t p r o v o c a t o r i l o r de m a r i m ă c e l u r i , şi noi desastre.
I n acest scop a fost c r o i a l ă ..conferinţa u n i v e r s a l ă pentru paee".
conferinţă al c ă r e i scop este o r g e m i m r e a p o r ţ i l o r de p a c e a l e lumii. P e -
c''~!ir c.ă p r i n t r e iniţiatorii acestei conferinţe nn găsim, nici p e d. H i t l e r ,
ni '-l po d. Gombos. I n schimb, dela lordul Cecil şi arluepiseioţpul d e Y o r k ,
d ^ a c o n d u c ă t o r i i F r a n ţ e i d e m o c r a t i c e , l a d. Benetş, preşedintele republi­
c e ! cehoslovace şi d. Milan Hodza,, p r i m u l s ă u ministru, p â n ă l a con­
d u c ă t o r i i o r g a n i z a ţ i i l o r politice şi sindicale alo muneitorimei d e t o a t e
u n i a t e l e — tot ce este spirit do omenie, tot c e es"e spirit d e tendinţă
pi'-îcifis'tă în E u r o p a , se! igWseşte î n r o l a t în această, •cruciada p e n t r u p a c e .
Mai mult c a w i u n d e , în HOHIS.JPa este n e c e s a r 8 g r u p a r e a t u t u r o r
p a r t i d e l o r d e m o c r a ţ i e i , tüfturor o r g a n i z a ţ i i l o r profesionale, c u l t u r a l e , r e l i ­
gioaso, c a r i p e n t r u i r a m o t i v s a u p e n t r u altul, sunt î m p o t r i v a războiului,
într'un l a r g front al păcii. Câci lupta R o m â n i e i p e n t r u p^ice nu se duco
n u m a i în forurile i n t e r n a ţ i o n a l e , ci şi î n l ă u n t r u l ţ ă r i i . Şi î n ţ a r ă a v e m
t i n e r i d o s c r e e r a ţ i c a r i strig<& „ T r ă i a s c ă războiul!", „ T r ă i a s c ă . Hitler!". Şi
5r». ţ a r ă a v e m politicieni ramoliţi, c a d. V a i d a , c a r i v o r s ă ne d e a . u n
ideal al puştilor şi al mitralierelor", etc., u i t â n d c ă şi interesul naţional şi
cotujandamenltal m o r a l c e r s ă nu se v e r s a i a r s â n g e r o m â n e s c . P « m â n i a
n'aro nimic de c â ş t i g a t într'un n o u războiu, decât) p r i m e j d u i r e a 5 nd aperi.
d cutei sale nationale, d e c â t j e r t f a nefolositoare a celor m a i buni fii
;ii sili.
Numeroase p e r s o n a l i t ă ţ i ale demociialţiei r o m â n e ş t i , c a d. a v o c a t
Ti tel P e t r e s c u , c a fruntaşul ţ ă r ă n i s t V i c t o r Gberasim — a n r e e u n c f c u t
n o r a l a unui front al păcii în România. D a r a c e a s t a n u e deajuns. T r o b u e
luptat p e n t r u c a p a r t i d e l e î n t r e g i s ă i n t r e î n acest front, t r e b u e luptait
1
c a el s ă c u p r i n d ă p e toţi cei însufleţiţi d e ' d o r i n ţ a de¡ p a c a şi d e c o n ş t i i n ţ a
a d e v ă r a t e l o r initerese naţionale. „Ţărănismul Bănăţean".
Congresul pentru pace delà Praga
I n ' z i u a de 25 I u l i e a, c. s'a ţ i n u t la P r a g a p r i m u l congres! al Caimi-
tetului de i n i ţ i a t i v ă p e n t r u o r g a n i z a r e a Congresului P ă c i i , a l ţ ă r i l o r din
E u r o p a c e n t r a l ă şi r ă s ă r i t e a n ă , sub preşidenţia d e p u t a t u l u i c e h o s l o v a c
K o z a c . Cu c â t e v a zile m a i înainte, în 21 şi 22 Iulie, acelaşi c o n g r e s al
c o m i t e t u l u i de i n i ţ i a t i v ă a a v u t loc la B r u x e l l e s , p e n t r u ţ ă r i l e din Occi-
denittul E u r o p e i .
A c e s t e Comitete de i n i ţ i a t i v ă raiu m e n i r e s ă pregăteasdăl m a r e l e Con­
1
gres mondial pentru pace, ce se va ţkie l a Geneva î n zilele de 3—6 Sep­
t e m v r i e . P e n t r u c o n g r e s u l comitetelor de i n i ţ i a t i v ă , s'a ales intenţionat
capitalele a două p o p o a r e din cele m a i pacifice, şi din cele m a i p e r i c l i ­
1
tatei de e x p a n s i u n e a G e r m a n ă . S o a r t a lor însă. n u se v a deosebi p r e a mult
de a celorlalte popoare' mici, toate fiind p e r i c l i t a t e în aceeaşi m ă s u r ă : s ă
c a d ă j e r t f ă , dorinţelor imperialiste ale fascismului.
I n m a r e l e C o n g r e s p e n t r u p a c e , c e se v a ţine l a Geneva, delegaţii
t u t u r o r p o p o a r e l o r v o r p r o t e s t a î m p o t r i v a spiritului de a g r e s i u n e a g u ­
v e r n e l o r fasciste, organizându-se în acelaşi t i m p într'un front u n i c a l
t u t u r o r popolairelor. ce v r e a u să. lunte sincer î m p o t r i v a r'ăfeboiului.
I n congresele Comitetelor de i n i ţ i a t i v ă , ţ i n u t e l a B r u x e l l e s şi P r a g a ,
j
s'al c o n s t a t a t cu m u l t ă s a t i s f a c ţ i e , c ă omenirea. ş i a d a t în cele din u r m ă
s c a m a , c ă n u m a i de ea depinde m e n ţ i n e r e a p e m a i departe m> păcii si­
c ă întriadeVălr d a c ă nu vrea s ă s u p o r t e o r o r i l e unui nou măcel, t r e b u i e
s ă se organizeze într'un front u n i c al luatei î m p o t r i v a războiului.
Preşedintele Comitetului de i n i ţ i a t i v ă delà P r ä g a , d. K o z a c , a în-
1
eheiialt l u c r ă r i l e congresului cu u r m ă t o a r e l e c u v i n t e :
Popoarele mici sunt hotărâte să împiedice toate intririile ce of putea
duce la. un război. Ele speră, că se vor intensifica legăturile culturale si
economice între tari, permiţând o cât mai potrivită colaborare şi o cât
mai bună organizare a securităţii colective contra agresorului.
•iPacea şi securitatea statelor mici ••— precizează declaraţia, —
crează în acela s timn securitatea morilor puteri. Securitatea şi indepen­
denţi •nolitică şi teritorială a oricărei ţări treime asigurată în aceiaşi
măsură ca H securitatea colectivă a lumii întregi, care nu cunoaşte nici
mari puteri şi nici, state, mici.
I a r dele^aţiilov Congresului, c a r i s'au p r e z e n t a t în a u d i e n ţ ă la dl.
Beneş, preşedintele Bepublicei Cehoslovace, li s'a spus din p a r t e a a-
cestuia:
„Ne întâlnim în momente grele. Fără a face exagerări păgubitoare,
trebuie să constatăm, că timpurile sunt serioase. Pretutindeni se pune
întrebarea: dacă Europa merge spre un nou războiu.
Am însă impresia profundă, că nu va isbucni nici.un conflict. In
Europa occidentală există temeri din cauză statelor mici şi mijlocii din
Europa centrală şi orientală. Dacă a.ecs.te state au. reuşit în timpul răz­
boiului mondial să se elibereze, acest lucru s'a întâmplat fiindcă voinţa
în sufletele lor a, fost' puternică. Această voinţă trebue mai mult întărită
şi unită, cu conştiinţa propriei puteri. In situaţia de azi nici un stat nu
poate Vori războiul, căci n'ar putea obţine prin el rezultatele scontate.
Dup<i un nou război însă, ar reni catastrofe, cari ar înmormânta totul.
Noi suntem hotărâţi să ducem până la extrem politica de pace şi
nu vom pierde nicio ocazie de a, cădea de acord în problemele interna­
ţionale atât cu stmtele vecine, câfi şi cu cele mai îndepărtate.
Cehoslovacia este ţara tipic pacifistă".
L a congresul Comitetului de i n i ţ i a t i v ă , s'a l a n s a t un a p e l c ă t r e
t o a t e popoarele, prin! c a r e Iii so cere soluţionarea pe oale paşnicei a t u t u r o r
lifcigilctr co ar m a i e x i s t a î n t r e ele, ca astfel s ă se î n l ă t u r e şi m a i mult,
o r i c e p r e t e x t do j u s t i f i c a r e a războiului,
Apelul c e r e c o n v o c a r e a a cât m a i multe î n t r u n i r i p o p u l a r e , u n d e
e ă s e î n c e r c e rezolviaîroa tutuTor proWemeloT î n l e g ă t u r ă c u m e n ţ i n e ­
rea păcii.
 A sosit momentul, ca omenirea să-şi dea seamă de pericolul ce o
ameninţă, si trecând peste toate subtilitătile\ diplomaţie^ de cabinet, să-şi
dea mâna în faţa pericolului comun al tuturora: războiul.
„PATRIA".

Menţinerea păcii este legată de acţiunea statelor mici.

Congresul internaţional pentru pace, întrunit la P r a g a şi la Paris
Odată eu şedinţa p e n t r u p a c e dela P r a g a , tal P a r i s s'a ţ i n u t u n
c o n g r e s al p ă c i i p e n t r u ţ'filrile m a r i din Occident, sub preşidenţiai lordului
Hobert Cecil. I n a c e i a ş i linie de v e d e r e occidental s'a p r o n u n ţ a t p e n t r u
pace şi c o n t r a o r i c ă r e i m a n e v r e de războiu. F a p t u l c ă p u t e r i l e m a r i şi
pacifice din Occident se r i d i c ă într'un c o n g r e s p e n t r u p a c e , glatrantează
într'o m ă s u r ă f o a r t e m a r e r e s p e c t a r e a liniştii în E u r o p a şi dejoadă pla­
n u r i l e a g r e s o r i l o r d e astăzi şi de mâine. F a ţ ă de personalităjţile, ft©
î n a l t ă responsabilitate şi de un t r e c u t n e p ă t a t , c a r i (afli l u a t i n i ţ i a t i v a
păcii, r ă t ă c i r i l e r e a c ţ i o n a r i l o r dela noi şi a i u r e a pierd lorice importanţăi.
11 l u c r u ştiut de toaită lumea, c ă un lord nu! p o a t e fif a ş a d e u ş o r . . . c o ­
munist şi nici. preşedintelo Beneş un f r a n c m a s o n v â n d u t . . . .
I n t e r e s e l e României, v ă z u t e p r i n p r i s m a a c e s t o r c o n g r e s e p r e l i m i ­
n a r e ale congresului u n i v e r s a l dela Geneva, sunt s t r â n s l e g a t e de m i ş ­
c a r e a p e n t r u m e n ţ i n e r e a şi o r g a n i z a r e a p ă c i i universale, d a „frontul u n i c
al păcii", c u m al spus d. Titulescu. Interesele R o m â n i e i s u n t sifcrâns îmbi­
n a t e ou interesele ţ ă r i l o r d e m o c r a t i c e . L a Londnaj «ele trei m a r i p u t e r i
looarniena a u subliniat, c ă „nimic n u se v a f a c e fă|ră s ă se ţ i n ă s e a m ă d e
c u v â n t u l şi interesul României". A s i g u r a r e a dela L o n d r a , c a r e n e g a ­
r a n t e a z ă evoluţia n o a s t r ă naţioaială şi s o c i a l ă ş i c a r e n u a d m i t e revizio­
nismul, este u n f a p t c a r e n a r e nevoa d e coniantarii.
D a c ă spusele dlui Maniu dela Vinţul de J o s î n s e a m n ă e v a n g h e l i e
penitlru o r i c e bun R o m â n , d a c ă este adevfilrat, c ă „ n u p o a t e fi R o m â n c u
c a p , o a r e s ă v r e a ; ' c a noi s ă m e r g e m c u G e r m a n i a , c a r e este revizionistă",
şi deci „orice fil'oihitlerisru î n s e a m n ă l a noi t r ă d a r e de p a t r i e " , t o t a ş a
p u t e m spune a s t ă z i u r m ă t o a r e l e cu p r i v i r e l a reaioţionârii f r a n c e z i : P o a t e
e x i s t a un R o m â n , c a r e s ă v r e a s ă s e d u c ă sub steagul revizioniştilor, în
f r u n t e cu R o t b e r m e r e , c a r i a u f ă c u t în a c e s t e zile ia P a r i s un „comitet
revizionist în f a v o a r e a U n g a r i e i , p e n t r u r e s t a b i l i r e a d r e p t u r i l o r „nobilu­
lui" popor m a g h i a r " .
P r e s a r e a c ţ i o n a r ă din U n g a r i a t r i u m f ă zilnic de f o r m a r e a a c e s t u i
comitet, d a r p r e s a r e a c ţ i o n a r ă delai n'od. c e v a spune o a r e l a a c e a s t ă i s p r a ­
v ă a t o v a r ă ş i l o r l o r de idei?
I n f a ţ a unui nou v a l de p e r i c o l revizionist, c a r e s e a n u n ţ ă , i m p o r ­
t a n ţ a congresului şi m i ş c ă r i i mondiale p e n t r u p a c e şi î m p o t r i v a revizio­
nismului, d e v i n e din c e îri ce m a i c l a r ă penltru orice om, d o r n i c de p a c e .
Nimic nu p o a t e schimba sensul c u v i n t e l o r dlui I u l i u Miamiu a t u n c i
c â n d acest} b ă r b a t de s t a t , e u e x p e r i e n ţ a lui p o l i t i c ă de 40 de a n i a\ spus:
„Cine m e r g e c u curentele hitlerofile, m e r g e c o n t r a neamului său".
P e n t r u noi, c a r i d o r i m m e n ţ i n e r e a i n t e g r i t ă ţ i i h o t a r e l o r n o a s t r e ,
acest l u c r u n e - a fosil) g a r a n t a t în mod r ă s p i c a t n u m a i şi n u m a i de ţ ă r i l e
d e m o c r a t i c a şi d a c ă p â n ă a s t ă z i G e r m a n i a r e f u z ă sfii ne g a r a n t e z e hota­
rele n o a s t r e , cuvintele lui Maniu r ă m â n pline de înţelepciune p e n t r u în­
t r e g neamul r o m â n e s c .
„ROMÂNIA NOVA".
Rolul bisericii în menţinerea păcii între popoare
în momentul de faţă când uneltirile războinice se înteţesc zi cu zi,
când ura de rassă şi de naţii mobilizează mulţimile pentru a le pregăti
moraliceşte pentru un nou abator mondial, în acest moment popoarele
sunt mobilitate la opera de sfinţire a păcii, apărare păcii câştigate cu
atâtea jertfe: i
Biserica contribue înir'o măsură foarte largă la opera de sfinţire
a păcii. Fidel spuselor şi celor trăite de Isus Hristos, biserica reaminteşte
în ceasul ultim credincioşilor săi că baza bisericii este pacea şi iubirea
între oameni. Apelul pentru pace, lansat de Comitetul mondial al păcii,
publicat în „Patria" din ziua de 9 l. c, poartă iscălitura a celor mai
iluştri şefi ai bisericii, ca arhiepiscopul de Canterbury din Anglia. (Pas.
teur Jezequel dela Asociaţia Universală pentru înfrăţirea popoarelor prin
biserică, Episcopul de Tallin din Estonia, etc., etc.).
Intr'un spirit, fidel acestui apel, reprezentanţii bisericii ortodoxe
s'au adunat in zilele de 2 şi 3 Iulie la Râmnicul-Vâlcii şî au pus proble­
ma păcii pe primul plaţi al discuţiilor lor.
Episcopul Vartolomeu Stănescu al Râmnicului a deschis congresul
internaţional pentru înfrăţirea popoarelor prin biserică cu următoarele:
,iNoi trebue să luptăm pentru pace fiindcă biserica creştină prin glasul
Mântuitorului Isus Hristos luptă pentru pace".
D. Edmon Espy, delegatul Genevei, a făcut o dare de seamă asupra
activităţii Asociaţiei tinerilor creştini (Y. M. C. A.), care se mişcă acuma
pe liniă organizării păcii.
D. prof. Ispir, vorbind despre mijloacele religiei şi ale bisericii în
organizarea păcii, a arătat mijloacele de apărare concretă a acestui bun
suprem al umanităţii.
In tot timpul congresului, problema păcii a fost o problemă de
capitală importanţă) în acest mod biserica îşi îndeplineşte rolul ei sublim,
de apărare a vieţii mulţimilor oropsite.
In vederea Congresului mondia\ al păcii, care se va ţine la Geneva,
în Septemvrie, toţi preoţii cu adevărat creştini, trebue să cheme toate
massele de credincioşi intru apărarea păcii, adunându-i mai des în loca­
şurile sfinte, unde să li se explice marea, necesitate pentru omenire a
menţinerii păcii, ş§ totodată să caute să trimită delegaţi la acest congres.
. A . ; . } . : . •• „PATRIA".

Dreapta aşa cum e

Partidul naţional ţărănesc fi extremismul de dreapta
U n e l e m e n t a r simţ de a u t o c o n s e r v a r e ¡alrata lorieărui membru' a l p a r ­
tidului nostru, c ă , în nici o î m p r e j u r a r e , c u nicii o condiţie, n u v o r p u t e a
e x i s t a p u n c t e c o m u n e î n t r e a c ţ i u n e a p a r t i d u l u i n o s t r u şi f a n f a r o n a d a
a m a t o r i l o r de dictatura:, o r i c a r e a r fi ei, ş i c u a t â t (miai m u l t a, c e l o r
g r u p a ţ i în ceea-ce se e M a m ă „ g a r d a deţ fier". Dincolo de a c e s t s i m ţ de
a u t c - c o n s e r v a r e , c a r e n'ar t r e b u i s ă lipsească nici unui m e m b r u al p a r ­
tidului, dtalcă r e v e n i m la d e c l a r a ţ i i l e pe c a r e f r u n t a ş i i p a r t i d u l u i n o s t r u
le-au f ă c u t în diferite r â n d u r i şi în special l a d e c l a r a ţ i i l e faculte d e dl.
l u l i u M a n i u l a Vinţ, c o n s t a t ă m c ă nu este v o r b a n u m a i de o auto-icoiiser-
v a r e . I n momentul de f a ţ ă când taberele sunt f o r m a t e , când ne p â n d e ş t e d i c t a -
tiira, s u p r i m a r e a t u t u r o r libertăţilor, p i e r d e r e a dreptului de o r g a n i z a r e
şi de l u p t ă p o l i t i c ă şi economică, războiul revizionist, m i z e r i a şi m o a r t e a
c a popor, p a r t i d u l n o s t r u s'a s i t u a t p e linia a p ă r ă r i i democraţiei, pe
linia luptei p e n t r u libertate, p e n t r u p â i n e şi p e n t r u p a c e . Trăim în fapt
1
o epocă de aventură dictatorială, aşa că acum mai puţin decât oricând
este momentul atitudinilor necesare.
 D . M a n i u à a r ă t a t la Vint, c ă n u m a i u n p a s m a i este p e n t r u c a
a v e n t u r a d i c t a t o r i a l ă de fapt, instalialtă în ţ a r a n o a s t r ă o d a t ă eu v e n i r e a
g-uvernului T ă t ă r e s c u , s'ă se t r a n s f o r m e rntr'o s t a r e de drept, şi s ă des­
c h i d ă poporului r o m â n o l u n g ă epocă de lupte p e n t r u desrobire, D, M a n i u
a spus a c e a s t a c u g r e u t a t e a t r e c u t u l u i de 40 a n i de l u p t ă p e n t r u liber­
t a t e a p o p o r u l u i r o m â n . D a c ă e vorhal oa| î n acţiunea^ pa, o a r e o î n t r e p r i n d e
p a r t i d u l n o s t r u să-şi gălsească aliaţi, nu i n t a b ă r a celor c a r e , la Con­
gresul delà T.-Mureş, au f o r m a t echipe p e n t r u e x t e r m i n a r e a f r u n t a ş i l o r
p a r t i d u l u i , t r e b u e s ă . ş i - i c a u t e . Şi să nu s e uite maâi ales, c ă a l i a ţ i i fireşti
ai p a r t i d u l u i n a ţ i a n a l - ţ ă r ă n e s c nu se pot g ă s i decât în r â n d u r i l e c e l o r
c a r e a u decis s ă lupte p e n t r u salvarea; l i b e r t ă ţ i l o r poporului r o m â n , pen-
S.ru d e m o c r a t i z a r e a vieţii de stat, şi nu în xân-durile c e l o r c a r e p r i n
„despoliticianizara" şi d i c t a t u r ă , u r m ă r e s c perpetuiacrea i m p i l ă r i i în c a r e
se s b a t e poporul n o s t r u .
„PATRIA".

Şcoala teroristă
C r i m a dala spitalul B r â n e o v e n e s c constitue o a r e n u m a i un a c t de
l a ş i t a t e ? Opinia publică este o a r e f r ă m â n t a t ă de acest caz, de dilema:
civilii s a u militiatrii să-1 judece?
Ei c e v a m a i g r a v . C r i m a xecenl'.l dasvăluie c ă n e a f l ă m în f a ţ a
unui sistem terorist, c a r e se p r a c t i c a l a noi c a m de m u l t şi f o a r t e des.
M e n t a l i t a t e a şi o r g a n i z a ţ i a t e r o r i s t ă sunt imporbaţiuni streine,
streine de p ă m â n t u l şi d a sufletul r o m â n u l u i . A s t a nu e <o v o r b ă u m f l a t ă ,
ci u n a d e v ă r .
A c u m ş a s e ani s'a e r e i a t o t a b ă r ă l a J a n k a - P u s z t a (Ungarial) de
unde a ieşit p r i m a echipă! de c r i m i n a l i , e x p e d i a t ă p r i n E u r o p a şi din
e a r a echipă s'au r e c r u t a t şi asuisinii regelui A l e x a n d r u şi a i l u i B a r t h o u .
I a r delà i n s t a u r a r e a r e g i m u l u i hitlerisx, t e r o r i s m u l a devenit un m i j l o c
de-a s t â r n i f u r t u n i şi a t u l b u r a a t m o s f e r a politica, din a n u m i t e ţ ă r i .
I n dosul t u t u r o r a c e s t o r a t e n t a t e s ă v â r ş i t e c o n t r a o a m e n i l o r de S t a t şi a
S u v e r a n i l o r se desprind c l a r p l a n u r i l e a c e l o r c e a u interesul s ă a r u n c e
o m e n i r e a într'un nou m ă c e l . A l t ă d a t ă actele de .terorism a v e a u un
c a r a c t e r personal, de r ă z b u n a r e s a u urai individuală. Azi m a i t o a t e a c e s t e
a c t e au! c a r a c t e r u l unui sistem c e s e r v e ş t e a n u m i t e scopuri internaţionale.
A c i a j u n g azi t o a t e organizaţiile t e r o r i s t e . P r i n t r e f a n a t i c i se
strecaalră şi agenţi p r o v o c a t o r i , p o a t e c h i a r şi venetici c e v i n fie din
t a b ă r a delà J a n k a - P u s z t a , fie din t a b ă r a lui B o a m e r , H a u e r s t e i n , E h r -
b a r d t , Loewenfeld, Nicolai, etc.
P r i n t r e t e r o r i ş t i i delà noi vedem c ă t o c m a i teologii se disting m a i
mult, a d i c ă t o c m a i acei t i n e r i ce s'au deviottat ştiinţei divinitâţei, aisupra
cSIrora a r t r e b u i s ă aibe o î n r î u r i r e n u m a i a d e v ă r u l , m o r a l a , preceptele
evanghelice, c a r i î n fine, a r t r e b u i s ă se d i s t i n g ă p r i n cele mai nobile
c a l i t ă ţ i sufleteşti.
Cum p o a t e s c ă p a ţatra de astfel de o r g a n i z a ţ i uni? Da sigur, nu, prin
gloanţe, nu p r i n 'aceleaşi larme, n u tot p r i n t e r o r i s m . Dar" nici nu este
admisibil c a guvernele, p a r t i d e l e de g u v e r n ă m â n t s ă tolereze o r g a n i z a -
1
ţiuni t e r o r i s t e , c ă c i se e x p u n a fi î n l ă t u r a t e p r i n a c t e criminale .
O singu^ăf soluţie e x i s t ă : tot c e este c o n t a m i n a t de terorism, t o a t e
nucleele, tolaite t a b e r e l e c u astfel de r ă t ă c i ţ i trebuesc î m p r e s u r a t e c u un
p u t e r n i c c o r d o n s a n i t a r şi supuse unui t r a t a m e n t r i g u r o s p â n ă l a com­
plecta î n s ă n ă t o ş i r e : t r a t a m e n t civilizat, u m a n i t a r , s a l v a t o r . Astfel d e
bolnavi s e supun n u m a i unui t r a t a m e n t , nu gloanţelor.
Cordonul sanitair să fie c o m p u s din, tot" ce a r e a p a r a t u l n o s t r u p r o ­
fesoral şi c u l t u r a l cu m a i mult prestigiu. A c e s t a p a r a t trebuie s ă în­
t o a r c ă la şcoal'ă(, la lomenie, la civilizaţie p e cei r ă t ă c i ţ i c a r i nu mai
cunoso azi d e c â t c a l e a sângelui şi s ă lase eondncereai S t a t u l u i în g r i j a
acelor ce a u t o a t e răspunderile.
„LUPTA".
 Trădarea lui Goga
Vizita dlui Goga la Berlin constitue -pentru noi cel mai de seamă
argument al trădării -pe care acest poet politician o făcut-o intereselor
şi aispiraţiunilor neamului şi ţării noastre. Feciorul popii din Răşinari
n'a roşit când cu mâna ridicată a salutat batalioanele cari mâine vor
fi îndreptate în contra noastră? Fugarului) dela Turtucaia nu i s'a, mişcat
sufletul văzând în Berlinul încârligat şi el, întreaga ură la adresa aliaţi-
dela Turtucaia, bârfitorul neamului şi caistelanul vânător de măriri,
lor noştri?
Ce caută dl. Goga la Berlin? Bani? Instrucţiuni? Iată întrebările
cari se pun şi al căror răspuns trebue dat imediat.
Dl. Goga s'a dus la Berlin pentru a depune omagii zugravului cu
harnaşament, a-i mulţumi pentru „sprijinul" material neprecupeţit, a-l
informa şi a-i jura credinţă nestrămutată. Iată de ce s'a dus dezertorul
Id Berlin.
„PATRIA".

Dreapta deghizată ţi oligarhia financiară

Dictatură camufletă
I n d e c l a r a ţ i u n i l e p e c a r e d. Mlalreşal A v e r e s e u le-ia f ă c u t ziarului
„ A d e v ă r u l " , se află c o n s e m n a t a şi p ă r e r e a d-sale asupra. D i c t a t u r e i : „Sun­
tem subt d i c t a t u r ă de doi ani".
A u spus-o şi alţii în nenum'ărate r â n d u r i . E bine s ă a fi spus şi
d. M a r e ş a l A v e r e s c u cu, t o a t ă a u t o r i t a t e a .
S u n t e m s u b t d i c t a t u r ă de doi ani de zile.
C a r a c t e r i s t i c a d i c t a t u r i i este d o a r g u v e r n a r e a f ă r ă asentimentul
opiniei publice, g u v e r n a r e a p e n t r u c o n s e r v a r e a ialbsolută a p r i v i l e g i i l o r
de c l a s ă , guvernaraai, c a r e nu a d m i t e controlul, nici c r i t i c a , g u v e r n a r e a
1
care; s e exercită, p r i n violenta forţei p e care o p u n e l a dispoziţie a p a r a t u l
de Sttlatt, g u v e r n a r e a o a r e n u c u n o a ş t e respectul legei, a omului şi a
libertăţilor. ; I
Dadă| a c e a s t a e d i c t a t u r a , ea s e a m ă n ă a i d o m a c u s t a r e a d e l u c r u r i
de a s t ă z i . i ; | .. j [ 1
G u v e r n u l T ă t ă r e s c u se menţine de diod a n i î n c o n t r a voinţei popo- .
rului, p r i n of f o r ţ ă c a r e î l i m p u n e în. contra) şi c u d e s c o n s i d e r a r e a acestei
voinţe.
I n a l e g e r i l e p a r ţ i a l e , c o m u n a l e şi judeţene, g u v e r n u l a s u f e r i t în­
f r â n g e r i r e p e t a t e . Corpul electoral, acel a c ă r u i v o i n ţ ă f a c e d e m a r e a ţ i u -
n e a d i n t r e d i c t a t u r ă ş i d e m o c r a ţ i e ia r e p u d i a t g u v e r n u l liberal.
M a i m u l t : a t m o s f e r a publică, m a r e a m u l ţ i m e a locuitorilor acestei
tjăiri, în a f a r ă de chemările) electorale, n u f a c e d e c â t s ă m a n i f e s t e p e r m a ­
nent r e v o l t a şi desgustul p e n t r u g u v e r n a r e a lipsită de s e r i o z i t a t e şi de
demnitate a guvernului T ă t ă r e s c u .
Guvernul d i c t a t o r i a l a p o r n i t cu toată r e a c ţ i u n e a p l ă t i t ă o c a m ­
p a n i e de; d i s t r u g e r e .
Pentru ce? t •
P e n t r u a s a l v a scandaloase p r i v i l e g i i d e claisă şi a a s i g u r a liniştita
e x p l o a t a r ă a ţ ă r i i d e căltre c â t e v a femilii unse.
In, a c e a s t ă a c ţ i u n e se desconsideră p r i n violentă, spiritul mulţimi­
lor, f ă r ă s c r u p u l şi f ă r ă simţul r ă s p u n d e r i i .
Nu este a s t a d i c t a t u r ă !
A m î n c e r c a t de a t â t e a o r i s ă c o n t r o l ă m a c e a s t a a c t i v i t a t e a g u v e r ­
nului, oai şi t o a t e t o v ă r ă ş i i l e c r i m i n a l e , î n c a r e se c o m p l a c e .
S'a instituit c e n z u r a şi s t a r e a de lasediu, a d i c ă o p r i m a r e a p r i n
violenţă şi a r b i t r a r a vorbei ş f ai faptei.
A c e s t e d o u ă a r m e se m â n u e s c n u m a i în c o n t r a d e m o c r a ţ i e i . Z i a r e l e
de d r e a p t a p o t a p ă r e a c u zecile scaajse c u m ă r c i g e r m a n e . Cele d e m o c r a t i c e
 sunt sau s u p r i m a t e sau cenzurate. Teroriştii sunt t r i m i ş i , d u p ă s a v a n t e
conciliabule l a C u r t e a cu j u r i , i a r m u n c i t o r i i f ă r ă deosebire l a Consiliile»
de răsboi.
I n asemenea condiţii controlul şi dreptul de c r i t i c ă , esenţialei r e g i ­
mului d e m o c r a t i c sunt s u p r i m a t e . Nu se p o a t e s c r i e d e c â t ceea-ee per­
mită g u v e r n u l , LxacU c a subt cel m a i a c e r b r e g i m d i c t a t o r i a l .
P r i m e l e comenzi pe c a r e le-a f ă c u t g u v e r n u l a u fost t a n c u r i l e
cu a p ă şi c a m i o n e t e l e p e n t r u politie. O r g a n i z a r e a t o r ţ e i de c o e r c i t i u n e
p e n t r u a se a s i g u r a v i a b i l i t a t e a r e g i m u l u i . Tot a p a r a t u l de s t a t est© l a
dispoziţia p e n t r u a o p r i m a c e e a c e , g u v e r n u l v r e a s ă o p r i m e şi a î n c u r a j a
ceeace g u v e r n u l v r e a s ă p r o t e g u i a s c ă .
Nu este asita d i c t a t u r ă ?
Omul n u m a i c o n t e a z ă c a v a l o a r e socială, şi nu i se maii g a r a n t e a z ă
dreptul l a v i a ţ ă , decât d a c ă este de o a n u m i t ă p ă r e r e , agreatlăl de g u v e r n .
Altfel n'are d e c â t s ă tnalgă consecinţele.
Bine-înţeles că în asemenea eondiţiuni nu s e m a i p o a t e vorbi de
libertăţile omului şi liberul e x e r c i ţ i u a l d r e p t u r i l o r g a r a n t a t e de Con­
stituţie. N i m i c nu m a i este g a r a n t a t dacă niu eşti cu g u v e r n u l sau c u
g r u p u r i l e s i m p a t i c e lui.
E ş i r e a în a f a r ă da vederile g u v e r n u l u i însaaimnă scoaterea, din lege
dela sine, şi a r u n c a r e a în voia soartei.
ToC c e s e m a i a s i g u r ă î n c ă e p a z a c a d a v r e l o r .
Nici a s t a nu e d i c t a t u r ă ? ! . . . .

„Calomniatorii partidului nafional-ţărănesc"

Obiectivul de atia» din u l t i m a v r e m e a fost d. Dr. N. L u p u .
Cu prilejul unei vizite la P a r i s , vice-preşedintele p a r t i d u l u i naţional
ţ ă r ă n e s c a luat c u v â n t l a un oongrea penltiru p a c e , u n d e au c u v â n t a t n u m e
ilustre a l e politicei mondiale, dela c o n s e r v a t o r u l englez lord" R o b e r t
Cecil p â n ă la sovieticul Schwernik. L a velodromul B u f f a l o :a, fost u n
front al naţiunilor pacifice î m p o t r i v a n a ţ i u n i l o r rălzboinice.
P e n t r u „ c r i m a " de a fi a f i r m a t într'un for s t r ă i n şi în f a ţ a unei
asistenţe i n t e r n a ţ i o n a l e v o i n ţ a de p a c e ia ţ ă r ă n i m i i r o m â n e , se c e r e r ă ­
s t i g n i r e a dlui d r . N. L u p u .
Calomnia a c i r c u l a t şi c i r c u l ă în diverse forme. I n o r i c e caz, d.
dr. N, L u p u a redevenit i a r ă ş bolşevic e a în 1921—1927. I n a c e a s t ă me­
m o r a b i l ă epocă' de lupte şi a v â n t ă r i , d. dr. N. L u p u nu era r e p r e z e n t a t
decât cu s t e a g u l roşu în m â n ă ,
Dela vizita s a l a P a r i s , d, d r . N. L u p u a redevenit b r u s c şampionul
revoluţiei Sovietica în R o m â n i a p e n t r u p r e s a r e a c ţ i o n a r ă .
Inutil s ă m a i desminţim.
T o a t e calomniile sunt inutile.
U l t i m a calomnie — c ă în p a r t i d u l n o s t r u s"au înscris comunişti —
dwvedeşte n u m a i f o r ţ a de a t r a c ţ i e p e c a r e o e x e r c i t ă p r o g r a m u l S t a t u l u i
ţărăinesc. M u n c i t o r i m e a b â n t u i t ă de f u r t u n i ideologice îşi g ă s e ş t e limanul
în c a d r e l e şi sub faldurii s t e a g u r i l o r n o a s t r e .
„DREPTATEA':

Avizară pentru guvern

Ou o c a z i a c o n f i r m ă r e i m a n d a t e l o r a s a s i n i l o r lui Mihail Stelesou,
s a u f ă c u t de c ă t r e a p ă r a r e deelaraţiuni f o a r t e interesante.
A p ă r ă t o r i i a u c ă u t a t s ă explice mobilul crimei.
I n a c e a s t ă explieaţiune s t ă tot interesul.
Unii dintre a p ă r ă t o r i i au d e c l a r a t , c ă este v o r b a de un a s a s i n a t
politic
Poporul a c e s t a î n t r e g p r i n a u t o r i t ă ţ i l e lui represive, nu p o a t e con­
d a m n a l a m o a r t e p a nimeni, p e n t r u nici o f a p t a . L e g e a r o m â n e a s c ă nu
cunoaşte pedeapsa ou m o a r t e .
 I n a f a r ă da legile şi justiţia t ă r i i , sunt a l t e legi şi of altă, j u s t i ţ i e . . .
l e g i o n a r ă , în numele c ă r e i a orieine p o a t e fi ucis şi ciopârţit, i a r apoi,
aceste legi şi a c e a s t ă justiţie sunt i n v o c a t e c a c i r c u m s t a n ţ e u ş u r ă t o a r e
în f a ţ a justiţiei legale.
labă p r i m e j d i a !
Cine-i v i n o v a t de aceste h o t ă r â r i ?
Noi am t r a s a t e n ţ i a guvernului, c ă la Tg. Mureş nu se î n t r u n e ş t e
uu c o n g r e s studenţesc, c i congresul Gărzii de fier.
Guvernul trebuia, — e r a d a t o r , — s ă ştie» c ă a c e a s t a este r e a l i t a t e a .
A şi ştiut-o.
Cum se califică aceste fapte?
Guvernul apoi, cel puţin c a o r i c e piairticular s a u cel m u l t din p r e s ă
a p u t u t să( ştie ce h o t ă r â r i s"au, luat la, Tg.-Mureş.
Manifeste! t i p ă r i t e s'au î m p ă r ţ i t şi pe c a l e a Victoriei, o r i c ă r u i trer
c ă t o r , pe f a ţ ă şi f ă r ă j e n ă .
Ce-a fiăicut g u v e r n u l f a ţ ă de acest a c t de t e r o a r e ?
Nimic. N'a c e r c e t a t , n'a stmibilit vinovăţii, n'a luat nici o m ă s u r ă .
A c e a s t a a fost o î n c u r a j a r e .
După a s a s i n a r e a lui Stelescu, ministrul de justiţie, fost euzist, a
ţinut un conciliabul p e n t r u a hotăra d a c ă procesul s ă se judece de j u r a ţ i
sau de Consiliul de Răsboi.
Consiliul aceştia a opinat dă' e v o r b a de o c r i m ă simplă, c a r e nu
aro c a r a c t e r terorist şi nu-i rezultatul h o t ă r â r e i unei o r g a n i z a t i u n i te­
roriste.
I a t ă c ă a c u m a p ă r a r e a asasinilor desminte concluziile consiliului:
nu e o simplă c r i m ă .
Nici în a c e s t e condiţii procesul nu c a p ă t ă un alt c a r a c t e r ?
„DREPTATEA".

Diversiunea comunistă si tendinţele de dictatură

ale oligarhiei noastre financiare
S c r u t â n d s i t u a ţ i a din ţ a r ă , d. M i h a l a c h e denunţă războiul civil,
„haosul şi anarhie, care domneşte ca niciodată în istoria Ţării Româneşti".
I n dosul acestor m i ş c ă r i a n a r h i c e e însuşi g u v e r n u l , chemiait c e l din­
t â i s ă menţină ordinea. „Ceeace s'a î n v e d e r a t azi, spune d. Mihalache,
este ceeace a m bănuit dela început, c ă în spatele a c e s t o r lupte a fost
g u v e r n u l , c a r e a u r m ă r i t să z ă p ă c e a s c ă opinia publicai, p e n t r u c a să-şi
p o a t e face a f a c e r i l e în plină libertate. A fost deajuns intervină guver­
nul şi s c a n d a l u r i l e a p r o a p e a u î n c e t a t .
S i t u a ţ i a a c e a s t a de v e ş n i c ă a l a r m ă , e î n t r e ţ i n u t ă intenţionat de
o l i g a r h i a n o a s t r ă f i n a n c i a r ă , ce u r m ă r e ş t e s i s t e m a t i c extinderea; şi în
v i a ţ a n o a s t r ă politică, a monopolului ei economic, sub f o r m a d i c t a t u r i i
fasciste.
Această! a u t o c r a ţ i e b a n c a r ă , r e p r e z e n t a t ă a t â t de p e r f e c t de a c t u a l a
conducere, u r m ă r e ş t e n i m i c i r e a în t a r a a c e a s t a a t u t u r o r rezistentelor de­
m o c r a t i c e , şi deci în p r i m u l r â n d al celui m a i m a r e p a r t i d d e m o c r a t i c
del^ noi, a partidului n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n e s c .
Mijloacele sunt diferite. Dela cenzura a p l i c a t ă discret p e o r i c e s t r i g ă t
da nemulţumire, p â n ă l a mijloacele b r u t a l e , c a s t a r e a de asediu, c a l o m ­
niile cele m a i josnice şi a m e n i n ţ a r e a cu m o a r t e a , nimic nu e c r u ţ a t de
a c e ş t i a v e n t u r i e r i f ă r ă scrupule şi responsabilitate.
Cine v r e a săi r e a c ţ i o n e a z ă , s ă se apere, e p u r şi simplu d e c r e t a t
COMUNIST şi cu a c e a s t a se c u r m ă orice discuţie.
Situaţiia e î n t r u c â t v a a s e m ă n ă t o a r e cu aceea din R o m â n i a m i c ă ,
dinainte de războiu, când tot a ş a , d a c ă îndrăznea cineva s ă ceară: drept —
de vot, s a u p ă m â n t p e n t r u ţ ă r a n i , e r a imediat a p o s t r o f a t c u a n a t e m a de
S O C I A L I S T , noţiune, c a r e pe t i m p u r i se întrebuinţa în a c e l a ş i sens, c a
comunismul de a s t ă z i .
 M a i mult c h i a r , î n ultimul t i m p n u m a i pwţi g&si în- p r e s a n o a s t r ă
r e a e ţ i o n a r ă d e c â t coloane pline cu a l a r m a pericolului comunist! c e ne a m e ­
ninţă.
De fapt, totul nu e decât o g r o s o l a n ă diversiune. Gogoriţă] c o m u n i s t ă
nu serveşte d e c â t l a p r e g ă t i r e a a t m o s f e r e i p e n t r u o e v e n t u a l ă lovitură
de S t a t şi l a i n t r o d u c e r e a unui ' r e g i m de m â n ă forte.
î n t r e a g a diversiune nu e decât, tendinţa d e a î n d e p ă r t a c â t m a i
mult massele p o p u l a r e delà controlul t r e b u r i l o r publice, c a prin î n l ă t u r a ­
r e a c o n d u c ă t o r i l o r ei, o l i g a r h i a notatstră. e x p l o a t a t o a r e şi s i n g u r a s t ă p â n i -
t o a r e a p l a i u r i l o r n o a s t r e , să-.şi p o a t ă u r m ă r i n e s t â n j e n i t ă interesele.
I n f a ţ a tendinţelor de c l a s ă e x p l o a t a t o a r e , d i c t a t u r a n o a s t r ă finan­
c i a r ă a g ă s i t un zid p u t e r n i c şi redutabil în p a r t i d u l ţ ă r a n i l o r , în! p a r t i d u l
celor mulţi şi oropsiţi de o s o a r t ă n e d r e a p t ă . Şi' d i c t a t u r a n o a s t r ă f i n a n ­
c i a r a a înţeles c ă d a c ă v r e a c a vreodată, s ă s t ă p â n e a s c ă în linişte ţ a r a
a c e a s t a , t r e b u i e miad î n t â i s ă n i m i c e a s c ă acest p a r t i d , al celor mulţi.
D. M i h a l a c h e referindu-.se la s i t u a ţ i a de a z i din ţ a r a n o a s t r ă , a spus
f o a r t e just, c ă p ă t u r i l e p a r a z i t a r e ale naţiunii îşi diaiu s e a m a c ă forţele
ţ ă r ă n e ş t i se r i d i c a tot m a i vijelios, spre a doborî p e n t r u t o t d e a u n a e x ­
ploatarea :
„In faţa acestei primejdii oligarhia exploatatoare îşi concentrează
azi toate forţele ei contra, partidului naţional-ţărănesc.
„Ţărănimea se deşteaptă: se scutură de robia socială, economică,
morală. îşi cere dreptul ei. Clasa conducătoare poate suferi ori-ce: chiar
pierdere de hotare, dar pierderea privilegiilor ei nu. Intre o Românie
Mare cu privilegiile clasei conducătoare pierdute, clasa conducătoare nu
ezită să aleagă o Românie Mică cu frontierele sfâşiate, dar cu privilegiile
ei în picioare.
Aceasta este deosebirea dintre noi şi dintre ei. Pentru noi fron-
tierile ţării: suprema datorie. Desfiinţez partidul naţional-ţărănesc, mă
desfiinţez pe mine însumi, dacă ştiu că cu asta am asigurat frontierele
ţării. Ei se vor lipsi de o Basarabie dacă ar şti că prin Basarabia îşi
salvează privilegiile lor. Ei sunt gata să se lipsească de o Transilvanie,
dacă ar şti că prin asta îşi salvează privilegiile lor.
„Judedaita l o r în r a p o r t u l politicei e x t e r n e nu se c o n d u c e după inte­
rese de n a ţ i u n e de s t a t — se conduce după i n t e r e s e d e c a s t ă . A ş a a u
fost t o a t e castele o c â r m u i t o a r e t o t d e a u n a — a ş a este şi c l a s a c o n d u c ă t o a r e
a n o a s t r ă astăzi.
„ P r i n acaaistă p r i s m ă aveţi s ă judecaţi l u c r u r i l e . S i ei folosesc u n
moment istoric, suprem, astăzi. E s t e mobilizarea s p i r i t u a l ă p e o a r e caută)
să o f a c ă hitlerismul în î n t r e a g a E u r o p ă azi, p e n t r u c a să f a c ă m a i u ş o a r ă
b i r u i n ţ a m i l i t a r ă de mâine".
In faţa tendinţelor de exploatare şi de dominaţie ce se întăreşte
tot mai mult cu ajutorul unui guvern complice, massele populare trebue
să-şi dea acum ori niciodată seama, că singura posibilitate de a.şii, câştiga
vreodată dreptul la o viaţă mai bună, şi singura posibilitate de a-şi
apăra şi puţinul ce-l au stă numai în organizarea unei puternice reacţiuni
democratice şi în conştiinţa puterii şi a drepturilor lor.
„PATRIA".
Problemele politicei noastre externe,
In marele expozeu al dlul I. Mlhalache la Câmpulung
După V i a t , l a Câmpulung s'a r o s t i t din nou rechizitoriul n e c r u ţ ă ­
tor a l g u v e r n u l u i şi al politicei de t r ă d a r e a p a r t i d e l o r de d r e a p t a , şi
s'am spus c u v i n t e drepte, c e trebuie s ă constitue î n d r e p t a r u l unei politici
e x t e r n e realiste, î n slujbiai a d e v ă r a t e l o r interese ale naţiunii.
Inj expozeul său, d. MihaJaehe a t r a t a t cu f r a n c h e ţ ă şi p r o f u n d ă în­
ţelegere t o a t e acele probleme pe c a r e v â l t o a r e a evenimentelor le-a r i d i c a t
la s u p r a f a ţ a vieţii publice. I n politica e x t e r n ă : problemiai rătzboiului şi a
păcii, p r o b l e m a h o t a r e l o r şi a i n t e g r i t ă ţ i i t e r i t o r i a l e , a prieteniilor şi a
t r a t a t e l o r . I n politica e x t e r n ă : acţiunile nefaste ale « l i g a r h i e i româneşti,
amatrehia p a t r o n a t ă de g u v e r n , diversiunile dreptei şi i n c a p a c i t a t e a g u v e r ­
nului. N o t a u n i t a r ă a acestui m a r e expozeu a fost realismul profund şi
c r u d totodată!, c u c a r e se consideră a d e v ă r a t a n o a s t r ă situaţie politică.
Suntem, declariă! d. M i h a l a c h e analizând situiaiţia e x t e r n ă , „în a j u n u l
unui războiu european în c a r e beligeranţii principali v o r fi G e r m a n i i şi
Buşii". B e l i g e r a n ţ i principali, c ă c i un războiu nu m a i p o a t e isbucni izolat,
a n t r e n â n d după sine în mod inevitabil t o a t e popoarele lumii. De altfel,
însuşi i n i ţ i a t o r i i războiului c o n t r a Rusiei vorbesc de o î n t r e a g ă c r u c i a d ă
e u r o p e a n ă în f r u n t e cu G e r m a n i a , c a r e sub p r e t e x t Căi v r e a să s t ă p â ­
n e a s c ă spiritul c e domneşte dincolo de Nistru, nu u r m ă r e ş t e a l t c e v a , de­
c â t s u b j u g a r e a ţ ă r i ş o a r e l o r din bazinul D u n ă r i i . A c e s t războiu, a t â t p r i n
mobilul lui oficial, c â t şi prin motivele lui ascunse, r i d i c ă probleme de
o i m p o r t a n ţ ă capitală! p e n t r u noi, c ă c i „România, după c u m spunea însuşi
d. Mihalache, va fi probabil teatrul războiului germano—rus". Neutrali­
t a t e a n o a s t r ă lair p ă r e a o soluţie, d a r e x p e r i e n ţ a războiului t r e c u t , c â n d
In cei doi ani de n e u t r a l i t a t e deşi nu c o n s t i t u i a m centrul principal de
acţiune, e r a m m e r e u presionaţi din t o a t e p ă r ţ i l e să ne p r o n u n ţ ă m într'un
fel s a u altul, nu arată' s u p e r f i c i a l i t a t e a laicestei soluţii. Ţinând s e a m ă de
s i t u a ţ i a n o a s t r ă g e o g r a f i c ă , de a ne a f l a î n t r e viitoarele m a r i p u t e r i în
luptă, c e v o r a v e a fiecare nevoie de teritoriul nostru, p e n t r u a-şi t r e c e
trupele, ne putem d a s e a m a , c ă n e u t r a l i t a t e a n o a s t r ă e imposibilă. D a c ă
l a a c e s t e a m a i a d ă u g a t a faimoasele declaiiatţii ale oficialităţii g e r m a n e ,
c ă într'un viitor războiu au neapărată nevoie de grâul şi de petrolul ro­
mânesc, şi c ă G e r m a n i a hitleristă e c o n d u c ă t o a r e a blocului revizionist în
f r u n t e eu U n g a r i a , şi da! la cererea noastră de a ne recunoaşte hotarele
Germania a refuzat să ia vre.un angajament, situaţia noastră externă
nu m a i p o a t e p ă s t r a nici u n echivoc, integritatea! n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă fiind
direct p e r i c l i t a t ă de e x p a n s i u n e a g e r m a n ă .
I n f a ţ a p e r i c l i t ă r i i însăşi a independenţei Statului nostru, interesele
n o a s t r e naţionale cer, să ne c ă u t ă m aliaţii în a c e a tiaibără, c a r e ne r e s p e c t ă
h o t a r e l e şi ne r e c u n o a ş t e i n t e g r i t a t e a t e r i t o r i a l ă .
De aceea, c o c h e t a r e a cu G e r m a n i a h i t l e r i s t ă a grupălrilor de d r e a p t a
delà noi, sprijinind' î n t ă r i r e a I m p e r i a l i s m u l u i g e r m a n , constitue o c r i m ă ,
o t r ă d a r e de neam.
D. M i h a l a c h e în discursul delà Câmpulung desvălue f ă r ă reticenţe,
jocul Germaniei de a ne î n d e p ă r t a déliai aliaţii noştri fireşti, singurii,
c a r e n e - a r p u t e a apiălra interese:
„ G e r m a n i a f a c e a c u m o m a n e v r ă spirituală. E a se p r e z i n t ă E u r o p e i
oa s a l v a t o a r e lai ordinei burgheze şi prezintă F r a n ţ a ca un spion bolşevic
în Apusul E u r o p e i ; şi spune E u r o p e i : „Vedeţi, ce v ă a ş t e a p t ă ; vedeţi,
unde v ă duce a l i a n ţ a F r a n ţ e i cu R u s i a şi alianţele v o a s t r e cu F r a n ţ a !
E u v ă salvez!"
Scopul acestei politici îl cunoaştem, e mult mia'i josnic decât cuvin­
tele m a r i care-1 îmbracă!, voind d o a r s ă d e s t r a m e orice a l i a n ţ e în f a ţ a
d o r i n ţ e l o r ei n e m ă s u r a t e de dominaţie.
Convine Germaniei lucrul a c e s t a să î n d â r j e a s c ă t o a t ă l u m e a a'supra
F r a n ţ e i p e n t r u c a F r a n ţ a să zică „Abandonez pe Ruşi Germanilor", i a r
 mâine c â n d G e r m a n i a v a i s p r ă v i c u R u s i a s ă se întoarctăi şi s ă i s p r ă ­
vească şi cu F r a n ţ a ? i
I a r în alt loc al acestui m a g i s t r a l expozeu, d. M i h a l a c h e r ă s p u n d e
acelora, c a r e se î m p o t r i v e s c u n o r alianţe c u ţ ă r i m a i d e s t â n g a , c u m e
F r a n ţ a şi Rusia, c h i a r şi atunci, c â n d interesele n o a s t r e naţionale o c e r :
„Noi trebue s ă r e s p e c t ă m g u v e r n u l ce-şi d ă f i e c a r e ţarSt Respect
politica statului francez, c u m respect şi politica s t a t u l u i g e r m a n . D a c ă
statul g e r m a n m e r g e cu H i t l e r , este t r e a b a lui. P e m i n a nu* m ă interesează
a l t c e v a decât c e g â n d u r i atre H i t l e r şi statul g e r m a n , p e n t r u s t a t u l meu.
A t â t şi n i m i c m a i mult (aplauze). A c e l a ş l u c r u c u Ruşii.
„Respect p o l i t i c a Ruşilor, î n l ă u n t r u statului lor. T r e a b a lor c e g u ­
v e r n îşi dau. P e m i n e nu m ă interesează! d e c â t d a c ă a m s i g u r a n ţ a fron­
tierelor mele şi în funcţie de a s t a îmi i a u eu m ă s u r i l e mele".
Apoi, în continuialre:
„ D e c l a r c ă subscriu î n t o c m a i f o r m u l a : „Oricine g a r a n t e a z ă h o t a ­
rele R o m â n i e i şi p e aceea a l e aliaţilor noştri este a l i a t u l n o s t r u d e drept':.
„Mai d e c l a r , c ă este în interesul ţ ă r i i s ă t r ă i a s c ă în bună v e c i n ă ­
t a t e c u un popor de 170 milioane; c ă depinde de noi s ă nu se a m e s t e c e
în t r e b u r i l e n o a s t r e interne în c a r e ţin să a v e m î n t r e a g a s u v e r a n i t a t e
netolerând p r o p a g a n d a altui stat.
Şi m a i d e c l a r , c ă n'a.şi f a c e deosebire î n t r e R u s i a şi Gerintamia c â n d
a r fi v o r b a de u n p a c t de amiciţie. — daeiăj şi u n a şi a l t a îmi g a r a n t e a z ă
h o t a r e l e ţ ă r i i şi inviolabilitate* t e r i t o r i a l ă a. ţ â r i i mele şi a aliaţilioir mei.
„ I n r a p o r t u r i l e de politică e x t e r n ă nu m ă interesează c e fel de
r e g i m este acolo: a c e a s t a e s t e ' t r e a b a poporului respectiv. Mă intereseaziă:
g a r a n t a r e a frontierelor, buna v e c i n ă t a t e şi normalele nalporturi de schimb.
I n acest fel, d. Mitoalacbe a a r ă t a t c ă peste interesele m ă r u n t e , poli­
ticianiste şi de a m o r p r o p r i u sau simpatii f a ţ ă de un r e g i m politic s a u
atul „interesul nostru principal astăzi, este: întărirea şi consolidarea ho­
tarelor . . . . Ce ne interesează pe noi, sunt problemele noastre româneşti.
Şi criteriul după care trebue să ne conducem este, cum putem sprijini
interesele noastre vitale, prin alianţele şi amiciţia cu alte popoare".
D. M i h a l a c h e şi-a dat f o a r t e bine s e a m a c ă o v i c t o r i e a hitlerismului
nu p o a t e fi d e c â t a s u p r i r e a n e c o n d i ţ i o n a t ă a n o a s t r ă : „biruinţa hitleris­
mului însemnează înfrângerea ospiraţiunilor noastre naţionale pentru care
şi eu mi-am pus viata în primejdie şi pentru care am lăsat 800.000 de
camaraizi morţi pe front pentruca să văd România Mare cu o ţărănime
stăpână la ea acasă".
I a r mai departe:
„Nu putem părăsi frontul antirevizionist, ca să trecem în lagărul
acelor state, a căror ţintă este sfărâmarea tratatelor şi prin sfărâmarea
tratatelor, sfărâmarea frontierelor (aplauze).
Toate aceste probleme ne arată cât e de necesară pentru noi o
luptă împotriva războiului imperialist şi pentru pace, ce nu se poate
duce cu sorţi de izbândă şi în concordanţă cu adevăratele noastre interese
naţionale, decât de un guvern popular, reprezentantul autentic al voinţei
masselor.
România trece printfuna din situaţiile ei cele mai grele, fiindu-i
periclitată însuşi existenţa ei de stat independent, pe care nu o va putea-o
înlătura decât printr'o politică de pace alături de marile state democratice
şi printr'un guvern ce să fie reprezentantul autentic al intereselor ei".
Din alte părţi
Germania vrea să cucerească România
Doi ofiţeri ai R e i c h s w e h r u l u i l-au auzit chiar; p e generalul Goering
declarând, c ă G e r m a n i a a r a absolută nevoe de o legiăltură d i r e c t ă P r a g a ^
Budapesta, spre a pune m â n a pe România.
„Avem absolută nevoe de resursele de petrol şi de cerealele Ro­
mâniei, pentru un viitor război".
L a rândul lor. cei doi ofiţeri ai Reischwehrului a u d e c l a r a t ziaru­
lui f r a n c e z :
„Avem mare nevoe să punem mâna pe România, dar aceasta e o
chestiune de viitor".
L a î n t r e b a r e a ziaristului, ce se înţelege p r i n „viitor", ofiţerii g e r ­
m a n i au riăfepuns:
„Probabil vreo doi ani".
Văzând, că asigurarea dominaţiei germane in România nu este posi­
bilă pe căi diplomatice seu prin abilităţi de politică economică, Germania
a deslănţuit în ţara românească o furioasă ofensivă de propagandă şi
corupţie, pentru a creia în opinia publică confuzii menite să slăbească
unitatea sufletească a naţiunii şi puterea de rezistenţă a ţării.
Această perfidă acţiune de sistematică slăbire internă şi de în­
târziere a operei de desăvârşirea mijloacelor de apărare naţională, are
un singur scop: pregătirea psihologică şi materială a momentului în care
Germania va pomi la război, îndreptându-şi armatele prin Cehoslovacia
spre România, ajutaţi de trupele ungureşti, pentru a pune mână, pe re­
sursele de petrol şi dS cereale ale ţării româneşti.
I a t ă p e n t r u ce generalul Goering d e c l a r ă , c ă „Germania are ab­
solută nevoie de o legătură directă Pragu—Budapesta, spre a pune mână
pe România".
Nu vom î n c e t a deci să a f i r m ă m , c ă toţi a c e i c a r i fac în mod direct
sau indirect jocul Germaniei, sunt uneltele generalului Goering şi t r ă d ă ­
tori de ţ a r ă ! „LUPTA".

Spania, fntre libertate si fascism

Slăbiciunile democraţiei se r ă z b u n ă . B l â n d e ţ e a şi u i t a r e a d e m o c r a ţ i ­
lor —< sunt; r ă s p l ă t i t e cu conspinaiţii, ca revolte, cu u r ă , cu sânge. Genera­
lul F r a n c o se d e c l a r a s e î m p o t r i v a Republicii. Un p r i m complot eşuase.
Generalul F r a n c o a fost pedepsit: Republica spaniolă l^a n u m i t g u v e r n a ­
t o r al insulelor C a n a r e . Generalul Goded, se rlătavrătise şi ei: i s'a d a t
guverniairea insulelor B a l e a r e . P r i m o de R i v e r a , fiu de d i c t a t o r şi a s p i r a n t
d i c t a t o r el însuşi, fusese c o n d a m n a t la închisoare, p e n t r u p a r t i c i p a r e a l a
g r a v e t u r b u r ă r i , d a r o închisoare, din c a r e a putut pleca în voe c a să
p a r t i c i p e la o c o n s f ă t u i r e în casele lui Gil Robles, unde s'iaiu p r e g ă t i t
a m ă n u n t e l e insurecţiei de azi. I n fine, generalul Sau J u r j o , a t r e b u i t s ă
fie c o n d a m n a t l a m o a r t e , d a r a fost g r a ţ i a t şi l ă s a t să plece în P o r t u g a ­
lia, unde deţineai t o a t e firele conspiraţiei pâniăl când î n t â m p l a r e a , d r e a p t ă
şi r e p a r a t o a r e , a făcut să fie ucis într'un a c c i d e n t de avion.
J u a n M a r c h , un nume, c a r e a c ă p ă t a t o t r i s t ă celebritate, în ulti­
mul timp, J u a n M a r c h , a v e n t u r i e r m a j o r o a n , „ultimul p i r a t al Meditera-
nei", c a p i t a l i s t de m u l t e o r i milionar, d a r f ă r ă nici un scrupul. Unul
la mână.
I n f a n t i i Don J a i m e şi Don J u a n , copiii degeneraţi ai d e g e n e r a t u l u i
Alfons X I I I , a u sosit din veselul lor exil, la B u r g o s . P u t e a u sfii lipsească
din c r u c i a d a î m p o t r i v a poporului spaniol'? P u t e a u să stea d e p a r t e a t u n c i
când se dispută m u n c i t o r i m e i şi ţ ă r ă n i m e i spaniole, dreptul l a v i a ţ ă şi
l a libertate?
Şi hitleriştii. San J u r j o fusese puţin m a i înainte, la Hiasmburgj
oaspetele „Institutului gerniano-iberic".
Consulul g e r m a n din Valladolid ş i - a . descoperit a d e v ă r a t a v o c a ţ i e şi
este şeful poliţiei secrete. „Fiihrer"-ul g e r m a n i l o r din Spania, H e l l e r m a n n .
a sosit c u laivionul la B e r l i n , unde a fost imediat p r i m i t de c o n d u c ă t o r i i
Germaniei. F l o t a g e r m a n ă de r&zboiu se află în apele spaniole.
R e a c ţ i u n e a c a p i t a l i s t ă , r e a c ţ i u n e a feudală şi r e a c ţ i u n e a i n t e r n a ţ i o
nală, a u pus lai cale, finanţează şi s p r i j i n ă a t e n t a t u l î m p o t r i v a poporu­
lui spaniol.
CE VOR GENERALII
I n t r ' u n interview a c o r d a t corespondentului lui News Cbronicle din
Tanger, generalul F r a n c o a declarat:
1."Că a r e şanse să î n v i n g ă g u v e r n u l republican spaniol
2. Că, d a c ă va eşua, v a Inceraa, s ă p r o v o a c e un incident i n t e r n a ­
ţional din cele m a i g r a v e .
3. C ă , p e n t r u a-şi a t i n g e scopul, este g a t a să împuşte j u m ă t a t e din
poporul spaniol.
D e s i g u r căi soldaţilor li s'a ţinut a l t l i m b a j . L a Sanagossa, ofiţerii
s p e r j u r i îşi înşeală oamenii, făeându-i să c r e a d ă c ă a p ă r ă g u v e r n u l de
o î n c e r c a r e de i n s u r e c ţ i e a anarehiştiloir. L a B a r c e l o n a , aceia® poveste. I n -
diaită c e soldaţii ş i - a u d a t s e a m a cfe| sunt pă/câliţi, a u t r e c u t dei p a r t e a
poporului şi g u v e r n u l u i său legal. Sergentul aviaitor U l t n r i , î n s ă r c i n a t
de s t a t u l - m a j o r al i n s u r g e n ţ i l o r din M a r o c s ă bombardeze forţele loiale,
a ucis în plin zbor pe ofiţerul din legiunea s t r ă i n ă , ©are-1 însoţia, şi a
a t e r i z a t pe a e r o p o r t u l din Jetai'e, p e n t r u ia se pune în serviciul g u v e r n u ­
lui. Şi U l t u r i face şcoală.
D e c l a r a ţ i i l e lui F r a n c o , înlocuiesc o î n t r e a g ă c a r t e despre m e n t a l i ­
t a t e a şi psicboloigia fascistei. F a p t e l e c ă p i t a n u l u i Hernandez, sunt o exein-
plifictaire, în m i c , pe teren, a a c e s t o r declaraţii, H e r n a n d e z , este a c e l a ,
c a r e 1-a ucis, cu m â n a lui pe eroicul c ă p i t a n Galan, unul din p r i m i i
l u p t ă t o r i p e n t r u d e m o c r a ţ i a spaniolă, H e r n a n d e z a î n s â n g e r a t A s t u r i i l e
c u prilejul represiunii sălbatice din Octombrie 1934, H e r n a n d e z e r a desti­
nat siă( fie un v r e d n i c şef al actualei insurecţii. Când, î n c o n j u r a t de
t r u p e l e guvernului, la L o y o l a , a văzut c ă a v e n t u r a a dat greş, de furie
şi de neputinţă, şi-a î n d r e p t a t r e v o l v e r u l a s u p r a p r o p r i i l o r slâii oameni.
1
A ucis şase dintr'înşii, dai al şaptelea l'a doborât c a pe un c â i n e t u r b a t .

REZISTENTA
R e v o l t a va eşua. Republica ăpauioia a fost, însă, a p r o a p e p i e r d u t ă .
I n t r e 18 şi 20 I u l i e s o a r t a ei a t â r n a de un fir de p ă r . Republica a fost
s a l v a t ă p r i n r e v o l t a m a r i n a r i l o r Î m p o t r i v a ofiţerilor rebeli şi prin victo­
r i a masselor p o p u l a r e , l a B a r c e l o n a .
F ă r ă r e v o l t a mateloţilor, t o a t e p o r t u r i l e Spaniei a r fi fost blocate
de i n s u r g e n ţ i şi vasele de război u a r fi t r a n s p o r t a t repede îin jSpaniiaj,
r i f a n i i şi m a r o c a n i i generalului F r a n c o . L a B a r c e l o n a , trei zile de l u p t ă
şi elanul e x t r a o r d i n a r a l l u c r ă t o r i l o r , iau fost .suficiente «ai jsă | p u n ă
c a p ă t rebeliunei.
R i p o s t a r a p i d ă d a t ă loviturei fasciste a fost posibilă g r a ţ i e F r o n ­
tului Bopular, reunind p a r t i d e l e muncitoreşti şi p e republicani.
Riălzboiul civil în S p a n i a nu s'a t e r m i n a t . L u p t a fascismului şi a
d e m o c r a ţ i e i este i m p l a c a b i l ă . Izbândia definitivă a Republicii spaniole v a
c e r e î n c ă g r e l e e f o r t u r i şi lupte c r â n c e n e . D a r nimic, nici cruzimele, nici
ş a n t a j u l , nici complicităţile i n t e r n a ţ i o n a l e nu v o r împiedeca fascismul
spaniol să-şi i a pedeapsa m e r i t a t ă p e n t r u t r ă d a r e a sa. HORIA.

P a marginea nouei Constituţii din U. R. S. S.

P r o i e c t u l de constituţie a Uniunii Sovietice laj fost c o m u n i c a t de
c u r â n d a g e n ţ i i l o r de p r e s ă şi p u b l i c a r e a a fălcut posibilă c e r c e t a r e a obiec­
t i v ă a noii legi f u n d a m e n t a l e p e c a r e se p r e g ă t e s c să şi-o dea popoarele
de dincolo de Nistru.
Noua constituţie este e x p r e s i a noilor r a p o r t u r i sociale din ţ a r a Ve­
c i n ă , întocmiai c u m Constituţiile din 1918 şi 1924 r e p r e z e n t a u r a p o r t u r i l e
 de clasă, c a r e e x i s t a u atunci. Constituţiile precedente e x p r i m a u p r i m e l e
faze a l e m a r i l o r transformării, sociale: a n i h i l a r e a a p a r a t u l u i de S t a t
a u t o c r a t i c şi burghez, e x p r o p r i e r e a în f a v o r u l colectivităţii a p r o p r i e t a ­
r i l o r fonoiari, a capitalului industrial şi f i n a n c i a r , sfârşitul opresiunii
naţionale p e n t r u t o a t e naţiunile fostului i m p e r i u p r a v o s l a v n i c , şi î n a c e ­
laşi timp, ele r e p r e z e n t a u şi p r i m e l e realizJălri iade clasei' m u n c i t o r e ş t i pe
drumul c r e e r i i economiei socialiste. A c e s t e constituţii din puncU de v e d e r e
j u r i d i c dădeau p e n t r u întâia o a r ă în istorie o f o r m ă legală şi constitu­
ţională d i c t a t u r i i p r o l e t a r i a t u l u i : „o d e m o c r a ţ i e p r o l e t a r ă , o d e m o c r a ţ i e
a m a j o r i t ă ţ i i e x p l o a t a t e b a z a t ă pe l i m i t a r e a d r e p t u r i l o r m i n o r i t ă ţ i i e x ­
p l o a t a t o a r e şi d i r i j a t ă î m p o t r i v a acestei minorităţi".
I n i s t o r i a dreptului constituţional, noua c o n s t i t u ţ i e ia Rusiei înj-
s e a m n ă un p r o g r e s pe cialea d r e p t u r i l o r şi a libertiălţiloir. A spune c ă
a c e a s t a nu e decât o î n t o a r c e r e l a d r e p t u r i l e şi libertăţile a c o r d a t e de
constituţiile burgheze, î n s e a m n ă a a v e a atitudinea acelui care-şi f u r ă
s i n g u r c ă e i l a . Căci nu forma constituţiei este ceeace t r e b u e larvutâ în
vedere, c i conţinutul ei. Ceeace este c a r a c t e r i s t i c p e n t r u a c e a s t a nouă
constituţie este clăi ea nu n u m a i c ă p r e v e d e p e n t r u cetăţeni d r e u t u r i şi
libertăţi, d a r le şi asigură condiţiile care garantează realizarea efectivă
ale acestora.
î n c e p â n d cu Constituţia dela W a s h i n g t o n şi cu „ D e c l a r a ţ i a d r e p t u r i ­
lor omului", drepturile şi libertăţile t u t u r o r legilor a u un dublu cariacter
şi sunt condiţionate: l i b e r t a t e a de a exploatai —< şi de a fi e x p l o a t a t , liber­
t a t e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i şi dreptul l a i n s t r u i r e — d a c ă se pliăitescj t a x e l e e t c ,
deci t o a t e a c o r d ă libertăţi f ă r ă condiţia esenţiială p e n t r u efectiva r e a l i z a r e
a a c e s t o r a . Sovietele desfiinţând e x p l o a t a r e a , a u d a t p r o l e t a r i a t u l u i con­
diţiile p e n t r u a se folosi de libertlălţi, i a r p r i n noua C o n s t i t u ţ i e S t o t u l v

socialist al m u n c i t o r i l o r şi ţănanilor" ( A r t . 1) l ă r g e ş t e d r e p t u r i l e şi li­

bertăţile a s u p r a t u t u r o r c e t ă ţ e n i l o r săi.
După noua constituţie, baza politică a acestui s t a t o constituie
sovietele deputaţilor m u n c i t o r i l o r şi ţ ă r a n i l o r ( A r t . 2), i a r baza econo­
m i c ă „sistemul socialist al economiei şi p r o p r i e t a t e a socială a i n s t r u m e n ­
telor şi mijloacelor de producţie" ( A r t . 4).
A r t . 10 a d u c e o l ă m u r i r e p e n t r u acei c a r e confundă p r o p r i e t a t e a
p r i v a t ă a mijloacelor de p r o d u c ţ i e şi a c e e a de uz, personal: „Proprietatea
personală a cetăţenilor, c a r e se întinde a s u p r a v e n i t u r i l o r şi economiilor
provenite din munca lor, asupra casei de locuit şi asupra economiei do­
mestice auxiliare, a obiectelor de m e n a j şi de folosinţa zilnică, c a şi a-
s u p r a obiectelor de u z a j şi de comoditate . personală, este protejată de
lege".
Ţ ă r a n i i din U. R. S. S., ema*e l u c r e a z ă în colhozuri, au, după lege,
drept a s u p r a p r o p r i e t ă ţ i i personale f o r m a t ă dintr'o oasă, un teren, l â n g ă
castă, din produsul e x p l o a t ă r i i a c e s t u i teren, din a n i m a l e de c a s ă şi p a s ă r i
şi. din unelte a g r i c o l e (Art. 7).
P ă m â n t u l e dat spre folosinţă o r g a n i z a ţ i i l o r colective de ţ ă r a n i pe
o d u r a t ă n e l i m i t a t ă , adecă p e n t r u t o t d e a u n a ( A r t . 8).
P e n t r u acei c a r e nu v r e a u s ă i n t r e în colhozuri s a u să! l u c r e z e co­
lectiv, legea a d m i t e mici gospodării p r i v a t e ale ţ ă r a n i l o r individuali şi
a micilor meseriaşi, b a z a t e pe munca p e r s o n a l ă şi excluzând e x p l o a t a r e a
muncii a l t u i a ( A r t . 9 ) .
B a z a t pe economia socialistă, noua Constituţie p o a t e a c o r d a şi
ganainta în mod real cetăţenilor dreptul la m u n c ă , la repaos, la a s i g u r ă r i
p e n t r u boli şi băltrâneţe, la i n s t r u c ţ i e etc. (Art.118—122).
E l e m e n t e l e capitaliste din a g r i c u l t u r ă , industrie, c o m e r ţ fiind azi
a p r o a p e complect dispărute, noua constituţie p o a t e p r e v e d e a p e n t r u toţi
cetăţenii l i b e r t a t e a presei, de o r g a n i z a r e , de î n t r u n i r e , l i b e r t a t e a cultului
religios, etc. şi posibilitatea de a le realiza, p r e c u m şi s u f r a g i u l u n i v e r s a l .
Irair poporul e c h e m a t s ă voteze, p e n t r u a h o t ă r î în c e sens t r e b u e s ă fie
a d m i n i s t r a t a bunurile t u t u r o r a şi cine trebue şi! e m a i apt s'o f a c ă .