COMUNICATE DE PRESĂ comunitati dialog european invatamant istorie literatura regional

stiri studii traditii

29 sept. 2017

CULELE DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI

Search this site... Search

Arhiva
Share
APRILIE, 2022
Varvara M. MĂNEANU: Aspecte privind culele Tudor Vladimirescu, Nistor şi Cuţui
L Ma Mi J V S D

1 2 3

4 5 6 7 8 9 10

În Oltenia există unele dintre cele mai interesante construcții civile[1], care îmbină rolul de locuire cu cel de
11 12 13 14 15 16 17
apărare. Acestea sunt culele[2], care ca formă arhitecturală cu caracter militar culele și-au găsit utilitatea
într-un interval de timp cuprins aproximativ din sec. al XVIII-lea până către prima jumătate a secolului al
18 19 20 21 22 23 24
XIX-lea, perioadă care coincide cu ”declinul Imperiului Otoman, însoțit de uzurparea autorității centrale de
către garnizoanele din nord-vestul Peninsulei Balcanice”[3]. În această epocă istorică în urma situației
25 26 27 28 29 30
create, sunt cunoscute ”incursiunile de prădare a provinciilor de margine între care se înscrie și ținutul
Olteniei[4] de către pașalele rebele de Vidin, Ada Kaleh, ș.a. În aceste condiții de incertitudine (…)boierimea « iun.

de țară, moșnenii înstăriți și târgoveții încep să-și construiască case întărite”[5]. De altfel, pentru
semnalizarea pericolelor și anihilarea acestora, pretutindeni în Balcani au existat turnuri de veghe și

prietenii nostri
semnalizare, pichete(”bechete”, foișoare, case întărite. Toate acestea au căpătat un nume generic de
Culă denumire preluată din terminologia militară otomană de sec XVII-XVIII. Termenului culă a căpătat cu
timpul o complexitatea semantică[6] evidențiată în dicționarele explicative dar și de arhitectul cercetător •Initiativa Romanilor din Serbia
Andrei Pănoiu în lucrarea sa Arhitectura și sistematizarea rurală în județul Mehedinți. El identifică • Timoc Pres
pentru sec XVIII-XIX un adevărat program arhitectural de apărare în Oltenia incluzând în acesta toate • Protopopiatul Ortodox Român al
soluțiile arhitecturale de semnalizare a pericolelor și apărare concluzionând: ”culă de altfel, se cheamă Daciei Ripensis
orice casă înaltă, foișor, pătul înalt, lucarna podului, turla sau clopotnița bisericii și cîteodată poarta mare de •Romanii din Bulgaria
la intrare în curtea gospodăriei”[7]. • Comunitatea Românilor din Serbia
•Valea timocului
”În aceste condiții, Mehedinții, unul dintre județele cele mai lovite de jafurile garnizoanelor • MDRS- Miscarea Democrata a
răsculate de la sud de Dunăre, în același timp o zonă bogată în asemenea cule, toate ridicate ca Romanilor din Serbia
locuințe ale boiernașilor, ca mijloace de fortificare , foișoare de pază a dealurilor cu vii, turnuri de • Romanii Indepenedenti din Serbia
strajă a drumurilor către interiorul țării.”[8]

Către mijlocul secolului al XIX-lea pericolele care au determinat apariția acestor sisteme de fortificație Articole recente
numite generic cule au scăzut mult în intesitate și funcția de apărare a acestora a dispărut. O mare parte PREMIILE „EMINESCU” și „Tudor
din construcțiile-culele, prin neutilizare și neîntreținere se degradează(unele erau din lemn) iremediabil. La VLADIMIRESCU” ale FESTIVALULUI
1864 Ion Ionescu de la Brad în monumentala sa monografie a județului Mehedinți nu menționează în nici TRANSFRONTALIER DE LITERATURĂ
un fel vre-o culă[9] pentru că acestea fie că nu mai existau, fie că erau într-o stare avansată de ,,Mihai EMINESCU”,
ruinare. Cu exactitate nu se știe numărul acestor forme de întărire militară în Mehedinți. Există FESTIVALUL TRANSFRONTALIER DE
date și informații culese de cercetătorii istorici A. Pănoiu[10], N. Chipurici[11], Paul Petrescu[12], LITERATURA „M. EMINESCU” – 14-15 iunie
Radu Crețeanu,ș.a. din memoria colectivă, însemnările unor călători sau alte surse, gravuri, 2021, ora 11,00
ridicări topografice, fotografii, care menționează localități unde s-au aflat sau se află cule. În 2113
prezent sunt cunoscute mai multe așezări unde au existat asemenea întăriri, despre unele care au existat se
EVENIMENTE CULTURALE DE EXCEPȚIE
știu mai multe date, despre altele nu există informații ( vezi anexa).
Acad. Ioan Aurel Pop: Fervoarea demolării
În județul Mehedinți azi se mai păstrează Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneți, și Cula Cuțui- Broșteni,
ruinele culei de la Lazu. Toate acestea, pentru importanța istorică, și ca dovezi ale vicisitudinilor Comentarii recente
întâmpinate de-a lungul timpului de strămoși[13], sunt incluse de către Institutul Național al Monumentelor
Istorice în Lista Monumentelor Istorice. Județul Mehedinți, 2004, cu statut de obiective protejate de Florian la CULELE DIN JUDEŢUL
MEHEDINŢI
importanță națională susceptibile de a fi incluse în scop educativ în trasee turistice. Dintre actualele
monumente care au sevit ca scop de apărare și locuire temporară cele mai spectaculoase sunt culele Tudor Tessa la CULELE DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI
Vladimirescu, Cula Nistor și Cula Cuțui. Toate în au fost restaurate[14] și redate comunităților în a doua Alex la Calomniile unul ins bolnav de ură –
jumătate a sec. XX și amenajate ca puncte muzeale[15]. Există elemente comune ale acestor construcții: Vasile Şoimaru
forma planului aproape pătrată, masivitaea pereților prevăzuți cu creneluri de tragere, scara interioară ce cornel petroviciu la SOCIETATEA ROMÂNĂ
asigura legătura cu nivelul superior, foișorul susținut de coloane sau stâlpi de lemn, care servea ca punct DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR DIN
de observație și supraveghere sau loc de repaus, ușa masivă într-un canat care se deschide în interior VOIVODINA: Două decenii de activitate
prevăzută cu o încuiertoare masivă drug pe interior, parterul-demisolul destinat pentru depozitarea continuă şi susţinută
proviziilor și ”învelitoare”a ințial din șindrilă. Fiecare culă însă are și elemente particulare cum ar fi arcadele
trilobate ce formează foișorul și rândul de cartușe romboidale în partea superioară a fațadei la cula Cuțui,
Categorii
Cula Nistor are foișorul susținut de stâlpi de lemn sculptați, iar cula Tudor Vladimirescu are la capătul
coridorului de la ataj o pasarelă închisă care duce la un turn alăturat cu dublu rol, de observație fiind COMUNICATE DE PRESĂ
prevăzut cu creneluri și de ”umblătoare”(toaleta)[16] ceea ce îi asigură un aspect unic în rândul acestui tip comunitati
de construcții. dialog european
invatamant
Situate în zone retrase, în pesajul pitoresc, natural, din județul Mehedinți, culele prin aspectul lor masiv,
aparte, diferit de cel al locuințelor tradiționale din satul românesc induc oamenilor și azi un sentiment al istorie
trăiniciei și perenității iar prin importanța istorică ne alătură civilizației unui spațiu mai larg al Peninsulei literatura
Balcanice, pretexte pentru o valorificare culturală mai judicioasă decât în prezent. regional
stiri
studii
traditii

meta
Bibliografie Autentificare
Intrări RSS
Comentarii RSS
– Atanasescu, Iancu Atanasesu, Grama,Valeriu Grama, Culele din Oltenia, Craiova, 1974 WordPress.org

-Crețeanu, Radu, Culele și casele întărite de pe valea Motrului, în Muzee și monumente, I, 1958, p. 109-
112

– Măneanu, Mite, Boierimea din Oltenia în perioada 1821-1864, Editura MJM, Craiova, 2005

-Paraschiv, Ilie, Glogova. Vatră de istorie, de dăinuire și credință, Glogova, 2013

– Pănoiu, Andrei, Arhitectura și sistematizarea rurală în județul Mehedinți, sec. XVIII-XIX,

București, 1983

– Petrescu,Paul, Stoica,Georgeta, Dicționar de artă Populară, Editura Enciclopedică, București, 1997,

p.187

-***Dicționarul Enciclopedic al Județului Mehedinți, Editura Prier, Drobeta Tr Severin, 2003.

Cula lui Tudor Vladimirescu.Sunt multe informațiile din vechime stocate în memoria arhivelor
despre orașul Cerneți (1658-1885), azi sat al comunei Șimian, care ar trebui corectate. Dacă
specialiștii ar face asta ar schimba pagini întregi din istoria României.a0fa1585-2050-415b-b74c-
29a58009ff2f

Primarul comunei Șimian, Constantin Trușcă, susține că și informațiile referitoare la Tudor

Vladimirescu, cu proprietăți în satul Cerneți, trebuie rescrise. Primul reper al biografiei acestuia
se referă la data nașterii. Marea majoritate a istoricilor, printre aceștia aflându-se C.D Aricescu,
Andrei Oțetea, G.D. Iscru și S.I. Gârleanu, susține că Tudor s-ar fi născut „pe la anul 1780”.

„Interpretând recentele date istorice aflate în arhive, se poate afirma fără niciun fel de ezitare că
Tudor Vladimirescu a văzut lumina zilei în anul 1766. Conform unui document emis la 1/13
decembrie 1801, la vârsta de 25 de ani, căpitanul de panduri a cumpărat zece stânjeni de moșie în
hotarul Gîrbești. Controversată este și data când Tudor Vladimirescu a intrat în familia boierilor
Glogoveanu și numit administrator la două dintre moșiile Glogova și Baia de Aramă. Or, la vârsta
de 15 ani el nu putea avea o asemenea responsabilitate”, precizează Trușcă.

Un alt aspect care ar trebui clarificat și se referă la paternitatea viitorului „comandir” este legat
de un „amănunt biografic discret”: A fost sau nu Tudor copilul nelegitim al boierului Ioniță
Glogoveanu?

„Altfel nu s-ar explica de ce la Biserica Sf. Nicolae din Cerneți, pe zidul dinspre apus al
pronaosului, unde este pictată familia ctitorului Ioniță Glogoveanu, apare și Tudor. Este o
descoperire de senzație făcută în luna octombrie 2014 de un profesor din localitate, Florin Grigore
Dudaș. Istoria consemnează că boierul menționat oficial a avut doi copii, pe Nicolae și pe
Stăncuța. Deci, lângă Nicolae nu avea altcumva să apară o slugă fără vreo filiație cu ceilalți
membri ai familiei”, este de părere primarul Constantin Trușcă.

Potrivit acestuia, istoricii trebuie să cerceteze cu temei documentele vremii și în ceea ce privește
locul de unde a pornit Revoluția din 1821. Până acum se știe că Padeșul ar fi locul de unde
pandurii, în 23 ianuarie 1821, după lansarea celebrei Proclamații prin care „norodul” este
înștiințat asupra obiectivelor mișcării, au plecat spre București pentru a-l așeza pe Tudor domn
pământean.

„Nu putem admite acest lucru. Studiind izvoarele documentare reiese că Tudor, la 21 ianuarie
1821, a plecat de la București cu 40 de arnăuți și panduri, trece Oltul și ajunge la Cerneți. Până
acum se menționează prin diferite lucrări dedicate acestuia că ultima dată când ar fi trecut pe aici
este 29 ianuarie 1821. De la Padeș, Tudor nu se mai putea întoarce de la Cerneți. În cula și casele
sale din Cerneți el depozitase încă din perioada 1819-1820 arme și muniție care trebuiau luate și cu
care trebuiau înarmați tinerii care se alăturau oștirii în fruntea căreia a plecat tot spre
București”, a declarat Constantin Trușcă.

El a explicat că la Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneți, construită în anul 1800, deja se aflau
în jur de 100 de panduri. Există dovezi arhivistice care susțin că Tudor a văzut pentru ultima oară
în 21 ianuarie 1821 proprietățile sale din Cerneți.

Acestea, în următoarele două decenii sunt înstrăinate creditorilor, rămân comunității sau rămân
în paragină. Cula de sub dealul Curila a fost dată înspre administrație Primăriei orașului Cerneți.
După 1990 a fost revendicată de urmașii unui boier care, se afirma, l-ar fi împrumutat pe Tudor
Vladimirescu cu niște bani și acesta nu i-a mai înapoiat așa cum promisese, la o lună după
„zaveră”, întrucât a fost trădat și omorât în noaptea de 26 spre 27 mai 1821.

„Și în anii care au urmat după acest eveniment tragic pentru erou și dramatic pentru neamul
românesc, aproape toată averea lui Tudor Vladimirescu s-a risipit. În Cerneți a rămas doar cula,
între anii 1914-1916 a fost folosită în scopuri militare. Un timp a fost abandonată. În 24 august
1959 a devenit muzeu închinat vieții lui Tudor și Revoluției din 1821. După 1989 aceasta, din lipsă
de bani, a început să se ruineze. Se afla în patrimoniul Muzeului Regiunii Porților de Fier din
Drobeta Turnu Severin, de unde a fost preluată, în 2013, de administrația publică locală”, a
precizat primarul Constantin Trușcă. Conform acestuia, cula și celelalte acareturi, astăzi, cele din
urmă, dispărute, au fost ridicate între 1802-1806, după arderea Cernețiului, de către cârjalii,
eveniment survenit în 1802. Tudor Vladimirescu avea un depozit de arme, dar și o sumă
considerabilă de bani. Cula a jucat un rol important în Revoluția din 1821, ea fiind amenajată ca
loc de retragere și bastion în vederea continuării luptei în cazul înfrângerii în confruntarea cu
turcii. După moartea năprasnică a slujerului, Cula a fost dată în stăpânire logofătului Vasile
Strâmbeanu. În 1837, bunurile ce mai rămăseseră au fost scoase la vânzare, prin licitație, și au
intrat în patrimoniul familiei Gărdăreanu din Cerneți.

Proiectul de reabilitare a Culei lui Tudor Vladimirescu prevede înlocuirea șarpantei, conservarea
pereților interiori și exteriori, refacerea podelelor, introducerea energiei electrice și amenajarea
unei expoziții permanente cu aspecte din viața marelui pandur. Execuția lucrărilor și
introducerea Culei lui Tudor Vladimirescu în circuitul cultural-turistic se va face cu bani
europeni. În acest sens Primăria Șimian a depus un proiect de reabilitare cu fonduri gestionate de
Uniunea Europeană

„Cula lui Tudor Vladimirescu trebuie să rămână în istorie. Ea este locul care ne leagă de trecut.
Dacă nu am respecta și cinsti pe cel care a luptat pentru idealurile neamului, fără îndoială,
rădăcinile noastre s-ar usca. În același timp ea, asemeni altor obiective istorice din Cerneți,
trebuie introduse în circuitul turistic național și european. Și asta cât mai urgent”, a conchis
primarul comunei Șimian, Constantin Trușcă.

Cula Nistor.Monumentul istoric se află pe Dealul Gârdanului, în perimetrul cătunului Piatra Alba
introdus administrativ în satul Cerneți, aparținător al comunei Șimian.Localitatea Cerneți,
cândva reședință a județului Mehedinți, se află hotărnicit pe malul stâng al râului Topolnița, la o
distanță de circa doi kilometri de municipiul Drobeta Turnu Severin.Cula Nistor este așezată în
apropierea Culei lui Tudor Vladimirescu, la doar 250 de metri depărtare, spre nord-vest.

Monumentul istoric a fost construit în jurul anului 1810 de către polcovnicul Istrate Sălișteanu,
pandur în oastea lui Tudor Vladimirescu, cu destinație de locuință în perioada lucrărilor agricole
sezoniere și permanent – foișor de pază al recoltelor și liveziilor din jur și adăpost. Este o casă
înaltă cu prispă de-a lungul întregii fațade și stâlpi sculptați, având parterul înalt, masiv prevăzut
cu orificii pentru tras cu pușca și închis cu o ușă masivă din lemn de stejar.În anul 1974, Direcția
Monumentelor Istorice și de Artă a elaborat un proiect de restaurare intocmit de arhitect Micaela
Adrian. Se dorea organizarea unui muzeu care să adăpostească șapte case țărănești din zona
Mehedințiului, care au și fost deja achiziționate și aduse în zonă, fără succes însă. Abia din anul
2009 în clădire s-a amenajat un muzeu etnografic.Casa-culă Nistor este un edificiu pe două
nivele. Parterul înalt prevăzut cu metereze, prezintă o ușă masivă de lemn. În interior se află un
beci. O scară interioară duce către etaj, la cerdac și la camerele de locuit. Cerdacul are stâlpi
frumos sculptați. Tavanele și podeaua sunt căptușite cu grinzi de lemn iar învelitoarea este
acoperită cu șindrilă.Aflată în inventarul Primăriei Șimian, Cula Nistor va fi renovată în 2018 și
redată circuitului public.La Muzeul Satului din localitate se află mai multe piese etnografice care
vor fi expuse în expoziția care se va organiza aici. Cele care au fost în perioada cât Cula Nistor a
funcționat ca Muzeu se află conservate la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta turnu
Severin.

Cula Cuțui.Se află pe teritoriul satului Broșteni. A fost construită în 1815 de căpitanul de panduri
Ghiță Cuțui în forma dreptunghiulară, specific oltenește, cu ziduri groase peste un beci fără
ferestre sau metereze.Acesta are tavanul boltit semicilindric și întărit cu arce dublouri. Între
bolțile parterului și dușumeaua celor trei camere de la etaj, se află o ascunzătoare. Accesul în
interior se poate face din curte sau direct din beci prin cămăruța de sub scară cu douăzeci de
trepte din bârne cioplite manual, care urcă spre cerdacul legat cu șase arcade. Zidurile etajului
prezintă metereze de unde se putea trage cu pușca în orice direcție pentru apărarea celor din
interior. Cula a intrat în posesia urmașilor căpitanului de panduri Ghiță Cuțui care este decisă să
nu o scoată din rețeaua de cule din Oltenia și să deschidă, în interiorul ei, un muzeu
etnografic.Datorită grijii noii proprietari Cula Cuțui este bine conservată. Ea poate fi vizitată de
orice turist cu condiția ca proprietarii să fie anunțați din timp.

Prezentare celor trei cule este realizată de Sorin Florian COPCEA

[1] Mite Măneanu, Boierimea din Oltenia în perioada 1821-1864, Editura MJM, Craiova, 2005, p.147-149

[2] Descrierea culelor vezi Mite Măneanu, op. cit., p147-149; Radu Crețeanu, Culele și casele întărite de pe valea
Motrului, în Muzee și monumente, I, 1958, p. 109-112;Iancu Atanasescu și Valeriu Grama, Culele din Oltenia,
Craiova, 1974;Paraschiv Ilie, Glogova. Vatră de istorie, de dăinuire și credință, Glogova, 2013, p. 263-269

[3] Andrei Pănoiu, Arhitectura și sistematizarea rurală în județul Mehedinți, sec. XVIII-XIX, București, 1983, p178

[4] Mite Măneanu, Cerneți –creșterea și descreșterea unui oraș, în ”Porțile de Fier”, revista de istorie și cultură, an.
VIII,nr. 1(14)2004, p.12

[5] Andrei Pănoiu, op. cit., p.178; vezi și Mite Măneanu, op. cit. p.147-149

[6] Dicționarele explicative ilustrează evoluția polisemiei termenului culă: Șăineanu, Dicționarul universal al Limbei
Române, Editura ”Samitca” București, 1908, p.208- Culă,f.,- 1. boltă circulară, turn: o ținea închisă într-o
culă(P.Ispirescu); 2. loc ascuns sub pământ, gazdă de tâlhari: își adună ceata într-o culă(P.Ispirescu); 3. vistieria
domnească: din cula donească lefuri să împărțească(popular) (turc-kula); ***Dicționarul Limbii Române Moderne,
Editura Academiei, București, 1958, p. 204Culă, cule – s.f.1. Clădire în formă de turn cu baza dreptunghiulară(care
servea, în trecut, și ca loc de apărare). 2(inv.)Turn circular; cupolă, boltă*Turn boltit în palatul domnesc, în care se
păstra vistieria, prin extensie vistierie, tezaur.3. (inv.)beci boltit; subterană. 4. (inv.) Conac boieresc, casa
proprietarului unei moșii(tc. Kulă); ***Dicționarul Enciclopedic Român, vol. I, a-c, Editura Politică, București, 1962,
p.851;Culă(arhit.), tip de locuință fortificată, răspândit în sec. al XVIII-leamai ales în Oltenia și având două trei caturi
legate printr-o scară interioară. Este construită pe un plan pătrat sau dreptunghiular, iar parterul, ocupat de depozite
este în general lipsit de ferestre(ex. c. de la Curtișoara, Măldărești, etc).

[7] Andrei Pănoiu, op. cit., p.178

[8] Ibidem.

[9] Ion Ionescu de la Brad, Agricultura județului Mehedinți, București, 1868

[10] Andrei Pănoiu, Arhitectura și sistematizarea rurală în județul Mehedinți, sec. XVIII-XIX, București, 1983, p –
Glogova,Sărdănești, Bâcleș, Cerneți, Șiacu, Broșteni, Lupoaia, Bolboși, Voloiacu, Baia de Aramă, Crainici, Steic,
Lazu din Față, Gârla Mare, Zegujani, Porcașa, Ercea,Corlățelu, Comănești, Cernavârf, Bala de Jos, Bâltanele,
Locea, Vânjulețu, Cleanovu

[11] Dicționar EnciclopedicMehedinți, p. 131. (Borăscu (azi Gorj) Broșteni, Cernătești(azi Dolj), Cerneți, Cula Cuțui,
Cula Nistor Crainici, Ercea, -Gârla Mare, Glogova(azi Gorj), Larga, Lupoaia, Peștenuța, Salcia, Slivilești(azi Gorj),
Steicu(azi Gorj,Șiacu(azi Gorj),Vânjuleț, Vlădaia, Vrata)

[12] Paul Petrescu, Dicționar de artă Populară, Editura Enciclopedică, București, 1997, p.187,definește cula ca: tip
de locuință ”turn”- fortificată în toată Peninsula Balcanică(Albania, Macedonia, Sebia, Bulgaria). Cele mai nordice
exemplare se află pe teritoriul românesc, în Oltenia și Muntenia. Cula românească pare să se distingă de cele
balcanice prin existența ultimului nivel dechis, în forma unui foișor.

[13] Mite Măneanu, op. cit., p.146-150

[14] Cula Tudor Vladimirescu a fost restaurată înainte de 1971; Cula Nistor a fost reconstruită în anul 1974 de către
Direcția Monumentelor Istorice și de Artă; aflată în ruină Cula Cuțui în perioada 1963-1968 a fost restaurată după
un proiect de Iancu Atanasescu și Rodica Mănciulescu. Ultimele două au valorificat colecții etnografice.

[15] Din păcate azi acestea s-au închis monumentele stând în așteptarea unei noi reamenajări muzeale.

[16] ***Album monumente istorice din Mehedinți, Copyright Arhiepiscopia Craiovei, 2014,p. 301

Related Posts

Vicepreşedinţii ACADEMIEI Argeșul a făcut show la Expo Istoria descoperirii simbolurilor

ROMÂNE Milano şi profeţia lui Isaia

Comments

By Tessa
Cuvîntul „cula” îsi gaseste originea în „sculia/ scula” din vechea Latina, însemnînd
„scoala”.
on octombrie 17, 2020 Răspunde

By Florian
Da, asa este!
on octombrie 21, 2020 Răspunde

Lasă un răspuns

Comentariu

Nume

Email

Site web

Publică comentariul

tags1 Contact

apel biblioteca biserica boian FUNDATIA CULTURALA LUMINA

CUI 13891984
cristea sandu timoc drapel Sat Dudasu Cerneti, Jud Mehedinti
Email: vnoastra@gmail.com
eminescu folclor limba romana
Tel: 0252326624

minoritate români scoala

serbia steag stiri timoc

tiparituri traditii tricolor uzdin

vasile barbu vlahi vorba noastra

(C) 2014 Fundatia culturala LUMINA - Drobeta Turnu Severin