PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII

COMERCIALE ALBALACT S.A.

1.1 INFORMAȚII GENERALE

1.1.1 Elemente de identificare

Denumirea societății: S.C. Albalact SA

Sediul social: Oiejdea, Com. Galda de Jos, DN1, Km 392+600, județul Alba
Forma de proprietate: societate cu capital privat
Durata de funcționare: nedeterminată
Acționari: Ciurtin Petru, RC2 LIMITED (CIPRU), Ciurtin Petru Raul, alți acționari
Anul înființării: anul 1990, în baza HG 1353/1990
Număr de înregistrare la
Oficiul Registrului Comerțului: J01/70/1991
Cod fiscal: RO1755369
Piața reglementată pe care se
tranzacționează valorile
mobiliare emise: BVB – piața RASDAQ
Capitalul social subscris și vărsat: 65.270.886,70 lei
Activitatea preponderentă: colectarea, prelucrarea, depozitarea și comercializarea
laptelui și a produselor lactate

1.1.2 Domeniul și obiectul de activitate

SC ALBALACT SA este încadrată la Bursa de Valori București la sec țiunea ”Industria

prelucrătoare”, diviziunea ”Industria alimentară”, grupa ”Fabricarea produselor lactate”,
având codul CAEN 1051.
Principalele activități desfășurate de societate sunt: colectarea, prelucrarea, depozitarea
și comercializarea laptelui și a produselor lactate.

1.1.3 Scurt istoric

Societatea a fost înființată în 1971 sub denumirea de Întreprinderea de Industrializare a

Laptelui Alba.
În 1991 prin Hotărâre de Guvern a fost transformată în societate pe ac țiuni și
înregistrată la ORC Alba sub numărul j01/70/1991, CIF RO1755369. Societatea are sediul în
localitatea Oiejdea, pe DN1. SC ALBALACT SA s-a privatizat în 1999 prin licita ție publică
deschisă, conducerea societății fiind preluată de Raul Ciurtin, care a reușit să transforme o
societate aflată în pragul falimentului în unul din cei mai importanți jucători de pe pia ța
lactatelor din România.
În septembrie 2007 s-a deschis o nouă fabrică ALBALACT, amplasată în Oiejdea,
fiind una din cele mai mai mari și mai moderne fabrici din sud-estul Europei. Bazată pe o
tehnologie de ultimă generație, fabrica este prevăzută cu instalații complet automatizate și
sisteme de control riguros al parametrilor de procesare și al celor de ambalare, asigurând un
proces de producție fiabil și la parametrii calitativi planificați.
 Societatea are declarate până în prezent 16 puncte de lucru, cu acoperire asupra
întregii țări.
Structura acționariatului la 31 decembrie 2011:

Tabelul 1.1 – Structura acționaritului

Nr. %
Acționari
crt. 2011
1. Ciurtin Petru 31,74
2. RC2 LIMITED (CIPRU) 25,45
3. Ciurtin Petru Raul 10,99
4. alți acționari – pers. fizice 20,89
5. alți acționari – pers. juridice 10,93
6. TOTAL 100

Tabelul 1.2 – Lista administratorilor

Nr. crt. Nume și prenume Funcția
1. Ciurtin Petru Raul Președinte Consiliul de administrație
2. Ciurtin Petru Vicepreședinte Consiliul de administrație
3. Oancea Cornelia Mioara Vicepreședinte Consiliul de administrație
4. Miron Mihai Vicepreședinte Consiliul de administrație
5. Dîrzu Ioan Vicepreședinte Consiliul de administrație

1.1.4 Strategia companiei

Albalact este cea mai mare companie de lactate din Romania cu capital majoritar
românesc și al treilea mare jucător de pe piața locală a produselor lactate. Compania are o
tradiție de peste 38 de ani în industria lactatelor, iar astăzi produce lactate de cea mai bună
calitate într-una din cele mai mari și mai moderne investiții greenfield din Europa Centrală și
de Est – fabrica Oiejdea din județul Alba. Albalact aduce astăzi pe piața românească peste 80
de sortimente de lapte și produse lactate sub cele patru brand-uri ale sale – Fulga, Zuzu, De
Albalact și Rarăul.
MISIUNEA Albalact este să ofere tot ce-i mai bun din lapte – produse proaspete și
sănătoase, la nivelul standardelor europene de calitate.
VALORILE Albalact sunt performanța, calitatea, inovația, respectul și angajamentul
pentru consumatori și partenerii de afaceri, implicarea în dezvoltarea tehnologiei de fabricație,
pentru a garanta calitatea și siguranța produselor.
OBIECTIVUL Albalact este să-și consolideze poziția pe piața internă, să se extindă și
să dezvolte produse lactate noi, proaspete și gustoase, în mod responsabil. Albalact este lider
de piață pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat cu laptele Zuzu și mai este lider de piață cu
untul de masă Albalact. Cu smântâna Albalact, compania ocupa locul doi pe acest segment.
Laptele UHT Fulga a adus compania Albalact tot pe locul doi pe segmentul UHT.
Pentru anul 2012 principalul obiectiv urmărit de conducerea societă ții va fi realizarea
unei cifre de afaceri de 380 de milioane lei. Această sumă va fi concretizată prin pastrarea
cotei de piață la majoritatea produselor și creșterea susținută pe piața brânzeturilor. Pe această
linie se încearcă în special creșterea vânzărilor pe fiecare tip de client printr-o mai bună
execuție de piață și prin implementarea unei sortimentații adecvate.
În anul 2012 se va investi într-o gamă largă de produse din brânză de vaci, iaurturi la
pahar precum și iaurturi cu fructe la pahar prezentate în premieră pe piață ca și mod de
ambalare. Se va acorda o atenție deosebită diferitelor categorii de smântână.
1.2 INFORMAȚII ECONOMICE

1.2.1 Aspecte privind potențialul uman

Diagnosticul potențialului uman urmărește stabilirea caracteristicilor resurselor umane

prin folosirea unui sistem de indicatori care privesc pe de-o parte dimensiunea, calificarea,
structura și comportamentul personalului, iar pe de altă parte eficiența utilizării personalului.
Diagnosticul potențialului uman va trebui să răspundă la următoarele probleme:

A) Asigurarea cu personal care urmărește concordanța dintre numărul de personal existent

și cel necesar pentru realizarea sarcinilor.

Tabelul 1.3 – Evoluția numărului mediu de salariați

Perioada de analiză
Nr. rd. Specificație U.M.
2008 2009 2010 2011
1. Numărul de personal (Np) pers 579 559 593 631
2. Variația absolută a Np pers - -20 34 38
3. Indicele de creștere al Np % - 96.55% 106.08% 106.41%

Numărul de personal înregistrează un trend crescător în cei 4 ani de analiză, ajungând

de la nivelul de 579 de angajați în 2008 la nivelul de 631 angajați în 2011 (creștere cu 9%).

B) Structura personalului care poate fi urmărită prin folosirea mai multor criterii de
structurare:
- structura pe categorii de salariați;
- structura pe categorii de vârstă și sexe;
- structura pe nivele de pregătire și vechime în întreprindere.

Tabelul 1.4 – Structura personalului pe categorii de salariați

Perioada de analiză
Nr. rd. Departament U.M.
2008 2009 2010 2011
Personal de conducere și
1. pers 430 452 452 497
administrativ
2. Personal în producție pers 149 142 141 134
3. TOTAL pers 579 594 593 631
 Personal de conducere și administrativ Personal în producție

2008
2009
2010
2011

Graficul 1.1 – Structura personalului

Pe parcursul perioadei de analiză se poate observa o pondere de aproximativ 3 ori mai
mare a personalului administrativ în total personal decât pondere personalului în producție.
Explicația vine din faptul că societatea își realizează producția doar în fabrica proprie, în timp
ce restul punctelor de lucru din țară sunt trebuie gestionate de un număr mai mare de personal
administrativ.

C) Eficiența utilizării forței de muncă care se urmărește cu ajutorul indicatorilor sintetici

de eficiență, și anume productivitatea și profitabilitatea muncii.
- productivitatea muncii măsoară gradul de utilizare al potențialului uman;
CA
W 
Np

În analiza eficienţei resurselor umane, nu ne referim la productivitatea muncii în

general, ci este necesar să folosim doi indicatori derivaţi: productivitatea medie a
muncii şi productivitatea marginală a muncii
 Productivitatea medie a muncii (Wm) poate fi definită ca fiind producţia obţinută
(exprimată în cifră de afaceri, valoare adăugată, producţie fabricată) în medie prin utilizarea
unui singur salariat.
Productivitatea marginală a muncii (Wm), reflectă creşterea producţiei obţinute (exprimată în
cifră de afaceri, valoarea adăugată, producţie fabricată) prin suplimentarea cu o unitatea a
forţei de muncă utilizate.

Tabelul 1.5 – Productivitatea muncii

Perioada de analiză
Nr. rd. Specificație U.M.
2008 2009 2010 2011
186,297,34 220,840,46 242,974,40
1. Producția vândută RON
8 6 3 311,041,255
2. Număr mediu de salariați pers 579 559 593 631
3. Număr mediu de zile lucrate de zile
252 253 257 255
un angajat
4. Durata medie a zilei de lucru ore 8 8 7,7 8
5. Fond total de timp de muncă om-ore 1167264 1131416 1173488 1287240
6. Fond total de timp de muncă om-zile 145908 141427 152401 160905
7. Productivitatea medie anuală RON 321757.08 395063.45 409737.61 492933.84
8. Indicele de creștere al Wma % 122.78% 103.71% 120.30%
9. Productivitatea medie zilnică RON 1276.81 1561.52 1594.31 1933.07
10 Indicele de creștere al Wmz % 122.30% 102.10% 121.25%
11. Productivitatea medie orară RON 159.60 195.19 207.05 241.63
12. Indicele de creștere al Wmo % 122.30% 106.08% 116.70%

Pe parcursul perioadei de analiză se observă că productivitatea muncii, sub toate

formele sale, înregistrează un trend crescător datorită ritmului de creștere al produc ției
vândute care este mai mare decât ritmul de creștere a numărului de salariați, ceea ce denotă o
efieciență ridicată a personalului.

- profitabilitatea muncii exprimă capacitatea forței de muncă de a genera profit.

Rex
r
Np

Tabelul 1.6 – Profitabilitatea muncii

Nr. Perioada de analiză
Specificație U.M.
rd. 2008 2009 2010 2011
1. Rezultatul net al exercițiului (Rex) RON 606,579 2,603,779 452,511 5,767,484
2. Indicele de creștere al Rex % - 429.26% 17.38% 1274.55%
3. Număr mediu de salariați (Np) pers 579 559 593 631
4. Indicele de creștere al Np % 96.55% 106.08% 106.41%
5. Profitabilitatea muncii (r) RON 1047.63 4657.92 763.09 9140.23
6. Indicele de creștere al r % 444.61% 16.38% 1197.80%
 Putem observa că, pe parcursul perioadei de analiză, profitabilitatea muncii are o
evoluție fluctuantă, cauzată în special de fluctuația profitului net. Astfel, în perioada
2008/2009 nivelul indicatorului crește cu 344,61%, de la 1047,63 RON/pers la 4657,92
RON/pers. În perioada 2009/2010 nivelul indicatorului scade foarte mult (83,62%), ajungând
la valoarea de 763,09 RON/pers. În ultimul an indicatorul se apreciază de 10 ori, ajungând la
nivelul de 9140,23 RON/pers.

1.2.2 Aspecte privind potențialul comercial

Realizarea diagnosticului comercial are ca obiectiv determinarea pieței de desfacere și

a locului ocupat de întreprindere pe această piață. Diagnosticul comercial se efectuează asupra
elementelor care condiționează și acționează pe piață: produse, clienți, furnizori, concurență,
modalitate de distribuție a produselor și serviciilor.

A) Evoluția vânzărilor ne arată dacă întreprinderea este în dezvoltare sau în declin, în

funcție de tendința cifrei de afaceri.
CA  Pv  Vvm  Sv

Tabelul 1.7 – Evoluția cifrei de afaceri

Nr. Perioada de analiză
Specificație U.M.
rd. 2008 2009 2010 2011
190,546,81 225,975,20 272,431,90 353,247,14
1.
Cifra de afaceri RON 0 0 0 8
189,598,81 202,903,64 272,431,90 353,247,14
2.
CA în preturi comparabile RON 6 2 0 8
3. Ponderea prod. vândute în CA % 97.77% 97.73% 89.19% 88.05%
4. Ponderea veniturilor din vânzarea
mărfurilor în CA % 2.23% 2.27% 10.81% 11.95%
5. Ponderea subv. pt. expl. în CA % 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%

Cifra de afaceri înregistrează un trend crescător pe parcursul perioadei de analiză, atât

în prețuri curente cât și în prețuri comparabile. Din acest punct de vedere putem considera că
societatea este în dezvoltare
 Evoluția cifrei de afaceri

Graficul 2.2 – Evoluția cifrei de afaceri

B) Produsele și serviciile comercializate

În tabelul următor este prezentată vânzarea de produse lactate realizate pe parcursul
anului 2011.

Tabelul 1.8 – Structura producției

Nr.
Denumire produs U.M. 2011 2010
crt.
1. Lapte tone 56.004 47.514
2. Lapte și brânză topită șscolară tone 8.023 8.069
3. Iaurt, sana, lapte bătut, smântână, lapte praf tone 14.305 15.269
4. Brânzeturi tone 1.919 1.659
5. Unt tone 3.022 2.671

Principalele produse realizate sunt:

- FULGA – lapte de consum;
- ZUZU – lapte de consum;
- De Albalact – lapte de consum;
- Rarăul – lapte de consum;
- Fulga – lapte șscolar;
- iaurt, sana, lapte bătut: Fulga, Zuzu, De Albalact, Rarăul;
- smântână;
- unt;
- brânză topită și brânză de vaci;
- lapte cu arome – Fulga.
Principalele servicii prestate sunt: distribuția și comercializarea produselor lactate.

C) Piața de desfacere
Principalele piețe de desfacere sunt: județele Alba, Brașov, Cluj, Iași, Dolj, Arad,
Timiș, Maramureș, Constanța, Suceava, municipiul București și altele, toate rețelele KA din
țară. Societatea este prezentă pe piață în toate județele.
Structura pieței se compune dintr-un număr foarte mare de clienți, cu profil de comerț
pentru produse lactate, din care peste 90% cu capital privat.
Metodele de distribuție sunt:
- distribuția directă cu mijloacele auto ale societății;
- livrarea de la depozitele proprii;
- indirectă, prin distribuitori.

D) Relațiile cu clienții
Societatea livrează produsele comercializate pe piața internă. Principalii clienți ai
societății sunt:
- Kaufland Romania SCS;
- Carrefour Romania SA;
- Metro Cash&Carry Romania SRL;
- Real Hipermarket Romania SRL;
- Lidl Discount SRL;
- Selgros Cash&Caryy SRL;
- Lacto Agrar SRL;
- Rewe (Romania) SRL;
- Profi Rom Food SRL;
- Mega Image SRL și alții.
SC Albalact SA realizează un procent 57,62% din cifra de afaceri cu primii 10 clien ți,
prezentați mai sus.

E) Concurența societății
SC Albalact SA este al 3-lea mare jucător de pe piața laptelui, și cel mai mare
producător individual de produse lactate de pe piață. Cota de piață foarte bună este datorată în
primul rând produselor, care au devenit branduri cunoscute pe piață, cu timpul, și în al doilea
rând datorită rețelei de distribuție foarte complexe.
Principalii concurenți ai societății, pe grupe de produse, sunt:
1. Lapte de consum: Covalact, Danone, Friesland, Lacta Giurgiu, La Dorna;
2. Produse proaspete: Covalact, Danone, Friesland, la Dorna;
3. Unt: Covalact, Friesland.

F) Relația societății cu furnizorii

 Societatea are încheiate contracte comerciale cu ferme, asociațiile zootehnice și
societățile comerciale cu capital privat, atât din țară cât și din UE.
Prețul laptelui materie primă este negociat cu furnizorii în așa fel încât să ofere
raportul optim preț/grăsime/proteină.
Furnizorii de materiale ai socetățiisunt următorii:
- Thrace Greiner – Sibiu (ambalaje);
- Supremia SRL – Alba (stabilizatori);
- Rompetrol (combustibili);
- Ambro – Suceava (ambalaje);
- Tetra Pak – Suedia (ambalaje).