r BULE T I NUL

, MONUMENTELOR ISIDR1CE
an u l n r. 4 . 1 9 7 0
L XXXI X
J

http://patrimoniu.gov.ro
CO M ITETU L DE STAT PE N T RU C UL T U RĂ ŞI ART Ă

BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE

Nr.4 •1970---- - - - - - - - - - -

" . . .
ANUL XXX I X

http://patrimoniu.gov.ro
 Prezenta rea g rafică ş i coperta : J EAN E U G E N

Teh no redacta re : G H EO R G H E MATEI

Coperta 1 : N EAGOE BASARAB ŞI FAM I L I A SA, TABLOU VOTIV D I N B I S E R I CA EPISCOPALĂ DE LA CU RTEA DE A R G EŞ (AZI
IN M U Z E U L D E ARTĂ AL R , S, ROMAN IA) ( ForO RADU B R A U N ) ,

S:operta I V : COLON ETĂ DE P R I DVOR ŞI C H E E D E BOLTĂ (SEC. XVI I ) , C O M U N A BĂLEŞT I , J U DEŢ U L G O R J (FOTO A. PĂN O I U ) ,

COLE G I U L DE R EDA CŢI E

ŞTEFAN BALŞ, CON STAN T I N BĂLAN, V I RG I L B I LC I U RESCU , R I CH ARD BORDENACHE, C O N STANTI N DAICO V I C I U , M IŞU
DAV I D E S C U , VAS I LE D RĂG UŢ, CON STANT I N FLO REA, G RI G O R E I O N ESC U , C O R N E L I RIM I E, E M I L LĂZĂRESCU,
. ..
MARCEL LOCAR, PAU L PETRESCU, D I O N I S I E P I-P'FHBI{'A' B RIAN RĂD U LESC U , L U C IAN ROŞU ( redactor şef),
V I RG I L VĂTĂŞIAN U

http://patrimoniu.gov.ro
 LOCUL MONUMENTELOR DE ARHITECTURĂ POPULARĂ
ÎN CADRUL PROGRAMULU I DE SISTEMATIZARE ŞI MODERN IZARE
A SATULU I CONTEMPORAN
N ICOLAE U N GUREAN U
N u p uţ i n e a u fost Î m prej u ră ri l e În ca re s pecia l i şti i ,
.j i n ţa ră ş i d i n stră i n ătate , a u s u bl i n iat necesitatea con ­
serv'ă r i i , pe că i d iverse, a m o n u mentelor de a rh itectu ră
po p u l a ră . Problema, consi derată de cîţiva a n i Încoace
mere u act u a l ă , a că pătat la noi unele rezolvă ri Î n c u raja­
toa re. I n spec i a l se relevă rezu ltatele o bţi n ute pe calea
o rga n iză ri i m u zeelo r etnog rafice În a e r l i be r, m uzee c u
ca racter tematic co m p lex ş i cu ca racter specia l , de gene­
ra l ă s a u m a i restrîn să re prezenta re terito r i a l ă , În cad r u l
că ro ra s î n t puse la adă post de procesul d i s pa riţiei sute
de construcţi i ş i i n sta laţi i de certă valoare a rh itectu ra l ă ­
teh n ică, a lese d i n foa rte n u meroasele exe m p l a re i z b u ­
tite, stu diate co m p a rativ p e terito ri u l Întreg i i ţă ri i . Prin con ­
ţ i n u t u l l o r ş i prin i nte re s u l s u scitat, aceste i n stituţi i m uzea l e
a u deve n i t podoabe ş i pu ncte de atracţie a l e o ra şelor, Î n ­
l ă u ntru l s a u În preaj m a teritori u l u i Î n ca re s î n t s ituate, ser­
vind educaţiei cerc u r i l o r l a rg i ale societăţ i i ş i dezvoltă r i i
t u ri s m u l u i În Ro m â n i a .
Dacă cele cîteva sute de construcţi i , concentrate În
m uzeele În aer l i ber2, dacă i deea de o rg a n i za re a acestor
m uzee şi metodele teh n ico- m u zeog rafice a pl icate s - a u
b u c u rat de a precierile u na n i me a l e atîtor spec i a l i şti recu ­
noscuţi3, dacă a d ă u g ă m fo nd u l u i d e con strucţ i i d i n aceste
m uzee cîteva zeci de alte con strucţi i a utentice, pă strate În
sate, servi nd d re pt sed i i a l e u n o r m uzee loca l e ; dacă l u ă m
Î n co n s i de raţie ş i cîteva Încercă ri de con serva re p e loc a
u n o r i nsta l aţii teh n ice ţă ră neşti4, aceasta n u În sea m n ă că
sîntem Î n d re ptăţiţi să n utri m deja senti mentu l dato ri e i Î m ­
p l i n ite5.
Problema studieri i , evidenţe i , ocrotiri i şi conservă r i i , a
valorifică r i i Î n t i m p uti l , com petente ş i l a proporţi i l e strict
1 i n m uzeele etnografiice În aer l i ber sînt tra n sferate, plna-n pre­
zent , aproape 400 oo,nst�ucţi i , ,i n stall,a ţi,i t,e hni'ce ţă'ră neşti şi ,a,t e,l,i·ere
meşteşugă'reşt.i. Confo,rm pwiectelor, re�ea ua muzeelor de ,a'cest tip va
cupninde În f,i na.! coa. 1 000-1 200 con·st,nucţi i .
2 Este d e reţi, n ut 'c ă f,i,e.ome construcţie (ca.s ă d e locuit, a,nexă
g ospodă rea'scă, , i nst.a l'a,ţ i,e tehnică, o,t elier m eşteşugă resc e,t c.) este
Î n zestrată cu un n umăr det·ermlinot de un elte şi obieote de uz şi deco­
rative, Î n O'no,njomentul fun,cţi'o no,1 fi resc.
3 Ve�i i,ntervenţii, l,e şi di'scuţi,He portioc,ipo nţi'l o r 1'0 Si mpoz·i on u l
" O r­
g a n izo re.o muzeul, u i etnog, ra'fk Î, n aer I,i, ber - p rinoipii şi metode " ,
Bucureşti, 7-1 5 ,septembrie 1 966 (Broşuro I I) ; n umeroo,se pu ncte d e
vedere şi studi,i �Înt c,u pninse Î n d iferi,te ,reloli,sbe d e şti inţă d i n stră.i nă ­
to,t e, fie cu , referire 1:0 ,reo l ităoţ ile di' n mU1:eel e noo:o str.e, fie pril eju.ite d e
cunooşt·erea o rhit.ecturi,i populare r.omâ-neşti d ilrect pe ,t·e·ren. Nu n e - a m
propus şi nici nou di,spu nem d e s'ufiloien't spa�i u pentru ,a reda ,Htl u d l·e
d i n pu bl'ic,aţi,i le st'ră in e ca,ne no e-,a u pa'rvenlit, sa· u pen,t nu ·a insena cîteva
extra,se pri, vitoa,re la " ,m i,ro'c ol,UlI " c u l,t u ri,i , r.espediv a,l a rh,itedu ri,i popu­
l a re româneşti. Roate, a cest I,uaru Î I vom ,rea liza ,cu olt p ri lej, ilie şi
pentru noţiunea de o Întări conving·erea că a rnitectu:r,a noastră popu­
lară reprer.i ntă 'un domenoi,u oa re n eceS1ită ma,i m u ltă a,t enţie şi oste­
neală , 'aşa c u m a,u semna lot cu in s,i,st enţă , ,Îln u·l ti ma vreme, n u: m e.roşi
spe.c ia,l,işti ro'mâni, Î,n d if,e.ri�e cotidiene şi ,nevi'ste.
4 De exemp'l u , Complexu l de i n d ustrie texti lă ţă ră nească de la
G u ra R î u l u i , j ude�u l Si b i u .
5 I ncontesta bi l , m u �eele noastre În aer l.iber s e i m. p u n prin n u mă ­
r u l d e 'c onstr,ucţi,i , mai .rid i,e at d e cît Î-n 'a, l,te pă rţi, p r i n valoa rea expo­
natelo'r şi prin m.olni,ero d e o,rg,a niZlO re, de prezenta re, deseori i n spi­
rată, d a r ma,i a l e. s proprie. Ac'e st n u mă r Însă , trebuie est i mat pri n
r,o port,are 1'0 rea l ităţi. Go re este, de ex·e m p l u , proporţia m o n u mentelor
conservo,te, din totall'u l oelor oferite d e teritor i u l ţări i ? C a re este , a,poi,
bilanţul m u nc i i noastre d u pă a proa pe u n sfert d e secol d e g eneroasă
sllsţinere mOiteria,Iă d i,n partea st,a tu l u i ? În fine, care sînt g a ra nţiile
pentru Î n d e.p l i .n. i rea u n Uii prog,nam d e perspectivă, dacă ne menţinem
În rit m u l d e pînă a,c u m şi docă ne vom rezuma nluma i l,a ca pacit,atea
de a ng,aja're şi ,cuprind ere a muzeel o r şi la oît'ev,a răzleţe i n tervenţii
d i n po· rteo Di re,cţiei m o n u m e.ntelor i storice? F'a cem a, bstnocţie d e atîtea
a ngaj,a mente şi d e ra poo,rtele, oa,re, d e p red i lecţie, ,alleg I'otur,i l e con­
ven a bi l e a l e mod u l u i În ca.re ne-a m Î ndepl.i,n i,t Îndatariri le, Întrucît ele,
fără rezolvă ri concrete, ră mîn s i m p l e a ng a j a m ente şi �apoa rte.
http://patrimoniu.gov.ro
necesa re, a a rh i tect u r i i pop u l a re con s ideră m că se i m p u n e
m a i c u temei a bi a de a c u m Î n a i nte. E a devi ne pe z i c e
trece, aşa c u m a f i r m ă a c a d . prof. u n iv. C. Da icovic i u 6,
"
" o datorie conştient asu mată de naţiun ile cu lte , respectiv
o datorie a s u mată ş i de naţi u nea noa stră socia l i stă.
Vom Î ncepe p r i n a i n voca u nele g î n d u ri şi proiecte
a pa rţ i n î n d s pecia l i şt i l o r secto ru l u i de m u zee, afi rmate c u
a n i În u rmă , respectiv ne v o m perm ite u n e l e consideraţi i ş i
p e m a rg i nea preo c u p ă r i l o r a lto r sectoare - de p i l d ă D i ­
recţia m o n u mentelo r i storice - pentru conserva rea ş i ex­
ploata rea şti i nţifică a patri m on i u l u i m o n u mentelor de a r h i ­
tectu ră pop u l a ră .
Incă d i n 1 966, c u prilej u l S i m pozion u l u i " O rg a n iza rea
m uzeu l u i etnog rafic În aer l i ber - pri n c i p i i şi metode"7, a u
fost expu se i ntenţi i l e noastre d e a rea l iza o reţea d e ase­
me nea t i p de m u zee, ech i l i brată tematic ş i terito ri a l .
S e com u n ica atunci, de exe m pl u , c ă s e preco n i zează
m u zee ale a rh itect u r i i În G o rj , Vîlcea ş i M a ra m u reş, m u zee­
com plexe etnog rafi ce, la l a ş i , pentru Moldova , la Cra ­
i ova, pentru O lten i a ş i u n m uzeu a l pesc u i tu l u i (al Deltei
D u nă ri i), la T u lcea .
PÎnă - n prezent, Î n n ic i u n u l d i ntre aceste proiectate
m u zee nu se g ă seşte tra n sferată ş i reconstitu ită m uzeog ra ­
fic vreo construcţie8.
C u ace l a ş i prilej . al S i m pozion u l u i , a fost l a n sată ş i
i deea u n ui p rog ra m d e conse rvă ri " i n situ" (păstra rea ş i
o rg a n iza rea pe locu l d e origi ne), vizînd construcţi i , i nsta ­
laţii teh n ice ş i ate l iere meşte ş u g ă reşti , s i ng u l a re sa u Î n
g r u pe, gospod ă ri i , u l iţe de sate, pos i b i l şi a şeză ri Întreg i ,
În p u n cte ş i Î n zone de i nteres etnog rafic preg na nt. Efortu ri
i zol ate (ale M uzeu l u i B ru kenth a l - S i bi u ) a u d u s la real i ­
zarea u n u i ata re p u nct, l a G u ra Rîu l u i , j u deţul S i b i u , com ­
plex u l de i n d u strie text i l ă ţă ră nească d e a ic i , ş i l a pregă ­
t i ri pentru conserva rea " i n situ" a g r u pelor de mori c u
c i u t u ră de la R u d ă ria ş i Topleţ, j u deţu l Ca raş - Severi n .
C u toate că m uzeele noastre Î n a e r l i ber ş i - a u afi rmat
p rezenţa printr-o m u lţ i m e de a l te activităţi şti i nţifice ş i c u
ca racter ed ucativ, Î n privi nţa sa l vă ri i ş i va l orifică r i i u n o r
m o n u mente a l e c u l t u r i i pop u l a re ( p r i n stră m uta rea l o r Î n
m uzeu sa u pri n conserva re " i n s itu "), contri buţia l o r d i n
a ceşti u lti m i a n i ră mîne tot u ş i neconci udentă .
De a l tfel, În entuzia s m u l p reg ă t i r i i ş i desfă şu r ă r i i l uc ră ­
r i l o r S i m pozion u l u i a m intit, se conta , c u Încredere În reu ­
şită, pe o m a i l a rg ă col a bo ra re a factor i l o r chemaţi ş i i nte­
resaţi să se m o b i l izeze, să dea răs p u n su ri ş i rezolvări com ­
petente acestei probleme - i n stituţi i l e m uzeale, D i recţia
m o n u mentelor i storice, D.S.A. - u ri l e j u d eţene, O . N .T. etc. I n
această privi nţă , semnele a pro pierii poziţi i l o r, c u atît m a i
6 Pro/egomena, Î n " B u l eti n u l m o n u mentelor istorice " , a n u l XXXIX,
n r. 1, 1 970, p . 4.
7 Ţinut ,I a Bucu reşti, Între 7-1 5 septembrie, c,u participa rea ,a 67
specioo l işt.i st,ră iln i , di,n 23 de ţări (vez,i Broşura 2 " S i m poz,i o n u l . . . " ) .
Î ntre 9-1 5 sept., prog ra m u l a cuprins u n iti nerar d ocumentar l a u n itătile
etnog rafice Î n aer l i ber şi pavi l i o n a re şi Î n u nele sate, pe tra seu l Bu�u­
reşti-Galeşti-Va l ea Oltu l u i-Sibiu (Răşina ri- G u ra Riul u i) -Cl uj-Bran-Bra­
şov-:- Bucure şy . Pentru comu nicările S i m pozion u l u i , vezi Broşura 1 " Sim­
pOZionul . . . .
8 Pen.tru ffil u �eele din Vî l cea , Garj , M a ra m u reş sînt efectuate Î n
l i n i i malri cer.ce,t ălnille ; a u fost sta bi llite şi ,ach i Ziiţianate .can strucţi,i, majo­
rita't ea Iă s'a,te Î n cus,t od ie foştilor p ropri et.a,ri sau a,utorită�i,lor loca l e ;
au fost pregătite pa<rţia,1 documen,t aţi'i l e. La d a ta a pa riţiei acestor
rin d u-r,i , m uzeele d i n Vî:lcea şi G o rj vor avea d eja recanstruite u n e l e
const rucţi i, celela,lte Î,ncă n-.olu a si g u ra,t e ,condiţi ile d e bază pentru
În cepere.a tra'nsf.eră ni l ar. Ac.tivita.tea muzeelor mai vechi, În specia l o
celor d i n Si bi u , Goleşti şi Cluj s-a d ovedit, În sch i m b, mai consta ntCI.
puţi n a l e cooperă r i i , in baza u n u i prog ra m u n ita r, n u se l ucră ri executate de D i recţia m o n u mentel o r i storice, i ntre
intrevăd c u ri n d concretizate. 1 959- 1 969'°.
Fă ră a avea pretenţia sesiză ri i exacte a adevă ru l u i , Î n .Lista monumentelor de cultură de pe teritoriul R . P . R . •.

a cţ i u nea n ici n u e ra pos i b i l ă atita vreme cit v i rtu a l i i p a r­ l a categoria " M o n u mente de a r h i tect u ră " , pag i n i l e 1 5- 1 40.
teneri a i u n u i a se me nea prog ra m n u ş i - a u i n scris pri ntre d i n tota l u l de 3 359 m o n u mente incl u se, fig u rează :
preoc u pă ri le l o r de perspectivă , m ă c a r de c i rcu m sta nţă, B i serici. m ă n ă stiri, capele,
u nele m ă s u ri corelate. Fieca re pa rte s - a l i m itat la l uc ră ri l e m a u so l ee - a proa pe 2 400 poziţi i ;
s pecifice, i medi ate sau de m a i m a re intindere i n t i m p, Cetăţi, p a late, castele, co­
a bstracţie făcînd de unele activităţi ca re se cerea u dezvol ­ nace, case boiereşti a proa pe 300 poziţi i ;
tate in pa ra lel ş i pri n com pleta re, potrivit obl igaţi i l o r (scrise Resturi - r u i ne de b i serici,
ş i nescrise) şi c h i a r i ntereselor p ro p ri i , aşa cum este de cetăţi ·etc. cea . 1 40 poziţi i ;
fa pt pro b l e m a studierii , rei nventa rieri i , ocrot i ri i , resta u ră ­ Case d i n oraşe şi tirg uri peste 300 poziţi i ;
ri i, a menajă r i l o r ş i va lorifică ri i m u ltilate ra le a m o n u mente­ Case ţă ră n eşti sub 1 00 poziţi i ;
lor d e c u lt u ră , Î n cazu l dezbătut al m o n u mentelor de a rh i ­ Alte construcţii (şco l i , s pitale,
tectu ră popu l a ră . Coordonatorul avizat şi d e d re pt a l aces­ cază r m i , m u zee, b i b l i oteci etc.).
tei u rgente şi i m portante acţ i u n i va tre b u i să fie D i recţia cea . 1 50 poziţi i .
m o n u mentelor i storice. D i n a cest pu nct de vedere, socot i m Este evident c ă m o n u mentele de a rh itect u ră pop u l a ră .
a fi con c l u de nte cîteva documente a j u n se la c u n oşti n ţă m a i precis casele ţă ră n eşti, n - a u încă put, la vremea res­
relativ p u b l ică : pectivă, decît a ccidenta l in l i stă . N u mă ru l acestora , pe
- H . C . M . n r. 661 /22. I V. 1 955, avind d rept a nexă Lista ţa ră . n u reprezi ntă n i c i m ă c a r '/4 d i n n u m ă r u l construc­
mon u mentelor de c u ltură de pe teritoriul R.P.R., editată Î n ţ i i l o r sa lvate pri n i n termed i u l m uzeel o r etnog rafice Î n aer
1 956 ; l i ber.
- H . C . M . nr. 1 09 1 / 1 970 ; (anexa 1 precizează su bordo­
na rea D i recţiei m o n u mentelor i storice C . S . C . A. - u l u i ) ; Ni s-ar putea reproşa că am despri ns voit d i n n u m ă ru l
m o n u mentelor de a rh i tect u ră pop u l a ră bisericile ş i a lte con ­
- Sch iţa - prog ra m , pe ca re o consideră m ca a pa rţinînd strucţ i i . m u l te d i n tre e l e de p rove n ienţă ţă ră nească . N u
D i recţiei m o n u mentelor i storice, exprimată În a rtico l u l Cri­ este c a z u l . E l e s e Î n scriu i n aceeaşi categorie, ceea c e mo­
terii ştiin ţifice În activitatea de restaurare a monumentelor
d ifică cifra , insă nu sch i m bă cu n i m i c situaţia Î n privi nţa
istorice9 ;
caselor. gospod ă r i i lor. i nsta l aţ i i lor, atel i e relo r şi a ltor con ­
- li sta cu pri nzind Principalele lucră ri de resta u rare a strucţi i ţă ră neşti , ca re a u fost l ă sate cu mva l a m a rg i nea
monu mente/or istorice din Republica Socia listă România,
preocu părilor.
Este o rea l itate că b iseri c i l e , cu o se b i re cele din l e m n,
9 Acea,sta , d a tă fiind cal itatea d e cond u cători a i Di rectiei a a u to­
rilor a rti·c o,l u l u i menţionat, a rticol c.a re a o pă rut În n u mă r� 1 i na ug u ra l , sint in genere exem pl a re ca re i n s u mează atribute a rh i tec-
de rel u a re a editării " B u leti n u l u i M o n u mentelor I storice", a n u l XXXIX,
n r. 1 , 1 970 , p.p. 6-1 0. 10 Vezi " B . M . I . " menţionat, p.p. 73-78.

Fig. 1 . G ospodărie din comuna Bedeci, judeţul Cluj, organizată În secţia În aer liber a Muzeului etnografic al Tran silvaniei, Cluj.

http://patrimoniu.gov.ro
 t u ra le. a rtistice ş i d oc u menta re care a u j u stificat pe d e p l i n
<ltri b u i rea ca l ităţii de m o n u mente de c u l t u ră . Î n s peţă d e
m o n u mente de a rh i tectu ră popu l a ră 1 1. Este Î n să tot aşa d e
adevă rat că Î n c u pri n s u l atîtor a şeză ri r u ra le. d i n zeci l e şi
:sutelle de m i i de gospod ă r i i ş i a lte construcţ i i tra d iţ i o n a le
vom Întî l n i m u lt m a i m u lte exe m p l a re. expresie s u perioară
{] gen i u l u i con structiv pop u la r. decît cele i n c l u se Î n vechea

l i stă a m o n u mentelor de c u l t u ră . ceea ce rec l a m ă t recerea

m u ltora În rînd u i m o n u mente l o r de a rh i tectu ră pop u l a ră ş i .
'ca u rm a re. o b l igaţia de a fi avute Î n vedere l a a lcătu i rea
ş i executa rea pla n u ri lo r de resta u ră ri 12.
O l i stă. şti ută de m u ltă vreme i n co m pletă. dar ca re n - a
s u po rtat modifică ri. i n c i u d a evidenţe i . a dezvoltă r i i stu ­
d i i lo r 13. a Î m b u n ătăţi r i i perm a n ente a con d i ţ i i l o r de l ucru.
cu atît m a i m u lt c u cît Î n seşi prevede r i l e H C.M . 66 1 /1 955
.

o u fost Î n locuite cu noi prevederi ( H . C . M . n r. 1 987/1 969 şi

H .C . M . nr. 1 09 1 / 1 970). nu putea să servească . În m ă s u ră
suficientă domen i u l u i m o n u mente l o r de c u l t u ră pop u l a ră .
ch i a r dacă o ptica genera l ă faţă de acestea s - a doved it tot
m a i favora b i l ă . Potrivit n o i i s ituaţi i Direcţia monu mente/or
• ..

Istorice reuneşte (ac u m . n . n . ) preocupările de bază a le or­

g a n izării ştiinţifice a protejării. conservării. consolidării. res ­
"
taurării şi pun erii in valoare a mon u mentelor istorice 14.
Este de p resu p u s . a ş a d a r. că vi ito r u l prog ram al acestei
D i recţ i i va Î m b răţişa d o me n i u l a rh itect u r i i pop u l a re la a l te
Iproporţ i i ş i cu depl i n e d reptu ri. Activităţi l e pri n c i p a l e a l e
D i recţie i , e n u nţate Î n a l i neate l e a , b, c a le a rtico l u l.u i prof. Fig. 2. Casă din satul Vidra, comuna Avram Iancu, judeţul Albe:, . Iram ­
o rh . R. Bordenache şi i n g . V. M u ntea n u . d i n .. B . M . I . .. n r. 1 . .
ferată in secţia in aer liber a Muzeului etnografic al TranSIlvanieI, ClUJ..
p . 6, ca ş i . liniile generale de dezvoltare. in funcţie de care
.

au fost propu se şi aprobate pla n u rile a n ua le pentru con­
servarea ş i restaurarea monu mente/or. . . . criteriile de se­
tfecţionare a monu mentelor propuse spre restaurare, a m ­
ploarea ca şi conţinutul lucrărilor aferente " 15, n u n e scutesc
însă de Î n g rijora rea că şi pe vi itor m o n u mentele de a rh i ­
tect u ră popu l a ră vor ră mîne s u b sem n u l p reoc u p ă r i l o r acci ­
denta l e 16.
Fă ră a m i n i ma l iza cîtuşi de puţin a m pl o a rea, i m por­
ta nţa , d ificu ltăţile, n ivel u l şti i nţific al pri n c i pa lelor l ucră ri
d e resta u r a re executate de D . M . 1 . Între 1 959- 1 969 ş i a
celo r ca re vor fi executate Î n vi itor, sîntem datori să i n sis­
tă m pentru i ntervenţii m a i s u sţ i n ute din pa rtea D . M . I . . pen ­
tru con serva rea , resta u ra rea şi folosi rea m o n u mentelor de
a rh itect u ră pop u l a ră . Î nţelegÎn d u - le Î n conţi n ut u l ş i rostu­
riie l o r rea le. Ş i aceasta , pentru că , deşi n e - a m b u c u rat
de tot s prij i n u l stat u l u i , b i l a nţ u l de pînă acum a l efortu ri l o r
i n stituţi i l o r Î n sa rci n a că ro ra a u stat stu d ierea, evidenţa,
î n d ru m a rea . contro l u l , paza , proteja rea, consol i d a rea, res­
C. D a icovic i u , "departe de a fi fost satisfăcător " 18. Ar fi re­
g reta b i l ca În con d iţi i le create, d u pă u n n u m ă r de a n i , ca
şi activitatea n oa stră d i n acest d o me n i u să dea prilej a fi
ÎntÎ m p i n ată c u a spr.i mea u no r con s i deraţii de fel u l celor
făcute de ace l a ş i neobosit cercetător al i storiei patriei,
a ca d . prof. u n iv. C. Da icovic i u : "Dovadă sint m u ltele, prea ­
m u ltele, monu m ente dispărute s u b ochii n oştr; " , sa u : .. Pen­
tru monu mentele cultural- istorice există u n pericol. . . mare:
acela a l in diferenţei ş i neg lijenţei n oastre propri; " 19.
Prezenta rea sta d i u l u i În ca re ne afl ă m În p rivi nţa mo­
n u mente l o r de a rh itect u ră pop u l a ră20, n e cond uce l a re­
afi r m a rea pos i b i l ităţi l o r de a spori fon d u l n ostru c u l t u ra l
c u n o i m o n u mente, p e ca lea conservă r i l o r " i n situ " , acţ i u n e
ca re s ă Î m b race ca racte r u l orga n i zat a l u n u i prog ra m de
perspectivă .
Acu m , cînd pentru o sea m ă de aşeză ri r u ra l e sînt Î n
c u rs de pregă t i re pro i ectele de s i stem atiza re, con s i d e ră m

i n a ns a m b l u ri l e ca re vor p u rta pecetea u n o r tra n sfo r m ă ri

ta u ra rea şi folosi rea m o n u mente l o r de c u l t u ră 1?, Î n s pec i a l
a le construcţi i l o r m o n u mente ţă ră neşti, ră mîne, aşa c u m
<lfirma ( refe rito r l a situaţia m a i veche) aca d . prof. u n iv.
1 1 Conf,ol�m Liste, i din " B. M . I . " nr. 1 /1 970, p.p. 73-78, 59 d e biserici
de lemn o'u fos.t s u puse unui o n u mit reg i m d e p�otejo re- resto,u rare, i n
n u mălr m o i m o re cele d i n j u d eţele Ma.r.o mu reş ( 1 6) şi Sălaj (9) . Trei
o lte bise�i,ci din l em.n a,u fost tna nsfepa.te În sec�i'a În a,er I,ibe'r o
M uz e u l,ui etnog �a�i,c 01 Tpa n�ilva n i ei - C l uj .
1 2 Di,n l i,s ta ,de �e�ta u ră,ri la ca,re ne,a, m �efe�it reiese c ă n ici u n a
din oa,sel,e ţă'ră n eşti , ,d eol alna,te mon.u mente de a rhit,e,ctu ră , n-,a fost
s u p u să proces u l u'i de resta u ra re. Pres u p u n e m apo i că u ne l e d i n tre
ease, l e ţă ră n e�ti , m o n u mente de ,m h itect u ră , ni'ci nu moi există (de
exemp l u " Ca s,a de l em n Ion Gh. B ă l u�es:ou " din sot u l CÎm pofe n i , co­
m u. n a R u,ne u , j.ude�ul Gari. Î n sorisă i n Lista monumente/or de cultură
sub n I'. 1 225, a fost d e m o l,ată de prop �i'eta,r , fă ră o<v iz şi fără o fi fost
posi b i l ă recu pera rea vre u n u i e l e ment) . U n eo r i , Înseşi m u zeele s i m f
nevoia su p�av,e gheri i şi i ntervenţi,i,l or d i n pa,rteo u n u i o rg a n i sm ovizat,
<: u m este D i recţ i a m o n u m e n telor i storice, pentru u nele construcţii, de
exem p l u : tosă r i l e ş i a l u necă ri l e d e teren d i n Porc u l H o i a , d e l a Cluj.
<J m en i n tă b i serica de la Petr i n d , m o n u m en t de o rhitectură ş i obiect
de m u � eu ; Î n c l i n a rea turlei b i senicii de 10 D ra g o m i reşti, a f l a tă Î n
M u ze,ul Satu,l u i etc. Acestea şi m u l te a'ltele sÎ.nt probleme ,oare s o l i cită
i nterventi,i ' de o a n u m ită d i ficu ltate, posibile ou sp ri j, i n u l eJioient 0 1
g ru p,u l,u i d e teh n id,en i şi o rh i t'ecţi a , i Di,recţiei m o n u mentelo,r il5torke:
1 3 După cu,noş.ti n�a n o a stră , Doi,recţi,a m o n u m entelor i st o rice se a fl a
Î n posesia u nei m o i c o m p l ete evi denţe, rea l i zotă Î n u lt i m a vreme ş i c u
concursul spec i a l i şti l o r m u zeelor d i n j u deţe. P e c î n d o n o u ă l i stă
o m o n' u mentel o r de c u l,t u ră ?
14 Cf. prof. arh. R i c ha rd Bord e n a che ş i i n g . Victor M u ntea n u ,
art. cit., Î n " B. M . I . " , n r. 1 , 1 970, p. 6.
1 5 I b i d e m , p . 9 (vezi şi p u, n ct,e le 1 -4).
1 6 N ecun,o sCÎond spi,nit,u l pro p u neri,l,or c u p d nse in p l a n u l d e pers­
pectivă 0 1 D i rectiei m o n u mentelor i storice " pe ntru perioada c i n c i ­
nOilel o r 1 97 1 - 1 97 5 şi 1 976-1 980" (ort. ci!.) . nou n e d ă,m s,eama d a că
'CIti-t u d i'nea faţă de m on u mentele d e a,rh itectu,ră ,p opu l,a,ră s - a m o d i fka!.
1 7 Moi m u lt ,so u moi p u ţ i n ol,a,r f,o'�mUlI,a, t, d e mo,n,u mentele d e c u l ­
t u ră o u ,r ăsp u n's Î n a lliii trecuţi poll�ivit H . C . M . 661 /1 955 Aca d . R . P.R.,
C.S.C.A.S., M i n i,s terul Culturi,i ş i , teritori a l , comi,tetele execu,t ive a ,l'e sfa-
acută problema m o d a l ită ţ i l o r de i n teg ra re o rg a n ică , f u n c­
tiona lă ch i a r, a u no r m o n u mente de a rh itect u ră popu l a ră
relativ ra dicale. O ata re pro b l e m ă este de com petenţa
m u ltor factori ca re, pe baza acu m u l ă ri l o r de c u noaştere şi
de expe rienţă , a Î n s u ş i ri i s p i ritu l u i i n d icaţ i i l o r s u peri o a re
privi n d p reţ u i rea ş i va l orifica rea teza u r u l u i c u l tu ra l naţio-
t u ril or p o p u l a,�e. PrecilJO re,a prof. a rh . R i ch a,rd Bord e n a c h e Ş I I,n g .
Victor M u n tea n u , ,În a rtic o l u l menţi 'o nat , p. 9, c u m că " Direcţia monu­
mentelor istorice (este aoum n , n . ) , singura unitate pentru protecţia
monumentelor din România" prop u n e, p'e de o pa,rte, ,a,s u m a rea t u t u ro r
obl i g,aţi i l or, da, r, pe d e alltă pa rt,e , n u s'cuteş.te "d e ,răsp u n dere n i,ci a lte
i n stituţi i : m u zeele, D,i �ecţi,i l e d e siste m atilJO,re şi a rhitec,tu.ră j u d eten e ,
O . N .T. etc., core sînt chemate l,a coopera're, atît pentru I uc'rări d e
na�u, ră ştiinţifi,că-t'e h n i că dt ş i d e a menaj a re şi eXiploa'talre Î n spiritul
creşterili r,e nta b i l ităţi,i. intrevă zute mnd valenţele e d u ca tive şi t u ri stice
a'le m o n u mentelor d e o ri ce g e n . '
1 8 Pro/egomena, Î' n " B . M . I . " , 1 , 1 970, p. 4 (su b l i n i eni,le ne ,a parţ i n ) .
1 9 I bi d e m . Refer.ir ,i le a u avut d rept obi ect Rolul indeplinit in
secolul al XX-lea de Comis,iunea Monumentelor " Istorice" pe ca re - I
soooteşte " pentru acele timpuri cit se poate d e binefăcător, d�şi
departe de a fi fosl satisfăcător".
2 0 Din a cest patri m o n i u prop.ni u - z i,s, rezervat şi pa rţi.a I pus În c ir­
cu I,a ţi'e, fac pa.rte :
- oca . 400 c o n strucţii a rl ate in m uzeele etnogr.ofice În a e,r l i b e r :
- C<la . 5 0 oon strucţii a c h i z,iţionate ş i I ă s'ate Î,n c u stod ie, eon strucţii
d es�ina,te a'cel o ra'şi m uzee :
- u n n u mă,r red u s d e con,s trucţii ,a utenti ce ,core a d ă postesc m u zee
săteşti :
- cca. 90 oo'se ţă'ră n eşti ,i ncl use Î n vechea l i,stă a m o n u mentelor
d e cultură :
- bi,seni,c j,l,e, În s,peciol oel e de l e m n , de a s e m eneo i n serate i n
veche;] H:stă o mO'll'u mentelo'r d e oultură .
M ajoritotea oonstrucţi i l o r va,lo roalse, c o re a şteaptă a,�ri b u i rea co l i ­
tăţi, i de m o n u.ment, 0 0 şi o p a'rte d i nt re c a s e l e ţă ră neşt i , d ec l a rate
d ej a m o n u m e nte d e arhitectură, aflate Î n proprietate particu l a ră , sînt
s upuse, inevit a b i l , Î mp u ţi n ă ri,i , p, ri,n Î n s u ş i p rocesul fi resc d e Î n n o i re o
saltu l,ui oo n1Jem pona,n .

http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 3. Uliţă pornind din centrul c o m u n ei Poiana Sibiului, judeţul Sibiu.
n a l . u rmează a se mobi l iza pentru a m a rca, p r i n rezolvă ri
concrete, o eta pă ca l itativ s u perioa ră În dezvolta rea acti­
vităţi i , În concorda nţă cu pro b lemele majore ale societăţ i i
conte m po ra n e şi a l e societă ţ i i viito ru l u i .
Corela rea m ă s u r i l o r de con serva re " i n situ " a m o n u ­
m e ntel o r de cultură pop u l a ră cu proi ectele de si ste matiza re
a d iferitelor a şeză ri rura l e reprezi ntă , d u pă a p recierea
n oastră, una d i ntre cele mai i m po rta nte şi eficiente că i ,
p r i n c a re n u meroase exe m p l a re izbutite a pa rţinînd creaţiei
a rh itect u ra l e ţă ră neşti pot fi s a lvate şi trecute În patri mo­
n i u l mate r i a l ş i s p i ritual al vre m u ri l or a ctua l e . De a l tfel .
p ri n i ncl uderea acestora Î n prog ra mele d e s i stematiza re, o
b u n ă p a rte d i n elementele de proced u ră , de tratative c u
p roprieta ri i , de sta b i l i re a desti naţiei ş i reg i m u l u i de func­
ţ i o n a re se s i m p l ifică de la s i ne.
i ntreag a acţi u n e com portă etape de l ucru ş i ră s p u n deri
d i sti ncte.
in pri m u l rînd se i m p u ne, d u pă c u m a m m a i afi rmat-o,
i n iţierea unei n o i evidenţe a construcţ i i l o r tra d iţionale, evi ­
d enţă ca re să permită i n c l uderea În l i sta m o n u mente lor de
c u l t u ră a tot ceea ce pă strează mai valoros satele noa stre.
O a se menea i n iţiativă revi ne, de d rept, D i recţiei m o n u m e n ­
tel o r i storice. Cu fo rţele pro p ri i , D i recţia m o n u mentelor i s ­
torice n u poate a s i g u ra , În t i m p uti l , o peraţia de depista re,
esti m a re şi sta b i l i re a exe m p l a re l o r i n d icate pentru atri ­
b u i rea cal ităţii de m o n u ment. i m p rej u ra rea că i n stituţ i i l e
m uzea le, În s pec i a l cele etnog rafice, d a r şi cele de i storie,
'se ,află d i stri bu ite rel ativ ech i l i bra t pe teritori u l ţă ri i , că
d i s p u n de documentaţ i i a s u pra zonelor m a i restrîn se, stu­
d i ate şi contro late, ne dă convi ngerea că ele a r reu ş i ,
Î ntr-o pe rioadă destul de scu rtă, să a lcătu i a scă, cu forţele
pro p r i i şi cu a lte forţe loca l e a ntrenate, o s i t' laţie mai
exa ctă a rea l ităţi l o r din zonele respecti ve.
O dată a lcătu ită evidenţa con strucţ i i l o r, În vi rtutea că ­
rei a s-a r proceda l a i ncl uderea u n o ra În noua l i stă, l a ca re
ne refe r i m repetat, ar p rezenta ava ntaje pe m a i m u lte
d i recţi i :
- Ar p u n e s u b ocrot i rea l eg i i u n n u m ă r i m po rta nt d e
exe m p l a re va l o roase, a stăzi pro p rietate pa rticu l a ră , m a i cu
sea m ă case de locu it, gospod ă r i i şi u n e l e i1nlstla la ţ i l -ote-
http://patrimoniu.gov.ro
l iere, a me n i nţate să d i spa ră d i n Î n să ş i i n iţiativa proprie­
tari l o r, că rora n u l e pot fi refuzate a s p i raţi i l e l a con d i ţi i
d e locu i re, d e m u ncă ş i d e viaţă modern e ;
- Ar s o l i cita d i n pa rtea proiecta nţi l o r vi itoa rel o r aşe­
ză ri modern izate, o dată aflaţi În posesia n o i i l i ste ş i a u n o r
s ugest i i de va lorifica re, atenţie pentru categoria co nstruc­
ţii lor- m o n u mente, fie izolate, fie g ru pate ş i i - a r dete r m i n a
să reflecteze a s u pra i nteg ră r i i l o r o rg a n ice În proiecte l e
denţe, respect i v a l i stei , şi a i nstrucţi u n i lo r D i recţiei m o n u ­
de s i stematiza re ;
- Autorităti le loca l e a r fi În m ă s u ră , În baza unei evi ­
mentel o r i storice, s ă avizeze, să a p ro be sa u s ă i n terz i că
l ucră ri l e ca re afectează conserva rea fo n d u l u i de va l o r i ,
i nc l u s i v tere n u r i l e de protecţie (noi locui nţe, d ru m u r i , p l a n ­
tă r i , n ive l ă r i , exploată ri de orice fel) ;
- Ar pri lej u i rea l iza rea unei bogate docu mentaţi i , Înso­
ţitoa re a stud i u l u i, o .supra a şeză rilor, con strucţi i lor, teh n i ­
cilor, materi alelor etc. (fişe, fotog rafi i , desene, p l a n u r i , re­
levee), dest i nată a rh ive i , atît a D . M . 1 . cît şi a m uzeel o r.
O r i c u m m ă s u ri l e de evidenţă ş i cooperare a r Î n s e m n a
u n i m p u l s pentru conserva rea p e loc a atîtor m o n u mente,
ar da pos i b i l itatea să a n u l ă m ră mînerea În u rm ă În dome­
n i u l respectiv, ar a s i g u ra rezerva de vest i g i i pentru m uzeele
În aer l i ber ş i În princi pa l pentru mai i n s i stente p reocu pă ri
de natură m u zeog rafică, În inte re s u l Înzestră r i i a şeză r i l o r
noi cu aşeză m i nte de cu ltu ră de certă u t i l i tate soc i a l ă .
Con serva rea " i n s itu " , profitînd de m i i le de exe m p l a re
ca re se m a i Întîl nesc În n u mero a se sate ş i ca re ne perm i t
să selecţio n ă m ceea c e este m a i reprezentativ şi să h o ­
tă rîm , este o chesti u n e ca re n u m a i s u po rtă a mî n a re.
PledÎnd pentru i nc l u derea În a n sa m b l u ri l e r u ra l e mo­
derne a u no r valori a rh itect u ra l e tra d iţiona le, d i ncol o de
atîtea raţi u n i a s u pra că ro ra con s i de ră m că a m i n s i stat În­
deaj u n s, vom releva , În p l u s , ca racteru l u n ita r pe Î ntreg
terito r i u l Ro mâ niei , tră i n i cia pÎn ă - n actua l i tate a u no r re­
zolvă ri majore a l e c i v i l izaţiei noa stre pop u l a re, cu toate
tra n sfo r m ă r i l e petrecute În ti m p, În s pecia l Î n context u l epo­
cilor modernă -conte m po ra n ă , epoci de orienta re ş i d o m i ­
na nte i n d u striale. Această neÎnfrîntă legătu ră peste m i l e n i i
s i m bo l i zează o perm a n enţă a c u l t u ri i naţio n a l e, tră sătu ră
F;g. 4. Fruntarul marii din Dăbica, judeţul Hunedoara (detaliu de interior). Moara a fost transferată in Muzeul tehnicii populare din D u m brava
Sibiului.

ca re tre b u i e pre l u n g ită şi in vi itor, de data acea sta nu de l a tă de ce semna l a m , cu atita i n sistenţă , n eces itatea
la s i n e , ci pri ntr- u n adevă rat act de preţ u i re, de vo i nţă ş i a ngajării u rgente, m a i ferme şi de cu prindere, a D i recţiei
de efort soci a le, conte m po ra ne. Cu ltiva rea tra d iţi i l o r21 este, m o n u mentelor istorice, in cal itate de i n stituţie a utorizată ,
in fine, În i nteres u l şi al pro i ectă rii şi al execuţiei, ca re-şi coordo natoa re, ş i pe l i n i a con servă r i l o r " i n situ " .
pot Î m bogăţi gama de so l uţ i i şi, m a i a les i n i nteresul bene­ Desi g u r că l ucră rile pentru con serva rea u n o r case ţără­
ficia ru l u i - o bştea - ca re - ş i va desfă ş u ra m u nca şi viaţa neşti , l uate izolat, nu se situează, pentru D . M . I . , la n ivel u l
Î ntr- u n ca d ru avi n d pe rso n a l itate, i n a şeză ri de un a n u m it atitor obiective de a m ploare c u m a u fost de p i l d ă stră m u ­
p itoresc, care a ca racterizat d i ntotdea u na satul ro mâ nesc. tă rile d e p e i n s u l a Ada - Ka l eh ş i d i n com u ne l e afectate d e
Acest l ucru, ca re n u mai s u po rtă a m i n a re, este pos i b i l , Siste m u l h i d roenergetic de la Porţ i l e de Fier, o ri l ucră ri le
i n pri m u l rî nd p e ca lea conservă rilor " i n s i t u " . M uzeele,
pină la u r m ă , Îşi vor a s ig u ra fon d u l de m o n u mente pro­ g o s p o d ă ri.e c u oare i n cepe u l,iţa, g ospodă.rie n o u ă , prev ă z u t ă c u
g ra mat, avi n d latitud i nea să Î n chege com plexe ş i d i n exe m ­ con strucţ i i d i n c ă ră m i d ă , c i m e n t ş i ţ i g l ă , stră i n ă c a sti l , t e h n i c i ş i
mater i a l e d e toale ce l e,l a'�te const rucţi i , ve,ni·tabi l e re,uşite a l e arrh itec­
p l a re d is persate p e terito ri u l com u nei res pective, dacă aces­ t u r i i in l e m n .
tea coresp u n d ti p u l u i selecţionat. l n să pu nctele con servate
" i n situ " , intr-o serie de caz u r i , cu atit m a i m u l t in caz u l Fig. 5 . Detaliu ornamen tal d e l a biserica din Cizer, judeţul Sălaj -
n o i lor a şeză ri s i stematizate, a u nevo i e de concentră ri , de tran sferată in secţia ;n aer liber a Muzeului etnografic al Tra n s ilvaniei,
a g l o meră r i de a semenea construcţi i de o va loare dete r m i ­ Cluj.
nată, aflate ş i menţi n ute de reg u l ă p e locurile o rig i n a re.
O r, i n n oi ri l e că rora l e este supus, obiectiv ş i masiv, satu l
de a stăz i , s u bţi a ză perm a n ent conţi n ut u l u n o r a semenea
ag lomeră ri , i a r construcţ i i l e de c u ri n d a pă rute nu totde a u n a
a u ca l itatea i n scrieri i p e o a n u m ită l i n ie a tra d iţiei , a ş a
Î n cît să fie j u stifi cată i nteg ra rea l o r p u n ctu l u i conservat
" i n s itu "22.
7. 1 P ro b l e m a es�e p. �iv,ită i n ,f el u l ace�ba şi ·ex p nima,tă 00 alare de
i11 a j o �i,t,a t·e;a sl peda l,i ,�ti, l,o. r ş i oameni,lor ,d e 'ou, l.t u ră . C ită m de e x e mp l u :
"
. . . am inţeles ca t o t ce este inaintat in existenţa de secole a po­
porului n o stru să integrăm in con temporaneitate, in istoria de azi
o României, in civilizaţia noastră socialistă . . . Printre altele este vorba
de importanta problemă a locului monument ului izolat, in liniile mo­
derne, in noile centre arhitecturale ; cu alte cuvinte con servarea "in
situ " a monumente/or şi ansamblurilor arhitecturii populare " . (Vezi
Ion M o,ral�u , Cuvint inainte, 1 0 " B u ,l,e.�i'/1lU'1 m o n u m e n,(e.l o r i s t·o r ice " ,
n r. 1 , 1 970, p. 3 . S a u : " Pentru o c i t mai exactă previziune, planificarea
are nevoie desigur de date asupra trecutului cit şi de demons trarea
exper,imentală a unor idei, principii şi e le m ente noi, apte pentru a fi
aplicate in viitor " , ve21i a rh . Honia H u d iţă , Experimentul in arhitectură,
in " Scinteio " , nlr. 8529 di.n 28 a.u g u�t 1 970.
22 Aşa, d e ex e m p l,u , l a Să pin�a M ama m u re ş , Î'I1 i m ediata apro­
- ,

"
pi ere a ob i s e,r.idi satu l'ui şi <1 " Gmit.ilfuhl.i V es el , ore.a ţ i e a l u i $t'a n
Păt nQoş, p e I'a �ura s bi n g ă a u,l i ţe i " Pă v.a,le" s e pă s bre a ză , Î n.ş,i,r.u ite,
. .

,8 g o s p o d ă ri i monu.ment,a.le, tilpioc m a.na·m u reşene, care s-,ar p reta e,on ­

: �ervă.rili pe l o c . Acest origilna,1 aJn.s ambl,u e ste a ltera,t Î n s ă d e prima

http://patrimoniu.gov.ro

'ig. 6. Moară cu ciutură de pe valea Rudăria, comuna Rudăria-
30zovici, judeţul Caraş- Severin.
:om plexe d i n nord u l M o l dovei, de la H o rezu s a u Făg ă ra ş .
J ne l e puncte Însă, de m a i m a re a g l o me ra re, - u l iţe, pă rţi
:le sate sau sate Întreg i -, care a ştea ptă să fie s u p u se
:onservă ri i pe loc, a menaj ă r i l o r d i verse şi i nteg ră ri i În
l i i to a rele a şeză ri, com portă u n efort d e m n de prestig i u l ş i
:apacitatea de i ntervenţie a acestei D i recţ i i . C u m situaţia
'ecl a mă Î m b răţişarea l ucră rii l a sca ră naţi o n a l ă şi cu ră s­
)underea vi itoru l u i , D . M . I . s - a r afla Î n faţa unui obiectiv
:le m a re i m porta nţă şi de adînci semn ificaţi i .
I n privi nţa con strucţ i i l o r izolate, care com portă l ucră ri
nai m odeste, ele ar putea fi executate prin g rija fie a
n uzeel o r, fie ş i a u nor o rg a n e loca le, d a r cu avizul de
ipecia l itate, d u pă reco m a n d ă ri l e ş i sol uţ i i le verificate a l e
Jceleiaşi D i recţ i i , Î n p ri m u l rînd În i n te resu l exigenţe i .
Dacă i deea conse rvă ri lor " i n s i t u " ş i a modal ităţi lor d e
nteg ra re a m o n u mente l o r de a rh itectu ră popu l a ră Î n a şe­
�ă r i l e vi itoru l u i va fi l ă sată Î n conti n ua re pe p l a n sec u n d a r,
lom a s i sta , c u rî n d , l a a pl ica rea pro iectelor de si ste mati ..
�a re făcî n d u -se a bstracţie de docu mentaţi i l e şi de sugesti i l e
loa stre, Î ntrucît si stematiză ri le s e desfă şoa ră În v i rtutea
J n u i prog ra m de stat care n u Î n g ă d u i e a bateri, ÎntÎrzieri:!3.
Tre b u ie avută În vedere şi Îm prej u ra rea că Î n n o i ri le,
:a re - ş i u rmează cursul n o r m a l şi ca re sînt co ndiţionate de
n iţiativa, m ij l oacele ş i p referi nţe l e pa rtic u l a re, a me n i nţă În
)ri m u l rîn d co nstrucţi i le vec h i şi că În seşi p ro i ectele de
; i stem a tiza re, atunci cînd vor aj u n g e a fi puse În a p l icare,
lor deve n i din a cest p u n ct de vedere i n o pera nte, dacă nu
le a s i g u ră m din ti m p rezerva de m o n u mente la ca re ne-am
n a i referit.
Este În afa ră de o rice Î n d o i a l ă că viitoa rele eforturi,
li ito a re l e proiecte de si stematiza re, se vor s u pu ne unor
'eg u l i ale s i ste m u l u i modern de proiectă ri şi execuţie În
:on strucţ i i (ti p i za re, sta n d a rd i z a re, i n d u stria l i z a re, folosi rea
nasivă a p refa bricate l o r etc.), " În vederea mă ririi vitezei de
�xecuţie şi reducerii costurilor " 24.
Coo rdo natele construcţ i i l o r moderne, aceste ceri nţe şi
e n d i nţe cu forţă de p ro g ra m , n u e l i m i nă (şi n i me n i n u
]firmă a l tfel ) necesitatea ş i pos i b i l ităţi l e con s i deră ri i ş i i n ­
eg ră ri i corespu nzăto a re ş i cu perspectiva f i na l ităţi i , Î n
l O i l e a nsa m b l u ri , a m o n u mentel o r de a rh itectu ră pop u l a ră .
r
v1 a i m u lt, În rea l iza rea n o i l o r con strucţi i , a ns a m b l uri, c h i a r
2 3 G. reu,ta,te,a speoi �itcă p e ca.re o e p r e z.i ntă factori·i econ o m. i c şi
r
l e p l a n Î n proces u l de mo.d enniZialre, Î n ·n u m e roase ca z u ri şi de u rb a ­
l i z a re, a fo.stel o r a,şezăr.i t,ra d iţio n a l e rura l e este Î n d.eobşt.e ou nos,cută.
I/e ez u m ă m a red.a cÎtev,a c o n s i d enaţ i i a l e a,rhit,edu l ui HOJri,a Hu d i ţă
:u p niv,i r,e 1'0 a.c e �t e pno .b l e m e (În " ScÎntei1a " , art. cit. ) : " Un u l din
lhiectivele fundamentale ale proiectării În momentul de faţă este
)hţinerea unei concordanţe maxime cu determinantele economice, În
atisfacerea nevoilor funcţionale . . . Asigurarea acestei concordanţe se
ace la scara economie i naţionale prin intermediul planificării, În
'adrul căreia s e optimizează toate elementele de comparaţie care
n tervin, trăgÎn du-se concluziile de previziune".
24 Arh. H o ri·a H ud iţă, a;t. cii .
http://patrimoniu.gov.ro
p rel u a rea, Î n l i m itel e posi b i l u l u i ş i raţio na l u l u i , a u n o r ele­
s i a i n terioarelor, Î n decora rea a cestora , se experi mentează
mente ale a rh itect u r i i po p u l a re, din i nteresul vădit pentru.
d i versifica rea rezolvă ri l or, În conco rd a nţă c u u ne l e pa rticu­
l a rităţi l ocale, cu g ustu ri le ş i exigenţe l e de confort, d e
viată ' materia l ă şi s p i ri t u a l ă a l e societă ţ i i actua le.
Dacă nu peste tot vom putea rea l iza conserva rea " i n
situ " de gru puri de case-gospod ă ri i , d e u l iţe, de pă rţi d e·
sate, ş i n ici n u este cazul să g î n d i m a stfel , Î n a proa pe fie­
ca re a şeza re a r fi de recom a ndat să exi ste, În corelaţie cu
centru l a d m i n i strativ- cultura l , d u pă caz ş i Î n afa ra vetrei.
satu l u i , construcţi i ti pice, trad iţiona le, respectiv i n sta l aţi i ,
c a re cel ma i adesea a r putea deven i sed i i a le m uzeelor
săteşti.
Nu n u m a i pri n m uzee, ci ş i prin aceste p u n cte conser­
vate " i n situ " , i' n accepţ i u nea mai l a rg ă a den u m i r i i , d u ­
cem, d u pă c u m afirma C . D ă ruţă " În mod organizat, Cit.
lor n oastre pentru perpetuarea ideii de c u ltură, pentru p � s ­
mai departe În lu mea satului (În foa rte m u lte cazuri În
l u mea vi itoa re l o r oraşe, n . n .), Înţelegerea şi respectul zi/e­
trarea şi valorificarea imensu lui tezaur popu lar care mar­
tu riseste despre m istu itoarea forţă de creaţie, de Îna ltă<
civiliz � ţie a poporu lui român "2S .
I n conti n u a re, ţ i n e m să sugeră m categ o ri i le de con struc·
ţii tra d it i o n a l e pe c a re l e con s ideră m desti nate i nteg ră riil
Î n pro i e �tel e d e s i stematiza re ş i modern izare a satu l u i con ­
tem pora n , precu m ş i o serie d e l ucră ri aferente :
- I n mod fi resc sînt a vute Î n vedere construcţ i i l e pre­
vă zute Î n " Li sta m o n u mentelor de cultură de pe terito ri u l
podă ri i , u l iţe, i nc l us i v i n sta laţii le, Î r.n prej m u i r �le, �Î � tîn i l � ,
R.P.R." ;
- Se i m pu n a po i atenţiei g ru purile de con strucţ i i (gos­
poduri le) aflate Î n vatra satu l u i , care I ntru nesc I n S U Ş l rl a r h i ­
tectura l e ş i de docu ment. E l e u rmează a f i reco m a n date
a n u m � proiecta nţi l o r ;
.
. _ _ .
- I n fi ne, vor fi păstrate pe loc con strucţ i i l e ţa ra neş �1
ca re a d ă postesc m uzee locale (săteşti), i nd i ferent daca
sîn t s a u nu decla rate m o n u mente de c u l t u ră .
I n legătură c u toate aceste catego r i i de construcţ i i şi
a ns a m b l uri se vor i m pu n e l uc ră ri de natu ră să pă streze,
să co recteze sau să creeze cadrul exterior cores p u n z ă ­
t o r - că i l e de a cces, vegetaţia, tere n u ri l e de protecţie,
c u rs u r i l e de a pă , deta ş a rea d e a n sa m bl u ri l e noi etc.
Construcţi i l e ca re cad În afara vetrei a şeză rilor nu fac
obiectu l pro iectelor de si ste m atiza re. Ele, d u pă caz, vor
fi con se rvate pe loc sau tra nsferate, a p l icînd u - l i - se reg i m u l
m o n u mentelor s a u pieselor de i nteres m uzeistic.
O rg a n iza rea i nterioarelor, a s i g u ra rea i nventa rul u i de
u nelte ş i obiecte ale pu nctelor conservate "in situ " , fie
că a u căzut s u b i ncidenţa proiectelor de s i stematiza re, f i e
că s e află Î n afa ra vetrei satu l u i , rev i n m uzeelor de prof i l
etnog rafic, centra le s a u j udeţe ne.
.
Locu rile ş i cazuri le În ca re trebu i e să ti ndem l a rea l i ­
za rea conservă ri lor " i n situ " u rmează a f i con s i derate a ş a ­
d a r, d rept o acţ i u n e ca re n u se desfăşoa ră l a Întî m p l a re,
ci În vi rtutea unui p rog ra m , a unui s istem de referi nţe.
Aceasta d i n necesi tatea contu ră ri i , la capătul efort u ri l o r,
a unei a devă rate reţele de p u n cte s u p u se u n u i a semenea
reg i m şi În corelaţie cu cerinţele satu l u i conte m pora n , cu
u nele f i n a l ităţi socia le.
Ele vor tre b u i să reprezi nte u n a n s a m b l u de elemente
dependente ş i să funcţioneze ca un tot org a n izat, c h i a r
d acă form u lele ş i categori i l e de co ncretiza re s î n t atît de
d i ve rse.
Confru ntaţi f i i n d Î n să de o a n u m i tă s ituaţie, m oşten ită ,
o rd i nea a bo rd ă r i i operaţi u n i l o r ne a pa re relativ o b l igată
şi mai puţi n de preferinţă.
I n l u m i n a a rg u mentă ri i de pIna a iCI, I n cercă m să suge­
ră m În genera l locu ri l e i n d ica te, În partic u l a r situaţi i l e
m a i u rgente, atît pentru cerceta re şi evi denţă, cît şi pentru
i nte rvenţi i . Ele vor a pă rea aşada r :
- Î n zonele d e i m portanţă etnog rafică rea l ă ( M a ra ­
m u reş, Apuse n i , O l te n i a , nord u l M ol dove i ) ;
- Î n zonele deven ite tu ri stice pri n prezenţa atîtor m o n u ­
mente ş i locuri i storice, prin pitoresc ş i prin staţi u n i , ( M a ra ­
m u reş, S uceava , nord u l D o b rogei - Delta, N ea mţ, Valea
Oltul u i etc. ) ;
25 Artico l u l Muzeele săteş ti. Î n " Sci n teia " n r. 8545, 1 3 sept., 1 970.
 - oe a rtere de m a re c i rc u l atie, ' i nternă ş i i nte rnaţio­
n a l ă ( P o r ţ i l e de Fier , Va lea O ltu l u i) ;
În preajma d ru m u ri l o r modern i zate ş i a p u n cte lor
c a re benefi ci a ză de a menajări t u r i stice s a u au prog ra­
m ate a semenea a menaj ă ri ;
Î n p u n ctele Î n care concentra rea de construcţ i i tra ­
d iţ i o n a l e este m e i co ncludentă ( M a ra m u reş, Cara ş - Seve­
rin - pentru m o r i l e c u ci uturi de l a Topleţ şi R u d ă r i a ) ;
- pc cît posi b i l , Î n preaj ma biserici lor- m o n u mente ş i
a a ltor p u n cte de i nteres turistic, c u m a r fi , de exe m" p l u ,
co m pl ex u l " C i miti r u l vesel " - b i serica - , u l iţa " Pe va le de
la Să pÎnţa ;
- Î n zonele c u pers pective i nd u striale, u n de aşeză r i l e
r u r a l e v o r evo l u a s p re u rb a n i z a re ;
- Î n a pro pierea s a u Î n c a d r u l p u nctelor, respectiv a şe­
z ă r i l o r, care servesc l a m a n ifestă ri fo lclorice trad iţiona l�,
de o a n u m ită a m p l o a re (Oaş, Apuse n i ) ;
- Î n p u ncte care vor reprezenta ve rigi a l e u n u i l a nţ de
u n ităţi de i nteres ed ucativ-tu ri stic (În specia I m u zee, m o n u ­
mente) ;
- În zonele ca re a u dat pentru m uzeele În aer l i ber
con strucţi i - mo n u m'2 nte de o deosebită va loare, p r i n ca re
se rea l i zează adevă rate tri m i teri la aşeză r i l e o rig i na re ( Ber­
beşti, To pleţ, G o rj - cra mele şi u nele gospodă ri i , Voiti nel -
S u ceava, M ă rg i n i mea S i bi u l u i etc.) ; l a o a n u m ită d i sta n ţă
de m uzeele În aer l i ber cu ca racter re l ativ zon a l (Sig het,
B ra şov, G o rj . Vîlcea, T u l cea) ;
- ori u n de se află exe m p l a re va loroa se, i zolate sa u g ru ­
pate, Î n vatra s a u În afa ra vetrei sate l o r, exe m p l a re ca re
n u pot fi a d u se În m u zeele În aer l i ber, dato rită l i m itelor
pe c a re l e preco n i zează proiectele te matice.
Afl î n d u - n e a bia l a Î n ceputu r i l e u n u i prog ra m , o sea m ă
d e pro b l e m e de o rd i n teoretic, d a r m a i a les o rga n i zatoric
ş i de metodologie, ca re privesc conservă ri l e "in situ " , com ­
po.tă dezbateri ş i cla rifică ri. Deoca m d ată, con s i deraţi i le
form u l ate se menţi n , Î ntr-o a n u m ită m ă s u ră , Î n l i m itele i po ­
teti cu l u i . Depă şesc acea stă i postază a s pectele m u nc i i ca re
benefi ciază În sch i m b de a p l i ca rea, atît cît este neces a r, a
Fig. 7. Vedere parţială as upra Muzeului În aer liber din Gal-eşti, jud.eţul,Argeş ; . Î n centw, biserica de la Drăgvţeş /i, ju.d.eţul Argeş.
http://patrimoniu.gov.ro
u nor reg u l i ve rificate, m u zeog rafi ce. Or, În d i recţ i a conser­
vă r i l o r " i n situ " , foa rte m u lte o peraţi i pres u p u n adopta rea
u nor metode m u zeog rafice s a u p u n cte de i nterferenţă cu
metodolog ia m u zeog rafi că .
D u pă c u m este cu noscut, m o n u mentele de a rh itect u ră
popu l a ră , a j u nse pînă a stă z i , reprezi ntă rezu ltatul ş i expre­
sia rea l ităţi l o r ş i ceri n ţe l o r a ltor vre m u r i . Sate, gospod ă ri i ,
case, i nsta l a ţ i i trad iţion a le sînt s u rpri nse acu m , d u pă atîtea
tra n sfo r m ă r i , În t i m p ş i - n p l i n proces de tra nsfo rma re.,
c h i a r de d i spari ţie.
U na din Î ntrebă r i l e pri n c i pa l e ca re se p u n atunci cînd
ne pro p u ne m con serva rea i n situ " a u no ra d i ntre ele, este
"
cceea dacă menţi nem situaţia g ă sită a c u m la faţa locu l u i
s a u i nterve n i m Î n sen s u l de a rea l i za reprezenta rea , prin
ele me nte concrete, a situaţiei o ri g i na re.
D i n "ca p u l loc u l u i den u m i rea operaţi u n i l o r (co nserva re
" i n situ ) se află În neconcorda nţă cu o a n u me rea l i tate
pe ca re d o r i m s - o reflectă m , i m p l icit şi cu sol uţi i le şi pos i ­
b i l ită ţ i le de rezo lva re. Atît con strucţi i l e ţă ră neşti şi a n sa m ­
b l u ri le, cît m a i a l es i nventa rul de u nelte ş i obi ecte, de u z
ş i deco ra tive, tra d i ţ i o n a l e , a u suferit modifică r i , Îm bogăţi r i ,
a bateri de l a ti p u ri le ca racteri sti ce pe ntru z o n e şi epoci
date.
Dacă pu n ct u l con servat " i n s itu " este m e n it să redea
a s pecte d i n Înfă ţ i ş a rea satu l u i a ltor epoc i , ţ i n î n d cont de
determ i n ă r i le, de rea l ităti' l e socia l - i storice, atu nci sîntem
obl igaţi să ad ucem a men d a m ente, de exterior ş i Î n pri n c i ­
p a l de i nte rior, c l i şe u l actual nefi i n d conform cu cad ru l
u m a n , te m po ra l ş i te rito r i a l Î n ca re s - a prod u s . 'I n acest
caz, ne a p ro piem foa rte m u l t de ceea ce se cheamă o
l ucra re cu ca racter m u zeog rafic. Va tre b u i procedat, a ş a ­
d a r, la u nele e l i m i n ă ri şi a d ă u g i r i , res pectî n d i d eea d e
b a ză , ş i a n u me aceea c a e l e să n u afecteze decît Î n
c a z u r i cu tot u l excepţio n a le con struc'( i i le pri n c i p a l e (casa
de locu it, gospod ă r i a , Îm prej u ri m i , porţ i etc.) dest i nate a
ră m î n e pe loc. I n sch i m b, dacă u n a n sa m b l u ( u l iţă , pa rte
de sat) este dera njat de u n element n o u , stră i n de spi ritu l
Fig. 8. Fru n t arul marii din iosenii Birgăului, judeţul Bistriţ a - Nă s ă u d (detaliu de interior). Moara este transferată in Muzeul etnografic al Transil­
vaniei, Cluj.
t ra d iţiei, acest element stră i n tre b u i e Îndepă rtat, event u a l
Î n locuit cu e lemente va l o roa se, prove n i n d d i n aceea ş i a ş e ­
z a re ş i , p e cît posi b i l , d i n aceea ş i vreme cu elementele
com ponente principa l e a l e a n sa m b l u l u i pă strat pe loc.
Pentru exterior, de exe m p l u , se vor p u ne a semenea
p robleme m a i a les Î n legătu ră cu a nexel e gospod ă reşti,
acele a nexe m u lt mai noi decît casa ş i in p l u s nereu şite,
Î n legă t u ră cu porţile, finti n i le, i m prej m u i ri l e d i s pă rute,
ca re, i n cadrul u nei u l iţe con c u ra u l a i m presia de pitoresc
a vech i l o r a şeză ri. U neori va fi nevoie să e l i m i n ă m , să
Î n locu i m c h i a r construcţi i p r i n c i pale, gospod ă ri i , cum este
caz u l . d u pă pă rerea noastră , cu g ospodă ria de la capătu l
de porn i re a l u l i'ţei " Pă va le " de la Să pinţa, l a ca re ne-a m
m a i referit. Vor f i desig u r ş i situaţi i cînd vom conch i d e
că tre b u i e păstrate i n a n sa m b l u ri ş i elemente a pă rute i ntre
t i m p , s a u ch i a r recent, dacă a n a l iza concretă va demonstra
că e l e servesc i d e i i Îm pleti r i i reu şite a tra d iţiei c u act u a ­
l itatea .
i n privi nţa i n venta ru l u i ş i t i p u r i l o r de p l a n de i nterior,
de decora re mai a l es a acest u i a d i n u rm ă , i ntervenţi i l e
v o r fi, d u pă o pi n ia noastră, m a i m a sive decît a s u p ra ele­
mentel o r de exterior. Prod u s u l i n d u stri a l a fost i ntro d u s
in a semenea m ă s u ră ş i În gospodă ria r u ra l ă , i ncît, total
stră i n f i i n d de creaţia po p u l a ră , ne o b l i g ă la e l i m i n ă ri .
Cu a lte cuvi nte, p u n ctele con servate " i n situ" s e s u p u n
Î n m o d f i resc u no r reg u l i m uzeog rafice de o rg a n iza re, d e
u nde ş i o a n u m ită a propiere i ntre aceste d o u ă categorii
de i n stituţi i, i n d ife rent de a ccepţi u n i le den u m i ri l o r.
Astfel stî nd l ucrurile, ch i a r ş i Î n cazu l conse rvă rilor
"in situ " n u vom avea de-a fa.ce decît cu tot u l intÎ m p l ător
cu ace l e " modele cultura le reale " 26, pentru că s - a u prod us
atîtea tra n sfo r m ă r i , i m bogăţi ri ş i ch i a r m utaţ i i de f u n cţi i ,
ci m a i c u ri n d vom avea d e - a face În f i n a l cu n i şte " modele
c u lturale (relativ) constru ite"27.
26 Boris Zderciuc, Monumen tele de arhitectură populară
şi con ser­
"
varea lor, " B . M . J . , n r. 2, 1 970, p. 1 0 .
27 I bid e m .
10
http://patrimoniu.gov.ro
D i n acest p u nct d e vedere i poteza noastră vine Î n con ­
trad icţie c u i poteza e m i să d e Soris Zderci uc, potrivit că re i a
con servă rile p e loc " operează secţiu n i ş i Î n spaţiu şi În
timp, selecţionează imagini caracteristice unei anu m ite
epoci şi u n u i a n u mit loc, le izolează ş i le fixează ca atare,
sustrăgÎnd u - le devenirii şi tran sformării " 28. Teoretic, a ş a a r
fi tre b u it p rocedat, Î n să proce s u l deve n i ri i ş i tra n sformă­
r i l o r s - a pro d u s dej a , i n cit a se menea cazuri n u vor mai
fi intÎ l n ite decit accidental ş i extrem de l i m itat. Cel m u lt
le vom sustrage tra n sfo r m ă r i l o r ş i deve n i ri i , d i n momentul
dec l a ră ri i ş i o rg a n iz ă r i i d re pt conservă ri "in s itu", cu pre­
ciza rea că şi in a ceastă sta re ele sint s u p u se u nei m utaţ i i
de fu ncţie p r i n i n s ă ş i i nteg rarea l o r in co ntext u l vieţi i
satu l u i conte m po ra n .
Situaţia rea l ă i n c a re s e află a stăzi a rh itectu ra popu­
l a ră ş i m ă s u ri le rel ativ ta rdive pentru rea l iza rea de con ­
servă ri " i n situ " ş i pentru prinderea m o n u mentelor i n pro­
g ra m u l de s i stematiza re şi modern izare a satu l u i conte m ­
pora n , ne o b l i g ă , socot i m n o i , l a a l egerea u no r că i pro­
prii de i ntervenţie şi de o rg a n iza re, in s p i rit relativ m uzeo­
g rafic, aşa Încît p u nctele conservate " i n s itu " se vor a pro­
pia În m ă s u ră con s i d e ra b i l ă de a ş a - z i sele " modele cul­
turale con stru ite " .
26 I b idem.
RESU M E
L',a ute u r sou l'i g n e l a nElcess ite pressalnte d u sa,uvetag e d e s m o n u ­
menbs d 'olnch itectune p Q f1 u l a i ne d e n obne pay,s, soumi, s a u n e rap i d e
'
d i sp a,r irt iol n , a ,1.0 sUlite d e l a modennl i'sarion ,d es lo1i,I I'a g es .
L e ,t ransfert d e q uelqu e s monlUmenţs .da m les ,musee,s , d e p l e i n a i r
n e s u ff, i � pa,s, i l f,a udna li � y Emgend�er u n e conserv,a,N,oln " i n s.itu " a
g ra n d e eche l l e, avec c o l l a boration de la D i recti o n des m u sees, d e
l a o,inecNo n d es m o n u menrs h i sto,riques, d E> I'ONT, d es org a n es reg i o ­
n a u x et des m u sees.
 PLĂC I CERAMICE DESCOPERITE ÎN CURSUL CERCETĂRILOR
DE LA CETATEA FĂGĂRAŞ

A N A I Li ESCU ŞI V O ICA PUŞCAŞU

in i storia cera m lCI I , ca h lele ocu pă un loc pe cît de
i nteresant pe atît de puţi n stud i at. S m ă l ţu ite, m i ca sate sau
d i n a rg i lă s i m p l ă , prin teh n ica de execuţie, va rietatea moti­
vel o r decora tive � i efectele pol icrome, m u lte exe m p l a re pot
fi dalslatJe IÎ n catego ria produselor a rtistice.
Apa riţia lor este legată de evo l uţia formei �i teh n i c i i de
construcţie a sobelor, ca re, Începînd din seco l u l a l X I V- l ea ,
a u Î n l ocuit vetre l e � i c u ptoa rel e d i n zidă rie s a u p ă m î nt
bătut'. N o u l ti p de sobă era com pus d i n două pă rţi : cea
i nferioară , de formă cu bică (ca mera de co m b u st i u ne) �i
cea s u perio a ră de fo rmă c i l i n d rică (a f u m u r i l o r), a m bele
f i i n d i nteg ra l placate cu cahle.
i n E u ropa ce ntra l ă , primele atel iere de prod ucere a
cah l e l o r a u l uat f i i nţă În p reaj ma c u rţ i l o r rega l e ş i a ca ste­
l e l o r nobi l i a re şi au l ucrat În exc l u si vitate În fu ncţie de
ceri nţele �i exigenţele a cestora . in seco l u l al X IV-lea şi Î n
seco l u l a l XV-lea, activitatea cera m i şt i l o r s - a exti n s � i Î n
centrele provi n c i a l e pri n ate l i e rele a l e că ror prod use e ra u
a d a ptate g u st u ri l o r şi tra d iţi i lo r loca le. Treptat, Î m pre u n ă
c u n o i le t i p u ri de sobă , ca h l!= l e a u pătr u n s Î n locui nţele
po p u l a"ţ iei o ră şeneşti În stă rite, i a r În seco l u l al XVI I - lea ş i
Î n casele ţă ră ne�ti. Pentru sati sfacerea cerinţe l o r a cestei
u lt i m e categ o r i i soci a l e au l ucrat me�te r i i d i n centrele de
producţie rura l ă .
C e l m a i s i m p l u şi cel m a i vech i s i stem de orna menta re
a c a h lelor se rea l iza prin Însăşi forma ti paru l u i În ca re
a cestea era u modelate. Cu ti m p u l , reperto ri u l motivelor
d eco rative Între b u i nţate În Înfrum useţa rea s u p rafeţei ca h le i
s - a Î m bogăţit, deve n i n d foa rte va riat. i n centru l �i s u d ­
est u l E u ropei (zone geog rafice Î n ca re se Înca d rează � i
T ra n s i lva n i a), se con stată , d i n momentu l a pa riţiei c a h l e l o r
ca p ro d u s me�te�ugă resc loca l , prezenţa m a i m u ltor g ru pe
s a u " şco l i " , d i fe renţi ate unele de a ltele d i n pu nct de vedere
a l rea l iză r i i teh n ice ş i a l sti l u l u i decorativ.
P ri m a g ru p ă Î n s u mează p l ă c i l e cera m ice a căror deco­
raţie a fost i nfl uenţată de a rta gotică . C a h l e l e ce- i a pa r­
ţ i n sînt o r n a m entate cu reprezentă ri a l e u n o r scene d i n
v iaţa medieva l ă cava lerea scă , scene d i n Vech i u l �i N o u l
Testa ment, i m ag i n i d e sfi nţi, i n se m n e h e ra l d ice, fig u ri a le ­
Î nfi i nţează , la V i n ţ u l de J o s ş i respectiv l a S a ro s patak, folo­
sind cera m işt i i a n a ba pti şti ref u g i aţi În U ng a ri a , centre de
prod ucere a cah lelor3. M otive l e de deco ra re a ca h le l o r
produse de aceste atel iere era u excl usiv vegeta l e şi geo­
metrice, cc racterizÎnd u - se pri ntr-o m a re prospeţime a c u ­
lorilor s m a l ţu l u i , În ca re ton u ri l e de g a l be n , verde, porto­
ca l i u , t u rq uo i se şi m a uve de mag neziu se detaşau pe fon ­
d u ri a l be, s a u p r i n rel iefu ri a l be p e fond a l bastru coba lt.
O u lt i m ă g ru pă este reprezentată de piesele ce se Î nca ­
d rează În categoria aşa - n u m ită a "cera m i c i i de sti l nou",
rezu ltată din fuz i u nea elementelor decorative proprii a rtei
Rena şte ri i cu cele de i nfl uenţă orienta l ă şi cu cele locale.
Termen u l de cahlă derivă de la cuvînt u l german Kache/,
p rel uat la rîn d u i s ă u d i n l i m ba latină (cacca l us). C a h lele,
ca produs meşteşugă resc, se ră s pîndesc din Germ a n i a În
Boe m i a , Po l o n i a , Unga ria şi Tra n s ilvan ia4, fo los i rea lor
genera l izÎn d u - se În această a rie Î n seco l u l al X V I - Ieas.
3 Membrii sectei h a b a n i l o r a ll a ba,ptişti, ref u g iaţi i n U ngaria d i n
Ita l i,a , p r i n B o e m i a , d i n p ri c i n a pe,rsecuţi i l or rel ig ioase - ce.ra m i şti spe­
c i a l i zaţi -, c reează motive decorative p ro p r i i ş i de l a rgă c i rcu laţie.
Vezi În a cest SE'ns Pal Voit ş i I m re Holl, ibidem.
4 Du năre N i colae, Calecţia de cahle a Muzeului etnografic ( lui,
" Anuarul M u z e u l u i Etnografi c " , 1 957-1 958, p . 1 63-1 64 ; B a rbu SIăti­
nea n u , Ceramica feudală ramânească şi originile e i , B u c u reşt i , 1 958,
p . 1 02 ,
5 Pî nă a c u m n u c u n oaştem documen ta r n i m i c d es p re forma s i
s i st e m u l de Î nfru mu seţare a l sobelor ce ,a u e x i stat, p roba b i l , Î n I � ­
cu i,nţe În Tra n s i lva n ia sau În Ţara Româ n ească şi M o l d ova , În perioada
seco l u l u i al X I V- l ea şi În seco l u l a nterior. Considenaţi i l e d e ord i n ge·
n era l expusE' fa c i m p l i c i t a pel l a i nformaţi i l e d e care d i s p u n en1
pentru zon e l e Î nvec i n C1 te.
Pres u p u n er i l e ce le putem face acum cu pri v i re la momentul şi
loc.ul 'a pa riţiei c a h l e l o r d e sobă , precum ş i a s u p ra eta pelor de evo l u ­
ţ i e , a u d o a r ca racter d e i poteiă.
Ne perm item a atra g e atenţia a s u p ra fa ptu l u i că, Î n "eco l u l a l
X I V - lea, M o ldova şi Ţa ra R o m â ne·a scă c u noştea u şi Î ntreb u i nţau d i s ­
c u ri l e s mă lţ,u ite şi alte e l e m ente cer,a m ice pentru Î m bogăţirea p l a s ­
tid i m o n u menta le. D e ş i a v e a u uti l izare d iferită , teh n i ca de rea l i za re
a a,cestora e f,o a rte 'a p rop i,a tă de cea a c a h l elor. N u avem p'Î n ă 'i n
p rezent motive s ă n e Î n d o i m d e fa pt.ul că , atît d i sc u r i l e cît s i p l ă c i l e
cera m i ce decorative, p rovi n - c e l p u ţ i n Î n majoritatea ca � u ri lor - ,
Fig, 1 . Fragm e n t de cahlă adincită, cu element vegetal cen tral.

g o rice, a n i m a l e rea le s a u fa ntastice. D i n pu nct de vedere

a l f i n i s ă r i i ca h lelor, se rem a rcă � i Între b u i nţa rea s m a l ţ u l u i
p l u m bifer cu colorit d o m i n a nt b r u n � i verde Î nc h i s .
A doua g r u pă de prod u se reflectă Î n s iste m u l l o r de
ornamenta re i n f l u e nţa Rena�terii şi a pa re o dată cu sos i ­
rea cera m i şt i l o r ita l ie n i la c u rtea reg e l u i M atei Corvi n , Î n
seco l u l a l XV- l ea2. i n deco ra rea ca h le l o r s e observă Între­
b u i nţa rea m a i rară a temelor de i n s p i raţie rel ig ioa s ă , În
favo a rea rep rezentă r i i unor scene din viaţa z i l n ică � i o
m Oiti'vlellolr Vlelgretaile � i geo metrice. Mra jol i<ca , IS mla,l�ull lPlrulm b i ­
f:elr ,� i 'de I IstJaln'ilfer, folosite n u a n ţat - in com b i naţie s a u
În p a ra lel - , a u d a t efecte coloristice foa rte reu şite feţei
o r n a m entate a cah l e i .
L a sfîrşitu l seco l u l u i a l XVI - lea ş i Î nceput u l seco l u l u i
a l X'V III - lrela , G a b ri e l Bet h l e n , a po i G heorg h e Răck6zi r,
A
1 Pa l Voit ş i I m re H a l i , Ancienes carreaux de poe/e hangrais,
Ca rv,i n a , B u datpest, 1 963, p a s s i m . P,enbr.u p a rtea i ntrod uctivă privitoare
l a siste m u l d e construcţie ş i ,I a evo l uţi'a forme l o r sobelor con s,i de ră m
va,l a b i,le pen(.n u T,raln s i lva n ia Î,n,cheieri l e l a ca re s - a a j u n s i n a,c'est sens
pentru E u ropa centra l ă .
2 Majol i,c'a - speci a l i tatea lacestor cer.a m:işti ,i ta l ieni - este e ma i ­
l u i a l b rea l izat pe bază d e cosi,to.r ; a,cest p ro.c edeu teh n i c d e Înfru­
m u seţalre (] pi,esel'or ·oem m i, ce o răm a s m u ltă v, reme oipla,na j u l lor
excl u s iv. La c u rtea rege l u i Matei Corv i n e i a u Î n f i i nţat primul atel ier
d e majolică din E u ropa. Vezi Î n acest sens Pa l Voit ş i I m re Holl,
op, cit, (atel i erele din seco l e l e X I V-XV ) ,

11

http://patrimoniu.gov.ro
 Cele m a i vech i centre producătoa re de ca h le, atestate
docu menta r i n Tra n s i lva n i a , i n secolele a l X I V- l ea ş i a l
XV-lea, a u fost cele săseşti d e l a B ra şov, S i b i u , B i striţa,
C i s nă d ie ; cele mag h i a re sint c u noscute d i n seco l u l a l
X V I - lea l a Tg . M u reş, Tg. Secu iesc, Turda, A i u d , Dej6.
Atel ierele de o l a ri ro m â n i sint menţi o n ate la Făgăraş
( Po r u m bacu), Toh a n ş i Noul Ro m â n pentru seco l u l al
XVI I - lea7 ; acestea a u prod u s , proba b i l , ca h l e orna mentate
cu motive geometrice, elemente flora l e sti l i zate d i s puse
intr-o rig u roasă si metrieB• Cera m i şt i i ro m â n i tra n si l vă n e n i
a u fo losit u n procedeu deosebit pentru a da stră l u c i re
pastei ş i a n u me m icasaj u l ; teh n ica de rea l i za re a acest u i
efect (ce eco n o m i sea cu b u n e rez u l tate fol o s i rea s m a l ţ u ­
l u i , s i stem de fi n isare costisitor) co n sta i n presă ra rea t i pa ­
r u l u i cu n i s i p bogat in m ică , rezi stent l a tem peraturi
r i d i cate9.
D i n d i versitatea motivelor decorative folosite in o r n a ­
menta rea ca h le l o r c e l e de m a re " s u cces" a u fost cop i a te
identic s a u repro d u se cu varia nte, i n fu ncţie de ta lentul ş i
fa ntez ia cera m istu l u i . Astfe l , re prezenta rea u nor castele,
cava leri medieva l i , Sf. G heorg he, unele compoziţii flora l e
etc., i ntrate i ntr- u n l a rg c i rcuit, ş i - a u păstrat ti m p inde­
l u n g at v i a b i l itatea .
d i n a t e l i ere l o ca l e (vezi Scurtă istorie a artelor plastice in R.P.R.,
voI. 1, B u c u reşt i , 1 963, p. 1 27 ) . P�eze n ţa ş i c i rcu l aţi,a ca h l el o r Î n ţă r i l e
ro m â n e extr,a - colfp a t i c e arede.m c ă n u treb u i e n e a p ă ra t l eg a tă d e o
i n f l u e n ţă d i n Tra n si l v a n i a , m ă c a r În ceea ce priveşte p r i n c i p i ul Î n
s i n e . De ,a se m e n e a , este p u ţ i n p r o ba b i l ca T r,a n s i l va n i a , d a t e f i i n d
s t rÎ n se l e l e g ă bu ri c u z o n e l e d e pe.ste m u n ţi , s ă n u f i ,a v u t cît d e cît
ş t i i nţă d e e x i stenţa proced e u l u i d e d e c o ra,re a fa�a d e l o r plr i n d i sc u ri
şi e l e m e n t e cera m i ce. P r i n t r - o Î m prej u ra re Î n tÎmp l :5 t oa re. poa te. v e r i ­
g i l e d oc.u m e n t.are d e l e g ă t ulfă n u a u fost Î n că d escoperite s a, u v a, l o r i ­
f i c a t e ş t i i n ţ i fk. D es i g u r, t o a t e co n s i d e ra ţ i i l e d e m a i s u s pot căpăta
v a l,a b i l i t a t e n u m a i Î n m o m e nt u l Î n ca re a c est co p i t o l :Ci l c u l t u ri i m a te­
r i a l e va f i oer,cebat a,na l i t i c. pe regi,u n i . perm i ţî n d , d e a b i a ,atu n c i ,
.s t u d i e rea ş i Î n co d ra rea Î n ti m p ş i s p a ţi u a p i e s e l o r cera. m i 'ce.
6 D u n ă re N i c o la.e , op. cit., p. 1 65.
7 P'a u l Pet rescu 's i Pa u l St.a h l . Ceramica smăltuită,
- În " Revi sta
il n s t i t u t u l u i de I st o r i e a
, Arte i " , 1 956, n r. 1 -2, p. 57-71 '
8 D u n ă re N i co l a e , op. cit., p. 1 6 1 .
9 B a r b u S I ă t i n ea n u , o p. cit., p . 1 04. A r f i i n teres a n t d e şt i u t d a c ă
t e h n i c a m i c. a s a j u l u i e s t e c.a.ra cteri s t i că cera m i şt i l o r ro m â n i d i n Tra n ­
s i l v a n i a s a u este u n procedeu i n tre b u i n ţ a t ş i d e o l a r i i d i n Ţara
R o m â n ea s' că ş i M o l d o v ,a . Ex,t i n zi n d p ro b l e m a , ored e m că a,r trebui m a i
m u l t ă a tenţi e Î n ,a t ri b u i rea p rovenienţei o a h l e l o r g ă s i t e in z o n e l e
'ext ra c a rpa ti ce . care Î n g e n e r a l s î n t c o n s i d e ra te, a p r i o r i , d rept i m po r ­
t u ri d i,n T,ra n s : l va n i ,a . C e r t e s t e fa pbu l că pno d u cţ i a d e ca h l e d i n Ţ,a ra
R o m â nea scă şi M o l d ova pe c.a re ,n o i Î n c l i n ă m să o s o c o t i m Î n g e n e ­
ra l l o ca l ă -, a f o s t i n � l u e n tată' Î n forme s. i m o t i v e d e c o r a t i v e d e cea
t r a n s i l v ă n ea n ă .
Fig. 2. Fragment de cahlă cu elemen t vegetal cen tral.
12
http://patrimoniu.gov.ro
Acesta f i i n d stad i u l act u a l â l c u n oşti n ţe l o r noa stre i n
acest domen i u , i n f u n cţie d e materi a le l e p u b l i cate, vom
prezenta in conti n u a re materi a l u l cera m i c (ca h le, p l ă ci
cera m ice ş i d i sc u ri), a pă rut pină in prezent (a n u l 1 969
i nc l u s iv) ca rez u ltat al cercetă r i l o r efectuate la cetatea
F ă g ă ra ş .
*
* *
Pentru inceput tre b u i e să ml2 nţi o n ă m că ma rea m a j o ­
ritate a frag mentelo r de ca h le a u fost g ă s ite in i m p rej u ra ri
cu totu I n e potri vite efectuă ri i u n o r observaţi u n i de natu ră
a l ă m u ri problema dată r i i acesto ra. D i n m o l o z u ri le ce
acoperea u extra d o s u l b o l ţ i l o r, a d u se ş i n i vel ate i n vederea
a me n ajă r i i u n o r p l a n şee la a l te cote decit cele i n iţia le,
din materi a l u l de u m pl ere a g o l u ri l o r (g u ri de tragere,
n i şe, spaţi i moa rte, create ca rezu ltat a l d iverselor adosări
ş i tra n sformă ri a l e corp u ri l o r de c l ă d i ri), astu pate cu z i d ă ­
rie, i n d ife rite eta pe, a u fost reco ltate frag mente l e m a ri ce
au pe r m i s recon stitu i rea a s p'2ct u l u i a n u m itor t i p u ri de
ca h le. Această situaţie ne-a i n g ă d u i t i n să a recu n oaşte
a pa rtenenţa t i po l og ică a fra g m ente l o r de m ic i d i me n s i u n i
a pă rute i n să pătu rile a rheologic;:), deci pos i b i l ita tea d e a l e
data i n c a d r u l u nei cro n o l og i i rel ative. Dacă l a cele e n u ­
merate m a i s u s , m a i adă ugă m ş i fa ptu l c ă 99% d i n
frag mentele recu perate poa rtă u rme de uti l i za re (ar­
dere), deci că a u a j u n s in actua lele depozite, depozite
a rheolog i ce, d u pă d ă ri m a rea sobei căreia ii a pa rţi n ea u ,
reiese c l a r faptu l că n u putem preciza m a i m u lt decit
s u cces i u nea t i po l o g i că a ca h le l o r intr- u n cadru de ti m p
de a j u n s d e e l a stic. B i neinţeles fac excepţie acele fra g­
mente ca re poa rtă data confecţ i o n ă r i i s a u i n scri pţi i l ă m u ­
ritoa re şi a căror prezenţă, c a materi a l c o m p a rativ, ne-a
fo.s L deos.el:>.r t, de. uti I. ă .
N u vom stă rui a s u pra datelor teh n ice a l e s i stem u l u i
d e rea l i za re a ca h le l o r g ă s ite l a cetatea Făgăra ş u l u i decit
in m ă s u ra in ca re acestea ne sint necesa re sugeră rii ca ­
d ru l u i de trata re a elementelor decorative ; acestea d i n
u rmă vom că uta s ă l e prezentă m in s e n s u l evo l uţiei l o r,
În funcţie de sta d i u l act u a l a l cercetă r i i .
Dată f i i n d perioada indel u ngată că reia Î i a pa rţi n d i ver­
sele frag mente de cahle (d i n seco l u l a l X IV - l ea pi nă i n
s '2 co l u l a l XVI I I - lea), s e intil nesc m u lte varia nte teh n ice,
c a re, cro n o l o g i c nu se exc l u d , dar n ici n u se s u pra p u n
tota l . Pa sta , de l a poroasă cu p i etricele pină la com pactă,
a rderea, de l a s u perfi c i a l ă pină la omogenă, n u a nţele, de
l a cen u ş i u l a că ră m i z i u - ro ş i atic, cu nosc fieca re În pa rte
m u l t i p l e s u bg r u pe.
Fig. 3 . Fragment d e cahlă micasată.
 P r i n Î ntreg i re a u fost i d entificate ca h le pătrate, p l a ne
s a u concave, ş i ca h l8 d re ptu n g h i u l a re.
Toate frag mentele de c a h l e de ca re ne vom ocupa
prez i ntă motive decorative, ca re pot ti d i vizate tematic
În mai m u l te g ru pe : a ) motive geometrice ; b) m o ­
:tive vegeta l e sti l i zate ; c ) motive fig u rative (antro po m o rfe,
:zoo mo rte). Aceste motive a pa r ca elemente c o m po n e nte
IO l e decora ţiei ca h l elor cu exce pţia cel o r geometricelO ele
n efig u rÎ n d n i ci odată izolat Î n cî m p u l ca h l e i , ca u n i c ele­
ment orna menta ! .
D i n p u nct d e vedere a l fi n i s ă r i i s-a con statat existen ţa
a patru categ ori i : ca h l e a căror faţă a ră mas , Î n mod
d e l i berat, neprel ucrată l 1 ; ca h le m icasate ; ca h le aco perite
c u c u l o a re a i bă ; ca h l e s m ă l ţu ite.
MOTIVELE G EO M ET R I C E - Î n forma lor cea m a i s i m p lă
a u a pă rut o dată cu ca h le l e ş i a u l uat a s pect u l u n o r
c n e n a re c e s u bl i n ia ză , către i nteriorul cîm p u l u i ş i Î n p l a ­
n u ri d iferite, contu rul p l ă c i i cera m ice. Deşi p r i ntre fra g ­
mentele g ă s ite la Fă g ă ra ş n u avem n i ci u n u l Î n ca re deco­
raţia ca h l ei să se rezu me doar la trasa rea acest u i cadru,
e l e ste p rezent pe a proa pe toate p iesele recu perate, de
l a sfÎrşitui seco l u l u i a l XV .. lea pînă Î n seco l u l a l XVI I - lea
i n cl usiv (fi g . 1 8) . in p a ra l e l . dar În p ro po rţie m a i m i c ă , ave m
ş i o seri,= de fragmente a l că ro r decor, i n d iferent de moti ­
vel e decorative 1 0 l c site, Î n cepe c h i a r d i n m a rg i nea cah lei
(fig . 7, 9).
i n secolele al XVI - lea şi al X V I I - lea ro l u l motive l o r geo-·
metri ce Î n d ecora rea ca h le l o r ră mîne sec u n d a r ş i periferic,
deve n i n d prepo n derent ş i u neori u n ic de abia Î n seco­
l u l al XVI I I - lea . Este d rept că a n u m ite motive rea l i zate
.geometric nu pot fi i nterpretate ca atare, deoa rece i ntenţia
·de sti l i za re pînă l a geometrism a unor eleme nte flora l e este
văd ită (vezi f i g . 7, 8).
MOTIVELE V E G E TAL- FLO RALE STI L l ZATE - constitu i e
majoritatea elementelor deco rative Între b u i nţate Î n Î nfru ­
m u seţa rea p l ă c i l o r cera mi ce, prezente ş i a proa pe n e l i p ­
s ite p e toate frag mentele recu perate. Acestea n u repre­
z i ntă n i ciodată motiv u l u n i c de deco rare al ca h lei s a u
1 0 Motiv.e.l e g eo metrice, c a e l e m ente de orna menta re totoa lă a
cî m p u l u i c a h l e i , ·a p a r i ntr-o p erioadă tirzie, i n cepÎnd d i n secol u l a l
XVI I I - lea si ' reflectă a rbitra r u l si ' d ecăd erea formelor tro d it' i o n a,le de
.decora re, ten d i nţa s p re prod u cţ i a de serie, fără p reoc u p ă r i a rtist i c e .
1 1 in p rivinţa cah lelor a căror faţă se p rezi ntă s u b a s pectu l ce ra­
m i c i i n a t u na l e, trebu i e menţiona.t că , acea stă categ orie, deşi c o n s i ­
d e ră m că exi stă şi i n para l e l c u categoria s m ă l ţ u ită (reprezentată d e
a ltfel s l-ob ş i cu a'n u m i te oa racteristici d ef i n i tori i i n c o m p a oroţ i e cu
'c ea d i·n seco l u l 0 1 XVI I - lea) , a fost i ntenţionat lăsată a stfel , proba b i l
d i n m otive d e econo m i e.
Fig. 4. Fragment de cahlă adincită, micasată.
http://patrimoniu.gov.ro
p l ă c i i cera m ice, ci a pa re fie ca element central (fi g . 1',
1 8), Încadrat sau d i vi zat prin elemente geometrice
(fi g . 9), fie ca motive a u x i l i a re, de ca d ru , Î ntreg i n d co m ­
poziţia p l ă c i i , (fi g . 1 , 2) - Î n caz u l prezenţe i , c a element
decorativ cen tra 1 , a reprezenta ri l o r a ntropomorfe sa u zoo­
m o rfe.
În genera I m otive l e decorative vegeta le sînt foa rte sti I i ­
zate Î ncît cu g re u s e pot rec u no a şte modelele d e i n s p i ­
raţie. S e pot i dentifica, des i g u r cu rezervele d e rigoa re,
sti l i ză ri de : la lea (fi g . 8), m ă rg ă rita r (fi g . 1 ), c i u c u re d e
p l o p (fi g . 1 2), f r u n z ă d e stej a r (fi g . 1 8) etc.
M otive l e vegeta l e a pa r pe p l ă ci cera m i ce decorative
s i m ple (f i g . 1 , 2), m ica sate (fi g . 3, 4, 1 1 ) ş i smă lţu ite
(fi g . 7, 8, 9), rea l i zate Î n re l i ef pro n u nţat (fi g . 7) s a u
a proa pe şters (fi g . 1 ), fă ră c a aceste Îm prej u ră r i s ă repre­
z i n te un criteriu pentru Î ncad ra rea l o r cro n ologică. Se
poate rema rca fa ptu l că pentru seco l u l al X V - l e a , motivele
decorative sînt d i s pu se aerat, l ă s î n d o s u p rafaţă l i beră
rel ativ m a re a c î m pu l u i cah lei (fi g . 1 1 ) . Î n s,eco l u l a l XVI - lea,
d a r m a i a l es Î n seco l u l a l XV I I - lea, se observă o g rijă
deosebită pentru p l a s a rea elemente l o r decorative in cadru
şi pentru uti l iz a rea , pe cît se poate in Î ntreg i me, a s u pra ­
feţei p l ă c i i ce ra m ice (fi g . 7 , 8 , 9).
O a l tă categ o rie este reprezentată de p l ă c i l e cera m ice
decorate cu M OTIVE ANTROPO M O R F E SI
' ZOO M O R F E.
D i ntre acestea menţ i o n ă m p rezenţa pe m a i m u lte fra g mente
de cah le, a reprezentă r i i Sf. Gheorg h e ; toate sînt l ucrate
d i n pa stă n e m ica sată ş i nesmă lţu ită (fi g . 1 0, 1 3). De
a semenea tre b u i e sem n a lată exi ste n ţa u nei seri i de fra g ­
mente de ca h le - d i ntre ca re m u lte s e pot Î ntreg i - rea ­
l i zate d i n pastă atît s i m pl ă cît ş i m i casată s a u s m ă lţu ită
(monocrom sau pol icrom), cu reprezentarea u n u i c h i p fem i ­
n i n , p l a sat centra l , foa rte rel i efat, c u ca d ru l format d i n
ele mente vegeta le sti l i zate, Î n d i ferite varia nte fig. 1 1 , 1 5).
U neori , l a d rea pta ş i l a stînga acest u i c h i p a pa r i n i ­
ţ i a l e : CM ; F- B ; E - M , proba b i l i n i ţ i a lele n u me l u i meşteru l u i .
D a r, d i n seria plăci l o r cera m ice decorate c u motive a ntro­
po ş i zoo morfe, trei p iese ni se par deose bit de i m po rta nte
ş i a s u pra l o r ne vom perm ite să i n si stă m ceva m a i m u lt.
Prima piesă (fi g . 1 4), din ca re n i s-a pă strat n u m a i
c o l ţ u l d e jos d i n pa rtea d rea ptă , reprezi ntă u n că l ă reţ.
Fel u l În ca re au fost tratate pe de o p a rte fa l d u ri l e
i m brăcă m i nţ i i cava l eru l u i ş i p e d e a ltă pa rte deta ­
l i i l e a n atom ice a l e ca l u l u i , con stată ri l a ca re se m a i a d a u g ă
ş i fel u l deosebit de fi n i sa re a s u p rafeţei c a h l e i - u n s m a l ţ
s l a b de c u l o a re ve rde-a l bă struie, mat, p e a l ocuri i rizat - ,
Fig. 5 . Fragment d e cahlă smălţuită c u inscripţie.
n e Îngăd u ie data rea acestu i fra g ment Î n seco l u l a l
XV- lea 12.
AI doi lea t i p de ca h l ă (fig . 1 7), c ă r u i a p r i n m u ltitudi nea
frag mentelor recu perate 13 i s-a putut reconstitu i Î n Între­
g i me Î nfăţi ş a rea, reprezi ntă, i ntr- u n cadru format din două
coloa n e ce s u sţ i n o boltă d e vrej u ri , u n g ru p de d o i oa­
meni, a mî n d o i Î n veş m i nte de l u ptă , d i ntre c a re u n u l căzut
l a pă mînt - Învi n s poate - , iar cel de al doi lea Î n picioare,
s pre stî n g a , c u mîna stî n g ă sprij i n ită pe g a rda s padei şi
c u cea d rea ptă a rătî n d s pre o cruce În formă de T, Î n
j u ru l că reia este Încolăcit u n şa rpe. Î,n stînga este repre­
zentat un cort de l u ptă . Dedes u bt se află i n scri pţia :
M O S ES ERe 3 ; 1 6 : HV : 7 1 : . Acea stă ca h l ă este acoperită
c u u n s m a l ţ verde i nten s cu l u c i u b i ne pă strat. Asu p ra
s e m n i ficaţiei acestei scene n u ne putem p ro n u nţa, d a r Î n c l i ­
n ă m s ă c redem c ă rep rezi ntă , sti l i zat, u n e p i sod b i b l i c .
AI trei lea exe m p l a r (fig . 1 6) ş i poate c e l m a i i ntere­
sa nt, este rep rezentat de j u m ătatea i n ferioară a u nei plăci
decorative Î n fo rmă de scut, pe ca re este fig u ra t u n leu
cu lcat pe o terasă ş i s usţi n î n d cu l a be l e d i n faţă u n tru n c h i
de a rbore c i u ntit. Această p i e s ă , acoperită c u c u l o a re
a i bă , mată , a fost g ă s ită Î n secţ i u n ea F 1 9, tro n so n u l I I ,
s ituată Î n c u rtea i nterioa ră a castel u l u i Î n stratu l a nterior
n ivel u l u i generat de p refaceri le i n iţiate ş i rea l izate pa rţi a l
de voievod u l Tra n s i lva n ie i , Ştefa n M a i l ath ( 1 529- 1 540)14.
Menţi o n ă m , de a se menea, existenţa a d o u ă d i sc u ri
orna menta l e 1S decorate c u motive geometrice ş i vegeta l e
sti l izate, acoperite cu s m a l ţ verde desch is, uşor i rizat
(fi g . 20 a , c). D a t f i i n d fa ptu l că nici u n u l d i n cele două
d i sc u ri nu poartă n i ci cea m a i s l a bă u rmă de fu m s a u
a rdere u l terioa ră momentu l u i d e fa b ricaţie, c redem c ă
pute m exc l u de pos i b i l itatea uti l iză r i i l o r Î n Î nfru m u seţa rea
sobelo r16. Se pa re, deci, că d i scu ri le a u fost Î ntre b u i nţate
la deco ra rea pereţ i l o r.
D u pă a cestă s u m a ră prezenta re a pri ncipalelor piese
cera m ice descoperite l a cetatea Făg ă ra ş , vom Î ncerca a
des pri n d e cîteva o bservaţi i c u privire l a Î n c a d ra rea l o r cro­
nologică.
Tre b u i e menţionat fa ptu l că , datorită Îm p rej u ră ri i că
l ucră ri l e de cerceta re a rheologică - ca ş i cele de res ­
ta u ra re - , l a cetatea Făg ă ra ş u l u i s î n t Î n c u rs de desfă ­
ş u ra re este proba b i l că vo r a pă rea În viito r date n o i , ca re
vo r Î m bogă ţi o bservaţi i l e exi stente ş i ca re vor Î n g ă d u i
poate u ne l e preciză ri.
F ra g m entele de ca h l e prezentate Î n cele mai vech i depu ­
n e ri a rheolog ice cercetate la cetatea Făg ă ra ş 17, sînt Î n
12 Fra g m e n te d e m i c i d � m en s i u n i ,a pmţi n Î n d 'u n o r o a h l e u t i l i z a t>?,
cu s m a l ţ i d e nbk, alu fost gă s i te În d epu n eri l e ,a rheol o g i c e d i n p ri m a
j u măta,t e o seoo l u l u. i 'a l XV I - l e a .
1 3 F �a g mentele c e alpmţi n a cest u i t i p d e c a h lă .a u fost g ă s it,e Î n
m o ,l o z u l n i velat Î n vederea a m enajăl ri i u n ei pa, rd o s e,l,i - ,1,0 a.ltă cotă
decît cea i,n i ţi ,a l ă -, În Î n c ă perea de 1'0 n ivel,u l 01 d o i l ea 0 1 t u �n u l u i
n o rd - vesti c 0,1 oa,stelu l u i .
14 Dat f i i n d f,a pbu l că n i v e l 'u l ,de c o n str,ucţ i e i ,med iot a n teri,or cel u i
d i n ·a n, i i 1 529-1 540, s u rpr,im l a F ă g ă ,na ş , este d at·at Î n o d o u a j> u m ă ­
tate o seco·l ·u l u i ,0 1 X V - l ea , c·red e m că a·cestei ·d i'n u r m ă ,et,a p e d e
c o n strucţie i se p o a t e altd b u i p l.aoa ,cena m i c ă c e In e 'plreocu pă . De
a l t f e l , u n e l e o b serva ţ i i d e o rd i n he�a l d i,c, efectu a>!e d e J. N . M ă n e s c u
- că ru i a ţim�m s ă - i m u l ţ u m i m p e ,a cea stă oa l e -, c o n c u ră către
a ceea ş i data, re.
1 5 De s'cop erir'e Î,ntÎmp lă,toalre f ă c ută d e m u n ci t o ri i şan\i.eru l u i de
restalu r-are În peni o a d a În core col ectiv u l d e cercetare n u se 'O'fla l a
F ă g ă, ra ş .
16 N u ,ou'no,aştem pÎ,nă ,În prez·ent Î n T ra n s i lvan i a c a z u r i Î n oare
d i s o u ri,l e .să fi �ost f,o l o s i te 1,0 deconalrea LSo belo:r ; În T ·a na R'o m â n ea scă
i n să', tia T Î n g a,n u (pÎ'nă În seco l,u l aii XVI I - l ea ) , s �a u g ă 9i t d i s c u r i
nesmă l ţ u i t e d e,corote c u ce rou,ri ,ooncen,tri,ce 'reH,ef.ate - ş i ,I a Hrg ş o r,
( " M CA " , V I , p. 742) a fost d e scoperită o s o bă d ă rî m a tă , " i n situ " ,
a pa rţ i nînd u n ei lo.ou i,nţe d i, n -secol' u l a l XVI -· I·e a .
17 Cetatea F ă g ă,na ş u l u i Î n for·ma 'sa a otua,I ă re,pnezi,n,tă s u ma I1 U ­
m e r o a s e l o r tna'nsfo,nmă 'ni .ş i ,a d ă u g i ri s·ufe.rite Î n d e c u r s de m a i m u lt
de paltru secole. Aşezotă 10 aco 500 m �u.d de ciU rs u l O lt'u l u i , 'i n
l u n c.a ,acesbu ila , s. u, pna�aţa de .teren ·oou'Pa·tă de ,a·ctu a l e l e 'co n st r u cţi i
ce a l 'cătui 'e sc ceba,bea 'o s u feri,t m u l t i p l e Î.nă, lţă ri �i n, i v.eIă ri , g e n e rate
de n eoesi.tatea a,comodălni i tere n u l'u i ,d i n i nberioru l i,n c i nte i faţă de
c reşterea treptată, d o r c a n t i n u ă , o n i v e l u l u i a pe l o r frea t i c e . Aceasta ,
l a 'rÎ n d· u l s ă u , este Î n �t,6nsă d epend enţă ,d e n i v e l e l e - i n f e r i o r ş i
s u p e rior - , a l e a·pe l or O l t u l,u i , oa're, Î n a' cea stă z o n ă ş i - a m o d i fi'cat
cota de a d Înc.ime o ,al l b i ei datorită d ep u n er i i ,d e a l ulo'i'u' n i . Aoeste Î m ­
p nejlură ni n e pu. n a, s,tă'z,i Î n 'si ,t,u aţi ,a d i,f i oi, I ă � i nep l ă, oută d e a n u
pute,a cerceta d ep u n eri l e a rh eo log i,ce c e s e a�Iă s u b - 5 0 c m , f,a ţă
de cota de a p a ri ţ i e a ape l o r freaHce ; s i t u a ţi,a este ,ou .a ,t Ît m a i g na -
14
http://patrimoniu.gov.ro
g e n e ra l d e m ici d i m e n si u n i ş i n u a u putut f i atri b u ite, d i n
pu nct d e vedere a l motivelor decorative, u n u i a n u m i t tip.
Tot u ş i , si ste m u l d e fi n is a re a feţei deco rate reprezi ntă u n
va l o ros mate r i a l com p a rativ. Puţinele frag mente s u rp r i n s e
Î n n ivelele a rheolog ice d e p u s e Î n a d o u a j u mătate a seco­
l u l u i al X IV- lea sînt În majoritatea lor n e m i ca sate ş i n e ­
s m ă lţu ite, faţa c a h l e i n efi i n d tratată Î n mod s peci a l . Acest
procedeu teh n ic de " n ef i n i s a re " a feţei a pa re nte conti n u ă
s ă fie Între b u i nţat Î n prod ucerea c a h l el o r pînă Î n secol u l
a l X V I - lea i ncl u siv (fig . 1 , 2, 6, 1 1 , 1 6) . Există Î n să ş i
cîteva fra g m ente acoperite d e u n strat d e c u loa re m a tă
În n ua nţe pa stelate de ve rde ş i a l bastru s a u c h i a r a l b 16
(fi g . 1 6).
Frag mentel e de c a h l ă cu u rme de c u loare conti n u ă s ă
f i e prezente Î n depu neri le d i n seco l u l a l XV- lea i n c l u s i v ;
d u pă această epocă e l e n u a u m a i fost Întî l n ite Î n d e p u ­
neri le a rheolog i ce19.
Frag mentele de ca h l ă aco perite cu s m a lţ au fost s u r­
pri n se Î n depu neri le a rheolog ice cercetate la Fă g ă ra ş Înce­
pînd cu ce le datate Î n seco l u l al X V I - lea ş i conti n u ă să
fie prezente În depu neri l e recente ( secolele XVI I I ş i
X IX). S m a lţ u l , l a Î n ceput m a i fri a b i l , Înti n s p e faţa c a h l e i Î n
strat s u bţire, d e c u l oa re a l bastru -verz u i a l bicioasă c u i r i ­
zaţi i p utern ice, d a r p a rţi a l e , devine, m a i a les Î n seco l u l
a l XVI I - lea , cons istent, d e c u loare verde i ntensă ; tot acu m
a pa r ş i s m a lţu ri de d iferite c u l o ri Î n cîm p u l decorat a l ace­
l e i a ş i ca h le.
Frag mentele ca re a pa rţin ca h le l o r m i ca sate a pa r Î n
d e p u n e r i l e datînd d i n seco l u l a l X V I - lea ; n u m a i a pa r Î n s ă
În d e p u n e r i l e d i n seco l u l a l X VI I I - lea2o.
U nele m otive decorative (fig . 1 1 ) se Întîl nesc reprezen ­
tate atît p e ca h le c u faţa n efi n isată cît ş i p e ca h l e n e m i ­
casate s a u s m ă lţu ite . Procentul de reprezentă ri fig u rative
- oamen i , a n i m a l e - este mai ridica t pentru cah lele des­
coperite Î n n ive lele a rheologice datate pînă În seco l u l a l
XVI - lea i n c l u siv. Î ncepî n d cu seco l u l a l XVI I - lea motiv u l
decorativ p red o m i n a n t dev i n e c e l vegeta l ş i m a i a po i cel
geo m etric. De a semenea, se re m a rcă o s u bsta nţi a l ă creş­
tere n u merică a fra g m e n telor de ca h l ă prezente În d e p u ­
neri le a rheolog ice, m a i a les În a d o u a j u mătate a seco­
l u l u i a l XVI I - lea .
>1:
:;: *
Prezenţa ca h lelor În depunerile a rheolog ice cercetate
la cetatea Fă g ă ra ş , precu m şi frecvenţa acestora, ne a rată.
pe de o pa rte, că În s i ste m u l de Î n că l z i re folosit p redo­
m i n a u sobele placate c u ca h l e, că m i nele f i i n d s a u un s i s -o
tem de Încă l z i re a ba n d o n at la u n m o ment dat, s a u o
formă Între b u i nţată n u m a i l a a me n a j a rea Î n că peri l o r cu
o a n u m ită uti l iza re21. Pe de a ltă pa rte, va rietatea motivelor
vă c u <Cit d e p u n e r i l e g e o l o g i c e sînt repr,ezentate a i c i de n i s i p u ri s i.
p i e�"iş, fo, rmoţi'u ni g e o l o g i c e c e p e r m i t u ş o.r trecerea ape l o r. Ce a,
m a l veche depu n ere a rh e o l o g i c ă ce o p u t u t fi cercetată nu co­
boa"ă ,cnon o ,l o g i c sub a d o u a j u măba,t e a s e.co l u l'u i al X I V - l e a , deci'
este u.lter,i o,alră con sbru i r i i n u c l eu l u i i n iţiol al fo rti,f i caţi e i , a bstmdie.
'
făcî n d de i m po s i b i l itatea cercetă n i i eventu a l e l o r vest i g i i a n terioa re
m o m ent,u,lu,i e d i M,că ri i ,acest u i n u c l e u - mo m e n t atest,at d o c u menta r'
la Î n cepu t u l secol,u l u i a l X I V - I.ea .
18 Ase·menea ,�ra g m ente a u fost d escopedte În s'ecti un,ile a rh e o ­
'
l agke F 1-1 , 1Jnorlt son u, 1 I ş i I I ş i F 1 4, toa,b e s i t u alte Î, n ou rte,a exte­
rioară a c a st,e l u l'u i , respectiv pe Il alb Uir i l e de n o rd şi sud a l 'e a ce st'u i a _
1 9 T m s . N ă g,ler, Un depozit d e plăci ornamentale descoperit la'
Roşia (R . . Sibiu), 11n " Cu l egere de stud i i şi cercetă ri " , M u ze u l Reg i 'o ­
na,1 B, ra<şov, 1 967, p. 1 45-1 49.
20 P,ne;c.i ză m Încă o dată că dat.a.rea ca h l el,or Î,n f
, u n cti e d e n,i.v e ­
'
l u i a rheal,og , j,c Î,n ca,re la'cestea alu Jos ,t des'cope,ni ,te ,rep'rezi, ntă de ,fa pt.
t e r m enu l o,nt'e -que m ,pentru m oment u l �ClJb ri,că, ri i Il or. In ceea ce p'r i ­
veşte s i t u a ţ i a e x. i 'stentă l a 'cetatea Făg ă,r.a.ş u l,u i este no:�m.a l o c-an s i ­
d er,a c ă f ra g m ent,ele d e ca h lă' ,gă,�ite Î n t r-lun ,a,numit nive,1 - f.alrmat
p r i n d e .p u n e � i l e 'g enerat,e de tra. nsformă.r.i şi a, dă , u g i'ri ,I a con st,m cţ i,i I e·
e X i stente, prec u m şi p r i n n ivel ă,ri a l e terenL.I� u i ,c u'rtHor ,interioar'e si
·
exte,rioa,r,e -, ,a p'a, rţ i n cel p u � i n m o m e n,tul,ui i,n ca're �, u f,ost efect u a t e·
transfo rmă,r i l e ş i ,almenajă'r i l e i,medi a,t lp,recedente.
2 1 D u pă 'cum 'am m a,i s p u s , d i,n ' cencetă ri l e efechmte (a,t Ît a'rheo­
l a g ice cît şi de .a.rh i te-ot u ră ) a,u f-ost ,reoupera'te multe f.ra g mente de
ca,h l e . Pe d e a Hă p a nte, În urma ,cercetă ri,lar de pm.a ment, nu a lJ
fost i d entificart,e deait ,do·uă honnuri vechi 'a l e oastel u l'u,i , d i, ntre c.a re·
n u m a i u n u, 1 in l e g ă t u ră di'rectă cu u n că rn i' n . Totu ş i se po,ate face
 8
6
7

9 10
11

12 14
13

Fig. 6. Fra g m e n t de cahlă cu reprezentarea

15
unui castel. Fig. 7. Fragment de cahlă micasată. 16
Fig. 8, 9. Fragmente de cahlă s mălţuită. Fig. 1 0.
Fragm e n t de cahlă cu imaginea SI. Gheorghe.
Fig. 1 1. Fragmente de cahlă micasată. Fig. 1 2.
Cahlă cu ele m e n te I/orale s tilizate. Fig. 1 3. Frag­

ment cu imaginea Sf. Gheorghe (?). Fig. 1 4.

Fragment de cahlă cu călăreţ. Fig. 1 5. Fragment

de cahlă cu elemen/e vegetale stiliza/e. Fig. '/ 6.

Placă ceramică cu reprezentarea unui leu. fig. / 7.
Fragment de cahlă cu reprezentări a n tropomorle.

Fig. 1 8. Fragment de cahlă adincită, micasată.

17 18

http://patrimoniu.gov.ro

19 a
20 a
decorative ş i g ra d u l de rea l i za re a rti stică a acesora, og l i n ­
desc sta d i u l d e dezvo lta re a teh n i c i i d e producere a ca h ­
l e l o r. D i n materi a l u l cera m ic pe ca re l - a m consu ltat Î n
depozite l e m uzee l o r d i n B ra ş ov ş i S i b i u22, n u m a i cîteva
t i p u ri de ca h l ă sînt identice s a u a se m ă nătoa re cu cele
desco perite l a Făgă ra ş23. Celela lte fragmente sînt deco rate
cu o Î m b i n a re de motive n ec u n o scută nouă pînă În pre-
con st,ato rea că , poate şi din aaluza faptu l u i că a cestea ero u c o n ­
slru i,te foa rte s i m p l u , c ă m i ne l,e n u e,ra u p l o sote Î n Î n căper i l e p ri n ­
c i pa l e a le castel u l u i , ci m a i m u lt În Î ncă peri l e de i m porta nţă sec u n ­
d o ră s a u d e u t i l itate g o spodă rea scă .
22 M u lţ u m i m pe a,ceastă c a l e oon d ucerii a cestor m u zee p-e ntru
a ma bi, l itatea cu ca re ni s-a Î n l e s n i t consu ltarea materi a l u l u i d i n de­
p oz i te.
23 I n d epozitele M u zeu l u i B r u k e n t h a l d i n S i b i u au fost iden t i f i -
RESU M E
D a n s l a partie i n troductive, l e s a u te u rs a n a lysent, s u iva n t l e c r i ­
tE- re de l a t e c h n i q u e et des motifs or, na mentaux, l e s e ta pes succes­
s i ves - d e p u i s l a seca n d e moitie du X I V - e s i eole j u s q u ' a u XVI I I - e sie­
c l e - d e la prod uctian des ca rrea u x de poele en Tra n s y l v a n i e .
La seco n d e p a rt i e d e I ' etude se refere striotement a u m a teriei
cera m i q u e de ce g e n re mis au jour par les recherches a rcheolog i q ues
16
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 1 9. a - fragment d e cahlă c u o r e pr e­
zentare a n /ropomorfă ; b - frag ment de cahlă
cu căIăre!. Fig. 20 a, b, c. Fragmen t de cahlă,
micasată, butoni decora tivi sm ăI!uiţi.
c
b
zent. Î n ce m ă s u ră exe m p l a rele În cauză pot fi co n s i d e rate
ca pro d u se a l e atel ierelor de la Făg ă ra ş (Poru m bacu) sau
n u , este Î n că o problemă de rezo lvat.
Li psa a p roape tota lă a p u b l ică r i i materi a l e l o r cera m i ce
ca h l e, plăci orna menta le, d i sc u ri - , l i psă pe ca re a m
res i mţit-o d i n p l i n , n e - a privat Î n a lcătu i rea i nfo rmă r i i d e
faţă de posi b i l itatea u nei docu mentări exh a u stive. Dacă
cele expuse mai sus vo r trezi i ntere s u l Î n sen s u l u nei i nten ­
sifică ri Î n p u b l i ca rea materia lelor cera m i ce d e acest fel,
consideră m că sco p u l ce n i l - a m pro pu s a fost atins.
cate c a h l e de t i p u l celor reprezentate Î n F . 2 b ( n r . i rw. 2393) ş i
F. 1 c ( n r. i nv. 1 550, 231 1 ş i 1 976) i a r În d,=pozitele M u zeu l u i J ud e ­
ţea n B ra şov d e t i p u l celor reprezento te În F. 1 c, 2 d şi 4.
f a i tes d a n s l a c i t a d e l l e d e F ă g ă raş, m ateri ei d o n t les a uteurs eta b l i tent
l a typo, l o g i e en f o n ct i o n des motifs o m e menta ux - geomet r i q u es, ve­
geta u x - f l o ra u x, a n t h ro p o m o rp h e s et zoomorphes. L'a n a l yse sty l i s t i q u e
e l tec h n i q u e , corroboree p a r les d o n nees s o m m a i res res u l ta n t d ' u n e
situat,ion stra t i g ra ph iq u e speci a l e, sert d e b a s e p o u r l a d a t a t i o n d u
materi ei.
 PICTURA MURALĂ DIN ŢARA ROMÂNEASCĂ ŞI DIN MOLDOVA
ŞI RAPORTURILE SALE CU PICTURA EUROPEI DE SUD -EST
ÎN C U RSUL SECOLULUI AL XVI -LEA1
La Î nceputu l seco l u l u i al XVI - lea , princi patele ro m â ­
neşti - M o ld ova ş i Ţa ra Româ nea scă - s e afla u Î n p l i n ă
perioadă de afi r m a re p e p l a n po l itic ş i c u l t u ra l , re prezen ­
tîn d pri n c i pa le l e centre d e rezi stenţă Î n s paţi u l s u d - est
e u ro pea n Îm potriva pute r i i oto m a n e a j u n să la zenit. V i g u ros
ş i m u lti latera l , fen o me n u l a rtistic ro mâ nesc a fost ca pa­
bil. Î n epoca respectivă , să aco pere u n l a rg c î m p de preo ­
c u pă r i , de l a m i n iatură pînă l a a rh itect u ră ; s - a concretizat
Î n n u meroase opere de va loare Î n ca re descifră m cu u ş u ­
ri nţă res u rsele u n u i med i u creato r o ri g i na l şi eficient. M o l ­
dova l u i Ştefan cel M a re s a u Ţa ra Româ nească a l u i Rad u
cel M a re ş i N ea g oe Basara b l ă sa u decen i i lo r u rmăto a re o
generoasă moşte n i re c u l t u ra l -a rtistică pe fo n d u l că rei a
avea u să se Î m p l i nească o pere n o i , de neconfundată a uto­
ritate. In pofida Î m prej u ră ri lo r i storice potrivn ice, seco l u l a l
X V I - lea a fost m a rtoru l u no r s u sţi n ute efo rtu ri men ite să
a s i g u re conti n u itatea şi dezvolta rea activită ţ i i a rti stice, reu ­
ş i n d n u o dată s ă ati ngă treptele va l o r i l o r perene. Este
Î n d eaj u n s să fie a n a l i zată exploziva dezvolta re a p i ctu r i i
1 Articol u l d e foţă reprezi ntă o formă d e zv o ltotă o c o m u n l C O r i l � u
a ce l a ş i titl u prezenta tă i n c a d r u l c e l u i d e a l d o i l ea Cong res de stu d i i
sud -est e u ropene, Ath e n a , m a i 1 970
Fig. 1.
VAS I LE DRĂGUŢ
m u ra l e exterioa re d i n Mol dova - a z i de u n ivers a l ă noto­
rietate - pentru a se d e m o n stra rea l itatea acesto r rea l iză ri ,
Î n că prea p u ţ i n cu noscute Î n Întreaga l o r com p lexitate.
Referi n d u - ne Î n cele ce u rmează n u m a i la pictu ra m u ­
ra l ă , vom Î n ce pe p r i n a rea m i nti fa ptu l că , Î ndeobşte, cer­
cetăto r i i c a re ne- a u precedat au sta b i l i t o tra n ş a ntă deo­
seb i re Între rea l i z ă r i l e d i n M o l d ova şi cele d i n Ţa ra Româ­
nea scă , posi b i l itatea u ne i a m bia nţe com u ne fiind pe d e - a ­
ntreg u l i g n o rată2.
In rea l i tate, dacă este considerată În tota l itatea m a n i ­
festă r i l o r sale, p i ct u ra m u ra l ă româ nească d i n seco l u l a l
X V I - lea s e i m pu ne atenţiei p ri ntr-o a n u me coere nţă sti l i s -
2 B i b l i o g rafia
picturi l o r m u ra l e �omâneşti d i n seco l u l .a l XVI - lea
nu p rea boga.tă ; d i n t re l u.ară ri l e gen era.le m a i imp o rta nte se
es,te
cuvin a fi c i ta te u rmătoare l e : 1. D. Ştefă nescu, L 'evo/ution de la pein ­
t u re re/igieuse en Bucovine el en Moldavie depuis les arigines jusqu'au
X IX - e siecle, Par .i·s , 1 928 ; i d em , L'eva/ution de la peinlure reMgie u s e
en Bucovine et en Moldavie depuis f e s origines jusqu'au X I X - e siecle.
Nouvelles recherches, Panis, 1 929 ; .i d e m , La peinture religie u s e e n
Valachie e l en Transylvanie depuis les origines j u s q u 'au XIX - e siecle,
Pa,ri s, 1 932 ; P,a u l H e n ry , Les eglises de la Moldavie du Nord des
origines a la fin du XVI - e siecle, Pa ris, 1 930 ; Virg i l Vătă ş i a n u , Istoria
al iei feudale În ţările române, 1 , B u c u reşti, 1 959 ; • • • Istoria artelor
plastice În România, 1 , B uc u reşt i , 1 968.
Barbu Craiavescu şi soţia sa Neagoslava (tablou vo/iv de la bolniţa Bis/riţei, Vilcea).
17
http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 2. Mircea cel Bătrin (biserica episcopală de la Curtea de Argeş).
tică şi iconog rafică , d i nco l o de ca re se descifrea ză c u
'U ş u ri nţă o a utentică u n itate prog ra matică . Pe acest f u n d a l
.a l perma nenţelo r l oca l e s - a u î n scri s, î n mod selectiv, contri ­
buţi i l e u n o r meşteri stră i n i , a u fost a s i m i l ate u ne l e teme
iconog rafice fa m i l i a re s paţi u l u i s u d.- d u n ă re a n , a s u pra c ă ­
rora v o m reve n i .
Î n con s i d e ra rea u n ităţi i de s u bsta nţă a pict u r i i m u ra l e
'fO m â n eşti d i n seco l u l a l X V I - lea tre b u i e să ţ i n e m sea ma
·de doi facto ri de va loare pri m o rd i a l ă : constit u i rea u nor
putern ice atel i e re locale de pictu ră ş i conti n u itatea pro­
'g ra m u l u i politic al p r i n c i pa l i l o r d onatori - voievozi i .
Î ncă i ns uficient stud iată, p roblema a tel iere l o r a utoh ­
"to n e d e p i ctu ră pro m i te s ă a ru nce l u m i n i noi a s u p ra fen o ­
m e n u l u i de ca re ne ocu pă m . V o m rem a rca În p ri m u l rînd
18
http://patrimoniu.gov.ro
fa ptu l că neg l ij a rea rol u l u i ate l ierelor a utohtone Î n crea ­
ţia a rti stică d i n seco l u l a l XVI- lea s-a re percutat negativ
pe mai m u lte p l a n u ri ale i nterpretă r i i , făcînd pos i b i l ă
- c u m s-a ş i Întîm plat - exagera rea i m porta nţei e l e m e n ­
tel o r a l ogene. P e de a l tă pa rte, în con d i ţ i i l e neg l ij ă r i i
exi ste nţei ş i co nti n u ită ţ i i ate l i e re l o r loca le, a u ră m a s i nex­
p l ica b i l e n u meroase repere sti l i stice şi iconog rafice care,
în fon d , se regă sea u pe pla n u l u n u i u n i vers de g i n d i re
ş i de sen s i b i l itate perfect o moge n .
Î n Ţa ra Româ nea scă , pri n c i pa l u l atel ier de p i ctură s-a
co nstituit l a Tîrgovişte, fi i n d c u s i g u ra nţă În d i rectă leg ă ­
t u ră cu c u rtea d o m nea scă afl ată a i c i . Activitatea acest u i
atel ier poate fi u rm ă rită încă d i n pri m i i a n i a i seco l u l u i
a l XVI - l ea, cond ucăto r u l s ă u fi i n d Dobro m i r d i n Tîrgovi şte,
aşa c u m este menţionat expres În docu mentele t i m p u l u i 3.
Cu Dobro m i r în fru nte, atel ierul tîrgovi ştea n este a uto rul
tutu ro r decoraţi i l o r de pictu ră m u ra l ă executate În pri n ­
ci palele m o n u mente ctito rite de casa dom nea scă s a u d e
p uternicele fa m i l i i boiereşti a l e Craioveşti l o r ş i B u zeşt i l or.
Î m pre u nă c u Sta n ci u şi J it i a n , Dobro m i r decora î n a n u l
1 5 1 5 bi serica m ă n ă sti r i i Dea l u4, În 1 5 1 9, Î m p re u n ă cu
D u m itru şi C h i rtop, z u g ră vea m î n d ra ctito rie a boieri lo r
C ra ioveşt i , m ă nă sti rea B i striţa5, ş i tot e l cond ucea ech i pa
de pictori ca re î m podobea cele bra b i serică e p i scopa l ă d i n
C u rtea d e Argeş ( 1 526).6 Artist fec u n d , Dobro m i r este deo­
potrivă a utoru l a n u meroase i coane, cele mai m u lte exe­
c utate d i n i n iţiativa l u m i natu l u i voi evod ca re a fost N eagoe
Basarab ş i a soţiei sale, Des p i n a M i l iţa7, Ace l a ş i ate l i e r
tîrgoviştea n decorează b iserica bo l n iţei m ă n ă sti ri i B i striţa ­
Vîl cea ( 1 523- 1 529)8 ş i , de a semenea, bi serica B uzeşti lor
d i n Stă neşti - Vî l cea ( 1 537- 1 538)9, a utor fiind a i ci D u m i ­
"
tru, a sociatu l l u i D o b ro m i r. Prin Dobro m i r "cel ti n ă r 1 0 ,
3 Controversată incă, de a l tfel prea p u ţ i n stu d i ată, perso n a l itatea
l u i Dobro m i r d i n Ti rgo"1işte a a tra s i n u l ti m u l t i m p atenţia cercetă ­
tori l o r ; vom s e m n a l a in p ri m u l ri nd a rtico l e l e p �of. V i ct o r' B ră t u l e s c u ,
M ă n ă s tirea de l a Argeş a l u i Neagoe Basarab, i n " G la s u l B i seri ci i " ,
XXVI , 1 967, n r. 7-8, p . 767-772 ş i Frescele lui Dobromir wgravul
Mănăstirii Cur/ea de Argeş, in " M i t ropo l i a Olten i ei " , XIX, 1 96 7 ,
n r. 7-8, p. 582-597. Potrivit păreri i exprimate de sus-z i s u l a u tor, Do­
bro.mi'r a r fi a utorul u·rmă to a rel or l uoră ri d e p id u ră : mănă stkea Dea l u
( 1 5 1 5) , mă' nă.s,t,i rea B i st r i �a ( 1 5 1 9) , m ă n ă sti rea Arg e ş ( 1 5'26) , M i t ropol i a
d i n Tirgovi,ş te ( 1 537) , p o rt, �etu l l u i R a. d u Pa i s i e şi a l fi u l u i să'u Ma,rco
'
in bi s�riQa mă nă'sti rii l u i Neagoe de la A r g e ş ( 1 541 ) , m ă n ă sti r'ea
Va l ea - M uscel ( 1 548), b i s erioa C u rt e a V.eche d i n B u c u reşti (cca. 1 550) ,
b i serioa Sf. G h eo rg h e vechi d i n B u c u reşti ( 1 562), b i s e ri ca m ă n ă s t i ri i
Snagov ( 1 563) , b i seri ca mănăstirii Ti s, m a n a ( 1 564) . O bservi nd ca rac­
terul i poteti c al m u l tor ,atni b u i ri , atra g e m in p ri m u l ri nd atenţia a s u p ra
flagrantelor d i ferenţe sti l i stice d i ntre p i ct u ri l e de la Argeş şi oele de
la Tismana, d i fe�ente ca re impun consi d e ra rea c u p r u d e nţă a cadru l u i
c ronolog i c p ro p u s d e p rof. V. Brătu l escu pentru a ctivitatea l u i Dobro­
m i r (vezi mai jos n ota 1 0) .
4 M a n u sc r i s u l româ n esc n r. 3460, f . 207 B i bl i oteoa Acad e m i e i
R .S . Româ n i a ; Consta n t i n B ă l a n , Mănăs tirea Deolu, B u ou re ş t i , 1 965,
p . 9.
5 N i co l a e I orga, Inscripţii din bisericile Româ niei, I I , in " S t u d i i
şi d o c u mente " , X V , B u c u reşti, 1 908, p . 8 1 .
6 I n s c ri pţi.a p i ctată, oare s - a păstr.at, p reci zează : "Şi s - a wgrăvit
la a n ul 7035 ( 1 526) septembrie În 10 zile, cu mÎno lui Dobromir zu­
gravul" (ef. V. B ră t u l e sc u , Frescele din biserica lui Neagoe de ia
Argeş, B u c u reşti, 1 942, p . 25, fig . 20) .
7 Putem 'c it·a Î n p,r, i m u l , rî nd ico.aln a Sf. N i co l a e ( 1 5 1 7) , 'ca re , p r i n
toa,te oa,na cteri s t i oi l e d e ord i n sti l i st i c , p o a t e fi a tr. i b u ită l u,i Dobro m i r.
Pre's ti g i ,u l p i,c turi i de i coaolle d i n Tara Româ nescă expl i,c ă foO pt,u l că
M a xim B.ra n kovic se a d re sa u nor meşteri IfOmâ n i p en�ru i, m p o d o b i rea
ic:;ooll o sta s u l u i cbitoriei s a l e d e la K,rusedol - l.ugo�l.a ,v i a ( D u m i,t ru N ă s­
tase, Pictura de icoane, În " I sto r ia a,rtelor p l a sti'ce i n Româ n i a " , 1 .
B u c u reşt i , 1 968, p . 274) .
8 M a ri a -Ana M u si. cescu, Pictura, i n " I s t o n i a a,rtel o.r p l a st i ce ', n
Româ n i a " , 1, p. 265-266.
9 1. D. �tefă nescu , La peinture religie use en Valachie et en
Trans ylvanie, Poar i s , 1 930 ; 'i d e m , Les portraits des donateurs de I'eglise
de Stăneşti en Valachie, P.a n i s , 1 93 1 ; Ca rmen D u m itrescu, Anu mite
aspecte din pictura p ranaosului bisericii Stăneşti-Vilcea şi sem nificaţia
lor, in " SCIA. s e ri a Artă p l a stică " , T. 1 6, n r. 2 , p. 209-21 8, 1 969.
1 0 D e n u m i.rea de Dobro m i r " cel t i n ă r " o fol o s i m a i c i pentru i ntÎi a
oa ră pentru a ma rca d i foerenţa d i ntre c e i doi Dobro m i r ca re o pa r i n
d o c u mente şi i n i oll!>cnipţ i i . I n c o n s i dera rea celor d o u ă p erson a j e avem
i n vedere in pri m u l rin d d ouă repere : pe d e o p a rte, p i c t u r i l e de la
C u rtea d e Argeş, d a t·a�e 1 526 ş i sem nate Dobro m i,r, pe d e a ltă pa rte
p i ct u r i l e de la T i s m a n a , datate 1 564, s em nate de a se m enea Dobro m i r.
In t i m p ce pictu r i l e ce d ecorau ctitoria a rg eşea nă a l u i Neagoe Ba­
sa ra b (,a z i , cele ma,i mul,t e se p ă strează l a M uz e u l d e Q,rtă a l R .S.
Româ n i'a) s e co,rade· riLea.ză p ri ntr-o vizi u n e s o l em n ă , p rirn d esen u l
ferm, p ri n orga n i z,a rea sbarb ică a compoziţi i lor, p i'c tu ri le d e la Tismana
vădesc u n tem pera ment năva'l,n i c, o ex'cepţi ona l ă ioll v entivitalt e, d e se nul
est e a i·ci e l a st i c şi .n e.prevă zut, com po:dţi ,a p l i nă d e m işca, re. I n faţa
 Fig. 3. Logofătul Giura şi jupaniţa Vila ia, jupaniţa Moria şi copiii (tablou votiv din biserica

ate l i er u l tÎrg oviştea n Îşi conti n u ă rod n ica acti vitate, rem a r­ ra re13. Este i m po rta nt de s u b l i n iat c ă şcoa l a d e pictu ră d e.
ca b i l e fi i n d pictu rile de l a S n agov ( 1 563)", T i s m a n a l a Tîrgovi şte va fi Î n conti n u a re deose bit de activă , fi i n d!
( 1 564) 12 ş i B u covăţ ( 1 574) - m o n u ment Î n c u rs de resta u - i l u strată Î n prima j u mătate a seco l u l u i u rmător p ri n m aeştri
ca Stoica 14 şi Stroe, acesta d i n u rmă a utor al a n sa m b l u l u ii
a cestor c a ra cteristici a n ti n omi ce, este i m posi b i l d e acceptat c ă a mbele
a n sa m b l u ri , d e la Argeş şi d e l a Tismana, .a r fi opera a.c el u i.a şi a·r�ist. d e p i ctură ce d ecorează m ă n ă sti rea Arnota ( 1 644)15.
I o tă d e c-e pro p u n e m , pentru a se evit,a con f u z i i l e , s u p ra n u me l e " cel
tin ă r " pentru a u to rul p i ctu ri l o r d e l a T i s m a n a . Este c u 'atit m a i nece­ . 1 3 . Pictur,i l e d e l a
Bucovăţ , ,a f l a te i n c u rs d e resta u r a re prin g rija!
s a ră a ceastă d e l i mit,a,re ou cit c a d r u l c ro n olog i c, 1 51 5-1 564, i nterz i ce D: recţlel � uz ee, se doved esc a fi m u lt m a i valoroa se
d ecit se p utea
con f u n da rea celor d a i ,arti şti. ba'l1ll l . Pl. I1a .In p' rezent, p l ctarul Tna i a n Trestiore a n u
1 1 V . Brătulescu, Mănăstirea S n agov, Bucu reşti , 1 93 3 ; 1. N. Şerbă­ a dat la ive a l ă.
ta b l o u l votiv d i n naos - excepţio n a l ă f i g u ra voievod
u l u i M i loş _ si
nescu, Istoria mănăstirii S n a gov, B u c u reşti, 1 944 ; M i.�cea Dea.c, Mănă- tot ceea ,c·e s-a m a i păstrat din p i ctu ra p ronaosu l u i .
D i n colo d e u n e l e .
5tirea S n agov, B u c u reşt i , 1 969. Rictu r i l e d e l a Snagav n u si n t s e m nate, tră,sătu � i 'c-o m u n e cu picturi l e de la Snagov şi Tisma n a
, ceea ce per­
dar ele pot fi c o n s, i derate oa a p a rţ i n i n d a,tel i eru l u i ti rgavi şte,an i n mite sa se c o n s .i d ere un atel i e r c o m u n , p i c t u r i l e
de l a Bucovăt se­
no,ua s a eta p ă d e o.ctivit,a te. particula riiează prin veheme nţa d esenu l u i , prin nota
d e g rotes c ;I'!>
1 2 Du, i l i,u M a rcu si G. R u s u , Descoperirea frescei din secolul al i nterpreta rea p e rsonajelo r negative.
XVI-lea de la m ă n ă s tirea Tis mana, in " M o n u m ente şi m u zee " , B u c u ­ 14 Şt. M eteş, Zugravi i bis ericilor ro mâne,
in A n u a ru l Comisiu n i i
reşti, 1 958, p. 4 1 -56 ; Rada Teod a r u , Mănă stirea Tismana, Bucureşt i , M o n u m en te l o r I sto rice, secţia pentru Tra n si l va n i a "" 1
"
926-1 928 C l u j •
1 966. 1 929, p . 32.

19

http://patrimoniu.gov.ro
 I n Mol dova , l u nga d o m n i e a l u i Ştefa n cel M a re ( 1 457-
1 504) l ă sa moşte n i re o şcoa l ă de pict u ră pe depl i n cri s­
ta l i zată 16. Atel ieru l dom nesc de pictu ră de l a Suceava era
neîncetat su sţi n ut p r i n activitatea centrelor de pictori ş i
m i n iaturişti ca re fu ncţi o n a u Î n principalele m ă n ă st i r i , Neamţ
ş i Putna 17. Rec i p roca sti m u l a re ca şi confluenţa procedee­
lor d i ntre cele două categ o r i i de atel i e re a putut fi d e m o n ­
strată În m o d concludent, sem n ificativă fi i n d a utoritatea
rezol vă r i l o r com poziţion a l e datora te m i n i aturistu l u i G avri l
U ric, rezolvări menţi n ute vreme Î n d e l u ngată ş i Î n pictura
m u ra l ă . 18 D u pă o perioadă de re lativă sta g n a re, dezvol ­
ta rea pictu ri i m u ra l e Î n M o ld ova va f i reton ificată Î n vre­
mea l u i Petru Ra reş ( 1 528- 1 538, 1 54 1 - 1 546) cînd, o dată
cu afi r m a rea decoraţiei m u ra l e exterioa re, s-a ati n s u n

15 ŞI. M eteş, op. cit., p . 32.

16 Este s ufident să realm i.n t i m că In u m a l ,I·n a doua pa, rte ,a dom n iei
l u i Ştefo n cel M a re o'u �o,st , pi ctate ou rmăt,o a rele bisenid : Pătră uli
( 1 487), M i l işăuţi ( 1 487) , Voro n eţ ( 1 488) , Sf. I l ie - S u c.eava ( 1 488) .
B ă hi n eşti ( 1 493 ?), Popă.uţi ( 1 496/7) , N ealmţ ( 1 497- 1 498) . Perf,ecto u n i ­
tate a proglramu l u, i i oonognafi,c, u n' itate,a d e srt i,l, oa ş i ,co,ntin,ui,tatea
for, m u, lelor i nterpretative S'Î n t a,rg u.mente p roba nte Îln spnij i n u l tezei că
şcoa'la de p idu .ră mo l,doven ea, s'că era pe depl,i n aOl1'sbi,t u i.tă . Dacă
avem În vedere şi n ll mer-oa's'e le oa rto a n e pentru broderili >sa,u inten sa
a ctivi,tate ,a ,o en�relor de mi'n i a t u ni şt i , personall i,tatea ,a cest'ei şcoli se
conturează Î ndi ,ş i ma, i oIalr.
17 S - a u pă strat peste 60 ,ma n uscni,se. n u m e roa se m i,ni,a ,t e cu m u ltă
g r.ijă, 'r ema ' roahÎll e f i i n d opere l e mi,n i,a turi' şt,ido, r T. M ă'rişescu , Spi . ridon
şi F i l ip. (Cf. M i h a,i Berzo, Minioturi şi m o n uscrise, Î n " R'eperto,rilu l
Ill o n u mentelor şi o b i ectelor ,d e a'rtă d in t i mpul l u i Şte�an cel M a,re" ,
B u c u reşti, 1 958, p. 361 -445 ; M . Berzo, Trei tetraevanghele ale lui
Teodor Mărişescul În Muzeul istoric de la Moscova, În " C'u l t u ro m o l d o ­
venea scă Î n t i m p u l l u i Şt,efa n cel M a,re " , B, uoll reşbi, 1 964, p. 589-639).
18 I n a cest s e n s , vezi 1 0 S o r i n U lea , Gavril Urie , primul artist ro m â n Fig. 4 , Spălarul Mogoş (detaliu din tabloul votiv al b i s eri c ii din Stă­
c unoscuI. Î n " SCIA " , 1 964, n r. 2, p. 235-263. neş ti, Vilcea).

Fig. 5. Sobor de apos toli (mănă stirea Dobrovăţ, jud. Iaşi).

20

http://patrimoniu.gov.ro
 i n eg a l a b i l n ivel de eflo rescenţă ş i o rig i n a l itate. Este indes­
tu lător să a m i n tim că i n a n i i d o m n i e i lui Petru Ra reş a u
fost Îm podobite c u pictu ri m u ra le , atît l a i nterior, c'it ş i
l a exterior, bi serica Sf. G heorghe d i n H i r l ă u ( 1 530), b i se­
rica mă n ă sti ri i Pro bota ( 1 532), b i serica Sf. G h eorg h e a
m ă n ă st i r i i Sf. I o a n cel N o u d i n S uceava ( 1 534), b i serica
Adorm i r i i din Baia ( 1 535 ?), b i serica mă n ă sti r i i H u mo r ( 1 535),
biserica Sf. D u m itru d i n S u ceava ( 1 536), bi serica m ă n ă s ­
tirii Mol doviţa ( 1 537), b i serica m ă n ă sti ri i Coş u l a
( 1 537- 1 538), bi serica Tă i e rea ca p u l u i Sf. I o a n Botezăto r u l
d i n sat u l Arbore ( 1 54 1 ), b i serica Sf. G heorg h e a sch itu l u i
Voroneţ ( 1 547 - n u ma i i nte rio r u l pridvo ru l u i ş i exterioru l).
in acea stă vreme i n fru ntea atel i e ru l u i dom nesc de la
Suceava Î I vom afla pe picto r u l Toma de l a S u ceava, a uto­
r u l a ns a m b l u l u i de la H u mo r 19, d i n ate l i e r u l s ă u prove n i n d
-c u proba b i l itate ş i meşte r i i de l a M o l doviţa2o. Pomenit În
docu mente ca " pictor din Suceava, curtean al s lăvitului şi
măritului domn moldovean Petru v o iev o d " , Toma era u n
a utentic şef d e şcoa l ă , Î n m ă s u ră s ă i m p u n ă u n sti l pro p r i u ,
o vizi u n e person a l ă , d a r i n acelaşi ti m p i dentificîn d u - se c u
exigenţele ş i tra d iţi i l e a rti stice a utohto ne. i n conti n ua re,
dezvoltarea şcol i i de p i ct u ră d i n M o l dova a fost a s i g u rată
pri n activitatea u no r maeştri ca D ragoş Coma n , a utorul
pictu r i l o r de l a Arbore21 , I o n şi Sofro n i e p i ctori i m ă n ă s ­
t i r i i S u ceviţa ( 1 595- 1 596)22, aceştia fi i n d ş i a utori i u nor
19 Sori n U l e a , Originea şi s e mnificaţia ideologică a picturii exte­
rioare moldoveneşti, Î n " SCI A " , 1 963, nor. 1 , p . 72-73.
20 Afi rm a ţ i a , baz.o tă d eoca m dotă n u ma.i pe s u m a re cansid er ra �iri p ri ­
v, i n d as·e mă nă rri loe sti lii.sti,ce ş i ioonog r,afi.ce, ,recl a mă , pentru a fi s u sţi­
n ută , a 'a ten,t ă ş i ,a opno.f u,n da.t ă arna l iză .
2 1 V,a �i l e D ră g uţ, Dragoş Coman, maestrul frescelor de la Ar­
bore, B u cu reşti, 1 969.
22 V,ictor B răturl escu , Pictura Sucevitei şi dotarea ei, În " M itro­
po,l.ia M o ldovei ş.i Sucevei " , 1 964, n r. 5 "':' 6, p. 206-<'28.
Fig. 6. Mănăstirea Hu mor, vedere spre s ud-esc.
.. , -
,.
,
21
http://patrimoniu.gov.ro
rema rca b i l e icoane de l a PÎngă raţi23, u l ti m i i repreze nta n ţi
a i fi lon u l u i tra d iţ i o n a l a pa rţ i n i n d seco l u l u i a l X V I - lea putind
fi consideraţi meşte r i i de l a D rago m i rn a , popa Crăc i u n ,
M atieş, popa Ig nat ş i G l i g o rie24.
C u noscî nd activitatea meşterilor loca l i , vom Înţelege
cu mai m u ltă u ş u ri nţă a n u me permanenţe sti l i stice care,
deo potrivă i n M o l dova ca ş i În Ţa ra Românea scă , confe ră
personal itate pictu r i l o r m u ra l e ro mâ neşti, d i ferenţi i n d u - Ie
tra n şant de acelea rea l i zate i n a l te ţă ri o rtodoxe. Vom
observa o rg a n iz ă r i l e ca l m e ş i ech i l i brate a l e suprafeţe l o r,
co m poziţ i i l e c u struct u ră cla s i că , desen u l i n general s i nte­
tic, de a semenea p a rtic u l a ra melodicitate cromatică . S i m p l e
ş i clare, fă ră com p l icări ş i s u pra p u neri de sen s u r i , i m a ­
g i n i l e se citesc cu u ş u r i nţă , d i stri b uţia p e pe reţ i i m o n u ­
mente lor f i i n d de reg u l ă coere ntă , În perfect acord c u
s u p rafeţele a rh itecton i ce_ C u deosebi re i m porta ntă este
atitu d i nea faţă de ch i pu l o menesc. Atit În Mol dova cît ş i
În Ţa ra Româ nea scă , p i ct u r i l e m u ra l e ne I a s ă s ă descifră m
u n a utentic i n teres pentru rea l i tate, fi reşte in l i m itel e de
g în d i re a l e e poci i aflată incă s u b a utoritatea teo log a l ă
- mod u l de i nterpreta re a fig u r i i u ma ne f i i n d ca racte rizat
prin că l d u ră şi p ro s peţi me. S-a vorbit in repetate oca z i i
despre i ncom pati b i l itatea p i ctu r i i vech i ro mâ neşti c u ca no­
nul de a sceză s pecific l u m i i bizantine. i ntr-a devă r, i n te r­
pretă r i le h ieratiza nte, a s p re ş i rec i , i ntrod use n u o dată
În pictu ra noastră vech e prin i n termed i u l u n o r meşteri
stră i n i 25, nu vor face n iciodată şcoa l ă , ră m î n î n d i zolate
2 3 Alexa n d nu Ekemov, Ion şi Solronie, zugravii m .inăstirii Suceviţa,
pictori de icoane, ·i n " ReVii sta M u zeelor " , 1 968, n r. 6 , p. 503-508.
2 4 S o r i n Url e.a , Auto�ii ansa mblului de pictură de la Drogomirna,
În " SC I A " , 1 96 1 , n r. 1 , p. 221 -222.
25 1 n că d i n a n u l 1 390-1 391 , pri,n d ecorul boi seri cii m a ri de la
Cozi,a, a cest g en de p i.ctură h i enart izo ntă , de un sever asceti s m , pă­
t r u n d ea in ţă r i l e româ n e ; d a r, 'ou puţi ne ex.c epţii (in prrimai pall Rişco,
Fig. 7. Mănănstirea $uceviţa, tabloul votiv. -;..
http://patrimoniu.gov.ro
F;g. 8. Petru Rareş şi Doamna Elena (tablou votiv de la Humor).

Fig. 9. Mănăstirea Voro neţ, Judecata de apoi (detaliu).

http://patrimoniu.gov.ro
 Fig. 1 0. Mănăsti rea Maldoviţa. vedere dinspre sud-vest, Înainte de ultima restaurare

F ig. 1 1 . Mănăstirea Moldoviţa, Asediul Consta n tinopolului (detoliu)

http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 1 2 . Petru Rare ş ş i Doamna Elena (tablou vativ de la mă nă stirea Maldoviţa).

ş i fă ră efect. O bservaţia se i m pu n e atenţiei Î ntrucît ea
depă şeşte l i m itele con s ideraţi i lo r sti l i stice, a ngajînd m a i
d i rect problemele de viaţă a l e societăţii ro m â n eşti med i e ··
vale, o rizo n t u l ei fi lozofic, sen s i bi l itatea specifică . Ea face
evidentă exi stenţa u n u i g ust a rtistic format şi Întreţi n u t
pri n exponenţi a utohto n i , Î ntă ri n d ideea de conti n u itate
la ca re ne-a m referit.
Alături de exi stenţa atît de activă a ate l iere l o r loca l e
d e pictu ră , u n a l doi lea factor cu i m porta nţă hotă rîtoa re
pentru funda menta rea u ne i dezvo ltă ri u n i ta re şi orig i n a l e
a pictu r i i m u ra l e rom â n eşti d i n seco l u l a l XVI - lea a tost,
p recu m am a m i ntit m a i s u s , consta nţa prog ra m u l u i politic
şi rel i g ios.
i n că din a n i i d o m n iei l u i Ştefan cel M a re , Î n u ltimele
dece n i i a l e seco l u l u i a l XV- lea , pictu ra m u ra l ă rom a -
nească Îşi m a n ifesta se orig i na l itatea de g î nd i re ş i o rem a r­
ca b i l ă capacitcte selectivă. A n sa m b l u ri le de pictu ră m u ra lă
d i n b i seri c i l e de l a Pătră uţi ( 1 487), M i l i şă uţ i ( 1 487 - m o n u ­
ment d i strus), Voroneţ ( 1 488), Sf. I l ie ( 1 488), Bă l i neşti ( 1 493),
Botoşa n i ( 1 496), Neamţ ( 1 498) sînt În m ă s u ră să demo n ­
streze perfecta o mogen itate a ordona nţei decorative, de
asemenea dep l i n a u n itate de prog ram iconog rafic, a rg u ­
mente defi n itori i a l e u n u i med i u a rtistic matur, conştient
de pro p ri i l e sale res u rse ca ş i de ţel u ri le sa l e . Ceea ce
ca racterizează aceste �ict u r i , ca re vor con stitu i un exe m p l u
a uto rita r, este o rg a n i za rea iconog rafică Î n fu ncţie de temele
funda menta le, pro p r i i iconog rafiei i ntreg i i l u m i o rtodoxe.
Nu vom inti l n i Î n m o n u mente le a m i ntite teme pa rti c u l a re
vreunei ţă ri o rtodoxe s a u a ltei a , n i c i sfi nţi naţio n a l i , a că ror
p rezenţă ar fi putut demonstra exi ste n ţa u no r meşteri iti-

26

http://patrimoniu.gov.ro
 nera nţi . o s i n g u ră exce pţie : redacta rea i m ag i n i i Oeisis d i n
naos Î n va ria nta sî rbea scă c u n oscută s u b n u mele Reg i n a
"
stă de-a d rea pta ta " 26. D a r a pa riţia acestei va ria nte icono­
g rafice, a că rei se m n ificaţie pol itică nu se mai cere demo n ­
strată , tre b u i e pusă Î n legătură cu a ltă i mag i ne e l a bo rată
Î n Mo ldova . La Pătră uţi şi l a Bă l i neşti , zugravi i mol dove n i
a u i ntrod u s Î n iconog rafia pronaos u l u i o a m p lă repreze n ­
tare a Cava lcadei sfintei Cruci, i ma g i ne s i m bo l i că Î n ca re
au fost g r u paţi princi pa l i i sfi nţi m i l itari l u ptători pentru
cruce, ceea ce i-a Î n g ă d u i t l u i A n d re G ra ba r, Î n că a c u m
40 de a n i , să recu noa scă a i ci o emoţiona ntă ş i orig i n a l ă
i l u stra re a idei i de crucia dă27 Acea stă idee va stră bate ca
u n f i r roş u pictu ra m u ra l ă d i n seco l u l a l XVI - lea reg ă s i n ­
d u - se Î n variate fo rme atît Î n Moldova cît ş i Î n Ţa ra Româ­
nea scă . I deea de cruc i a d ă , În j u ru l că re i a se po la riza u
nădej d i le tutu ro r ţă r i l o r căzute s u b j u g u l oto m a n sau a l e
acelora a me n i nţate, a fost În soţită În Mol dova de i deea
l u ptei pentru pu ritatea cred i nţei Î m potriva perico l u l u i Re­
formei şi erez i i l o r de orice fel . in fapt, În ca d ru l acel u i
com plex fe nomen, p e ca re m a rele nostru i storic N i colae
I o rga l-a den u m it " Byzance aprf3S Byzance", ideea de cru­
ciadă a constituit una d i ntre pri nci pa lele pu nţi de co m u ­
n ica re, d e conflue n'ţă po l i tică , c u l t u ra l ă ş i a rti stică Între
ţă rile o rtodoxe d i n s paţi u l s u d - est e u ro pea n . Pe fon d u l e i ,
ci rcu laţia meşte r i l o r a fost În lesnită , a fost m a i u ş o r pos i ­
b i l ă tra n sm i terea u n or teme iconog rafice specifice.
La Începutu l seco l u l u i a l XVI- lea, d u pă moa rtea l u i
Ştefa n cel M a re, pri n c i pa l u l centru a rtistic ro mânesc avea
să se cri sta l i zeze În Ţa ra Româ nească În ti m p u l do m n i i l o r
l u i Ra d u cel M a re ( 1 495- 1 508) şi Neagoe Basa ra b ( 1 5 1 2-
1 52 1 ) . Cei doi voievozi s - a u i l u strat pri ntr-o generoasă po­
l i tică de protecţie a ţă ri l o r o rtodoxe căz ute sub stă pî n i re
oto m a n ă , cu deosebi re i m pres i o n a n te fi i nd d a n i i le făcute
mă năstirilor athon ite (Lavra, Vato ped , Ivi r, H i la n d a r .
C utl u m u ş, X e ro pota m , Zog rafu, Xenofon ş i a ltel e)�8.
La c u rtea acesto r voievozi a u fost b i ne pri m i ţi n u ­
meroşi meşteri stră i n i , prec u m şi pietra rii ca re a u l ucrat
la b i serica mă n ă sti r i i Dea l u ş i l a b i serica episcopa l ă d i n
C u rtea d e Argeş, s a u c a acei iconari creta n i că ro ra l i se atri ­
b u i e u nele i coa ne d i n b i serica episcopa lă29. Leg ă t u r i l e de
rude n i e a le l u i Neagoe B a sa ra b cu despoţ i i sîrbi expl ică
n ua n ţa rea i d e i i de cruciadă p r i n fo l o s i rea u no r elemente
iconog rafice ca racteristic sî rbeşti . Este demn de s u b l i n iat
fa ptul că Î n caz u l pictu r i l o r de la Argeş prog ra m u l pol itic
a fost expri mat Î n pri m u l rîn d p r i n i n termed i u l ta bl o u l u i
votiv. Preva l Î n d u -se d e ca l itatea d e despot p e ca re o avu­
sese a n tecesoru l s ă u , M i rcea cel Bătrî n , Neagoe Basa ra b
se i n stitu ie În s uccesor a l B i za nt' u l u i căzut s u b t u rc i , ac­
ce ntu î n d , cu ajutorul elementelor hera l d ice, legăturile sa le
cu d i n a şt i i i m pe r i a l i30 I ncă ş i mai se m n ificativă a fost i n ­
troduce rea Î n contextu l ta bl o u l u i votiv a fig u r i i l u i M i rcea
cel Bătrî n , Învi ngătoru l l u i Ba i a z i d , şi a cneazu l u i Laz ă r,
ero u l sîrb căzut pe c î m p u l de băta ie de la Kossovo polje
( 1 389). Stră moş al doa m ne i Despi n a , cneaz u l Lază r era,
ca ş i M i rcea cel Bătrî n , u n s i m bol de vi rtute creşti nească
şi m i l ita ră . Cneazu l Lază r a fost Î nfăţişat ţi nînd În mîi n i
macheta biserici i Rava n ica ; s e stie ' c ă acest mon u ment
i ntrase În legendă ca un s i m b o l a l rezi stenţei a nti oto­
m a n e1 1 , reprezenta rea sa Î n cad ru l pictu r i i m u ra le de la
Arge ',; accentuînd ideea de cruciadă deven ită deja tra d iţio­
nală În pro g ra m u l iconog rafie al pict u r i i m u ra l e ro mâ neşti .

opera p i ctoru l u i g rec Sto mate-Ila Katro n a s l , morl u m _ nt e l e seco l e l o r

urmă , toal/'e v o r f i de-co rate cu p i ct u ri c a, re e x p r i m ă a n e t ă o r i e n t a re
către farme m a, i pi ctu ra l e , a m i nt i n d ,tra d i ţia a n s a m b l u l u i m u na l d i n
bi seri ca Dom nea scă Sf. N i c o l a e d i n C u rtea d e A rgeş .
26 Sori n U l ea , in " I storia a rtelor p l a �.tice in R o m â n i a " , 1 , p. 354-355.
27 A. G r.a ba,r, Le� croisades de l'Europe Orientale dans I'art, 'I n
" M ela,nges C h a r l e s D i e h l " . I I , Paris, 1 930 , p . 1 9-27.
28 C u p ri v i re la a cea stă p rob l e m ă , vezi Teo,do,r Bodog a e , AjutoCl ­
rele ro mâneşti la mănăs tirile din Sfintul m u n t e Athos, S i b i u , 1 94 1 .
29 PCi u l de A l e p , Călăto riile Patriarhului Macarie de Antiochia in
ţările ramâne in 1 6!J3- 1 658, e d . E. Cioro n , B u c u reşti , 1 900, p. 1 39,
1 4'2-1 45.
30 Pavel C h i h a i a , Citeva date in legătură cu portretele votive di'1
biserica lui Neagoe din Curtea de Argeş, in " M i tropo l i a O l t e n i e i " ,
XIV , 1 962, n r. 7-9, p . 449-472 ; i d e m , Semnificaţia portrete Iar din bise­
rica mănă s tirii Argeş, in " G l a s u l B i se r i c i i " , XXV I , 1 967, n I'. 7-9.
p. 788-799.
31 Pavel C h i h a i a , Semnificaţia partretelor . . . , p. 794-795 .

Fig. 1 3. Sfinţi militari, măn ăs tirea MoldoviţCl.

27

http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 1 4. Marele Spătar Stroe (tablou votiv de la bolniţa Coziei) Fig. 1 5. MarclI voievod şi Uoamna Roxandra (ta bloll votiv de la bo/niţa
Coziei).

Fa ptu l că rostu rile ta b l o u l u i votiv de la Argeş, ca ex­

p resie a politicii d i n a stice, au fost pe depl i n inţelese de
u r m a ş i este doved i t nu n u ma i de i ntreg i rea sa in timp prin
n o i fig u ri de voievozi32 c i , m a i a les, p r i n m od u l in ca re a u
fost concepute p r i n c i pa l e l e ta b l o u ri pictate i n c u rs u l vea ­
c u l u i : a ş a c u m s-a demon strat de cu ri n d , cele două ta­
b l o u ri votive de l a S n agov, pictate in 1 563, au funcţi i deo ­
sebite, ceea ce expl i că a pa rentul l o r pa ra lel i s m : cel d i n
naos este u n o b i ş n u i t ta blou d e ctito r, cel de-al doi lea
este u n adevă rat ta blou d i n a stic care rei a gind i rea pro­
g ra matică a tab l o u l u i de la Argeş33,
Autoritatea d o m n iei in viaţa a rti stică , a utoritate pe s u ­
port u l că re i a e ra pos i b i l ă rea l iza rea u n ităţi i de program
a unor m o n u mente aflate la m a re d i sta nţă, se demon­
strează şi prin ra port u l de conti n u itate d i ntre ta b l o u l d i ­
n a stic d e la S nagov ş i cel d e la T i s m a n a ( 1 564) : i n pri m u l
a u fost infăţişaţi n u m a i voievoz i i , in cel d e - a l d o i lea n u m a i
doam nele ş i d o m n i ţ-e le - tot u l intr-o perfectă conso­
n a nţă34.
Toţi d i n a şt i i ro m â n i d i n seco l u l al X V I - lea au fost p u ş i ,
prin forţa i m prej u ră ri lo r i storice, i n situaţia de a face o
pol itică d u bl ă : pe de o p a rte ei e ra u i n c h i naţi Porţ i i oto­
ma ne, că re i a ii plătea u tri but, pe de a ltă pa rte ei se îngri­
jea u stato rn ic de conso l i d a rea rezi stenţei ţă r i l o r balca n ice
s u p u se efectiv, p r i n c i pa l u l i n strument de acţi u n e fi i nd cel
rel i g i os.
i n condiţi i l e acel u i c l i mat intru totul favora b i l sol i d a ri ­
tăţ i i popo a relor balca n ice, reprezenta rea u n o r sfinţi n a ­
ţiona l i ca S i m i o n ş i Sava, I o n de l a R i i a , Petru Atho n i t u l .

32 Est-e vorba d espre portretel e voi ev0Li,lor Petru de 1'0 Arg eş

{Radiu Po i's -i e) , Mo�ou, V l a d i s l a v I I I , V l a d V i n t i l ă , Vlad ,c-e l Tîn ă r ( f n e­
cot u l ) . Alex,a nd.ru II M i rcea, M i rcea (Pretendent u l ) oare o-u fost a d ă u ­
gat,e Î n 'etape s u ocesive ta bl o u l u i d i na sti,c i n iţi,a,1 .
l -

33 Ştefon A n d reesou, Port relele murale de la Snagov şi Tis ma n a,

jn " B i's erioa Ortodoxă R-o mâ n ă " , 1 970, n r. 1 -2, p. 1 75-1 90.
34 Ştero n AndreescLl, ari. cit., p. 1 89.

28

http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 1 7 . Petru voievod (detaliu din tabloul votiv din naosul bisericii Fig. 1 8. Mănăstirea Tismana, Vizitaţia.
Snagov).

Fig. 1 9. Mănăs tirea Tismana, tabloul dinastie : Stanca, Voie a şi Maria. Fig. 20. Biserica m ă n ă stirii Snagov , tabloul dinastie din pronaos (detaliu).

http://patrimoniu.gov.ro
 Fig. 2 1 . Marele spătar Radu Bu zescLI şi saţia sa (tablo:1 v o !iv la m ă n ă stirea Căluiu).
a re sem n ificaţia u n u i act de bu n ăvoinţă, cu atit m a i sem­
n ificativ cu cit toţi aceştia a pa r g ru paţi l a o l a ltă in ri n d l l l
sfi n ţ i l o r d i n pronaos (bo l n iţa B i striţe i , Tisma na). Este d e
precizat c ă fenomen u l a rt i stic era patro nat i n epoca res­
pectivă de că rtu ra ri a utentici, că atit Neagoe B a sa ra b -
a uto rul u n u i a d m i ra b i l testa ment po l itic (lnvăţăturile pen ­
tru riul Teodos ie)35 - cit şi Petru Rareş, i n ca re Ivan Pe­
resvetov vedea model u l ideal al con d ucătoru l u i de staf�6,
erau depl i n conşti e n ţi de res u rsele practice a l e o pere l o r
de a rtă , i nc l u siv a l e pictu r i l o r m u ra le .
Priel n i că a ş a d a r n ua nţă r i l o r prog ramatice , a m bi a n ţa
a rti stică a epoci i a fost i n m ă s u ră să a s i m i leze ş i u ne l e
teme iconog rafice n o i , fă ră c a p r i n acea sta să t u l b u re
u n itatea co n stitu ită a Î ntreg u l u i . Astfel , te mele cu ca ­
racter m o n a sti c : Scara lui Ion Climax, Minunea :itÎntu l u i
Sava ş i Minu nea Sfîntului Atanasie c e l Mare, ca re a pa r l a
Dobrovăţ, În 1 52937, c a rez u l tat a l u nei i nfl uenţe ath o n i te,
n u tre b u i e con s i derate ca despri n se de fră mîntă rile epoc i i ,
Întrucît c a de atîtea o r i În c u rs u l evu l u i l11 ?d i u , r2a­
g ita rea sentimentu l u i rel ig i os era prieln ică acţi u n i l o r cu
s u bstrat soc i a l ş i po l itic. I n a n i i ce a u u rmat, a n s a m bl u ri l e
de pictu ră exterioa ră d i n M o l d ova n u a u făc u t decît să
35 N u e5te locul 5ă confru n t ă m aici d i fe r i tele teze privind " a u t e n ­
ti c i t a t ea " Invăţăt urilo r ; preciză m d a a r c ă a d eră m l a concl uzi i l e l u i
D a n Z a m f i re5cu d i n rece n t u l 5 ă u s t u d i u , Invăţ ă t u r i/e lui Neagoe Basa­
rab. Problemei auten ticit ă ţ ii, Î n " Stud i i şi a rticole d e l i tera t u r6 ro m â nă
vec h e " , B u cur,eş t i , 1 967. (Teza praf, L. Vra n o n 5 5 i 5 , S U 5 ţ i n u tă la C o n ­
g resul de 5 t u d i i 5ud - e5t e u ropen_ - At h e n a , m a i 1 970, n i 5e p o r e
fără a co p erire ) .
36 Pen t r u 5crierea l u i Iva n Peresvetov, a 5e vedea M a ri a H o l b o n ,
C ăIătari străini despre ţ ă rile române, 1 , B u c u reşti ,1 968, p . 449-463.
37 Pa u l Hen ry , op. cit., p, 57, 65, 66, 1 1 4, 1 27, 1 31 ; 1, D , Ştefă­
n e 5 C U , Les pein tures du monas tere d e D a b l o v ă ţ , Î n " M e l a nge5 Cil .
D i e h l " , I I , p. 1 8 1 - 1 86 .
30
http://patrimoniu.gov.ro
confi rme acea stă u n itate de acti' u ne, În ca d r u l u n u i pro
g ra m iconog rafic de o rem a rca bi lă coerenţă38.
I m pleti n d ideea l u ptei pentru pu ritatea o rtodox iei C l
i deea l u ptei a ntioto ma ne, a utor i i a02stor a n s a m b l u ri dE
pictu ră au Î m bogăţit ş i adîncit sem n ificaţia u n o r te me tra ·
d iţ i o n a l e . P u n în d În legătură I m n u l Acatist cu legenda Sfîn ­
tului Nicolae39, pictori i mol dove n i a u rezo lvat s i m u lta r
două probleme : pe de o pa rte a u exa ltat c u l t u l M a i c i
Do m n u l u i p e ca re Î I contesta u adepţ i i Refo r m e i , p e d E
a ltă pa rte a u motivat acest c u l t c a s i mbol a l b i ru i nţei
a ntioto m a ne, S i m i l a r, Judecata de apoi expri m ă aceea i>i
d u blă preocu pa re, Î ntr-o red acta re com poziţiona lă de o
exe m p l a ră c l a ritate, ca re, corobo rată cu ca l ităţi l e de o rd i n
c rtistic expl ică a u to ritatea va r i a n tei mol dove neşti, a utori ­
tate resi mţită pînă Î n med i u l a rt i stic ath o n i t.40
38 Cu priV i re la p ro g ra m u l i conog ra f i c a l p i c t u r i l o r m u r,a l e exte­
r i o a re d i n M o l d ova 5-a 5trÎ n 5 a b i b l i og ra f i e d e 5 t u l d e boga tă , pri n ­
t i e u l t i m e l e l uă r i de paziţie avînd a � e m n a l a u rmătaarele l u crări :
Petru Comarne5cu, Indreptar artistic al m o n u mentelar din nordul Mol­
dovei, Suceava, 1 96 1 ; Sori n U l e a , Originea şi s e mnificaţia . . . ; V a 5 i l e­
Drăguţ, Picturi m u ra/e exteriaare În Tramilvania medievală, În " SCI.A.,
"
5eria Artă p l a 5tică , 1 965, n I'. 1 , p. 75-1 00 ; I rj neu Crăc i u n a ş , Bise­
ricile cu pic t u ră extelioară din Moldova (1), "' " M i t ro p o l i a M o l d ov�i
şi Sucevei " , 1 969, 111' . 7-9 , p. 406-444. Departe de a con5idera pro­
b l e m a ca rezo lvată, n e p r a p u n e m 5ă reve n i m a 5 u p ra ei cu n a i p re­
ciză ri .
39 Deşi legenda Sr. N icoiae ocupă un loc a tît de i m port a nt i l 1
eco n a m i a p i ct u r i l o r m u ra l e - i n terioare c a şi exteriaa re - d i n M a l ­
dova, Î n mod 5 u rp r i n zător S. U l ea (Originea şi sem nificaţia , . " p , 69)
nu o menţionează n i c i măcar p ri n t re t e m e l e 5ecu n d a re. Şti i n d că , l a
5 i n a d u l d e la N i ceea, S f . N ic a l a e a f 0 5 t pri n c i p a l u l a pă r ă t o r a l c u l ­
t u l u i M a i c i i Dom n u l u i . este evident c ă a l ă t u ra re a legendei 5 a l e cu re­
p , ezenta rea I m n u l u i A:atist n u fă cea decît 5ă 5 u b l i n i eze 5 e m n i f i caţia
Cl ce5t u i a .
40 I n l e g ă t u ră cu a utoritatea varia ntei mol doveneşti a Judecăţii
de apoi, a tragem a tenţia a su pra u n u i a 5pect de loc 5tu d i a l şi a n u m e­
i ra d i erea În zona 5 u bcarpatică d i n Po l o n i a de 5ud şi d i n Si ova ci o _
 i n ra port cu u n itatea con stituită d i n pu nct de vedere tifica cu pri nc i p i i l e prog ra matice ale pictu r i i ro m â neş
sti l i stic ş i prog ra matic a pictu ri i m u ra l e rom â neşti d i n seco­ aşa c u m se stator n ic i seră Încă de la Începutu l veac u l u i4
,l u i a l XVI - lea , activitateG meşte r i l o r stră i n i ven iţi d i n ţă r i l e Fa pt u l este cu atît m a i exp l i ca b i l cu cît, l a sfîrşitu l vec
sud - d u n ă rene s e pa rti c u l a rizează cu c l a ritate4 1 . Astfel , la c u l u i , pol itica a ntioto m a n ă a l u i M i h a i Viteazu l confere
bol n iţtl Cozi ei ( 1 542), pictu ra exec utată de meşte ri i sîrbi i d e i i de cruci a d ă o nouă şi g l orioasă afi rmare.
David ş i Radoslav i ntrod uce pentru pri ma oa ră În I a ra Nu este loc u l să i n s i stă m a i ci a s u pra a l to r moment
Româ nească acea va ria ntă iconog rafică a Î m pă rtă ş i r i i ş i a s pecte care contri b u i e la defi n i rea ra porturi lor d i ntr
a posto l i lo r În ca re I u da este re prezentat scu i pÎ n d Î m pă t­ pictu ra d i n ţă rile ro m â n e şi pict u ra s u d - d u n ă re a n ă , Î
tă s a n i a , de a semenea acordă o i m porta nţă n iciodată Întî l ­ c u rs u l seco l u l u i a l XVI - lea.
n i tă pînă atunci necre d i nţei l u i Toma 42 Ceea ce n e - a m pro p u s Î n rî n d u r i l e de faţă a fost doc
Î n că şi m a i evident se pa rti c u l a rizează contri buţia o s u m a ră p u n cta re a ca racteri sti c i l o r pi ctu r i i m u ra l e d i
zugravu l u i Sta matel lo Kotro n a s din Za k i nthos, a utorul pic­ tă rile ro m â n e În scopu l preci z ă r i i acelor facto ri perma
t u r i l o r m ă n ă sti r i i RÎsca, executate Î n a n u l 1 55443. Desen u l � enti' care au contri b u i t la cont u ra rea profi l u l u i de şco a l c
tă ios, acord u ri l e cro � atice severe, g recitatea ti pologiei per­ l a c rista l iza rea person a l ită ţ i i a utohtone Î n a rtă .
sonajelor ş i h ierat i s m u l specific picturii mon astice post - b i ­ i n ca d ru l u n u i c l i mat favo ra b i l confl uenţelor a rtisticE
zantine, toate aceste ca racteri stici f a c c a o pera l u i Sta m a ­ este fi resc să con stată m o a n u m ită c i rc u l aţie d e meşter
tel lo s ă ocupe u n l o c a pa rte Î n a n sa m bl u l pictu r i l o r m u ra l e de t'2me iconog rafice, de fo rm u le i nte rpretative. Recu no�
ro mâ neşti d i n seco l u l a l XVI - l ea. cînd aceste sti m u l ative sch i m bu ri de va lori, n u tre b u i e s
i n sch i m b, z u g ravul M i n a , c u rtea n a l lui M i h a i Viteazu l , pierdem d i n vedere a po rt u l d e orig i n a l itate a l ctito r i l c
<J fost Întru tot u l a bsorbit d e med i u l loca l atît ca factură ş i meşte r i l o r loca l i , că rora l i s e d atorează Î n u l t i m ă i n stanţ
sti l i stică cît şi ca prog ra m . i ntr-adevă r, pictu rile executate a d m i ra b i l u l m o ment de a rtă pe care ÎI reprezi ntă, Î n an
la bi serica m ă n ă st i r i i Că l u i u ( 1 594) dovedesc o depl i nă sa m b l u l să u , pictura m u ra lă ro mâ nea scă d i n seco l u l c
i d entifica re cu moşte n i rea a rtistică a şcol i i tÎrgovi şte ne. X V I - lea .
Mai m u lt decît atît, Î n soţi n d fi g u ri le ta blou l u i votiv cu
·c itate d i n lnvăţăturiie lui Neagoe Basa ra b , M i n a se i d e n -
44 Pavel C h i h a i a , Conside r atii despre faţa da bisericii lui Neago
din C u rtea de Argeş, in " SC I A , s e r i a Artă p l a stică " , 1 969, n r . .
E x p o z i ţ i a d e i c o a n e d i n S i o va c i o , o rg o n i zată d e G a l e r i a N a ţ i o n a l ă p . 80-84.
S l ovacă d i n B r a t i s l a va ( a p r.i l i e - m a. i 1 968) o u p r i n d ea m a .i m u lte oico a n e
o m i nti- n d i n d ea p ro a p e Judecata d e l a Voroneţ. De ,a l tf e l , p u t e l'l1 i c a
i n f l uenţă r o m â nea scă a s u p ra a rtei i c o a n e l o r d i n S l ov a c i a este s u b l i ­
n i a tă d e p refaţa t o r u l a m i n t i t e i exp o z i ţ i i , Ştefan H a c . RESU M E
4 1 R ă m i n n ep re c i z a t.e, d e o oo m d a t ă , c o n t ri b u ţ i i l e l u i G h eo r g h e d i n
Tr,i c a l a ( m art l a H i rl ă u i n 1 530) , a u to r u l prez u ma t a l p i c t u r i l o r m u r a l e
c e d e co reoză b i se r i c a Sf . G h eo r g h e d i n H i r l ă u , ş i a l u i N i c ol.ae d i.n
C reta , pi cto r de c a s ă 0 1 l u i M i h a.i Vi t·ea z u l . A u c o u r s d u X V I - e s i e c l e , l a pei n t u re m u ra l e d e s p a y s ra'u m a i r
4 2 M. A. M u s i ce s c u , i n " l st o r i :J artel o r p l a s t i c e i n R o m â n i a " , 1 , a c o n n u u n r e m a rq u a b l e essor, c o u ra n n e pa r I ' a p p a r i t i o n d e la p e i r
p . 266-267.
t u re exte r i e u re qui d e c o r e eI ' u n eclat i n c o m p a ra b l e l e s f·a c; a el e s elE
43 S O I'in U l e a , Au(orul a n s a m b lului de pictură de fa RÎşca, ; 11
. . SCIA, s e r i a Artă p l a sti c ă " , 1 968, n I'. 2 , p . 1 65- 1 7 b . e g l i s es de IVi o l ei a v i e . Tout en expri mont eI ' u n e m a n i e re n u a n cee lE

Fig. 22. Mănăstirea Suceviţa, Legenda lui MoisE

31

http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 23. Mănăstire a Rişca, Scara lui Ion C li m ax .

e x i g e nces o rti sti q u es de la societe feoda l e ra u ma i ne, la pei nture m u ­ themes d ' u n aa,ra,c tere monasti q u e d e m o n st ratif, co m me I'Echelle ci,
ro le d e I ' epoque n ' e n f u t pas moins favor·a b l e a u x con f l u ences, se sainl iean le Sin ai'te, le Miraele de sainl Sabbas de ierusalem, le Mi
co mporta.nt c o m m e u n recepta,ale select i f des i n novations de pensee ra ele de sainl Athanase l'Athonite. C'est tou rjours CI travers ces meme
el de l a n g a g e p ropres a u x reg i a n s s u d -est e u ropeen nes. relations, que peuvent etre com pri ses certa i nes i n terpretations d e the
A u,ne epaque ou l a p u i ss'a n oe d e la Su b l i me Rorte ava it aUei,nt mes i co,n o g ra p h,i q u es oya,nt une l a rge c i rcu lation , tels que /'Hymn,
san zenith, les reactions de resista nce d a n s les pays du s u d - est e u ro­ Acathiste, le iL/gement demier, la Oormition de la Vierge.
peen f u rent n ature l l ement p l u s cansoientes d e l e u rs p ropres buts, C o m pte tenu de la p resence d a n s les pays rou m a,i'ns de pe,i,ntre
l a p re m i e re forme de ma n i festatian et.a nt cel l e de la sol i d a rite. SlJ.r g recs (George,s de Tni k a l a , Stamate l l o Kotronas, N i oo l a s de Crete
l e p l a,n a,rtist i q ue , cette situatian o favorise la ai rou latian des a·rti san s, cu serbe s (David, R,a dosl av) , an peut del i m iter I ' a p pa rt sty l i s t i q w
phenomene d ' a i l l e u rs cara cteri sti q u e p o u r la saciete medieva l e et q u i de l e u r o ctivite e t l e u r râ i e d a n s I 'evo l u t i on d e l a pei'nture m u r,a l ,
o faci l i te I ' a,bsarptian d e certa i n s themes i conogra,p h i q ues CI ca.r,a cte,re
rou m a i n e a,u XVI-e si ec l e. O n peut s u i v re oussi l e mouvement i nverse
1 0 00 1 . Le s relation s avec l e Mont Athos et avec la Serbie eto i e n t par­
CI sava,i" le rayo,n nement de la p e i n t u re rou m a i n e d a n s les pays situe
t i c u l i erement actives. C'est CI travers ces ,rel a,t ions - attestees a ussi
par les doou me nts - que peut s'ex p l i q uer la representa t i o n s dans ' a a u S u d d u D a n u be, raya n n ement qui fait pa,rtie du phenomene cam
p e i n t u re d e s ,pays rou m a i n s d e certa i n s sai nts t e l s Pierre I'Alhonite, p l exe d e resista nce s p i rituel l e , qui CI I'epaque eta it patron nee po r le
Sabbas, Simeon et a utres, la representation du Knene Lazare ou d e p r i n ces rau ma i n s .

32

http://patrimoniu.gov.ro
 M O NUMENTE L E ŞI PUB L I C U L
CARE ESTE PĂREREA DUMNE· VOASTRĂ ?
D I S C U T I I A S U P R A R ESTA U R Ă R I I EDIFICIULU I
MARGAR ETA Ş I POŞ ŞI OLGA MĂRC U L ESCU
A exi stat u n element, pe ca re proce s u l verba l incheiat
in acea z i , de 1 7 a u g ust 1 970, d,= către co m i sia de rece p­
ţie a l ucră r i l o r executate l a edifici u l rom a n cu moza i c d i n
Co n sta nţa , n u l -a co n se m n at : ş i a n u me că i n ti m p ce
re prezenta n ţ i i D i recţiei m o n u mentelor i storice, ai Comite­
tu l u i j u de ţe a n pentru c u ltu ră ş i a rtă ş i ai M uzeu l u i de
a rh eo log ie, proceda u cu m i n u ţiozitate l a recepţ i o n a rea
l ucră r i i , şi in t i m p ce meşterii ita l ie n i , ven iţi de la Ofici u l
de piatră d u ră d i n Florenţa, fă cea u u lt i me l e retu ş u ri l a
covo rul de moza ic, m o n u mentu l era p l i n de vizitato ri l a
toate n i ve lele. P u bl icu l , benefi c i a r u l de fa pt a l m o n u m e n ­
t u l u i , i ş i i n su ş i se cu m u l t t i m p i n a i nte acest edifi c i u s i n ­
g u l a r, u n i c in ţa ra noa stră , ca re, d e l a desco peri re ş i
p i n ă a stăz i , a trezit ş i menţ i n ut u n i n teres re ma rca b i l . Pre­
zenţa n u meros u l u i p u b l i c ne-a co n d u s l a i n iţi erea u nei
d i scuţ i i desch ise a s u pra cal ită ţ i i com plexu l u i de l ucră ri
concep ute şi efectuate la mon u mentu l cu mozaic, in sco p u l
c e l e i m a i adevă rate va l o rificări a acestu i a .
Fig. 1 . Detaliu din cavorul de mozaic u n de s - a u ivit crăpături din cauza
33
http://patrimoniu.gov.ro
R O M A N CU M O Z A I C D I N CO NSTA NTA
------
1 / rugăm m a i intii p e iov. Adrian Rădu lescu, directo
rul Muzeului de ar heolog ie din Constanţa, să ne comu
n ice citeva date as upra imprejurărilor in care a fost des
coperit mozaicul şi asupra sem n ificaţiei istorice şi artistic.
a monumentului.
- Edifici u l cu moza ic a fost descoperit in l u na a u g u 5
a a n u l u i 1 959, cu prilej u l să pătu r i l o r pentru fundaţia u n u
b l oc, ca r,= u rma s ă s e con stru i ască i n a p ro piere. Sesizin(
din ti m p i m po rta nţa descoperi ri i , con d u cerea M uzeu l u i dE
a rheolog ie d i n Co n sta nţa a reu ş i t să oprea scă l ucră r i l E
de construcţie ş i să le s u bstituie u n ş a n t i e r a rheolog ic (
că rui activitate a conti n uat a po i a n i de zi le. SondajelE
i n iţiate a u dovedit in scurtă vreme că ne afl ă m in faţ(
u n u i g ra n dios edifi c i u , pavat c u moza i c pol icro m , fo rmi n (
u n " covor" de o splendoare c u m ra r s e poate inti l n i Î I
pă rţ i l e periferice ale i m peri u l u i ro m a n .
Săpin d u - se a n d e a n , edifici u l ş i - a doved it d i me n s i u
n i le : o co n struc'\ ie care avea peste 1 00 m l u ng i me ş i pestE
tasării lerenulu
 20 m lăţi me ; Se poate vorbi deci despre o c lă d i re cu func­
ţie b i n e determ i n ată În complexul construcţi i lo r portuare
a l e a ntic u l u i Tom i s . Să pă t u r i l e u lterioare a u scos l a ivea l ă ,
p e l î n g ă edifici u l cu m oza ic, a ltă m a re con strucţie ca re
este identifica tă cu termele ro m a n e ; atit edifici u l cu m o ­
za ic cit şi termele sint a s e m ă năto a re c a deta l i i de a rh i ­
tect u ră ş i c a teh n ică d e z i d ă rie, m a i m u lt, pa r s ă consti ­
tuie u n a n s a m b l u u n ita r ca p l a n , ceea ce a r doved i că
sint Î n ra port u ri stricte de conte m po ra neitate. Au fost datate,
a tît u n a cît şi cea la ltă , În seco l u l al IV- lea e . n . Pri n u rm a re,
e l e a u fost edificate la o dată cind i m pe ri u l rom a n c u n o ş ­
tea , i n pă rţi l e acestea , o nouă epocă de pro s peritate, g ra ­
ţ i e efort u l u i constructiv, eco n o m ic, prec u m ş i succese l o r
d e o rd i n m i l ita r a l e i m p ă ratu l u i Con sta nti n .
Edifici u l , degajat, s - a dovedit o construcţie c u p r i n zind
Î n n ivel u l i nfe rior 1 1 incă peri m a r i , boltite, cu i ntră ri in
a rcadă sem ic i rcu l a ră ca re a u servit, d u pă dovez i l e ieşi te
l a ivea l ă , d rept magazi ne, a ntrepozite, depozite ş . a . m . d . ,
fapt consem nat de a l tfel Î n g h i d u l a rheolog ic. M ă rfuri i n
ca ntităţi m a ri , a mfore p l i n e de coloranţi, ră ş i n oa se, l i n ­
g o u ri d e fier, toate acestea fo rmau l a vremea de atunci
obiectele trafic u l u i pe m a re i ntre neg u stori i l oca l i tom i ­
ta n i ş i cei ven iţi d i n a lte pă rţi .
S - a p u s desig u r Î ntreba rea : l a c e a servit acest m a re
edifici u ? D u pă m ă rf u r i l e desco perite in i nterio r u l celor
1 1 incăperi boltite s - a dovedit că este o con strucţie comer­
c i a l ă . Ba m a i m u l t ; insăşi elega nta terasă cu pavaj de
moza ic pol icro m şi cu pereţii placaţi cu m a r m u ră stră l uci­
toa re servea d r ept l oc de reu n i u n i pentru neg uţăto ri, pentru
cei ca re făcea u sch i m bu ri m oneta re, pentru o a m e n i de
afaceri de tot soi u l , era , dacă vreţi, un fel de piaţă , o b u rsă
a a ntich ităţi i , loc de m a re a n i m aţie econom ică i n viaţa
portu l u i tomita n , că ruia a stăzi i se s u p ra pu n e actu a l u l
p o rt a l Consta nţe i . Edific i u l cu mozaic se Î n ca d rează Î n
a cel a n sa m b l u de ed ifici i d i n ca re fă cea u pa rte şi m a g a ­
zinele s a u m a i exact a ntrepozitele de vis-o-vis, şi ca re
deservea portul a ntic. I ată prin u rm a re că in a nti c u l Tom i s
a fost dezvă l u i t u n a s pect de viaţă eco n o m i c ă , ca re i i
i n te resează , d i n pu nct de vedere i sto ric, atit de m u lt p e
s pec i a l i şt i .
Con strucţia descoperită in con d iţi i l e p e ca re l e - a m rela ­
tat, ca re a n ecesitat efo rturi considera b i l e pentru scoaterea
la l u m i n ă a rest u ri lor orig i na le, a fost su pusă u n u i examen
m i n uţios atit din pa rtea u no r speci a l i şti a rheolog i cît ş i ,
pentru pa rtea de resta u ra re, d i n partea a rh itecţi l o r şi i n g i ­
neri l o r con structori d e la D i recţia m o n u mentelor istorice.
Se i m punea ca o n ecesitate stri nge ntă resta u ra rea acestui
edifi c i u . S-a ivit fi reşte intreba rea : c u m a răta el i n anti­
chitate, f i i n dcă resta u ra rea comporta restitu i rea u nei i m a ­
g i n i dacă n u com plete, cel puţi n in propor'ţ ie d e 75-80%
a utentice i n aşa fel i ncit l ucră ri l e să n u mod ifice cu n i m ic
a s pect u l i n iţi a l şi să n u a ltereze adevă r u l i storic, S - a u
făcut m a i m u lte i poteze a s u prc a s pectu l u i i n iţial a l e d i ­
fic i u l u i , Î ntre ca re şi aceea c ă a r fi fost o terasă desch i să ,
ceea ce p a re n everosi m i l i n con d iţi i l e c l i matice a l e Tom i ­
s u l u i . Arh itecţii a u pledat pentru o co n strucţie acoperită ,
l ucru rea l i z a b i l În cond iţi i l e teh n ice a l e a ntich ităţi i . Se
poate c h i a r rid ica problema dacă acoperi ş u l nu a fost
cu şa rpantă de l e m n . E f i resc ca Î n dec u rs u l celo r 1 400-
1 500 de a n i , ca re s - a u scu rs de la pră b u ş i rea construc­
ţiei, u rmele să se fi a lterat i n a semenea m ă s u ră i n cit să
nu se mai poată descoperi n i m ic d i n ceea ce a Î n s e m n a t
cîn d va acoperi ş u l . R ă m în şi eu pa rtiza n a l teo riei c ă
m o n u mentul era acoperit şi n u o terasă descoperită l a d i s ­
creţia tutu ro r i ntem peri i l o r natu r i i , atît de a s p re În con d i ­
ţ i i l e do brogene p e ca re l e c u n o a ştem prea b i n e . I n c u rsul
să pătu r i l o r s - a u a p l icat m ă s u ri provizori i de con serva re,
d u pă ca re În a n i i 1 959- 1 960- 1 961 s-a trecut la a pl i c a rea
u n u i proiect de resta u r a re, o resta u ra re ca re să d ucă la
rea l iza rea u n ei i m a g i n i i nteg ra l e a Î ncă peri l o r boltite, l a
rea l i za rea u n e i l i n i i conti n u i a z i d u r i l o r d i n nord , evitîn d
pa rtea d e s u d - est, acolo u n d e n u şti m i ntr-a devă r c u m
a răta moza icu l . Cit priveşte acoperi ş u l , acesta a fost tota l
l ă sat deoparte. P r i n u rm a re, s-a rea l i za t la ed ifici u l cu
moza ic acea resta u ra re ca re a vea l a bază m a rtori strict
a utentici ş i pe depl i n s i g u r i . Altfel risca m să a l u necă m pe
l i n ia u n o r fa l s u ri i storice, pe l i n ia u n o r i nadvertenţe de
o rd i n a rh itect u ra l , ca re ar fi fost s u pă rătoa re, ş i oricînd
l a d i screţia criti c i l o r.
34
http://patrimoniu.gov.ro
S - a t recut in a n u l 1 961 - 1 962 l a a p l ica rea proiect u l u i
de resta u ra re p e care l - a e l a bo rat D i recţia m o n u mentelor
i storice, ca re a con d u s l ucră rile ti m p de mai m u lţi a n i,
ş i , astfe l , s-a a j u n s Î n z i lele n o a stre l a a cea stă i ma g i ne
resta u rată c a re m i se pa re veros i m i l ă . Sint necesare des i ­
g u r stu d i i u lterioa re ca re să d ucă la intreg i rea acestui
edifici u in aşa fel Î n cit să putem oferi vizitato r i l o r rom â n i
ş i stră i n i o i ma g i ne i n teg ra l ă , verid ică , b i n e executată d i n
p u n ct de vedere a resta u ră ri i .
Covoru l c u mozaic pă strează a stăzi a proxi mativ 600 m p
d i n cei 2 000 m p p e ca re i - a avut i n iţia l . Con strucţia de
p rotecţie acoperă, exact acea stă pa rte conservată . T otul
a ici este o rig i n a l . Se pă strează l i n i i l e che n a r u l u i , toată
pa rtea centra l ă , cerc u l i n scris u n u i ca re u , cerc u l m a re,
cerc u l cu sol z i , motivele o rn a menta le c u noscute ş i descrise
in presa de s p':=ci a l itate, l a vremea respectivă . I n si stenţa
noast ră s - a o rientat către acest covor po l i crom , in 7 n u a n ­
ţe, c a re reprezi ntă o l ucra re d e v i rtuozitate a meşterilor
o ntici ş i ca re a constituit obiectul a cţi u n i lo r de con ser­
va re şi prezerva re.
Ne adresăm profesorului arhitect Richard Bordenache,
directorul D irecţiei monu men telor istorice, i nvitÎndu - 1 la
discuţie cu următoarea Întrebare :
Vă rugăm să ne spu n eţi pă rerea dumneavoastră asupra
construcţiei de protecţie, din punct de vedere al concepţiei
arhitecto n ice ?
- D i recţia m o n u mentelor istorice, care este a utoa rea
pro i ectu l u i de resta u ra re şi p u nere În va l o a re a a n sa m ­
b l u l u i m o n umentu l u i rom a n cu mozaic - şi in acelaşi t i m p
ş i executoa rea l ucră ri l o r - a re in o ra ş u l Con sta nţa , vech i u l
Tom i s e l e n i stic-ro m a n , o prezenţă de vreo 1 0 a n i . Proiec­
tul de resta u ra re ş i con serva re a fost rea l izat i n a n u l 1 964
d u pă o serie de d i scuţi i p u rtate cu a utorii cercetă r i l o r •
a rheolog ie, in perioada de cola bora re la degaja rea v
tig i i lor, d i ntre 1 959 ş i acel a n . Aşa c u m a pa re şi i n titu ­
l a t u ra pro iectu l u i , acesta a p revăzut o construcţie de pro­
tecţie a ceea ce era mai va lo ro s intre vesti g i i l e aflate r'
locu l u n de s - a u desfă ş u rat azi d i m i n ea'ţă l ucră ri l e com i sie ,
de recepţi o n a re. Este vorba in pri m u l rin d de moza i c u l
ro m a n , piesă de m a re va loare, proba b i l de l a i nceputul
sau d i n prima j u m ă tate a seco l u l u i a l IV-lea, care i ntru­
n eşte toate cal ităţi le ca racteristice acestei epoci de m a re
a rtă Î n toată l u mea i m pe ri u l u i rom a n . Evident, con struc
ţia rid icată pentru p roteja rea vestig i i l o r a s u scitat m u lte
p ă re ri ş i d i scuţi i atit i n a i nte cit, şi m a i a les, d u pă execuţia
l ucră ri l o r, s u b l i n i i n d u - se intotdea u n a rol u l con strucţiei noi
in ra port cu presta nţa moza icu l u i . D i n acest punct de
vedere eu consider proiect u l ca foa rte decent, iar con­
strucţia rea l i zată - i n eg a l ă m ă s u ră - sobră şi repreze n ­
tativă , În perspectiva d i n s pre Bu leva rd u l M a ri n a ri l or, cu o
fru moasă a ncora re l a rel iefu l tere n u l u i şi l a n ivel u l actua ­
l e i pieţe Ovi d i u . Există i n l ă u ntru l a cestei con strucţi i d e
protecţie cond i'ţ ii pentru a s i g u ra rea c i rc u itu l u i tu ristic, ca re
atinge n ivelele cel o r trei terase succesive a l e clă d i ri i ori­
g i n a le. Pe de a ltă pa rte, cu toate că l ucră rile i n g i nereşti
au tre b u it să rezolve, in co n d iţii d ifici le, pro b l e m a acope­
r i r i i u no r spaţi i foa rte m a r i , con d ucin d i m pl icit l a rezem a ­
rea p u n ctel o r de sprij i n p e u nele vestig i i a l e edifici u l u i
a ntic, in sen s u l că , i n evita b i l , u n i i sti l p i a i construcţiei a u
trebuit s ă pătru n d ă pină l a baza acestora , totuşi trebuie
să subl i n iem că , i ntr-o proporţie de peste 90% , aceste
vestig i i sint conservate, restau rate şi puse i n va loa re. Dacă
a r fi de a d u s un reproş con strucţiei, acesta s - a r putea
referi la a s pect u l i nterior a l tava n u l u i care, cred, va tre­
b u i să fie revizuit la o a doua mînă şi p u s la p u n ct, pentru
ca să ad ucă o l u m i n ă mai o pti m i stă acest u i i nterior, În
ava ntaj u l b u n e i va lorifică ri a piesei p r i n c i p a l e - m oza i ­
c u l rom a n existent - şi in general a tutu ror vesti g i i l o r a r h i ­
tecto n ice a pa rţinind edific i u l u i a ntic. M a i este o problemă
care ră mine de rezolvat : i l u m i natu l e lectric, ca re t rebuie
să ad ucă la o rele de a sfi nţit, ca ş i de noa pte, porţiu nea
pă strată d i n pardose a l a de mozaic la aceeaşi va l o a re de,
expunere, rea l i zată pentru l u m i na z i l e i .
N e perm iteţi tovarăşe profesor o observaţie : raportul
dintre monument şi construcţia de protecţie n u apare cu
totul În favoarea mon u mentului. Construcţia aceasta stÎn ­
jeneşte imag inaţia vizitatorului, posibilitatea de a recon ­
stitui În Închipuire edificiu l, aşa cum a fost la vremea sa.
 - Moza i c u l a vea o Î n t i n dere foa rte m a re. Pa rtea con ­
sol idată a re doar 305 m p ceea c e rep rezi ntă ca m 1 /8 d i n
su prafaţa i n iţia l ă . EI tre b u i a acoperit ş i protejat, a d i că
ferit de o expu nere Î n aer l i ber, care n - a r fi putut prel u ng i
existenţa s a m a i m u lt de cîţiva a n i . La Î nceput D . M . 1 . a
rea l i zat pe teren o ba racă de l e m n care n u a s i g u ra decît
protecţi a moza i c u l u i şi a celorla lte vestig i i pe t i m p u l cer­
cetă ri lor şi a p r i m e l o r l ucrcHi de construcţie. Cu p ro i ect u l
construcţiei s - a trecut Însi.i pri n m a i m u l te faze. I n iţia l
pro pu sesem u n s i ste m str uctiv constîn d d i n două m a ri
ca pre meta l ice, ca re tre b u i a să s usţi nă o placă de aco­
per i re a a n sa m bl u l u i vestigi i lo r. Con strucţia a r fi avut ava n ­
taju l d e a l ă sa l i beră vederea d i n s pre Piaţa Ovid i u s pre
port, Î n s ă i m pl ica folosi rec.\ u n ui m ater i a l meta l i c s pec i a l ,
d u ra l u m i n i u l , c a re la vremea aceea n u era Î n că acce s i b i l
constructo r i l o r. M a i tîrz i u , s· a socotit i n d icată sol uţia u nei
construcţii Î n beton a rmat ş i s-a a j u n s treptat la rea l iza rea
pro iectu l u i avizat Î n u lt i mă i n sta nţă . I n co ntesta b i l , trecîn d
la o con strucţie de beton a rmat, acea sta a i m pl icat nece­
sitatea execută r i i u nei structu ri m a i m a si ve, cu elemente de
susţ in e re ş i de aco perire de un efect mai a pă sător. Ado p­
tÎn d u - se Î n cele din u rm ă sol uţia p u să Î n execuţie, a tre b u i t
să fie restrî n s ă lăţi mea construcţiei l a o d i me n s i u n e cores­
pu n ză to a re d i stanţelor de 1 7 m d i ntre bolţi l e de reazem
ale ed ifici u l u i rom a n , iar aceste bolţi au tre b u i t să fie
stră p u n se d i n loc Î n loc pentru a face pos i bi l ă Î m pl Întarea
sti l p i l o r s u po rţi ai n o i i construcţ i i . Aspect u l o a rec u m g reoi
se datoreşte a cestei dale de beton a rm at, s usţi n ută de
un s i stem Î n crucişat de g ri n z i formînd ca setaj u l tava n u l u i ,
sol uţie derivată d i n s i ste m u l structiv a probat l a u lt i m a avi­
za re.
Ra portul oarec u m nefavo ra b i l d i ntre masa con strucţiei
de beto n ş i ceea ce a ră m a s d i n r u i n e l e vech i u l u i edifici u
m a n a fost Î n să ate n u a t pri n rea l iza rea peri metru l u i v i ­
A a l vastei să l i de expunere , ca re perm ite com u n icarea
a p roa pe nestÎnje n ită Î ntre spCiţi u l i nterio r şi cel exterior.
Ne afl ă m la ca pătu l a şase a n i de la Î n ceperea res-
u ră r i i şi con strucţiei a m i ntite. Poate că ne- a r fi tre b u it
'ca m tot atîta t i m p pentru stu d i u l exha ustiv a l problemei
ş i i m p l icit a l vesti g i i lor ce treb u i a u conservate, resta u rate
şi m u lti l a te ra l va l orificate. Nu cred Î n s ă că s - a u făcut g re­
şel i con d a m n a b i l e , l ucră rile a nt re n î n d m u nca s peci a l işti­
l o r resta u ratori ca şi a unor experi mentaţi constructori.
A u existat d iferite s u poziţii a s u pra as pectu l u i i n iţia l al
m o n u mentu l u i a ntic, toate i potetice, n efondate pe date
certe. R ă m î ne Î n d i scuţie, Î n pri m u l rîn d , dacă moza i c u l era
expus s u b ceru l l i ber, pă rere pe c a re e u nu o Î m pă rtă şesc,
avînd Î n vede re vasta experienţă a constructo r i l o r rom a n i ,
c a re e ra u experţi Î n acoperi rea s paţi i l o r c u l a rg ă desch i ­
dere ş i ţ i n î n d sea ma d e i raţio n a l i tatea exp u neri i pa rdose l i ­
l o r d e mozaic l a acţi u nea a s prelor i ntem peri i a l e c l i matu l u i
loca l .
M u lte l ucruri s e datoresc şi faptu l u i c ă pînă d e c u rî n d
a m t ră i t Î ntr-o epocă de p i o n ierat Î n materie de sa lvga r­
d a re, con serva re şi resta u ra re a vestig i i l o r a n ti ce. in con ­
d iţi i le Î n c a re l uc ră m a stăzi, Î n cadrul C.S.c.A., avem a s i ­
g u ra te toate pos i b i l ităţi l e c a experienţa de pînă a c u m s ă
f i e fructificată.
Cît priveşte moza i c u l , d u pă descoperi rea sa d i n 1 959
şi tota l a l u i degajare de m a i tîrz i u , operă rea l izată de a se­
menea pri n D . M . I ., s - a reu ş i t s ă se Î m p i e d i ce d i strugerea
l u i , evitîn d exp u ne rea În aer l i ber. Aceasta este esenţi a l u l .
N u este exc l u s c a Într- o b u n ă z i , peste citeva zeci de a n i ,
a ctua l a con strucţie d e p rotecţie să f i e in locu ită p r i ntr-o
i n gen ioasă rea l i za re n o u ă , aerată ş i uşoa ră , d a r pe d e p l i n
eficace. i n teh nologia con strucţiei contem pora n e s î n t i n f i n ite
posi b i l ităţi, ca re ş i - a r p utea s p u n e cîndva cuvî n t u l pentru
desăvîrşi rea p rotecţiei bătrin u l u i moza i c.
Am dori să ne spuneţi cîteva cuvinte asupra ca lităţii
lucră ri/or de restau rare a covorului de mozaic.
- Cît priveşte ca l itatea a cesto ra , t re b u i e să a d resă m
dep l i n e cuvi nte de m u lţu m i re foru l u i nostru tute l a r, ca re
a fost de acord ş i a făcut toate Î n l es n i ri le, ca a n u l acesta
să p u te m rel u a l ucră rile Î n ce p u te a c u m doi a n i cu expe r i ­
mentaţii l u c rători s pecia l i şt i i ta l i e n i , Î n cola bora re c u l uc ră ­
to ri i d i n D . M . 1 . O pera a cesto ra este Î n tr-a devă r de m a re
va l o a re d i n p u n ct de vedere a l resta u ră r i i . Lucră to r i i ita­
l ie n i sînt o a m e n i tineri Însă foa rte pricepuţi. E i sînt s a l a -
35
http://patrimoniu.gov.ro
riaţii u n u i ofic i u a l pietre l o r d u re d i n F l o renţa, i n stituţie
de stat spec i a l izată Î n l ucră ri de resta u ra re de m oza i c u r i .
L a I'Î n d u l e i , ech i pa de l uc rători ş i s peci a l i şti rom â n i ş i - a
dat toată contri buţi a .
D i n ca p u l locu l u i , Î n d i scuţi i l e ca re a u a v u t l o c a ici l a
Con sta nţa Între 1 960- 1 964 ş i m a i tîrz i u , a m s usţi n u t i d eea
că acest u i covor de moza i c nu t re b u ie să i se a d ucă n i·c i
o atingere, pă strÎnd u - i -se Întreaga va loare de document
a l epoci i . Nu n u ma i d i n pu n ct de vedere strict şti i nţific,
i storic şi a rtistic, d a r şi al s ugestiei pe ca re poate s - o
cre'2ze vizitatoru l u i , turist avizat s a u neavi zat, acest docu­
ment tre b u i a să ateste - prin existenţa lui fizică - Î m pre­
j u ră r i l e În ca re s-a petrecut deza str u l ce a a ntrenat d ă rî ­
ma rea edific i u l u i rom a n cu moza i c d i n Con stanţa . De
a ceea am s u sţi n ut Î n totd e a u n a că e l trebu i a pă strat c u m
a fost gă s it, fă ră modifică ri sau com p l etă ri s u bsta nţiale,
l i m itînd i n tervenţia n u m a i l a m ici com pletări l ocale, acolo
u n de resta u ra rea era certă . De aceea , se pot observa
a stăzi, păstrÎ n d u - se pe mozaic, i n tacte, toate cră pături le s a u
defo r m ă r i l e ca re m a rchează m o d u l c u m a cesta a a l u necat,
o d a tă c u Întreg u l m a l , Î n m o m e n t u l În ca re forţa de ero ­
z i u n e a m ă r i i a provocat d i strugerea Î ntreg u l u i edifici u .
i n fel u l acesta , toate adÎnciturile s a u deform ă ri l e l u i a u fost
pă strate ca elemente s ugestive documenta re şi d oved ito a re
a l e trag icei s a l e destră m ă ri. I' n momentu l de faţă se m a i
l ucrează Î n că l a e l , resta u ra rea u r m î n d să d u reze p î n ă l a
sfîrş i t u l l u n i i septe m brie.
S - a găsit o soluţie potrivită pentru menţinerea c u lorilor
vii a le moza icu lui, fără ca acest lucru să necesite revizu iri
perman ente ?
- Este o Î n treba re foa rte ,,0 propos " . Sîntem s p re sfî r­
ş i t u l u nei o pere de strictă conservare, l a capătul că reia
moza i c u l va a pa re resta b i l i t Î n va l o a rea l u i a utentică , . fă ră
n icI o a l te ra re, fă ră n ici un adaos i n ut i l . S p u n aceasta,
pentru că t re b u i e să se ştie că a cea stă piesă de a rtă n u
excela prin cu lori prea v i i , fi i n d l uc rată d i n pietre d e
culori m a i deg ra bă stin se, d e o pol icro m ie n u prea oste n ­
tativă , l a care s e a d a u g ă " tesserae " de cera m ică . L a sfî rş it,
pri ntr- u n p rocedeu spec i a l , l ucrători i ita l ie n i vor reÎnviora ,
a proa pe l a ton u ri l e şi l a n u a nţele orig i n a le, Întreaga por­
ţi u ne d i n moza icu l conservat. Va fi d u pă pă rerea mea u n
succes Î n p l u s ş i sînt convi n s că l ucră rile d i n a n u l acesta
vo r da u l ti m u l to n , u lti m u l su net de d i a pazon , Î n această
s p l e n d i dă o peră de a r m o n i e a rti stică pe ca re o rea l i zează
resta u ra rea moza i cu l u i .
V ă m u lţumim tova răşe profesor.
Pentru cîteva m omente, Îi Întrerupem din lucru pe cei
doi meşteri italieni, Paolo Mazzo n i ş i Piero Frizzi, despre
a căror muncă la Consta n ţa s - a u a uzit n u mai cuvinte de
laudă.
Ce impresie v-a făcut mozaic u l ?
- Este i m p re s i o n a n t l a p r i m a vedere pri n m a rl mea l u i .
L-a m n u mă ra printre cele m a i m a ri moza i c u ri l a ca re a m
l ucrat. Ş i sînt cîteva .
Unde anume aţi mai lucrat ?
- La Neapole - C i m itile, u nde este u n moza i c paleo­
creşti n . Apoi la m a i m u lte moza icuri ro ma ne, la Rezzo,
Ascol i ( M a rc h e), Nova ra (Piemont), Volterra (Tosca na).
Şi Î n stră inătate ?
- N u a m m a i l ucrat n i ca ieri I n stră i nă tate, n o i . Ro m â ­
n i a este pri ma ţa ră u nde l uc ră m . I n stitutu l n ostru Î n s ă a
avut l ucră ri de resta u ra re Î n Eg i pt, T u rc i a , Africa. " L' O p i ­
ficio delle pietre d u re" d i n Florenţa este u n i n stitut profi l a t
p e resta u ră ri l e d e moza i c u r i . Avem o t ra d iţie de cîteva
seco l e : I n stitutu l a fost Î n f i i nţat În 1 578 de Ferd i n a n d o I
dei Medici.
Cine il conduce Î n prezent?
- Anna Paolo M a rtel l i Pa m pa l o n i . I n stitutul este foa rte
m a re, cu pri n de s peci a l i şti Î n toate domen i i le şi a n u a l pri ­
m i m n o i meşteri p regătiţi c h i a r Î n cad r u l i n stitutu l u i n ostru.
Citeva cuvinte În plus despre m ozaic u l din Constanţa?
- D u m nea voa stră a veţi o ş a n să foa rte m a re. Există tesse­
rae - I e orig i n a l e c u c a re resta u ră m dese n u l moza i cu l u i . Fa p­
t u l că i s-a menţi n ut forma o n d u lată , ce pă strează urmele
 Aspect al ş a n tierului de lucru al Direcţiei monumen telor istorice.
secolelor şi a vicisitu d i n i lor ce au Î n ce rcat să - I d i strugă
-adaugă un p l u s orig i n a l ităţi i . Cere Însă totodată şi o
-experie n ţă ş i o atenţie deosebită , m a i a les pentru pă rţi le
den ivel ate. Amă n u ntele privi n d m u nca de resta u ra re n u
prea pot f i spu se, c i m a i m u l t vă zute. i ntre b u i n ţă m toate
metodele În acest caz : s m u lgerea , co mpleta rea, conso l i ­
d a rea stratu l u i - s u po rt. Pentru s m u l gere - s e cu răţă foa rte
b i n e moza i c u l , se p u n e a poi deasu pra o pînză l i pită cu
[u n a mestec de dext r i n ă ş i fă i n ă de g rî u - aoea sta pentru
moza i c u l u scat cum este a cesta de l a Consta nţa (pentru
,cele u mede exi stă a lte m etode). Apoi cu ră n g i se s m u lge
s u p rafaţa În l ucru, o dată cu stra t u l s u po rt, a şezÎ n d u - se
-cu faţa Î n jos pe u n m u l aj ce respectă Întocm a i l i n i i le
tere n u l u i . Aici se cu răţă b i n e vech i u l m o rta r pînă ră m î n
n u ma i pietrele cu rate şi b i n eî n ţeles morta rul de s u p rafaţă
·ca re u neşte tesserae-Ie. Se toa rnă a poi un nou morta r
pentru conso l i d a rea s u p rafeţei moza icu l u i ş i d u pă recon ­
sol i d a rea strat u l u i - s u port s e rea şează pe vec h i u l covor,
' xact Î ntre repere l e fixate Î n a i nte de s m u lgere. Pînza se
e la va l orifica rea l u i şi Î n n ici u n caz la d i m i n ua rea posi­
scoate u mezi nd - o cu a pă ca l d ă i a r moza i c u l ră m î n e reÎ n ­
viorat, reco n s o l i dat.
i n genera l , m u nca aceasta este m ig ă l oasă ş i obosi­
toa re d a r este pa s i o n a ntă , u n i n d teh n i ca cu a rta, atît Î n
,efectua rea cît ş i Î n prod u s u l m u n c i i .
Co m p J.:�ta rea este o metodă d e m a i m a re m i n uţioz i ­
tate. Tesseră c u tesseră s e a şază c u m î n a p e u n strat
de mortar co n so l i dat u med, respectÎn d u -se mode l u l orig i ­
ce se Între b u i nţează pentru porţi u n i m ici de 20-25 c m .
n a l . Moza i c u l d i n Consta nţa, p r i n m u ltitu d i nea motivelor
desen u l u i , cere o atentie foa rte m a re. Este Î n să o metodă
Com plet, covo r u l de moza i c este m a i atractiv pentru turist,
i a r a ic i , c u m am m a i s p u s , l ucră m cu tessera e - I e o r i g i n a l e
-c a re, de a l tfel , s î n t şi foa rte p u ţ i n că l cate. Porţi u n i le m a ri
s - a u com pletat cu m o rta r de c u l o a rea orig i n a l u l u i .
O u ltimă problemă : cu loarea covoru lui este destu l de
temă, ceea ce ii ia m u lt din atractivitatea de care vorbeaţi.
- in momentu l cîn d resta u ra rea pro p ri u -zisă va fi gata
i se va face o baie cu cea ră ş i , frecat b i n e cu rumeg u ş de
l e m n pentru ca cea ra să nu pri sosească ş i să Î m bîcsească
p iatra, moza i c u l Îşi va re l u a cu loarea orig i na l ă ca re, tot u ş i ,
să ştiţi, n u era stri dentă .
l i invităm la discuţie, i n conti n uare, p e tov. D u m itru
Fă lticean u , vicepreşedintele Com itetului judeţea n pentru
c u ltură ş i artă Constanţa.
Cum apreciaţi tovarăşe vicepreşedinte, calitatea a n ­
samblului d e lucrări realizate l a edifici u l roman cu mazaic ?
- S - a a m i ntit a i ci despre d i scuţi i l e dest u l de a pr i n se
la vremea potrivită a s u pra modal ităţi l o r de resta u ra re
36
http://patrimoniu.gov.ro
- u n a priv i n d resta u ra rea mon u mentu l u i Î n aer l i ber ş i o
a d o u a , rea l i za rea u n ei con strucţ i i de protecţie. A tost
Î n s u ş ită pînă la u rm ă sol uţia acea sta a r i d i că r i i u nei con ­
strucţ i i de protecţie. i n ceea c e priveşte con strucţia pro­
pri u -z i s ă , cred că for m u l a adoptată nu sati sface pe dE'
p l i n . M a i Întîi de toate este m u lt prea m a s i vă , ea n u d '
pos i b i l itatea u ne i a precieri de a n s a m b l u a com plexu l u .
a ntic, o m a re pa rte d i n vesti g i i le m o n u mentu l u i a fost s a ­
crificată ; con strucţia rea l izată copleşeşte pri n d i me n s i u n i
şi a m pl o a re m o n u mentu l , ca re a r f i trebuit să con st i t u i e
esen ţi a l u l În concepţia l ucră r i l o r de con serva re. Lucru r i l e
s î n t deja con s u mate, n u cred că m a i pot f i remedi ate.
Critici cu priv i re la acea stă mod a l itate s - a u s p u s ş i se
a u d Î n că o bserva ţ i i făcute de vizitatori, dor m a i a les dp
s peci a l işti, care pun la baza concepţiei moderne de re:
ta u ra re a mon u mente l o r, princi p i u l res pectă rii ş i păs­
tră r i i Într-o fo rmă cît mai i n teg ră a m o n u mentu l u i , aşa
c u m a fost descoperit, toate l ucră r i l e tre b u i n d să concu re
b i l ităţi l o r de a p reciere şi de valorifica re m u ze i stică.
Deci pă rerea mea este că sol uţia de faţă nu a fost
c.ea m a i fericită ; se s u sţ i n ea la Î nceput că va fi o con ­
strucţie s i m pl ă , care n u va afecta cu n i m i c pos i b i l ită ţile
de va lorifica re a m o n u mentu l u i , d a r l ucruri le se prezi ntă
În mod u l În ca re s - a u recepţionat a stă z i .
i n leg ă t u ră cu l a t u ra ca l i lativă a l u cră ri l o r propri u ­
z i se, pentru ca re s - a u c h e l t u i t fo n d u ri c e depă şesc c u
m u l t 1 0 000 000 l e i , cred că , Î n a n sa m b l u , ele n u reflectă
potenţia l u l nostru act u a l În materie de resta u ra re. M ă
refer măcar n u m a i l a fa ptu l c ă plafo n u l d i n sa la m a re,
de deasu pra moza icu l u i este dest u l de nere u ş it fi n i sat ;
u n p lafon d i n ciment l i ber, nescl ivisit pres u p u n ea o m u ncă
foa rte atentă şi cal ificată, ca re a l i psit ş i , d i n această
cauză p l afo n u l a re m u lte den ivelă ri , se văd pe el u rmele
cofrajelor, I a să o i m presie de ceva neterm i nat. In rest,
com i s i a de rece pţie a con statat că l ucra rea , cu u nele
deficienţe ca re tre b u i e remed i ate, sati sface. Vrea u să s u b ­
l i n iez Î n să fa ptu l c ă este strict o b l ig atorie g ă s i rea u n u i s i s ­
tem de i l u m i n a re p e m ă s u ra i m po rta nţei m o n u mentu l u i . N u
gă sesc de l o c raţ i o n a l c a l a o i nvestiţie de 1 4 000 000 lei
să se p u n ă Î n d i scuţie cheltu i rea Î n că a u nei j u mătăţi de
m i l i on pentru ca l u cra rea să fie rea l i zată pînă la ca păt,
În con d i ţ i i o pt i m e . G ă sesc a no r m a l acest l ucru ş i , desi g u r,
cond ucerea C.S.c.A. va l ua o hotă rîre pentru l i ch i d a rea
acest u i neaj u n s .
C e pă rere aveţi despre folosirea acestui monumen t ca
obiectiv tu ristic, m uzeistic ?
- De la descoperi rea moza i cu l u i ş i p i n a astăzi se m a ­
n ifestă faţă de e l atît u n m a re i n te res şti i nţific cît ş i u n
excepţio n a l de m a re i nteres d i n pa rtea p u b l i c u l u i vizita -
 ------'
"'IIIIIMII_
tor. D u pă o ses i u n e la ca re a u pa rtici pat cei m a i de
.sea m ă reprezentanţi ai a rheologiei ş i i storiei ro m â n eşti ,
Î n care s-a s u bl i n iat va loarea m o n u mentu l u i atît pentru
og l i n d i rea u nei pag i n i d i n i storia desf6 ş u rată pe teritori u l
lostru cît ş i pentru crea rea u n u i p u nct d e m a re i nteres
tu ristic, m uzeistic, În acea stă pa rte a ţă ri i , pe pa rcu rs u l
j lo n i lo r, de la desco peri re ş i pînă a c u m , s - a menţi n u t u n
vi u i n teres pentru m o n u mentul c u moza ic.
,
Pentru a va lorifica m a i bine m o n u mentu l - m ă refer
l a m ă s u ri l e pe ca re tre b u i e să l e ia m uzeu l , Î n genera l ,
n o i c a re sîntem benefi c i a r i , trecin d peste neaj u n s u ri l e ş i
peste o p i n i i le critice c u privi re la modal ităţi l e d e resta u ­
rare ş i con serva re - cred c ă m a i sînt Încă m u lte l ucruri
.de făcut. O m a re pa rte din mate r i a l e l e desco perite cu
)ri iej u l să pătu r i l o r n - a u fost p u se Î n valoa re. De p i l d ă ,
s - a preco n i zat c a , l a i ntra rea Î n mon u ment, să exi ste
·c Îteva eleme nte de s i nteză ca re să releve semn ificaţia ş i
ro l u l edific i u l u i În cad r u l vieţi i vech i u l u i Tom i s ; s-a sta b i l it
·ca Î n a n u m ite zone să prezentă m materi a l u l ca re a fost
descoperit În să pătu ri ; În secto r u l covo ru l u i de moza ic,
pe peretele ca re mă rg i neşte l a nord acest covor să se
placheze o po rţi u n e cu m a rm u ră de pe ca re să se detaşeze
-ele mentele fig urale şi scu l pturale În aşa fel Încît să se
redea i ma g i nea splendorii m o n u mentu l u i În Întreg i me. O
m ică pa rte a materi a l u l u i de acest fel se află a c u m Într-o
vitr i n ă ş i Î n boxel e de la n ivel u l de jos.
O a ltă pro b l e m ă , nerezo lvată Încă, este aceea a va -
1 0rifică r i i m o n u mentu l u i Î n a n s a m b l u l să u , a creă r i i u nei
-a m b i a nţe cores p u nzătoa re sco p u l u i pentru ca re m o n u me n -
-t u l a fost resta u rat, pri n Î n ca d ra rea l u i Î n atmosfera zo-
n e i , mai exact, prin a menajarea Întreg i i zone. Exi stă atît
in i mediata a pro piere a m o n u mentu l u i , ca şi În i ntreaga
:zonă de pe fa leză , de lîngă m o n u mentu l cu moza i c pină
la i ntrarea n r . 1 Î n port, o zonă a rheolog ică extrem de
i m po rtantă , u n de deja o m a re pa rte d i ntre m o n u mente
sînt la s u prafaţă . S - a i n iţiat u n proiect de s i sten'latiza re
a acestei zone, ca re va d uce la dezafecta rea u no r o biec­
tive moderne ca re nu se Î n sc r i u Î n pei saj ş i Î n concepţia
d e va lo rificare a m o n u mentelor. De data acea sta s peră m
că resta u ra rea se va face Î n aer l i ber, pentru a n u m a i
copleşi m o n u mentele cu d iverse con strucţi i moderne.
Va tre b u i să d e l i m ită m toată zona m o n u mentu l u i de
rest u l terito ri u l u i o ra ş u l u i pri ntr- u n a n u mit s i stem , u n gClrd
viu sa u u n a l t element, u rmînd ca Î n l ă u ntru l s ă u să o rga­
nizăm u n fel de m uzeu În aer l i ber, legat de m o n u ment.
Î n acest fel se va putea crea pe o d i sta nţă de 200-250 m ,
poate cel m a i i nteresant pu nct d e atracţie a l oraş u l u i .
Ne in trebă m c u m s e vor incadra acestei zone, totuşi,
u n ităţile comerciale care fu ncţion ează acum in trei boxe
ale edificiulu i ?
37
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. J. Vedere de a n s amblu a s upra cons trucţiei protec t o a r e a mozaicului.
- Cred că s-a fă cut o concesie pri n ceda rea ce l o r
trei boxe - de a Itfe l s ă ştiţi c ă s-a u făcut ma r i presi u n i
a s u pra noa stră pentru ceda rea tuturor celor 1 1 boxe
comerţu l u i . S i g u r că , dat fi i n d ma rea afl uenţă de p u b l i c
la moza ic, o u n itate de răcoritoa re, a pă m i nera l ă etc. este
necesa ră . Î n să tra nsformarea m o n u ment u l u i Î ntr- u n baza r,
cu o serie Î ntreag ă de u n ităţi comerc i a l e ca re nu au n i ci
o legătură c u moza i c u l ş i pot fi p l a sate Î n o ricare a l tă
pa rte, mi se pare a rbi tra ră şi necores pu nzăto a re. Ca să
n u m a i s p u n că exi stă Încă enorm de m u l t materi a l a r ­
h eolog ic i n depozite, neva lorifi cat.
La aceeaşi intrebare, privind valorificarea m uzeistică
a monu mentului şi interes u l man ifestat de vizitatori taţă
de el, il rugăm şi pe tov. Adrian Rădulescu să ne răs­
pundă .
- Edifici u l c u moza i c este vizitat de mai m u lţi a n i ,
deşi n u avea Î n că o con strucţie de prezerva re. De d o i a n i
Încoace s - a org a n izat prezenta rea l u i m u ze i stică ş i c o n ­
stată m că , În com pa raţie c u m u zeu l ş i cu cel e l a lte o b i ec­
tive a lie m u zeu l u i Î n j u deţ, moza i c u l Î n reg i strează cel m a i
m a re n u m ă r d e vizitatori : a prox i m ativ 1 00 000 de oa m e n i
pe a n .
Dacă veţi ră sfoi cartea d e i m presi i veţi găsi per m a ­
nent cuvi nte e l og ioase cu privi re l a prezenta rea moza icu ­
l u i , deşi m u ltă l u me Încl i n ă s pre a p recierea că aco peră ­
m î n t u i acesta În forma u n u i fag u re de m iere - con struc­
ţia de protecţie - este puţi n cam g reo i . EI copleşeşte pe
u n deva moza i c u l . ÎI ecl i psează ş i de aceea vizitato ru l ,
i ntri nd Î n moza ic, s e Întrea bă : ce e m a i i m po rta nt a i c i ,
moza i c u l care a ră mas, cei 600 de m2 d i n 2 000 m<! cîţi
au fost, sau această con strucţie care este rea l i zată În fier,
sticlă ş i beton , ş i ca re a pa să ş i je nează conte m p l a rea
o perei de a rtă ? Oricu m , con şti i nţa că ne afl ă m Î n faţa
u n u i m o n u ment a l a ntich ităţi i , cu va l o r i l e care sînt v i z i ­
b i l e , Învinge p î n ă l a u rm ă ş i vizitato r u l este c u p r i n s de
u n m a re i n teres atu nci cînd se află sub aco peră mîntui
moza icu l u i . Aşada 1' , pă rerea mea este, ş i se pa re că aces­
tei pă reri i se a sociază m u lţi d i ntre vi zitato r i , că i d eea ,
concepţia ca re stă l a baza acestei con strucţi i de prezer­
va re nu este d i ntre cele m a i fericite ; avem Î n să Î n faţă
un m a re edifi c i u al antich ităţi i , c u i m pl icaţi i atît de pro­
f u n de Î n i sto ria ş i a rta poporu l u i n ostru ş i Î n ce rcă m sati s ­
facţia c ă edifici u l de l a Co n sta nţa con stitu i e tot u ş i o
m a re rea l i za re a m u zeog rafiei a rheolog i ce.
Ni s - a părut u t i l să consemnăm opiniile u n u i specia­
list care, fără să fi fost a ngajat in lucrările generale ale
cercetării şi restaurării mozaicului, le- a u rmărit de-a lungul
a n ilor, indeaproape. li invită m la discuţie ş i pe arheolog u l
Radu Florescu .
 - Moza i c u l d e la Consta nta - În afa ra latu ri i senza ­
ţionale a descoperi ri i - a co � stituit u n a d i ntre cele m a i
d ifici le ş i m a i co m plexe pro b l e m e atît d e cercetare, cît ş i
d e resta u ra re. -I n ca d ru l problematicii cercetă ri i se pot
d i st i n g e m a i m u lte a s pecte i n teresante. T re b u i e s u b l i n ia t
- Încă Î n a i nte d e a a bo rd a pro b l e m a recon stit u i r i i i m a ­
g i n i i o ri g i n a re a ed ifici u l u i - d ificu lta tea excepţi o n a l ă a
s ă pă t u ri i ; masa i me n să d e pă mînt ca re tre b u i a m i şcată
ş i ca re i m pl ica pe d e o pa rte m i j loace moderne de eva c u ­
a re - n ic i odată folosite - precu m ş i m ă s u ri s pecia l e d e
p r.otecţia m u n c i i , toate con d iţ i i de natu ră să Îngre u i eze
observaţi i l e s i stematice În să pătu ră . La a cestea s - a u a d ă ­
ugat acci dentele stratig rafi ce, frecvente ş i i m porta nte -
g ro p i de cu pto a re meta l u rg ice ( ?), şanţuri a l e u n o r d ru ­
m u ri d e acces, tera sa mente d e că i ferate portuare - ca re
a u com p l icat extrem de m u l t s ituaţia ş i ca re au d i strus
m u lte a m ă n u nte ca racte ristice p rec u m ş i o bună pa rte d i n
moza i c ş i d i n construcţi i . l n sfîrşit - tre b u i e s p u s - l ucra ­
rea d e cerceta re ş i descoperi re a moza i c u l u i n u a pornit
d e l a o concepţie genera l ă nici cu privi re l a mon u me n ­
tele a ntice d e p e fa leză , n i c i cu privi re l a fel u l În care a r
p utea fi p u s e În va l o a re În c a d r u l si ste m atiză r i i moderne
a o ra ş u l u i , ci a p l ecat d e l a elementu l senzaţi o n a l a l
moza i cu l u i ş i s - a l ă sa t că l ă uzită d e d escoperi r i l e ca re
s u rvenea u i nterm itent şi genera u n o i a m p l ifică ri. I n s p r i ­
j i n u l a cestei afi rmaţi i s e poate cita faptul c i u d at că În
a ce l a ş i ti m p În c a re se l ucra l a descoperi rea moza i c u l u i ,
a u fost acoperite c u g u no a i e latura de s u d a z i d u l u i d e
i nci ntă a l o ra ş u l u i To m i s s ituat p e fa leza d i ntre poa rta C
a portu l u i ş i serpenti na şose l e i , prec u m ş i ed ifici u l ter­
m e l o r, a m i ntit Într- u n a d i n i ntervenţi i l e a nterioa re, şi ca re
a fost redescoperit În a n i i 1 966- 1 968. Geneza acestei
s ituaţi i este com plexă şi În m a re m ă s u ră se dato reşte
fa ptu l u i că i n stituţi i şi activităţi care se afl a u de fa pt l a
Începutu l ,l o r a u fost confru ntate cu probleme de o a m ­
p l o a re ş i o d ificu ltate neo b i ş n u ită .
D i n această cerceta re a u rezu ltat, În afară de desco­
peri rea m o n u mentu l u i pro p r i u - z i s , ş i o serie d e d ificu ltă ţi
În legătură cu recon stitu i rea i m ag i n i i sale i n iţi a le. Este
neces a r să se d i stingă de a l tfel Între acea stă operaţie p u r
teo reti că ş i a ceea a resta u ră r i i , p r i n a ceasta Înţeleg Î n ­
d u -se a n sa m b l u l d e m ă s u ri desti nate să conserve s i să
pună În va l o a re m o n u mentu l şi n i ci decu m read u � erea
sa În sta rea i n iţi a l ă , d i n a i nte de d i strugere. Acea stă d i n
u rm ă l ucra re con stitu i e n u m a i o m o d a l itate d e resta u ra re,
c a re n u se a p l ică d ecît În cazuri c u totu l s peciale, j ustif i ­
cate atît d e necesită ţ i l e d e conso l i d a re ş i con servare cît
şi de existenţa u n o r date , o bservaţii şti i nţifice şi pos i b i l i ­
tăţi p ractice de reco nstitu i re, exactă ş i preci să , a ed ifici u ­
l u i În d i scuţie. I n caz u l ca re ne preocupă, n ici rest u ri l e
pă strate a le m o n u mentu l u i , n i c i o b se rvaţ i i l e efectuate În
t i m p u l să pătu ri i n u pe rm it să se recon stitu i e d ecît pa rţ i a l
ş i m a i m u lt s a u m a i p u ţ i n i potetic a s pecte i m porta nte a le
a rh itect u r i i ed ifici u l u i cu moza ic, a ş a c u m a r fi acoperi rea
m a r i i să l i , faţa d a d i n spre m a re a m a r i i să l i cu moza ic,
fel u l În ca re e d i fi c i u l se term i n a către vest etc. I n ega l ă
m ă s u ră , sînt c u totu l i potetice ş i , pri n u rm a re, d i scuta b i l e,
reÎntreg i rea bolţi l o r d e la u lti mele piese a l e n ivel u l u i
i nfe rior, c a re prezi ntă fie a bateri d e l a pla n u l rel ativ ste ­
reot i p u rmat pentru pri mele Încă peri , fi e a menajă ri i nter i ­
o a re - cu ptoa re meşteş u g ă reşti - ca re i m pl ica u m o ­
d ifică ri În aco peri re. Iată deci ca re a u fost pre m i sele
recon stitu i ri i i ma g i n i i i n iţ i a l e a ed ifici u l u i cu mozaic d e
la Con sta nţa : 0 i ma g i ne genera l ă , suficient de co m p letă
pentru a sugera a m ploarea, i m porta nţa şi bogăţia m o n u ­
mentu l u i , d a r i n suficient d e deta l i ată pentru a putea pe r­
m ite nu n u m a i restitu i rea u no r a m ă n u nte deco rative, d a r
n ic i m ă c a r a u n o r elemente i m porta nte d e a rh itectu ră
c u m ar fi aco peri rea să l i i cu moza ic, term i n a rea ed ifici u­
lui către vest, bol ţi l e Încă peri l o r d i n n ivel u l i nferior d i n ­
s p re vest, o rdona nta d ecorativă a i nte rio ru l u i . Tre b u i e s p u s
d e a semenea c ă n u exi stă n ici u n releveu co m plet ş i d e
deta l i u a l ed ifici u l u i cu dese m n a rea metrică a pa ra menţi ­
l o r În s ituaţia În ca re se afl a u atunci cînd con strucţia a
fost descoperită . Acest l ucru a re ş i va a vea conseci nţe
d i ntre cele m a i i m porta nte pentru o rice stu d i u de reco n ­
stit u i re d e p î n ă a c u m , s a u În vi itor.
Aşa d a r, resta u ra rea se afla În faţa unei p robleme de
recon stitu i re extrem de d if i c i l e şi de com plexe, pe ca re
38
http://patrimoniu.gov.ro
p ractic n ici nu a a bordat- o ŞI I n faţa m a i m u ltor necesi ­
tăţi stri nge nte privi n d conserva rea mon u mentu l u i . Astfel
se pu nea În pri m u l rî n d pro b l e m a conso l i d ă ri i ed ifici u l u i ,
a Întreg i r i i acelor z i d u r i şi e lemente a l e s i ste m u l u i con ­
structiv c a re con d iţionau sol i d itatea Întreg u l u i , a po i a pro­
tej ă r i i covo ru l u i de moza ic pavi menta r de deg ra d ă ri l e 1 01
ca ra putea fi expus p r i n contact u l d i rect cu agenţii atmos­
farici precu m ş i a conso l i d ă r i i Însuşi covo ru l u i de moza ic,
deg ra dat p r i n acţi u n i l e meca n ice l a ca re a fost supus În
t i m p u l proces u l u i d e d i strugere a ed ifici u l u i , ş i d e cele ch i ­
m i ce, datorate atît d iverş i lo r agenţi atmosfe rici cît ş i act i v i ­
tăţ: i l o r ca re a u a v u t l o c , d u pă d i strugere, p e locu l În ca re
se afla ed ifici u l . ln sfîrşit, se p u nea problema c u răţi ri i res­
tu r i l o r m o n u mentu l u i de depunerile nocive sau n u ma i d e
natură să d ă u neze a s pectu l u i acesto ra (fu m , m u rd ă rie,
cenuşă ş . a ) . Pentru acea sta s-a precon i zat - şi s-a şi
rea l izat - reÎntreg i rea Întreg u l u i n ivel i nferior. Acea stă
l ucra re, În afa ră de elementele i poteti ce i m porta nte puse
În joc, a i m pl icat ş i o construcţie n o u ă , pastişă a celei
vech i , ca re copleşeşte elementele a utentice, dînd senzaţial
d e fa l s modern . S - a u Întrepri n s d e a semenea p l o m bă r i
m a sive a z i d u ri lo r vec h i . Acestea, executate fă ră d i sc-er n ă ­
m Î n t , ci căutî n d să a d ucă " Ia sfoa ră " pa ra menţi i roş i d e
vreme, ş i d i n că ră m i d ă nouă n u d i n că ră m i d ă vech e recu ­
perată , a u esto m pat d e a semenea preţioase elemente a u ­
tentice, ca re n u m a i pot fi rec u perate d i n l i psa releve u l u i:
a m i ntit m a i s u s .
De b u n ă ca l i tate s-a d ove d i t resta u ra rea moza i cu l u i
Î n s u ş i , u n d e operaţia de consol i d a re a res pectat ca racte­
ru l " i storic" că pătat de covo r de-a l u n g u l t i m p u l u i şi a
reuşit să - I fixeze pe stratu l s u po rt, i a r aceea d e c u ră ţ i re
se a n gajează s u b b u n e con d iţi i . Tre b u i e totuş i a m i ntit că
Între t i m p, metode Încă m a i fine şi m a i fidele d e conso l i ­
d a re a moza i c u r i l o r sînt În c u rs de experi menta re l a Trier
Î n ceea ce priveşte proteja rea moza i c u l u i , tre b u i e să'
decla r că , ţ i n î n d sea ma de con d iţ i i l e teh n ice În c a re Î n
m o d necesa r edifi c i u l de protecţie a trebuit să fie rea l i ­
zat - este b i n e s ă n u s e u ite c ă n u exi stă n ic i u n b revet
ro mânesc de pînze s u bţiri - ÎI con s i d e r reu ş it şi eficient,_
cu excepţia acelor m i ci defecte de execuţie ca re se pa re
că vor fi remed iate. Dacă Însă se p u ne În d i scuţie efectul
nefericit pe ca re acest edificiu l-ar face În cad ru l s i ste-­
m atil.ă r i i fa lezei prec u m şi fa ptu l că Îm pied ică cuprinde­
rea de a n sa m b l u a m o n u mentu l u i de către privitor, În
acest caz este necesa r să se p u n ă pro b l e m a m u lt mai
a m pl u . Este vorba de s i stematiza rea m o n u menta l ă a În ­
treg i i fa leze, co m p ro m i să pa rţ i a l d e d i strugerea - sau d e­
a s c u n derea - u n o r restu ri a ntice de către şosea ua d e
corn işe ş i ca re i m p l i ca p e d e o pa rte trata rea u n ita ră d e·
către resta u rator a Întreg u l u i a n sa m b l u de m o n u mente d e
p e fa leză - i nc l u siv a te rmelor ş i a ed ifi c i u l u i s i t u a t Între
moza i c şi terme - pe de a lta, a rm o n i za rea acestei trată ri
atît cu construcţi i l e moderne ca re se rid ică d ea s u pra fa­
lezei cît ş i cu a menajă rile - a ccese, s paţ i i verzi - de l a­
p i c i o r u l faleze i . Tre b u i e rema rcat că n i me n i - n i c i s iste­
m atizatoru l , n ici a rheolog u l şi n i c i resta u rato r u l - nu ş i - a UI
pus Î n acest mod pro b l e m a . I a r voc i l e ca re la vremea res­
pectivă a u sem na l a t acest a s pect a u ră sunat În deşert.
Plecîn d de l a aceste con s i d e rente se putea concepe o
s i stem atiza re genera l ă , s u b formă d e p a rc d e rui ne, a
fa leze i . In acest cadru o protecţie l oca l ă a r fi trecut ne­
observată , ş i n u ar m a i fi ridicat probleme atît de g rave.
Pe de a ltă pa rte, o s i stematiza re a Î ntreg i i zone s u b vitw
ar fi putut fi l uată În con s i dera re ca o s o l uţie p u r m uze­
i stică.
Î n u lt i m ă i n sta ntă , d u pă toate acesb3 con s i d e rente, un
l ucru ră mîne cîştig � t : moza i c u l ş i cadrul s ă u au fost sa l ­
vate, l i s - a a s i g u rat con serva rea ş i a u fost p u se l a Înde­
mîna p u b l i cu l u i l a rg . Aceasta este o rea l iza re i m po rtantă .
Anal iza critică a resta u ră r i i a rată că , În genera l , se putea
executa o resta u ra re m a i b u n ă . Este acest l ucru suficient
d e concl udent ca să ne dete r m i ne să n e sch i m bă m fel u l
d e a g î n d i aceste l ucruri În vi ito r ?
Redacţia m u lţu meşte că l d u ros pa rtici pa n ţ i l o r l a d iscuţia
relatată mai sus şi va i nvita, În vi iiorui a prop iat. I a o dez­
batere s i m i la ră , d e data a ceasta Însă pe m a rg i nea proiec­
tu l u i d e resta u ra re a u n u i m o n u ment, con s i d e rî n d totuş i de
mai m a re uti l itate preve n i rea unor d efi cienţe, d ecît co n ­
stata rea lor.
 NOTE
PAL A TUL SAN FFY D I N CLUJ
------- LlVIA DRĂGO I
Tema p a l atelor ş i a caselor n o b i l i a re baroce a pa re Î n
C l uj Î n a doua j u mătate a seco l u l u i a l XVI I I - lea , o dată c u
desch i derea a ici a şa ntieru l u i palatu l u i B6 n ffy. N o utatea
temei i m p u n e meşteri l o r ceea ce la data res pectivă era
m a i modern Î n materie de rezo lvări teh n ice şi a rti stice : so­
l uţ i i l e b a rocu l u i a j u n s l a u lt i m a sa fază . Apa rtenenţa la
ba rocu l a cestei pă rţi a conti nentu l u i nu excl u d e Î n să pre­
zenţa unor trăsături specifice (tem pe ra re, pondere, ech i l i ­
bru) derivate d i n tra d iţia loca lă a a rt2i d e a con stru i , ca­
racterizată pînă tîrz i u , Î n seco l u l al XVI I I - lea , c u atri b ute le
Renaşte r i i 1.
Arh itect u l pa l atu l u i B6 nffy, Joha n n Eberh a rd B l a u m a n n ,
este germ a n , n ă scut la Băb l i ngen (Wu rte n berg) Î n 1 733.
Că lăto r p r i n Tra n s i l va n ia ; el se sta b i l i se la S i b i u , u nde pri­
m i se d rept de cetăţe n ie În ca l i tate de " M a u rer u n d Ste i n ­
" c i n ematog rafu l u i (a le că rui a n exe se g ă sea u ch i a r În c l ă ­
h a uer (co n structor ş i ciopl ito r Î n piatră). A i c i ÎI c u noaşte
pe contele G yă rgy B6 nffy, În acea vreme con s i l ie r a l g u ­
bern i u l u i aflat l a S i b i u . Oferta sed ucăto a re a contel u i de
,a constru i la C l uj - Î n loc u l caselor sale d i n centru l o ra ­
ş u l u i - u n pa lat - reşed i nţă reprezentativă, Î I cucereşte pe
meşteru l B l a u m a n n , ca re Întocmeşte p l a n u l pa latu l u i ş i - I
p rezi ntă fa m i l i e i . D u pă d i scuţi i Îndel u n gate (tată l co nte l u i
obiecta proiect u l u i m a i a les caracte r u l s ă u prea pretenţios),
pla n u l este acceptat şi se Încheie contract u l Î ntre benefi c i a r
- contele Gyărgy B6nffy - ş i a rh itectu l J oh a n n Eberh a rd
B l a u m a n n . Acest co ntract ră mîne pri n c i pa l u l document pen -
1 i n s,tud i u l Contribuţii la cunoaşterea arhitecturii c1ujene din
perioada barocului tirziu, În " St u d i a U n1ivers i t a t i s B a h e ş - B o l y,a i " , Se­
r i e s H i sto ri a , f, 1., 1 967, M i rc e a Ţoca prez i n tă Î n t reg f e n o m en u l p ă ­
trunderi i , a cceptă rii ş i dezvoltării ba rocu l u i Î n a rh i1ectura c i v i lă a
Clujului.
39
http://patrimoniu.gov.ro
tru sta b i l i rea termen u l u i În ca re a fost r i d i cat pa latul (ter­
men u n a n i m acceptat ca fi i n d 1 774- 1 7852).
Situat Î n centr u l i sto ric a l o ra ş u l u i C l uj (În actua l a
Pi aţă a li bertăţi i , l a n r. 3 1 ), pa latul B6nffy a suferit de-a
l u n g u l exi ste nţei sale n u meroase mod ifică ri (În f u n cţie d e
d o r i n ţa proprieta r i l o r sa u de a n u m ite even i mente - vizite
ofici a l e, de exe m p l u). I n iţia l , strada fi i n d m a i joasă, de-a
l u n g u l faţadei pri n c i pa l e se con stru ise o terasă cu trepte
ca re rezolva d iferenţa de n ivel faţă de stra d ă . Sta m pe d i n
seco l u l a l X IX - lea prezi ntă Î nfăţi ş a rea pa latu l u i sch i m bată ,
c u pa rte r u l tra nsformat În m a g a z i n e Înch i riate d iverş i l o r
comerc i a n ţ i . i n 1 924 - 1 925, u n u l d i n tre descen denţi i fa m i ­
l ie i B 6 nffy a constru it Î n c u rtea de onoare u n ci nem ato­
g raf, Resta u ra rea d i n a n i i 1 963- 1 965, ca re a rea d u s În
l i n i i mari edifici u l la forma sa i n iţia l ă , mai pă stra clă d i rea
d i rea pa l atu l u i). Pentru a n u l 1 97 1 este proi ectată ş i demo­
la rea acestei c l ă d i r i , ceea ce va Î n se m n a rea d u cerea p a l a ­
tu l u i la forma sa orig i n a ră (excepţie fac cîteva tra n sfo rm ă ri
a l e i nterioru l u i i m p u se de ceri nţele m uzeu l u i de a rtă, a d ă ­
postit Î n acest edifici u).
Pentru descrierea exterio r u l u i vom uti l i za , a stfe l , Î nfăt' i ­
ş a rea actu a l ă a pa latu l u i , i a r pentru i nte rior - pl a n u ri l e
p u bl i cate În a n u l 1 933 de către J 6zsef B i r63.
C l ă d i rea, de p l a n recta n g u l a r (cu d i me n s i u n i le de
66X48,20 m) c u prinzînd u n s u bsol, pa rte r ş i etaj este dez­
vo ltată În a d î n c i me : faţa dele sînt axate pe l a t u r i l e m i ci o l e
2 Contr.actul a f o st p u b l i ca t d e N a g y M . , Unele aspecte din isto­
ricul const ruirii palatului Banlfy din Cluj, În " St u d i i s i ce'rcet ă r i d e
" '
i st o r i a o rt e i , n r, 2 , 1 959. i n o c e l a ş i a rticol N a g y M . p rezi ntă - p e
co z.a u n o'r cercetări d e a r-h i v ă - m oj o nito,tea m e s ter i l o r pa ,l,o t,u l u i .
'
3 B i ra J . , A I<olozsvari Banlfy - palota es terveză mestere, Johann
Eberhard Bla u mann, Î n " E r d e l y i t u d o m a nyos f u zetek " , nr. 63, 1 933.
Fig. 1 . Faţada de onoare a palatului Bân /ly.
Fi g . 2. Planul parterului.
d reptu n g h i u l u i - s p re est şi spre vest -, pe l a t u r i l e l u ng i
pereţ i i cl ă d i ri i fi i n d l i piţi de cei a i ca se l o r Î n veci nate. Ari ­
p i l e edifici u l u i - ce le latera l e cu l ă ţ i mea de 1 1 m ş i c u ­
p r i n z î n d u n s i n g u r rî n d de Încă peri - şi cel e d i n vestu l ş i
estu l c u rţ i i de o n o a re cu l ă ţ i mea de 28,40 m ş i cu tra iect
d u b l u - c i rc u m sc r i u cu rtea de o n o a re a pa l atu l u i . Înch i să
Între faţa da estică ş i o clă d i re recentă, se află cu rtea de
servi ci u , ca re, pe l î n g ă a lte construcţ i i gospodă reşti , c u pri n ­
dea od i n i o a ră ş i g raj d u ri l e palat u l u i .
P a rter u l palatu l u i era ocu pat d e loc u i nţele person a l u ­
l u i d e servic i u , de m a g a z i i ş i a lte Încă peri cu ca racter uti ­
l ita r. Î n Î ntreg i me boltit (bo l ţ i c i l i n d rice cu pen etra ţii), par­
te r u l se co m p u n e d i ntr- u n m a re n u m ă r de Încă peri ce co­
m u n ică d i rect cu foi ş o r u l ce se desch ide spre cu rtea de
onoare (Între ele, aceste Încă peri a u u n n u m ă r m i c de le­
g ă t u ri d i recte).
Ari pa de o no a re a palatu l u i , o rientată spre stra d ă , c u ­
pri n de l a etaj , Î n a x u l porţi i , sa l o n u l de o n o a re, Î n că pere
spaţioasă desti n ată u no r cere mo n i i cu pa rti ci pa re n u me ­
roa să . Sa lon u l co m u n ică c u ba lco n u l ş i camerele a l ăturate
(ce avea u ş i ele u n ca racter festiv, c u o desti naţie preci să
Î n desfă ş u ra rea ceremon i i lor nobi l i a re). Ari p i l e l atera le c u ­
pri n d l a etaj ca mere l e dest i n ate m e m b r i l o r fa m i l i ei : dorm i ­
toare, b i b l ioteci , să l i d e recepţie pentru g ru p uri m ic i , să l i
d e concerte etc. Toate Încă peri le etaj u l u i , tăvă n i te, a u
p l a n şeele d e l e m n , g ri n dă l î n g ă g ri n d ă sa u g ri n z i ră rite.
D i sp u nerea ca mere l o r a re loc co nform u ne i conce p ţ i i
geo metrice rig u roase : o desfă ş u ra re s i metrică p e d i recţia
faţa d e l o r ş i a axelor l o n g itu d i na le. S paţi i l e i nterioru l u i sînt
(ca ş i m a sele de zidă rie) a stfel g ru pate În cît să s u b l i n ieze
moti vul spaţia l dom i n a n t : i n teri orul l uxos a l s a l o n u l u i de
o n o a re. În corpul de c l ă d i re al faţa dei pri n c i pa le, cel e l a l te
s paţi i se Înş i ru i e de o pa rte ş i de a lta a s a l o n u l u i , avînd
s p re e l - ş i Î ntre ele - uşi, toate În ace l a ş i ax, acea stă
d i s p u nere u rm ă r i n d obţ i n e rea u n u i efect de a m p lă desfă ­
ş u ra re s paţi a l ă . La accent u a rea acestu i efect cola borau ş i
og l i n z i le a şezate Î n a x u l fiecă rei Î n că peri . Şi În a r i p i l e l a ­
tera le d i sp u n e rea Î n că peri l o r Î n a mf i l adă oferă o pers pec­
tivă s paţi a l ă i m p resi o n a ntă .
40
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 3. Planul etajului.
Elemen te l e de deco r plastic i nterior se concentreaza I n
acea stă a r i pă d e onoare . Tava n u l s a l o n u l u i poa rtă stuca ­
t u ri boga t ;:) ; u ',i i le, l a m b ri u ri le de la baza ferestrelor, g l afu ­
r i i e ferestre l o r, d i n l e m n vopsit Î n a l b, poa rtă u n deco r r2-
lativ bogat d i n stuc a u rit. În cl ă d i ri le ba roce c l ujene l i psesc
În gen era l e lementele de decor pl astic la i nteri o r ; p rezenţa
lor În caz u l pa latu l u i B6 nffy se ex p l i că cu s i g u ra n ţă p r i n
star2a soci a l ă p r i v i l e g i ată a fa m i l ie i .
Faţada pri nc i pa l ă a pa latu l u i , ritmată s i m p l u ( p i l a s ­
trujferea stră) este d o m i n ată de motivul reza l itu l u i centra l
a l porţi i d e onoare (ca re c u pri n de cele trei desch i deri
ale i ntră rii). La etaj, i ntră r i i de onoare Î i cores p u n d = ba l ­
con u l acoperit, avînd u n p l a n d e traseu se m ici rcu l a r ; o
b a l u stra dă leagă cele 7 coloane canel ate zve lte, ce m ă r­
g i nesc balco n u l . Capite l u r i l e com pozite a l e acestor co­
loane s u sţi n corn işa cu retrageri s u ccesive ce Î n cheie
s u perior ba lco n u l , atica ş i acoperi ş u l balco n u l u i . Aco pe­
r i ş u l ba lco n u l u i , sepa rat de cel a l a r i p i i de vest susţine
mas iva ste m ă a fa m i l ie i B6 nffy. Porţi u nea din faţa dă del i ­
m itată d e ba lcon este stră pu n să d e 4 ferestre avî n d a n ca ­
d ra mente de pi atră term i nate s u perior În seg ment d e cerc
ş i deco rate cu b u sturi de co p i i . Cîm p u ri l e latera l e a l e aces­
tei faţa de sînt penetrate de 12 ferestre - cîte 6 de fieca re
pa rte a i ntră rii de o n o a re. Ferestrele pa rteru l u i a u a nca ­
d ra m entu l sem i c i rc u l a r, m a rcat med i a n cu u n bol'ţa r a pa ­
rent, nedecora t ; ferestre le n i vel u l u i s u perior a u a n ca d ra ­
mentu l d reptu n g h i u l a r, u ş o r evazat În pa rtea s u perioa ră'
ş i decorat med i a n cu u n motiv de g h i rl a n d e ş i p a n g l i c i .
Anca d ra mentu l fiecă reia d i ntre ferestre le n ivel u l u i s u pe ­
r i o r a l faţadei de onoare zace p e o m ica ba l u stradă:
adosată perete l u i . P i l a ştri l o r de l a pa rter le core s p u n d l a
etaj p i l a ştri d u b l i , cu ca pite l u ri com pozite (d u b late ş i ele)
ce s u sţ i n o corn i şă s u b l i n i ată o rizonta l de o friză s i m pl ă ,
treptată . Corn işa s u sţine atica deco rată cu moti v u l - tipic
baroc - al pa n g l i c i i Î m p l etite.
Aco peri ş u l Î n două a pe, d u bl u , d i n ţig l ă Î n fo rmă de
solzi (specifică a rh itect u r i i c i v i l e ba roce d i n Tra n s i l va n ia )
este penetrat de ferestre " de m a n sa rd ă " , de fa pt feres­
trele pod u l u i . Anca d ra mentu l acestor fe restre, Î n cheiat În

rc, a re ca decor g h i rl a n de şi cîte u n con de pi n În a x u l
ecă rei ferestre.
Faţada d i n s p re stra dă - prin ca re ed ifici u l a deră l a
)aţi u l p u b l i c - concentrează a şa d a r u n m a re n u m ă r de
lemente de efect. O rdona nţa e i ese n ţ i a l ă - pe orizon ­
d ă - este s u b l i n iată de l i n i a socl u l u i , de strierea orizo n ­
l l ă a pereţ i l o r ş i p i l a ştri lor pa rteru l u i , d e c i u b u c u l ce
�pa ră parte r u l de etaj . de corn işa şi friza t reptată , de
tica m a sivă ce Încoronează c lă d i rea etc. O ri zonta l itatea ,
et m a rcată , este Însă tu l b u rată de l i n i a vertica l ă a p i l a ş ­
i l o r d u bl i ş i m a i a les de c u rba reza l itu l u i corp u l u i cen­
a l al c l ă d i r i i (curba ca l i n ie este o con sta ntă a a p l icaţi i ­
,r b a roc u l u i).
D i n s pre stra d ă , acces u l În pa l at se face pri ntr-o g a l e ­
e tri p l ă , intă rită c u d u bl o u r i , boltită c u ca lote. P e latura
:> rd ică a acestui cori d o r de acces se desch i d e m a s iva casă
scă ri lo r ce d uce la incăperile p r i n c i p a l e ale pa l atu l u i
flate in a ri pa vestică . M o n u menta l ă , a ceastă sca ră c u
e i ra m pe, fiecare d i ntre e l e avind l ăţi mea de 2 m , este
w m a i m a re de acest fel d i n Tra n s i lva n ia . P r i n ace l a ş i tri­
u coridor de acces se aj unge l a cu rtea de onoa re a pa ­
Itu l u i . De fo rmă a proxi mativ pătrată , avînd latura de
5 , 40 m , a cea stă c u rte este i n cad rată pe cele patru latu ri
= foi ş o a re l e conti n u e ale parteru l u i şi etaj u l u i .
Arcadele foişoru l u i de l a pa rter zac p e sti l p i de fo rmă
'i s matică , a rticu l aţi s p re c u rte de p i l a ştri striaţi orizonta l .
1 etaj cori d o r u l este m ă rg i n it de o colonadă sprijin ită d e
J l u strada decorată c u motivul s pecific b a roc a l pa n g l i c i i
l p l etite. Coloanele - zvelte, l i se - , a u baze ş i capite l u ri
n i ce, c u g h i rl a n de Între vol ute. Acest s i stem de g r u pa re
maselor a rh itecton ice Î n j u ru l c u rţ i i de onoa re va deven i
l U I d i n preceptele a rh i tectu r i i ba roce a reşe d i nţe l o r n o b i ­
J re cl ujene.
Deşi , ca pretuti n d e n i in ba roc, a tenţia a r h i tectu l u i se
. n centrează a s u pra a rt i c u l ă r i i şi decoră r i i faţadei p r i n c i ­
J le, a rh itectu ra c u rţi i i nterioa re n u este n ici ea neg l ijată .
' h i tectu l - scu l ptor, care a s u p ra veg heat rea l iza rea pînă in
41
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 4 . Faţada posterioară o poiatului
deta l i i a edific i u l u i , a i m pr i m a t co m pozi ţiei c u rţi i de onoarE
o notă de pro n u nţat pitoresc, rezu ltat d i n fo l o s i rea, in sen
ma rcat p l a stic, a elementelor de a rtic u l a re ş i a decoru l u
propri u - z i s . Preferi nţa pentru s i m p l itate ş i ech i l i bru i n con
.
cepţia c u rţ i i de onoa re conferă Între g i i com poziţi i un ae
festiv şi o elega nţă d i st i n s ă . Trecerea de la c u rtea de o n oa
re spre c u rtea de servic i u se face pri ntr- u n co ridor cu (
s i n g u ră desch i de re, acoperit c u o boltă c i l i nd rică cu pene
traţi i , turtită ş i Î ntă rită c u d u bl o u ri .
Faţada clă d i ri i . o rientată spre c u rtea d e servici u , estE
m u lt s i m pl ificată faţă de faţada de o n o a re : n u mă r u l axe
l o r a scăzut de l a 1 6 in faţa da p r i n c i pa l ă l a 1 3 la pa rte
ş i 1 4 la etaj ; reza l it u l co rp u l u i centra l este m u l t ate n u a t
balco n u l , ş i e l s i m p l ificat, a re c a s i n g u ră deco raţie ba l u s
tra da de fier forjat.
D i n p u nct de vedere al decoraţiei pa l atu l u i , este c a rac
teristică rigoa rea cu ca re deco r u l se s u bo rdonează struc
t u r i i edifici u l u i , elementele de a rticu l a re ş i ace l ea de s u s
ţ i nere indep l i n i nd pretutindeni ş i u n rol decorativ. Acea stc
ca racteristică se Î n scrie pe l i n i a loca lă4, a tradiţiei Ren a ş
ter i i , c e n u uti l i zează elemente decorative cu fa l s rol struc
tiv. Excepţie fac p i la ştri d i n co lţul b a l co n u l u i faţadei prin
c i pa l e ş i pa ra petele c u ba l u ştri ce s u b l i n i ază ferestrele eta
j u l u i aceleiaşi faţade (ce n u i n d e p l i nesc rea l mente un ro
de s usţinere). M a i m u l t decît des pre forţă şi g ra n do a re (
deco ru l u i a rh itecton i c se poate vorbi despre bogăţia ş i va
rietatea l u i . Trata rea foa rte i nci sivă a deta l i i lo r acestor ele·
mente puternic rel i efate e l e i n sele (deco r u l ca pitel u ri lor
stri u r i le, ca nel u ri le) a m pl ifică va l o a rea lor deco rativă.
Decorul scu l pt u ra l propri u - z i s (g h i rl a n de, filactere, cu
n u n i , bolţari avînd i nc i zaţi g rifo n i i fa m i l iei s a u bolţari tra ns·
4 Toca M . , Despre plasUca laţadelar in arhitectura laică clu
jea n ă in perioada barocului tirziu, in " Acta M usei Na pocen s i s " , I I I
1 966.
Fig. 5. Sculptură reprezentînd pe zeul Marte.
formaţi in pa l mete) ca şi deco r u l d i n stuc (busturi cu sem n i ­
ficaţie a legorică) vi n s ă a n i me ca l m u l relativ a l u nei faţa de
desch i se spre stra d ă sau s p re c u rţ i l e i n terioa re. Scu l ptura
Î n p i atră (statu i de zei a ntici) a Iternează cu cite două
u rne - u n a concepută in s p i ritu l rococo u l u i ş i a lta , vădit
ponderată in decor, canelată ş i i m podobită cu g h i rl a n d e
de frunze. Î n centrul corona mentu l u i c l ă d i ri i s e a f l ă stema
fa m i l iei Banffy scu l ptată in p i atră. Ea reprezi ntă doi g ri ­
fon i i n a r i paţi ş i incoronaţi s prij i n iţi p e picioa rele d i n spate.
Ei s usţi n un scut h e ra l d i c cu pa rtea s u perioa ră ter m i nată
În vol ute a m ple. Coroana - ba ro n a l ă , cu 7 ra m u ri , - re­
p rezentată pe scut i n seră cel d e - a l trei lea g rifo n , el i n s u ş i
p u rtind coroana c u 7 ra m u r i ş i s p a d ă . D i s poziţia statui lor
de pe fronti s pi c i u l ed ific i u l u i respectă pri n c i p i u l s i metr i e i ,
ca racteri stic a n sa m b l u l u i clă d i ri i . Conform acestu i pri n c i ­
p i u , statu i l e c e reprez i n tă fig uri c u a n u me afin ităţi tem pera ­
menta le ori de atri b u ţ i i (ce recla m ă a stfel ş i o trata re a se ­
m ă nătoa re), i ş i fac po n d a nt. De o pa rte ş i de a lta a ste­
mei fa m i l ie i Ba nffy sînt a stfel aşezaţi M a rte şi Pa l l a s
Athe n a . D ra pat cu o t u n ică a l e că rei fa l d u ri ag itate a m ­
pl ifică i m presia de m i şca re, Ma rte i n a i n tează i m petuos
s p re privito r. Ch i pu I să u cu trăsătu ri s pecifice ti po log i e i
m a g h i a re (pomeţi pro n u n ţaţi ş i m u staţă) este inzestrat c u
o expresie d î rză, răz bo i n i c ă . I n veşmÎntată ş i coafată cu
coiful cu pa naşe - ca ş i Ma rte - , Athe n a a re aceea ş i atitu ­
d i n e ferm ă , semeaţă. Î n stinga ea a re u n scut, i a r l a p i ­
cioare bufn i ţa ş i g lo b u l terestru. S p re n ord ş i s p re s u d de
M a rte ş i Ath e n a se află stat u i l e lui Apo l l o ş i a D i a ne i . Tn­
c u n u nat cu l a u r i , Apo l l o este i m b răcat cu t u n i că scurtă,
p latoşă şi h l a m idă ; conform ca racteru l u i şi atri buţi i l o r zei ­
tăţii rep rezentate (sugerate d e l i ra d i sproporţionat d e m a re
ca re - I aco m pa n i ază), ch i p u l s ă u uşor efe m i nat, a re o ex­
presie de ca l m ă beatitud i ne. D i a n a , cea m a i fru moasă sta ­
t u i e de pe fronti s p i c i u l pa l atu l u i , este o tînă ră i nveş m Întată
În stra i e foa rte a p ro p iate de moda epoci i . Poziţia sa nu este
l i psită de g raţie. Atri butele s a l e - cîi nele de vînătoa re ş i
42
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 6. Grifon afrontat faţadei posterioare.
tol ba cu săgeţi - se i n teg rează a rmon ios com poziţie i . Sta ­
t u i l e ce i n c h i d de o pa rte ş i de a lta co m poziţia, reprezintă
cîte u n bă rbat n u d , cu m u scu latura puternic rel i efată , spri­
j i n i n d u -se de cite u n trun c h i de copac. Li psa atri b utelor
ca racterizato a re a făcut i m po s i b i l ă i dentifica rea l o r pre­
cisă.
Pe lingă cunoa şterea ş i capacitatea de reda re a a nato­
m ie i , l uc ră ri l e vădesc dori nţa scu l pto ru l u i baroc de a va lo­
rifica expresivitatea tru p u l u i uman in m i şca re. Deşi a şezate
Î ntr- u n s i n g u r rîn d pe atica palatu l u i , l ucră rile n u se i mo­
b i l izează s u b un u n g h i de vedere dete r m i nat. Contra posto­
u ri le, fa l d u ri l e vestm i ntel o r etc. prod uc d i versificarea axe­
lor statu i lo r, c reind i m presi a de m i şca re, de exte n s i e În
s paţi u . Privite d i n d i ferite u n g h i uri, statu i l e oferă s i l uete di­
ferite, că rora jocurile de u m bră ş i l u m i n ă , favorizate de
rel iefu rile ş i concavită ţ i l e i ntenţionat pro n u nţate ale forme­
lor le a d uc un co m pl e ment de expresivitate. Faptul că, m a i
a les p rivite de jos, d i n stra d ă , l ucră rile pa r ca m g reoaie
(scu nde ş i În desate), se datorează pe de o p a rte efect u l u i
de defo r m a re optică pe ca re Î I c reează d i stanţa (scu l ptorul
nu a ca l c u lat s uficient a cest efect atunci cind ş i - a gîndit l u ­
c ră ri le) ş i p e de a ltă pa rte, fa ptu l u i c ă Anton Schuch ba uer,
a utorul scu l pt u ri l o r - la data respectivă cel m a i că utat
scul ptor ba roc d i n Tra n s i lva n ia - este În pri m u l rîn d scu l p­
tor a l lem n u l u i . O menţi u n e s pecială merită g rifo n i i afron­
taţi faţa dei posterioa re a edifici u l u i . Pă rţ i l e eterogene (corp
de leu, a ri p i şi cioc de v u l t u r) ca re a l cătuiesc a ceste a n i ­
m a l e fa bu loase s î n t co m p u se cu u n rema rca b i l s i mţ a l
a n sa m b l u l u i o rg a n ic. M ă ru nţ i rea s u p rafeţelor scontează
spo r i rea efectel o r datorate jocu l u i de u m bră ş i l u m i nă .
Privit Î n a n s a m b l u - atît s u b ra po rtu l s i stem u l u i con­
structiv al co m p u n e r i i m a se l o r şi al o rga n i z ă r i i i n terioru­
l u i , ca şi s u b ra port u l va l o r i i s a l e p l a stice pro p ri u - zise -,
palatul B a nffy d i n C l uj se i m pu n e d rept u n u l d i ntre cele
m a i reprezentative m o n u mente a le a rh itectu r i i ba roce d i n
Tra n s i lva n i a .
 MĂNĂSTIREA VIŞINA,
U N MONU MENT DIN VEACUL AL XIV. LEA·
STEFAN AN DR EESCU S I M ATEI CAZACU
. .
N u meroasele stu d i i de deta l i u a s u pra evo l uţiei a r h itec­
t u r i i vech i ro m â n eşti au desch i s În ulti m i i a n i perspectiva
cel o r d i ntîi s i nteze d u ra bi l e men ite să l u m i n eze semn ifica­
ţ i i l e profu n d e şi genera l e q l e g î n d i r i i constructive a poporu­
lui n ostru. I n ace l a ş i ti m p Î n s ă . cercetă r i l e pe teren. depar­
te de a - ş i fi e p u izat rostu l . conti n u ă să dezvă l u ie elemente
"
noi . exrtmem de i n te resa nte. u neori a devă rate "chei pentru
Înţelege rea p roblemelor f u n d a menta le d i n trecutu l a rh itec­
t u r i i ro mâ neşti. Pe m ă s u ra desco pe r i r i i şi i nterpretă r i i l o r.
a ceste elemente tre b u i e i mediat ş i d i n p l i n folosite Î n ve­
d erea Întreg i ri i i m a g i n i i proceselor de geneză . i nterferenţă
şi d ezvo lta re a m a n ifestă ri l o r constructive d i n ţă r i l e ro m â n e
Î n secolele X I V-XV I I . U n deosebit i n teres Î I a u , f i reşte.
d atele privi n d vesti g i i l e d i n veac u l al X I V- lea. d i n ca re. d a ­
că ne refer i m doar la Ţa ra Româ nească , n u putem a m inti
Î n momentul de faţă decît cel m u lt şa pte-opt m o n u mente
atate cert ş i c u pla n u l o ri g i n a r preci s del i m itat : biserica
ofîntul N icolae D o m nesc d i n Cu rtea de Argeş, bi serica
D o m nea scă d i n Cîm p u l u n g , biseri c i l e mă n ăsti ri l o r Vod iţa,
Cotmea n a , Cozi a , b i sericile d i n T u r n u Seve r i n ş i Retevo ­
iesti , 1.
Pag i n i l e u rm ă to a re năzu iesc să contri b u i e la efortul de,
Î m p rospăta re a materi a l u l u i legat de stud i u l a rh i tect u r i i
Ţă r i i Româneşti toc m a i Î n acest secol Încă atît de fra g ­
menta r c u n oscut.
I
Fă ră Î n d oi a l ă . i ntrod ucerea Î n d i scuţie a u n u i m o n u -
ent, p î n ă a stăzi practi c necu noscut s peci a l i şti l o r. n u poate
a vea decît ca racteru l unei i n iţiative ce va tre b u i conti n u a ­
t ă p r i n n o i ş i m ul t i latera le cercetă r i . N u m a i a stfel s e va
rea l iza un rea l pas Î n a i nte În p roblema evidenţieri i
m u ltiplelor a specte a l e teme i u ri lo r a rh itecturi i medieva le
Jin Ţa ra Româ nească .
O notă succi ntă d i n vol u m u l a l I I - lea a l " M a re l u i D i c ­
ţ i o n a r Geog rafic a l Româ n ie i " . d i n 1 899. c o n s e m n a că : " La
confluenţa Sadului cu Jiul, ş i pe malul drept al Jiului, se
văd n işte ziduri În ruină ; locuitorii spun că aici a r fi fost
o cetăţue zidită de turci Înain te de a n u l 17 10. E mai pro­
babil Însă, ca ea să fi fost zidită de Austriaci, pe cînd po­
seda u Banatul O lten iei "2.
Cîţiva a n i m a i tîrz i u , În 1 904, merituo s u l cercetător a l
melea g u ri l o r g o rjene, Alexan d ru Ştefulescu, sesiza rost u l
a devă rat a l r u i n e l o r semna late ' de " M a re l e D icţiona r Geo­
g rafic " . E I a răta că În g u ra defi leu l u i J i u l u i " se văd ruinele
mănăstirii Vişin a Înă lţată În piatră de Mircea Vodă cel Bă-
* Un ,rezu mat a l tO,ceslUi stud i,u, reprezentînd tex.tul co mun i cării
noa stre la cea de-a IV-a Sesiune Ştii nţifică a Direcţiei monu mente­
lor i storice (25 mai 1 968) . a a pă rut În " M itropolia Olten iei", XXI,
1 969, n r. 1 -2, p . 61 -65.
, Pentru Începuturi le a rh itecturi i m ed ieva le '�omâneşti ,r ezul.tatele
săpătuf,i lo,r a rheo.l,o gice de l,a ansam blul Sf. Nicolae Domnesc d i n
Curtea de Argeş, d i n a n i i 1 967-1 969, efeotu,a te d e N . Cons'ta,n ti nescu,
sînt deosehi,t de tru,otuoralse. Sub rp.a,ndoseOila hisenidi ,act.uoll e (da,tÎ nd
de la ju mătatea secol u l u i a l XIV-lea) . s-au dat la ivea lă temel iile
u nei biserici d i n prima ju mătate a veacului a l XI I I - lea. Tot pentru
veawl al XI I I - I,e,a un ma,re i nteres prezintă ş i cercetă�i l e de la Cetă­
ţen i , j'ude�u.! Argeş , ,unde s-,a'u găsit ,do'uă bi serici dat,a, te 'În secol u l
a l XII,I - Iea (Dinu V . Rosetti, Şantierul arheologic Cetăţeni, În " M ate­
ria le ş.i cencetări a,�heolog i ce " , voI . VJ,J I, , Bucu neşti, 1 962, p. 84). N u
a m ,i nd u s În l i'5ta monu mentelor d i n secol,ul a l XIV- l ea paraclisul
Curţii domn eşt'i d i n TÎ rgov,işt,e, dalta1 larg 'Î n epooa I,ui M Î 'rcea cel
Bătrîn, deci sfîrşitu l seco l u l u i al XIV- lea şi Începutul celui de-a l
XV- .!ea. (N. Con,stantines'c u si Cri.sti,an M oi sesou, Curtea domnească
din Tîrgovişte, 6di1ura M eridiane, Bucur-eşt, i, 1 965 , p . 25 ş.u.). În
sfir�it, biserica SI. Trei,me d i n CbroOooa,1 nu 'poalte li deooa mdată Înc,a­
drată c ronolog ic cu precizie, dar ,se p:a,re ,că a pmţine veacurilor
XII I-XIV.
2 Marele Dicţionar Geografic al României, voi. II, B,uQUoreşti, 1 899,
p. 7 1 .
43
http://patrimoniu.gov.ro
trÎn ( 1386- 1 4 18) În n u mele Sf. Treim i " 3. i n h a rta a nexată
monog rafiei sale a s u pra G o rj u l u i , el p u nea s i m bo l u l pentru
o b i serică , fă ră a - i menţion a n u mele, pe m a l u l d rept a l
J i u l u i , l a u n cot s ituat l a n o rd de satu l B u m beşti.
in ciuda menţi u n i lo r de mai sus, suficient de exacte,
cele patru m a ri s i nteze a s u p ra a rtei n oastre med ieva le,
a părute pînă a stăzi - ca re consacră mai m u lte capito le
a rh itect u r i i Ţă r i i Româneşti4 - nu au l uat În considera re
existenţa acestei b iserici r u i n ate ca re putea oferi eventua ­
le s u rprize atît a rh i tectu l u i cît ş i i storicu l u i .
N e g reşit, pri m u l l ucru c e tre b u i a verificat era sta rea d e
conserva re a m o n u mentu l u i , prec u m ş i confruntarea m ă r­
t u ri i lo r i storice Î n vederea dată ri i l u i . Mergînd pe u rmele
lui A I . Ştefu lescu ş i ale " M a re l u i D icţi o n a r Geog rafic", am
reuşit să identifică m ruinele, neaşteptat de b i n e con servate,
a l e b i se rici i m ă n ă stirii V i ş i n a , ceea ce ne-a per m i s Întoc­
m i rea u n u i p l a n pe ca re - I vom prezenta mai depa rte. M a i
Întîi Însă vom trece Î n revistă puţi nele d ate docu menta re
a s u p ra trecut u l u i mă n ă st i ri i .
Pri m u l document d atat privito r l a m ă n ă st i rea V i ş i n a este
un h ri sov d i n 23 m a rtie 1 5 1 3 a l l u i N eagoe Basara b, scris
Î n B u c u reşt i . Dom n u l Întă reşte m ă năstirii " n u m ită Vişina . . .
- s ă - i fie u n m u n te ce s e n u meşte PIăsea/ă, c u tot hotarul ş i
c u toată Zănoaga, oricît a ţin u t Diicul, pentru că a ven it
Înaintea domn iei mele Jupan iţa Neaga şi fiica ei Morga,
de a u dat acel munte sfintei mÎnăstiri, lăcaşul ş i h ra m u l
Întru Sfînta Troiţă nedespă rţită, c a s ă fie d e Întă rire şi d e
hrană fraţilo r ; căci a dat jupan iţa Neaga şi fiica e i acel
m u nte de moşten ire pentru s ufletul lor şi al părinţilor lor " 5.
G rija l u i Neagoe B a s a ra b se va m a n i festa d i rect faţă d e
m ă n ă st i re pri ntr- u n aj utor a n ua l de 400 de aspri, d a t Î n
z i ua de Sfi nţi i Aposto l i Petru ş i Pavel (29 i u n ie). I n c u p ri n s u l
actu l u i , dom n u l j u stifică această d a n i e prin u rmăto a rele
cuvi nte : " Am văzut-o săracă d e l a binecin stitorii dom n i ş i
preafericiţii ctitori, moşii ş i strămoşii n oştri, părinţii şi fraţii
n ostri, mai În urmă rămînînd de la binecinstitoarele, mai
s u � spusele n u me. Şi văZÎnd că această sfîntă măn ăstire
a să răcit, cu dorinţă a m rîvn it a nu o lăsa, ci a o că u ta ş i
a o milui ş i a n e n u m i cel din urmă ctitor"6 D i n păcate,
N eagoe n u precizează n u me l e pri m i lo r ctitori a i m ă nă sti ri i ;
tot ceea ce putem ded uce este că e i era u Î n a i ntaşi a i s ă i
pe t ro n u l Ţă r i i Ro m â n eşti, c e l p u ţ i n d i n seco l u l a l XV- lea.
A m ă n unte n o i ş i foa rte i n te resa nte cu privi re la Începu­
turile m ă n ă st i r i i ne furn i zează u n a lt docu ment, tot de la
N eagoe, din 1 4 decem brie 1 5 1 4, ca re pomeneşte pe pri m u l
eg umen cunoscut a l m ă n ă stiri i , G rigori e7. Eg u me n u l ş i că ­
l ug ă r i i se pîrîseră Î n faţa d i va n u l u i cu moşnen i i d i n satele
Învecinate, B u m beşti ş i Porcen i , pentru hota re l e stă pîn i ri l o r
l o r. Pentru a se resta b i l i hota rele, a u fost tri m i ş i trei d re ­
gători, Detco ba n u l, Sta n c i u l m a re po rta r ş i Neagoe s pă ­
ta r u l . Î nsoţiţi d e 1 2 boieri d i n pa rtea 1 0c u l u iB. Aceştia " a u
u m blat p e ocină ş i au g ăsit vech ile hotare, " d i n z i l e l e l u i
3 AI. Ş,t efu lescu, Gorjul istoric ş i pitoresc, Tîrg u i Jiu, 1 904, p . 85_
4 N. Ghioa - B,udeşt.i , Evoluţia arhitecturii În Muntenia şi Oltenia,
4 volu me, Buwr,esti, 1 927-1 936 ; V. Vătăsianu, Istoria artei feudale
În ţările române, �o l . 1, Buc.ure�ti, 1 959 ; G r. lonesou, Istoria arhitec­
turii În România, 2 volume, Buou reşti, 1 963- 1 965 ; Istoria artelor plas­
tice În România, redactată de u n colectiv sub Îngrijirea acad. George
0pfes'ou, Bucureşti, 1 968.
5 Documente privind istoria României, B, Ţara Românească,_
veac XVI, voi. 1, p. 94-95, nr. 92.
6 1dem, p. 90-92, n r. 91 , d ocu ment n edatat ( 1 5 1 2-1 521 ) .
7 Idem, p . 1 05-1 06, nr. 1 04.
8 Ei sînt Ha. lotă şi Rodul din BÎrleşti, Bu mba�a şi Stepon d i n
Corbi (a z,i Corbeni), D.a n d i n Ju pÎneşti, Sta n şi H rănitul d i n Băleşti,
Danciul din laşi şi u n Fiat, fă ră indica rea satu lui de origine.
ig. 1. Planul bisericii mănăstirii Vişina.
� i rcea voievo d " (su b l i n ierea a utori lor), d i n Porce n i şi d i n
: u m beşti ş i c u sufletele lor a u aşezat hotar, pe unde a
Jst vechiul hotar : pe Obrejiuţă, pînă În apa Jiului, la Ge­
l u nea lui Mi/oe şi de aici cade hota rul În Valea lui Şerbu ;
I Iar din partea Porcen i/or, hotarul de piatră ce este in
opui luncii de jos şi de aici plaiurile şi lu ncile pe Jiu În
us şi sadurile cu g rădinile şi cu toate plaiurile " .
Fa ptu l de exce pţ i o n a l ă î n se m nătate este că act u l d i n
5 1 4 pomeneşte î ncă d,� l a î nceput exi sten'ţa u nor h ota re
de stă pîn i ri l o r m ă n ă sti r i i f i i nţî n d " din vechime, Încă din zi­
ele lui Mircea Voevod". Avem astfel certitudi nea că a şe­
ă mî n t u l de la V i ş i n a a re o vech i m e cel puţi n d i n acea stă
pocă, de sfîrşit a l veac u l u i a l X IV- lea şi Î n ceput a l cel u i
l e - a l XV-lea.
Prici na pentru hota rel e moşi i lo r m ă n ă st i r i i Viş i n a a con ­
n uat, des i g u r, m u ltă vreme, d e 5 i d i n docume nte n u - i c u ­
oaştem decît parţia l u r m ă r i l e . Către acea stă concluzie n e
o n d uce, în pri m u l rîn d , legenda care s - a ţesut Î n j u r u l î n ­
:!meierii e i . Legen d a , cu leasă de e p i sco p u l de RÎ m n ic,
} h e n a d i e Enăcea n u , Î n a n u l 1 889, vorbeşte despre un
cen i c al sfîntu l u i N i co d i m , pe n u me D i o n i sie, ca re ar fi
Iădit m ă n ă sti rea şi, în dori nţa de a î n zestra l ă c a ş u l cu
l O ş i i , a adus u n clopot m a re s p u n î n d oa men i lor locu l u i
ă satele ce vor a uzi da ngătu l s ă u vor deve n i poses i u n i
le n o i i ctito ri i . Săte n i i l - a u u c i s Î n s ă p e că l ug ă r ş i a u ocu­
lat a po i pă mînturile m ă n ă st i ri i9. Legenda este fă ră îndo­
JIă un reflex tîrziu a l j udecăţii d i ntre moşneni ş i m ă n ă s ­
re, con s e m nată Încă Î n vremea l u i Neagoe Basa ra b.
U lti m u l document de l a acest d o m n , privi n d m ă n ă stirea
' i ş i n a , datează d i n 22 a pr i l i e 1 5 1 9, fi i n d redactat În P i ­
:!şti 10. N eagoe Î ntă reşte m ă n ă st i r i i ş i eg u m e n u l u i ei Eft i ­
l ie, o j u mătate d i n oci n a l u i Ba i u l d i n Porce n i , Înch i n ată
le acesta pentru pomen i rea sa 11.
L a 1 . Donot, Fundaţiunile religioase ale Olteniei. Por/ea 1-0.
9
Iănăstiri şi schi/uri, În " Arhivele Olten iei " , XV, 1 936, f,a sc. 86-88,
'. 337-340.
10 D.I.R., B, veac XVI, voI. 1, p. 1 42 , nr. 1 44.
11 De�igoU r este sotul Porcen i i de Jos, numit şi B i rnici, astă l i
' Ie�a.
44
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 2 . Colţul de nord-vest 01 naos ului bisericii
Reţi nem d i n cele de m a i s u s n u mă r u l m a re de h ri soavE
pă strate de la Neagoe Basarab - patru - pri v i n d m ă n ă s ­
t i rea V i ş i n a , fa pt ca re vădeşte m a i m u l t decît o s i m p l ă pre­
ocupare evl avioasă , pres u pu n înd poate şi o i n tervenţie În
sen s u l u n 3 i repa ra l i i sau ch i a r o mod ifica re Î n con strucţie ,
Tre b u ie s u b l i n i ată ş i prezenţa fa m i l iei putern i c i l o r boieri
Cra i oveşti, care au d ă ruit m ă năsti r i i m u ntele PIăsea I ă . J u ­
pa n iţa Neaga este soţia i u i PÎrvu I Cra i ovescu ( m o rt l a
5 i u n i e 1 5 1 2 ş i Î n g ropat În bi serica mă n ă st i r i i S n agov1;!) ş i
m a m a l u i Neagoe B a sa ra b, c e l ca re avea s ă - i m ute cu fast
ră m ă ş iţele pă m înteşti la C u rtea de Argeş, dedicÎn d u - le pag i n i
vi bra nte 13. I a r fi ica e i M a rga este soţia l u i M a rcea poste l ­
n ic u l , a m b i i donato ri În 1 5 1 8- 1 5 1 9 la mă n ă sti rea B i striţa
O ltea n ă , ctitoria Cra i oveşti lor14. I poteza noastră cu privi re
la o eventua lă refacere s a u repa raţie î n vremea l u i N ea g oe
B a sa ra b este s u sţin ută ş i de ra portul n u meric cu celela lte
docu mente a l e m ă n ă sti r i i , datî n d d : n rest u l seco l u l u i a l
XVI - lea . i ntr-adevă r, s i n g u re l e documente d e d u pă dom­
n i a lui Neagoe B a sa ra b, sînt : 1 . o hotă rîre a l u i Petru cel
Tîn ă r pentru respecta rea h ota r u l u i stă pîn i ri lo r m ă n ă st i r i i
sta bi l it d e Neagoe B a s a ra b 1S ş i 2. înch i n a rea m ă n ăsti r i i
12 Textul i n scri pţiei la N . Iorga, Inscripţii din bisericile României,
voI. 1-1 1 , Bucu' reşti, 1 905, , p. 1 58-1 59. Lect'ura lui N . Iorg a pentru d o ta
z i l ei
- ,, 3 ( ?) " - poate fi emendată dat,Q rită fa ptu l u i că În text se
menţioneaiă ziua morţii l u i PÎrvu ca f i i n d sÎm bătă. Or, şti i nd că
cifm 5 poate fi uşor confundată cu 3, ,a tunci cînd este deteriarată,
şi ţinînd se-a ma de preciza rea zilei d i n săptă mînă, În mod sigur este
vorba de ziua de 5 iunie 1 5 1 2 , care Într-a devă r o căzut Î ntr-o sÎ m­
bătă.
1 1 Vezi Invăţăturiie lui Neagoe Vodă că/re fiul său Teodosie,
ed. N. Iorga (ve rsiu nea românea scă) , Vă lenii de M u nte, 1 9 1 0,
p. 1 5 1 - 1 60 .
14Vez i i nscri pţia de pe o " Eva nghelie " slavonă Î n Inscripţiile
medievale ale României, voi. 1, oraşul Bucureşti, Editur.a Aca demiei
R.S.R., 1 966, p. 6'26-627, nr. 878.
15 D.I.R., B, veac XVI, voI. I I I , p. 1 31 , n r. 1 57 ; eg umen este Var­
laam. Acest docu ment constituie Î ncă o davadă a conti nuării pro­
cesu lui d i ntre moşnenii d i n Bum beşti şi Porceni şi mănăst i rea Vişino.
Fig. 3. Nişa proscomidiei.
bisericii.
ca metoh la T i s m a n a de către D rago m i r s păta r, l a 1 3 fe­
b r u a rie 1 599 1 6. N u mele m ă n ă st i r i i este defo rmat Î n " M i ş i ­
!Ila " 17, d a r p rezenţa actu l u i Î n ace l a ş i pachet cu doc u me n ­
t e l e d i scutate m a i sus, cît ş i n u mele m a rto r i l o r de l a
sfîrşitu l l u i , boieri d i n satele Înveci nate d i n nord u l j udeţ u ­
,l u i G o rj - D răgoien i , BÎrseşt i , S p i nen i , Peşti ş a n i etc. - n u
.I a s ă n ici o Î n d o i a l ă a s u pra i d entităţii e i .
:
: -
La ieş i rea J i u l u i d i n defi leul liveze n i - Bu m beşti, acesta
p r i meşte pe pa rtea stîngă rîul Sa d u l u i . Pe ma l u l opus se
:ză resc cu u ş u ri nţă r u i n e l e b i serici i fostei m ă n ă stiri V i ş i n a .
Pă ră s i n d şosea ua n a ţ i o n a l ă ca re urmă reşte m a l u l stîng a l
J i u l u i , s e poate aj unge la tăpşa n u l p e ca re este a şezată
m ă n ă sti rea n u m a i trecîn d peste u n pod de ca le ferată aflat
p uţi n mai la sud de confl uenţa J i � l u i cu Sad u l . Coborînd
:s u C> pod, d u pă cîteva m i n ute de mers pe o potecă Îng u stă,
peisaj u l se desch ide, l ă sî n d loc unei s u p rafeţe l i bere, ocro­
tită de a pele J i u l u i , pe care l e despa rte de m u nte. Pe acest
teren , a pă rat d i n trei pă rţi de a pa J i u l u i , ca re face a ici u n
cot, avînd În spate peretele stîncos, s e Î n a lţă vechea m ă ­
n ă sti re. E a a re deci o a şeza re s i m i l a ră cu a Coz i e i , a ş a
c u m aceasta a fost descrisă de Pa u l de A l e p Î n seco­
l u l al XVI I - lea 18. Nu s-a pă strat n ici o urmă a c h i l i i lo r s a u
a z i d u r i l o r de i nc i ntă . De a ltfe l , J i u l a ros m a l u l , d i strugÎnd
€ventualele ruine de pe latura estică. S i n g u ra con strucţie
pă strată este bi serica. Ceea ce i m presionează de l a b u n
. m u l imediat dea su pra socl u l u i , cel de-al doi lea l a extre-
1 6 Idem, voI. V I , p. 348-349 , nr. 337. Dnogomir spăta �u l a'pa,rţi ne
fa m i liei boieri lor din Cepturoai,a , fiind fiul .I'ui D.u mi.t ru ,postel n i c ot
Cep,tu roa,ia şi Greci. I'nlehi na,r,ea mă.nă'sbi,rii Vi'şina la Hs mana de eătre
el se expl,ică p nin rudenia d,iont,r.e .Î naint'a Şli,i săi şi .n eamul bo,ie,rÎllor
Craioveşti. D.a nia Doomn'e,i N ea'ga şi a .fi icei sale Marga e.s te o
p robă a legă,t urii dintre f.a, mil ia Crai ove�ti lo.r şi mănăsti rea Vişina.
1 7 Există un toponimie " M i,şina "
Jî,ngă Desa, j udeţul Dolj, da,r n u
poate f i vorba d e el ,Î n ,a atul d i n 1 3 februmi.e 1 599.
18 Vel)i R'adu Creţea n u , Monumentele istorice din cuprinsul Mi­
tropoliei Olteniei in lumina relotării lui Paul de Alep, În " M itropolia
Olteniei " , XIX ( 1 967) , n r. 1 1 - 1 2 , p. 91 4-9 1 5.
45
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 4 . Pilastrul adosat capătului nordic al iidului de vest al naos ului
Început este sta rea de conserva re m u lţu m itoa re a z i d u r i l o r
e i , fa pt care perm ite Întoc m i rea u n u i plan foa rte prec i s .
CIăd ite a proa pe Î n Întreg i me d i n bolova n i de rîu (fi g . 3),
z i d u r i l e b i serici i se menţi n În proporţie de a proxi mativ d o u ă
tre i m i , pînă deasu pra ferestrelor, la o Î n ă lţime de 3 - 4 m e ­
t r i ( Î n funcţie de va riaţia n ivel u l u i actua l de că lca re). Ex­
cepţie fac, f i i n d a stă zi complet d ă rîmate, colţul sud-vestic
şi Întreg peretele vestic al naos u l u i . De ase menea, pro ­
n a o s u l s e d i stinge n u m a i la n ivel u l teme l i i lor.
B i serica este de p l a n triconc, avî n d toate cele trei a b ­
s i d 2 sem i c i rc u l a re atît Î n i nterior cît ş i Î n exterior. (pla n u l ­
fig. 1 ). A existat cîte o fereastră pentru fieca re a bs i d ă , i a r
l a n i şa prosco m i d iei s e deosebeşte Î n că o m i că desch ide­
re. Apro a pe Î ntreaga z i d ă rie este executată din bolova n i
n efasonaţi, cu excepţia celor patru pi laştri, ca re Î n i nterior
flanchează a bs i dele, cît ş i a p i l a stru l u i a dosat exterior col ­
ţ u l u i nord-vestic a l naosu l u i , toţi con struiţi d i n blocu ri m a ri
de p iatră profi lată . Soc l u l ce Înconjoară naosul iese Î n afa ­
ră cu 1 0 cm. faţă de corpul propri u - z i s a l con strucţiei.
Î n ă lţi mea lui este de a proxi mativ u n metru s u b go l u l feres­
trei absidei a l ta r u l u i . Dea s u p ra socl u l u i , trei r î n d u ri de că ­
ră m iz i (format 23,5 X 1 2 X 5 cm) Întreru p z i d u l de bolova n i ,
rîn d u i i nferior exti nzÎ n d u - se ş i a s u pra soc l u l u i . A fost s i n ­
g u ra dată cîn d , pe parcu rsul l ucră r i l o r, s - a uti l i zat că ră ­
m i d a . Z i d u ri le b i serici i ati ng l a a bsida nordică g rosi mea
de 0,90 m. Orifici i l e t i ra n ţ i l o r le stră bat pe două n i vele, pri ­
m i tatea s u perioa ră a ferestrelor.
N a o s u l m ă soa ră În i nterior l un g i mea de cca 1 0, 1 0 m .
D i m e n s i u nea n u poate f i Î n s ă sta b i l ită cu exactitate, de­
oa rece peretele vestic este cu totu l dă rîmat. C a pătul său
nordic a re o g ro s i me de 0,80 m. I ntre fost u l zid vestic a l
naosu l u i ş i pri ma pe reche d e p i l a ştri este o d i sta nţă de
ci rca 1 , 42 m . Precizăm că d i mensi u nea aceasta este a pre­
ciată n u m a i prin si metrie pentru latura s u d ică , azi d ă rî­
mată . Latura p i la ştri l o r, care des i g u r s u sţi nea u Î n a i nte tur­
la b i seri c i i , va riază Î ntre 0,68-0,70 m (fi g . 2). Absidele la-

tera le a u desch i deri de 3,45 m . Î n t i m p ce a bs i d a a lta r u l u i .
m a i m ică ' a re n u m a i 3.30 m . Î n sfî rşit. să menţionă m ş i
fa ptu l c ă n i şele p rosco m i diei ş i d iaco � ico n u l u i a u o Iăţ i me
.
excepţio n a l ă . de a proxi mativ 1 .55 m ŞI o a d .i nc i me de ci. rca
0,40 m. I n te resant de observat că a tît prosco m i d i a cît ş i
d iaco n i co n u l - p revăzute Î n g rosi mea z i d u l u i - s î n t bol ­
tite c u a rcade d e tuf ca l ca ros. m ater i a l u şor. deci i n d icat
pentru a fi folosit Î n acest scop (fi g . 3). De a l tfel se pa re
că Întreg s i ste m u l bolţi l o r a fost rea l i za t d i n acel a ş i fel de
piatră . deoa rece Î n m ij locu l naosu l u i am dat la ivea lă pri n
dezg ropa re a l te cîteva bucăţi. p rove n i n d proba b i l d i n zo­
n e l e s u pe rioa re a l e construcţiei . Totodată a rcade s i m i l a re
c u cele a le p rosco m i d iei ş i d iaco n i co n u l u i a u deco rat Î n
m o d cert s paţi u l d i n tre z i d u l vestic a l naos u l u i ş i p r i m a
pereche de p i l a ştri a i a c e l e i a ş i Î n că peri. F a p t u l poate f i
verificat p ri v i n d c u atenţie porţ i u nea deteriorată a z i d u l u i
n ordic. s i metrică Î n ra port c u n ivel u l a rcadei prosco m i d i e i .
A i c i se ză resc u rmele c l a re a l e u n e i a rcade.
B i serica m ă n ă s t i r i i V i ş i n a n u a avut pronaos la origi ne.
c u toate că l a vest de naos se o bservă contu ru r i l e teme­
l i i lo r unei Î n că pe r i . Această Î n că pere. fie pronaos. fie pri d ­
vor. a fost Î n mod s ig u r a d ă ugată b i serici i . U n p r i m a rg u ­
m e n t Î n a cest sens Î I constituie p i l a strul d i n piatră ciopl ită
(fig . 4) adosa t Î n exterior pă rţ i i nord i ce a zid u l u i vestic a l
n a os u l u i . Acest p i l a stru (lat de 0.83 m ş i g ros de 0. 1 5 m)
nu s - a ţes u t n i ciodată c u z i d u l Î n că pe r i i de ca re n e ocu ­
pă m . T i ra nţ i i s u pe riori n u stră bat prin p i l a stru. O r. e i se
a f l a u l a o Î n ă lţi me a p reci a b i l ă . deasu p ra ferestre lor. Dec i .
n ici pres u p u ne rea că Î n că perea vestică a r fi p u t u t avea a r­
cade desch i se n u poate fi s u sţi n ută . deoa rece n aşte rea l o r
n u s - a r f i putut rea l iza l a o Î n ă lţime a tît de m a re. Î n p l u s. p i ­
la stru l conti n uă p e o vertica l ă perfectă Î n că a proa pe
0.50 m deasu p ra n ivel u l u i t i ra nţ i l o r s u periori. I n sta d i u l ac­
tual al cercetă r i l o r nu se poate sta b i l i c u p recizie rol u l
acestu i p i l a stru . D e a l tfel . i poteza u nei Î n că peri desch ise.
deşi atrăgătoa re. ar dovedi i g n o ra nţa meşterilor c u privi re
la cl i m a a s p ră a reg i u n i i . l ucru g re u de crezut. Desig u r. n u
t re b u ie u itat exe m p l u l S n a g ov u l u i . d a r acesta a re o pozi ­
ţ i e m u lt deosebită. fa pt c a re a putut Î n d e m n a la a stfel de
experienţe Î n d ră zneţe. Î n să fă ră s ucces d u ra b i l (spaţi u l d i n ­
tre coloane a fost Î n c h i s Î n că Î n seco l u l a l XVI - lea). La V i ş i ­
n a . Î n n ici u n c a z n u s - a p u t u t p ro iecta o Î ncă pere desch i să
ca re să Încheie s pre vest biserica . Deci. Încă o dată . este
vorba de u n pronaos Înch i s. a d ă u g a t u lterio r. Î n s p rij i n u l
acestei con c l u z i i m a i a d ă ugă m u rm ă to a rele dovezi : privind
d i n s p re n o rd co lţul n o rd - vestic a l n a os u l u i . se re ma rcă ta ptu l
că socl u l n a os u l u i ocolea p i l a stru l l a ca re n e - a m referit şi
deci Î ntreaga latură vestică a naos u l u i 19. P r i n u rm a re. co n ­
strucţia s e term i n a În aceste l i m ite. U n sondaj s u perfici a l .
p e o a d î n c i me de o j u mă tate d e metru. rea l izat l a Î m b i n a ­
rea z i d u l u i p ronaosu l u i c u p i la strul a m i ntit. a vă d i t l i m pede
ş i fă ră putinţă de tăg a d ă . l i psa u n ită ţ i i d i ntre cele două
Î n că peri a l e b i serici i . Socot i m că p ronaos u l reprezi n tă un
a daos. o a doua eta pă de con strucţie. poate din t i m p u l
d o m n i e i l u i Neagoe Basara b .
Am a rătat m a i s u s c ă m ă n ă st i rea exista Î n vremea l u i
M i rcea cel Bătrîn ( 1 386- 1 4 1 8) ş i ctito r u l e i a fost u n d o m n .
H ra m u l e i . Sfînta Tre i me. ace l a ş i cu a l m ă n ă st i r i i Cozia .
n e face să bă n u i m totuş i c ă este a n te rioa ră d o m n i e i l u i
M i rcea . Dacă el a r fi fost ctito ru l Vişi n e i . proba b i l n u i - a r fi
atri b u i t un h ra m identic. deşi l uc r u l n u este c u tot u l i m po ­
s i b i l . Î n orice c a z . tre b u i e con s i derată data rea Î n temeieri i ei
Între cea a Vod iţei (cca 1 372)20 ş i a Coziei ( 1 388- 1 389)2 1 .
19 Ace.a.st.a in Ipa�ida falptu l u,i că pi lastnul este d eteriorat in pa r­
tea i. nferioară.
20 E m i l Lăzărescu. Nicodim de la Tismana ş i rolul său În
cultura veche românească. in " Roma nos' lavioa " . X I . Bucureşti. 1 965.
p. 257. 267.
2 1 E m i,1 Lăză·resou. Data zidiri.i C oziei. ,i n St,u dii şi .cer.cetăni de
" nr, 1 -2. p, 63-76 ; H, H. Sta h l , Contribuţii la stud.iul satelor devă/­
i storia a rtei " . tom. IX. 1 962. m. 1 . p. 1 07-1 37. Consideră m dat'a ,Î nte­
meierii Caziei ca termen ante-quem pentru momentul zidirii Vişinei.
46
http://patrimoniu.gov.ro
va lea j i u l U i este f i rească. deoa rece În acest fel se co m ple­
P rezenta Î n seco l u l al X I V- lea a acestei m ă n ă st i ri toc m a i pe
tează de la sine co n t u r u l fixat . Î n ra port c u l a nţ u l m u n tos ş i
p r i n c i pa lele vă i . de m ă n ă st i r i l e Vod iţa. T i s m a n a ş i Coz i a . Este
evidentă deci exi stenţa. d i n a d o u a j u m ă tate a secol u l u i a l
X IV-lea. a u nei centuri de m ă nă stiri m e n ite s ă a pere hota­
rel e Ţă ri i Româneşti de i n tensa ofe n s ivă cato l i că22.
Problema i me d i ată pentru stu d i u l construcţiei Î nfăţi şate
În rînd u ri l e de m a i sus este de a sta b i l i dacă m o n u men ­
t u l . Î n forma Î n ca re s-a pă strat. poate fi socotit s a u n u
contemporan c u Î n ceputu rile aşeză mÎntu l u i m ă n ă s t i resc pro­
p r i u - z i s . N o i credem că d a . M a i Întîi existenţa a două
etape de construcţie ale m o n u mentu l u i con stitu ie o pro bă!
a vech i m i i sale. Aceasta cu atît m a i m u l t cu cît Î n că la 1 889'
el se g ă sea Î n sta re de r u i n ă23. Pe de a ltă p a rte. faptul că
l a o rig i ne biserica n u a avut decît n aos e de n at u ră să
confi rme data rea con strucţiei care se păstrează a stăz i . ÎI')
a doua j u mă tate a veac u l u i al X I V-lea. Cercetă rile a rheo­
log ice desfă ş u rate recen t la ruinele vech i i m ă n ă sti ri a H u ­
moru l u i . d i n n o rd u l M o ldove i . aşeză mÎnt atestat d oc u m e nta r
pentru prima oa ră l a 1 3 a pri l ie 1 4 1 5. a u a ră tat că şi aceas ­
t ă b iserică a fost con stru i tă i n iţi a l fă ră pronaos. acesta f i i n d
a d ă ugat u lterior24. Confru ntÎnd situaţi i l e de l a V i ş i n a ş i
H u mor. constată m c ă Î n a m be l e caz u ri a ve m de-a face cU'
construcţ i i d i n a proxi mativ aceea ş i epocă . Este u n prim
reper ca re verifică i deea expusă m a i s u s cu privi re l a con ­
tempora neitatea con strucţiei act u a l e d e l a V i ş i n a c u a ş e ­
zămÎntul m ă n ă sti resc. N u tre b u i e să m i re d i mensi u n i le m o ­
deste a l e mon u me n tu l u i - fă ră pronaos - deoa rece. În
aceste vre m u ri de Începuturi a l e o rg a n iză rii vieţii m o n a h a l e
Î n ţă rile româ ne. n u m ă ru l de că l ug ă ri tră itori Î n m ă n ă st i ri
era extrem de red u s . c h i a r l a cele de pri m ă Î n se m n ă tate.
p recu m Vod iţa şi B i striţa moldovea n ă . Astfel . I a Vod iţa se
g ă seau În a n u l 1 374 n u m a i 12 că l ug ă r i . iar l a Bi striţa l u i.
A l exa n d ru cel B u n . a l ea să de acesta ch i a r ca l oc de Î n ­
g ro pă c i u ne. n u m a i 1 0. În a n u l 1 4 1 1 25. Dec i . Î n caz u l V i ş i ­
nei. ca re la orig i n e avea o i m po rta nţă s i m i l a ră cu cea OI
Vod iţei . Tisma nei şi Cozi e i . n u vor fi vieţu it desi g u r m a i
m u lt de 1 0 - 1 2 că l ug ă ri . n u m ă r c e se a rm o n i zează c u s p a ­
ţ i u l i nterior a l b i seri c i i .
Î n l u m i n a date l o r şi consi deraţi i l o r de m a i s u s s e i m ­
p u ne d e u rgenţă l ua rea Î n evidenţă a m o n u mentu l u i sem ­
n a l at Î n pag i n i le d e faţă precu m ş i cerceta rea l u i a rheo­
log ică pentru a se sta b i l i m a i precis con text u l i storic a l
evo l uţiei sale. D e asemenea sînt necesare l ucră ri neÎn -·
tÎrziate de con serva re ş i resta u ra re . deoa rece con strucţia
este a me n i nţată de degra d a re. ca uzată pe de o pa rte de
s u rpa rea m a l u l u i pe ca re este aşezată . ros neconte n i t de
a pele J i u l u i . iar pe de a ltă pa rte de d u ritatea c l i matu l u L
reg i u n i i .
22 Emil Lăzărescu. Nicodim de la Tismana passi m .
. . . •
23 V.ezi m a i sus. not,a 9 . Menţionăm c ă N . Stoicescu i n volu m u r
Bibliografia monumentelor feudale din Ţara Românească. Craiova.
1 967 looa l i zează 'cu ,s emnul intrebării ·nu i nele mălnăsti'rii Vişina la
Porc � ni. citind pe Ceiar Bolliac, Excursiune archeologică din a nul'
),
1 869. BuoUireşti. 1 869. p. 63. Este insă vorba de o ,cu totul a ltă aşe­
za.re med ieva lă. aflată in i med i,ata ve.c i nătate a unui cast�u roma n ., I
1
pentru care vezi D, Tudor. Oltenia romană. ed iţia � I I I -a revizuită �j'
adăug.ită. Bucureşti, 1 968. p, 270-272 (pentru B u mbeşti) ş i 3 1 7 (Por­
cen i). P·ot.rivit pro f . D, Tud o r. toate construcţiile .ro mane d i n a,c eastC!<
zonă se ,a flă pe ma,lul sting al J.i u l u i . in ,ti mp ce nu-i nele mănăsti riil
Vişina se găsesc pe malul d rept,
24 E lena Busuioc şi Gh, 1 . Cantacuzino. Date arheologice asupra'
vechii mănăstiri a Humorului. in .. Stu d i i şi cercetări de istorie veche .. ..
tom. 20 (1 969) , nr, 1 . p. 67 (pl'a,n). 70,
25 Tit Si med reo. Mănăstirea Vodita, G/osă pe marginea unuF
document inedit. i n " Biseric.a Ortodoxă Română " . a n u l LXV ( 1 947 ) .,
maşe româneşti. voI . I I I , B'ucuneşti. 1 965. p, 77-97 (Senioria feuda/ii
mănăstirească. creaţie a domniei),
UN MON UMENT DE ARHITECTUR Ă POPULARĂ

A N DR E I PĂN O I U

__ , Fig. 1. Biserica din Pişteştii din Deal, vedere din /0

http://patrimoniu.gov.ro
 ---
---

01'.",\"
...
... .... , /'
" , \, "
,
, .:\ \
\ .'
\
\ <,' \

o
\
\
\ \
\ I " ,
I I ! I
I I
:
:
I
I
I I
I :
I

o
I ) . /"
I I . . . .. ...
I ,
" '
'i
I I , I
I \ I
I /
"

/ / \
/ ,, ,,
.-
.;
"--�"':"---4 \
\

Fig. 2. Planul bisericii.

i n satu l Pi şteşt i i d i n Dea l " la cca 1 km depă rta re de
şosea ua Tg . J i u - R m , Vilcea, se păstrează a stă zi i ncă i n
b u n ă sta re, ctito ria po p i i D u m itrache ş i a d iaco n u l u i LJobre,
r i d i cată d i n l e m n la a n u l 1 7002, cu ajutorul obşti i .
Con stru ită d i n birne m a sive d i n l e m n d e steja r, acea stă
b i serică , cu clopotn iţa ei semeaţă , d o m i n ă prive l i ştea vă i ­
l o r ş i a dea l u ri l o r d i n j u r c a m ă rturie neabătută a stă pi n i ri i
acelor locuri d e către toţi acei săte n i m o ş n e n i a i a şeză ri i3,
D u pă u nele date, s - a r pă rea că acea stă b i serică a fost a ş e ­
zată m a i i ntii a l t u ndeva , fă ră clopotn iţă. Stră m uta rea tre­
b u i e să fi avut l oc foa rte c u ri n d d u pă ridicarea ei, pri le­
j u i n d u - i de această dată, pe lingă ridicarea clopotn iţei ş i
a d ă u g i rea u n u i a l doi lea pridvo r a şezat m a i j o s , m a i incă­
păto r4. C i m it i r u l din jur a d i spă rut de m u ltă vreme, d a r
o b i ş n u ita ba ncă , aflată de-a l u ng u l laturii d e s u d , se
pă strează i ncă pe locul e i .
A ş a c u m a rată a stă z i , m o n u mentu l a re o i nfă ţ i ş a re u n i ­
tară, p re l u n g i rea - d i ctată poate n u m a i d e o a d a pta re
m a i potrivită n o u l u i a m plasa ment5 - ofe ri n d u - i c l o potn iţei
1 Astă zi pendinte d e comuna Scoar�a, jud. Gorj,
2 Vezi in legătu ră cu aceasta : N , Stoicescu, Bibliografia monu ­
men/elor feudale din Ţara Ro mân e ască , in extras d i n " M itrapolia O l te­
niei " , 1 967, p, 1 45 ; 1. Popescu -Cilieni, Biserici de lemn din raionul
Tg. Jiu, in " Mitropolia Olteniei " , a n VII, 1 955, nr. 1 0- 1 2 , p. 6 40
3 In loca l itate stă ru i e l egenda că inai nte vreme sătenii era u
nevoiţi să -şi facă singuri o bi serică , intrucit ridicarea acestui lăcaş
de către " mănă sti ri " sau de către " boieri " d u cea la robi,�ea intreg i i
a şeză,ri, Tot c u acelaşi scop, pentru păstro. rea pămi ntu r,i lor lor, ,a li
fost făcute şi acele bi serici d e pe culmile d ea l u ri lo r d i n j u r, ·c u m sint
cele din Dea l u l G l odeni,lor. Dea lul Pietrişului-Scoa rţa , Dea l,u l din Mij­
loc-Scaarţa, Dea l u l Cirţineşti-Scoarţa, bi serica din Valea AdÎncă­
Copăoioas'a, b iseri cile din D.e.a, l u l Bobu lui etc.
4 Sti l p i i celui de-al doi lea pridvor diferă de cei ai pri m u l u i , iar
frunta're,le d e pe latera l e sînt şi ele ,prelu.ng ite ; n u ,ar fi exclus ca
tu rla clopotniţei să p rovi nă de la o dată şi ma,i recentă.
5 Să nu uităm că m'a,i to,a,te edifioi i,l,e di n lemn se Închei.au şi se
monto u provi wri u chio r pe locu l unde se ,tă i,a u ş i se ciopleou lem­
nele, În mij loc-u l păduri i ; cu ,a'cest , pr.il,ej se ,numerota u , În mod obli­
gatoriu , ş i toate elementele componente, Î n ord i nea aşeză rii ,lor. Poate
că cel de-al doilea pridvor să nu fie decît tocmai rezu ltatu l adap­
tării ace�tui ed i f,idu la c.ond iţiile oferite de teren. Ţi,nem să pre­
cizăm că În zonă şi la ed ificiile -civi l e ·se rema rcă adesea că prid­
vor.u l este dublat pe una ,d in ,Iatur,i d e către u n tÎrnaţ a menajat În
mod asemănă't-o r ; Î n ac-e,a stă situaţie sînt de obicei şi casele cu c·elar,
pos i b i l itatea să centreze m a i ech i l i brat i n treg edifici u l ş i
să - i ada uge, totod ată , u n p l u s de zvelteţe g re u de d o b i n ­
d it a ltfe l .
O exec uţie d i ntre cele m a i i n g rij ite, c a ş i proporţi i l e
reu ş i te a l e intreg u l u i a n sa m b l u , l a ca re se a d a u g ă a po i
u nele rezolvă ri a lese d e deta l i u , fac d i n acea stă b i serică
u n rema rca b i l mon u ment de a rh itectu ră a lem n u l u i ,
Deşi nese m naţi, meşteri i ca re a u c l ă d it acest ed ifi c i u
pot f i identificaţi printre constructo r i i a ltor ctito ri i d i n j u r
a ş a c u m sint b i serici le d i n Va lea Adi ncă şi d i n ' Li ntea6 - ,
a m u lto ra d i ntre casele satelor i n veci n ate, sau a pivn iţel or
ş i conacelor din dea l u ri l e B ă I ă neşti lor, Voeteşt i l or ş i G lo­
den i lo r etc.7, Ei sint poate d i ntr-o ech i pă ca aceea a meş­
teru l u i Vla dB, sau a ren u m iţ i l o r " I o n u ş i D i i c u " d i n Maghe­
reşti9, a utori a i a Itor b i serici l ucrate a rtistic 10,
P l a n u l acestei b i serici i nfăţi şează in fo rma sa cea m a i
desăvirşită u n u l d i ntre t i p u r i l e pri m a re cele m a i com u ne,
d i n ca re s-au despri n s evo l utiv, in ti m p, atitea a lte s u bt i ­
p u ri ş i va riante l oca le tot atit de i n teresante, Este vorba de
tipul de p l a n i n formă de navă, i n ca re pereţ i i latera l i ai
a bs i dei sint i n conti n ua rea celo r a i naos u l u i , fă ră o b i ş n u i ­
te le retrageri in p l a n vertica l , pentru rea l iza rea proscom i ­
d iei ş i d iaco n i co n u l u i , Ca u n a d i n ca racteristi c i l e fi reşti
.
6 Ambele bi serici sînt, de a semenea , de la Începutul seco l u l u i al
XVI I I - l ea . După forma planului şi d u pă unele particula rităţi a rh itec­
tonice, este clar că aceste biserici sint opera aceleiaşi ech i pe d e
meşteri ; l e l i pseşte doar cel de-al doi lea pridvor. La bi serica d i n
Valea Adîncă se poate p u n e Întreba rea dacă a exi stat i niţial şi o
a d oua bancă, aşezată sub strea şina de n ord ,
7 " Pivniţele de deal " , sî nt un progra m a rhitectu ra l specific zonei
Î n d iscuţie, totdea u na lucrate a rtistic şi Î m podobite cu pridvoa re şi
stîlpi bogat d ecoraţi, Paternitotea lucrări lor acestor meşteri este recu­
noscută indeobşte d u pă forma stî l pi lor şi a frunta, relor, forma " cape­
telor de ca i " , ca re suportă a coperişul, unele i nscr,i pţii sau chiar
" semne de meşter " , Adă ugăm că d eco'raţia acestor p rogra me , care
excela În motive scul ptural-geo metrice, inclu dea adesea ş i compo­
ziţii policrome. Pridvoa re a semă nătoar.e pridvoru l u i acestei bi serici
s-a u ,id entificat şi la una d i n " pivniţele M i tra n i lor " (Dea l u l Poeni lor),
ca şi la " Casa Cocoanei " (Dea l u l BăIăneştilor) etc,
8 Constructor. ul bisericii de la anul ,, 1 728 " a sotu l u i BÎşneg i , d i n
a p ropiere.
9 Sat i nveci nat,
1 0 Vezi de pildă bi serica SI. Dum itru din G l odeni, dat-a,t ă ,, 1 776 " ,

48

http://patrimoniu.gov.ro
a l e a cestui t i p de p l a n , re m a rcă m i n pri m u l rind desfă ş u ­
ra rea u n ita ră a leagă n u l u i bolţii peste toate com pa rti men­
tel e i nterioru l u i , la a C 2 1 a ş i n ivel , de aceeaşi desch i dere.
Prosco m i d i a ş i d iaco n ico n u l sint rezolvate a i c i ca două d u ­
l a p u ri cu m a i m u l te po l iţe, s u s pendate p e pereţii latera l i a i
a bs i de i .
O a ltă n otă pa rti c u l a ră a acestei b i serici o constituie
prezenţa stil p u l u i a n gajat, a că rui d i spozi ţie ordon ată pe
faţa dele latera le ş i pe cea de vest, u rm ă reşte c l a r atit un
rol con structiv, cit ş i plastic. Facem rem a rca m a i i ntii că
aceşti sti l p i se a şază in totdea u n o i n ca păt u l pereţi l o r,
fie e i long itud i n a l s a u tra nsversa l ; ro l u l l o r este de a pro­
teja ca pete le g ri nzi l o r, d a r, in deosebi, de a pre l u a sarc i n a
r a m e i cosoro a bei ş i a şa rpa nte i , spre a tra n s m ite-o d i rect
tă l p i lor. Acea stă m ă s u ră exc l u d e posi b i l itatea defo rm ă r i i
pereţi l o r Î n p l a n verti ca l , asig u ri n d totodată ş i o rigid izare
sporită a Întreg u l u i a n sa m bl u .
Este i n teres a n t a ic i că , rama d e g ri n z i orizon ta le a
cosoroabei, s u sţ i n ută toc m a i de aceşti sti l p i a ngaja ţ i , pre­
" b i seri c i l o r d i n z i d ă rie. La fe l a m putea , poate, s ă con s i ­
c u m şi de "cai 1 1, este incastrată şi in structu ra pereţi lo r.
1 1 Ca petele i e ş i te Î n c o n s o l ă a l e g r i n z i l o /' m a s i ve d e sub stl'eo ·
ş i n ă , ca re s u p o rtă Î n t reg a n s a m b l u l şo rpo n t e i .
49
http://patrimoniu.gov.ro
S p re deoseb i re de a lte edifi c i i de acest fel d i n Gori. I a
a cea stă bi serică n u s - a m a i si mţit nevo i a prevederi i t i ra n ­
tu l u i tra nsversa l . aşezat in p l a n u l d e n a ştere a l bolţi lo r,
n ici a ace l u i o b i ş n u i t a rc - d u blou de consol i d a re a i ntra ­
dosu l u i naos u l u i .
Desfă ş u ra rea leag ă n u l u i ca o conti n u a re a pereţi l or,
fă ră n ici un fel de m a rca re a p l a n u l u i de na ştere a bol ­
ţ i l o r, conferă spaţi u l u i i nte rior a l naos u l u i i m presia u ne i
rza l e m o n u m e n tal ităţi ş i a u nor d i me n s i u n i sporite.
Plast i ca a rh itectura l ă , rezu ltată d i n a n s a m b l u l pri dvo ­
ru l u i , d i n a n sa m b l u l i m bi n ă ri lor, d i n efect u l de u m bră ş i
l u m i n ă a l u nei strea ş i n i l a rg i , s a u a sti l p i l o r a n gajaţ i , pre­
c u m ş i b roderia de crestă turi a co lo netelor, fac d i n ace a ­
stă biserică u n u l d i n m o n u mentele ca re Întruch i pează ,
poate cel m a i b i ne, i m b i n a rea procedeelo r l og i c i i co n ­
structive c u pri n c i p i u l u n u i decorativism a n u me că utat,
s pecific a rtei popu l a re. Cele două rin d u ri de zi mţi, cres­
taţi in ra ma de g ri nzi ce infundă strea ş i n a , i ncea rcă, in
mod evident, să repro d ucă corn işele de că ră m i dă a l e
deră m crestă t u r i l e de p e ra ma fru ntare lor pridvoru l u i , ca re
a m i n tesc ceva d i n " rostu r i l e " lă sate de bolţa r i i de p i atră
a i u n u i l i ntou.
Fig. 3. Detaliu d e Îmbinări din pridvor.
 Am i n s i stat a s u pra acest u i m o n u ment, Întrucît repro­ ren u nţat n i ciodată d e - a l u ng u l Întreg u l u i ev med i u ro mâ

d uce u n u l d i n " t i p u ri l e matrice" ale b i seri c i l o r noastre d i n nesc ş i În ca re se pot citi relaţi i le rec i p roce d i n tre d ife·

l e m n , fă ră b rî u med i a n - u n t i p la ca re vedem c ă n u s-a ritele prog ra me a l e a rh i tectu ri i noastre trad iţionale.

Fig. 4. Biserica din Pişteştii din deal, vedere din partea d e sud-est.

50

http://patrimoniu.gov.ro
 CÎTEVA OBSERV A 111 ASU PRA BISERI CII DIN ' SÎRBI. SUSANI
__
__ AUREL BONG I U
M a ra m u re ş u l , zonă geog rafică ş i etnog rafică deose bit
de bogată În m o n u mente, se b u c u ră , Î n mod pa radoxa l .
de o c u noaştere şti i nţifică re lativ să racă . Cercetă r i l e efec­
tuate se red u c În specia l l a l uc ră ri cu ca racter i nfo r m a ·
t i v 1 , a precierile p riv i n d iconog rafia şi sti l u l decoraţiei p i c ­
tate, sau sta b i l i rea trăsături l o r com u n e a l e u n o r m o n u ­
mente fi i n d foa rte puţi ne. D i n punct de vedere a l deco ­
raţie i i nterioa re, situaţia se prezi ntă com p l i cată , c h i a r co n ­
fuză p î n ă la u n pu nct, n u mă ru l l ucră r i l o r p u bl icate red u ­
cÎ n d u - se l a două2 - ş i acelea cu o prezenta re u n i latera l ă ,
trecî n d u - se cu vederea u nele frag mente i m po rta nte c u m
s î n t cele de l a SÎrbi -Josa n i . Dacă u n a semenea m o d d e
trata re a u n o r a n s a m b l u ri de p i ct u ră , i m po rta nte pentru
a rta med ieva lă româ nească d i n mai m u lte puncte de ve­
d e re3, Îşi g ă seşte o a n u m ită j u stificare p r i n ca racter u l res­
pective l o r l ucră ri - şi p r i n spaţi u l acordat p i ctu r i i 4 - ero­
rile de sta b i l i re a d i s poziţiei iconog rafice ş i cele de citi re
a i n scri pţi i lo rs ră m î n reg reta b i l e .
Ce rcetă r i l e a rh itect u ra l e6, m a i m u lte l a n u m ă r ş i m a i
fig u ro s ştii nţifice, a u a j u n s l a sta b i l i rea u ne i u n ităţi t i po ·
log i ce a mon u mentelor, majo ritatea d i ntre ele datînd d i n
secol u l a l XVI I I - lea ş i ÎncadrÎ n d u - se Î n categoria biseri c i ­
l o r de l e m n cu d o u ă aco peri ş u r i , turn-clopotn iţă p e pro­
n a os, d i s poziţia pla n i metrică tra d iţiona l ă ş i eleganţă spe ­
cifică Î n elevaţie. S î n t Î n să de cla rificat destul de m u l te
p ro bleme ş i această o pe raţie n u poate Întî rz i a foa rte
m u lt. Ră mîne de p r i m ă i m porta nţă sta b i l i rea zonei de i ra ·
d ie re a ti p u l u i de b i serică m a ra m u reşean7, sta b i l i rea i nfl u-
1 Ata,na.s ie (popa ) . Biserici vechi din lemn din Transilvania şi
Maramureş, Cluj, 1 937, Brătu lescu, V., Biserici din Maramureş, " Bule·
tinul Comisi u n i i Monumentelor I storice", 1 94 1 ; Petra nu, c., Arta româ·
nească din Transilvania, Sibiu, 1 942 ; Ştefă nescu, 1 . D., Arta vech e o
Maramureş ului, Bucureşti, 1 968.
2 Brătu lescu , V., op. cit. : Ştefă nescu 1. D., op. cit.
3 a. Ansomblmi le d e piotu ră sînt dat.a bi.le la sfî rşitul secolu. l u i a l
XVI II- lea şi În pri mele decenii a l e seco l u l u i a l XIX- lea şi expl ică sc him­
bă rile iconog rafice petrecute În Întreag a a rtă med ieva lă românească .
b. Ele sta bi.l esc o continu itate a u n u i mod de tr·a,ta �e rust.i ciw nt,
eliminînd beor.ia " laicizării " pidu rii rel ig.ioase şi tra nsforma,re.a ei i' n
a rtă ou ltă. De asemenea dovedesc tra nsm iterea u n u i prog ralm kono-
9 �afic vech i, tulbu�at În unele părţi , dar de s piorit evident ortodox.
c. In sHrşit, a lături de celel.aHe monu mente de lemn ro·mâ neşti,
a l cătuiesc u n ansamblu al ·a,cestui tip de pi.otură săte.als că .
4 Victor B,rătulescu dă n u ma i d i spoz.i�ia konog.r.afică sub formă
de scheme, iQlf 1 . D. Ştefă nescu acordă un singur oa pitol pioturi i ; a mÎl1-
două a u u.n oar.acter mai mult de populariZia re.
5 Amintim d i n l ucra rea profesoru.lui 1 . D. Ştefă nescu numai do.uă
erori de citire : la SÎrbi ·Susa.ni domnia sa citeşte " A/exander Pon­
chachi" ( ? ) , op. cit., pag . 96, iar la Budeşti -Su sa ni " Alexander Chon·
ckaschii " , op. cit., pag. 99. .
6 Sta hl, P. H. si Petrescu, P., Arhitectura de lemn a Maramu·
reşului, În " Arh i teot �,ra R.P.R.", n r. 1 -2, 1 958 ; Petrescu, P., Unif - '�a de
concepţie constructivă şi decorativă a bisericilor de lemn româneşti,
În " S.C.IA " , n r.
1 , 1 967 ; Vătă�i,a n u , V., Contribuţii la tipologia biseri·
cilor de lemn transilvănene, În " Analele I n stitut,ului de I storie G ui" ,
nr. 3 , 1 960, Enăchescu, E . M" L e s eglises en bois d e Maramureş dans
/'architecture europeenne, În " Revue rou maine d'histoire de I'art, Serie
Beaux-Arts " , tome VII, 1 970.
7 I potew I,ui V. Dră g uţ, nepiubl i.oa.tă Încă, d ur verif,icată de a utor
În ceroetă.ri le de pe teren , pare cea mai plauzibilă. Domnia sa
susţi ne existenţa unei zone de .i �ad ieri pe Someş, ·a·vÎnd ·oa centru
bi serica Sf. Ma ri·a d i n Dej, .de unde s-a exti ns in Ţma Lă puşului.
Intr-adevăr, bi seri.cile d i n Ţora Lă puşului, d ispuse În zona Lăpuşului
româ nesc (Ră zoa re, Rogoz, Lăpuş, Ung.u ren i , Cupşen.i) şi mergînd
pînă la Şu rdeşti şi Plopiş, prezintă tmn u l -clopotniţă Încadrat de
patru .turnu leţe. Acestea , ca re I.a bi sedoa Sf. Mari·a din Dej aveau
un scop clar - i l ustra rea leg i i săbie i " OQ.racteristică oraşelor libere
m ed ieva le - ajung in Ţa ra " Lă. puşului doa r ca motiv deco,rativ, legea
a m i n tită nema.ifuncţionÎnd sub j urisdicţia ha bsburg.ică . Ţinînd cont că
di ntre toa.te bisericile Mana m u reşu l u i i storic numai bi serica d i n B u ·
deşti-Josa n i prezi ntă cele patru tu rnuleţe şi că Între Ţara Lă puşului ş i
Ţara Ma. ra m u reşului există o legătură rutieră care trece peste Gutin
(zona Ca.v ni.c) , este foa nte proba bil ca tipul de bi serică Iăpuşnea n să
fi trecut În Mara m u reş fără a face şcoa lă Întocmai, l i psind doa r cele
patru ,turn u leţe. Mai mult, există a se mănă ri intre a nsamblurile de
p i ctură ale celor d ouă zone, În oiuda notelo.r ca ra.c teristice fiecăreia .
51
http://patrimoniu.gov.ro
--
--
enţelo r ico nog rafice8, prec u m ş i Încadra rea p i ct u ri i mara­
m u reş.e n e Î n a n s a m b l u l pict u r i i med ieva l e ro mâ neşti ; ră ­
mîn de tratat aceste m o n u mente s u b fo rmă de monografi i ,
d e relevat n u mele z u g ravi lor, pentru a s e aj u n g e l a o
istorie a a rtei rom â n eşti pe a rti şti , n u pe mon u mente Î n
s i ne.
*
Pri ntre m o n u mentele de lem n d i n M a ra m u reş, bi serica
d i n SÎrb i - S u sa n i (fi g . 1 ) ocupă o situaţie privi leg i ată, d a ­
torată , p e de o pa rte, deose b i r i i de cele l a lte b i serici d i n
punct de vedere a rh itectu ra l , i a r pe de a l tă pa rte, pic­
tu r i i exi stente pe tÎm p l ă9. Stu d i u l a rh i tect u ra l a sta b i l i t o
d i spoziţie p l a n i metrică tradiţiona l ă , turn-cl o potn iţă pe pro­
naos ş i u n s i n g u r acoperiş pentru Întreg mon umentu l , aco­
per i ş cu poa l a l a rg ă pentru a feri pereţ i i de i ntem pe ri i .
Exi stenţa acestu i m o n u ment, l a ca re asem ă n a rea cu casa
ţă ră n ească este fra pa ntă, vine Î n sp rij i n u l i potezei potrivit
că re i a , m o n u mentul ar reprezenta t i p u l o rig i na l nu n u m a i
pentru M a ra m u reş, d a r ş i pentru Î ntreg teritori u l ro m â ­
nesc10. Fă ră a n esocoti p l a uzi b i l itatea acestei i poteze, evi ­
dentă fI-,a i a les <..l i n p u n ct Ge vedere p l a n i mchc, se c ..: v i n e
a face o a n a l iză rig u roasă a m o n u ment u l u i .
Aşezată p e o Î n ă l ţ i m e Î n pa rtea de s u s a satu l u i Sîrbi ,
b i serica se Înca d rează perfect Î n s paţi u l Înco n j u rător atît
p r i n p roporţi i le relativ modeste (L = 1 2,50 m, 1 = 5,64 m).
cît şi p r i n e l evaţia moderată , nu t i n zÎ n d s p re un vertica ­
l i s m s pectacu l a r ca la celela lte m o n u mente. Avîn d pereţ i i
a lcătu iţi d i n cîteva bîrne orizonta l e 1 1, i a r l a bază o ta l pă
de bolova n i de pe Cosă u ş i vizi b i l ă doa r pe l a t u ra s u d ică
a m o n u mentu l u i , datorită denive l ă ri i tere n u l u i , b i serica
p rezi ntă o d i spoziţie p l a n i metrică cu noscută - pronaos,
naos, a bs i d ă estică - cu o s i n g u ră a batere : accesul Î n
a bs i d a estică s e face doa r p r i n două i ntră ri (uşa prosco­
m i d i e i şi u ş i l e Î m pă răteşti 12) (fi g . 2). Acest tip de d i stri b u ­
ţ i e a u ş i l o r a dete r m i nat a baterea u ş i l o r Î m pă răteşti d e
la a x u l l o n g itud i n a l a l m o n u mentu l u i , spre sud.
Elevaţia, a pa rent s i m pl ă , rid ică Î n să cîteva pro b l e m e
c e s e cer l ă m u rite.
a) D ispoziţia ciudată a ferestrelor
i n cit i rea m o n u mentu l u i se deos·ebesc tre i t i p u ri d e
ferestre, c e constituie elemente- pre m i se pentru co nside­
ra rea u n o r faze de con strucţie d i ferite. Pri m u l tip, de pro­
porţ i i mai m a r i , prezi ntă un traseu sem i c i rc u l a r peste des­
c h iderea d reptun g h i u l a ră , f i i n d d i s pu s Într- u n ş i r c a re fra g ­
mentează b rî u l . S p re colţu l de s u d - est a l n a o su l u i , c h i a r
deasu pra brîu l u i , s e desch ide o fereastră Î n a rc c u traseu
semici rc u l a r şi cu motivul f u n iei folosit pentru s u bl i n i e rea
traseu l u i ; pe colţu l de sud-est al naos u l u i , sub streaş i n ă ,
ş i p e patru d i n cel e ci nci laturi a l e a bsidei estice s e
desc h i d ferestre m i c i cu a rce sem i c i rc u l a re s a u term i nate
Î n u n g h i ascuţit. Această d ispoziţie se l ă m u reşte doar l a
stud i u l şa rpa ntei m o n u mentu l u i .
b ) Acoperirea
Ch i a r de la exterior, se observă s u b acoperi ş u l actua l
u n a ltul, prezentînd o pantă m a i accentuată ş i strea ş i n a
8 Sta bil ,i re.a i nfl.uenţei iconogr,afice ş i a traseului de propagare
este de maximă i mpont.a.nţă ; se vor evita În acest fel fo rmu lă.ri de
tipul " veni.t·e de a i' urea " oare n u explică ni mic.
9 Pictura aflată pe tî mplă l eagă bi serica d i n SÎrbi-Susa n i de
celelalte biserici de pe Va lea Cosă u l u i ş i Întregeşte tipul de a n sa mblu
iconografie care decora o biserică de lemn in secolul al XVI I I - lea ; de
a semenea st.a,bileşte apartenenţa pictu rii d i n bisericile de pe CosCJ u
la ocelaşi Ziugna,v.
1 0 Petre.scu, P., op. cit. ; Vătăşianu, V., op. cit.
11 Petres'ou, P., op. cit.
1 2 T ipul de a bsidă estică cu două i ntră ri l-am găsit şi la Căli­
neşti-Josani (Va lea Cosă ului) şi la O nceşti (Valea Izei).
Fig. 1 . Biserica din Sirbi-Susani, vedere din sud.

Fig. 2 . Planul bisericii Sirbi-Susani (scara 1 :200).

http://patrimoniu.gov.ro
scu rtă. D i n pod u l pronaosu l u i , acope r i ş u l i n i ţi a l se ob­
servă pe toată i nti nderea l u i . Avem de-a tace, de fa pt,
cu două acoperi ş u ri : u n u l pentru naos, m a i scu n d c u
ccc: 2 m decit c e l actua l , ş i a l t u l pentru a bsida estică .
Date l e pro b l e m e i , i n această s ituaţie, se sch i m bă : i n
l oc u l u ne i acope r i r i u n ice g ă s i m t i p u l cu acoperiş u ri sepa­
rate pentru vol u me l e m o n u mentu l u i , t i p i n ti l n i t mult m a i
tîrz i u , i n seco l u l a l XVI I I - lea, l a b i serici l e ma ra m u reşene.
Acest s i stem este fu ncţ i o n a l ş i eco n o m i c in acela ş i ti m p :
fu ncţ i o n a l deoa rece se ciştigă u n s paţi u , eco n o m ic deo a ­
rece s e red u ce ca ntitatea de materi a l . I n p l u s , m o n u me n ­
t u l ciştigă in expresie, sta b i l i nd u - se o trecere g radată de
l a est l a vest.
Proba b i l , in faza i n iţia l ă , m o n u mentu l se prezenta cu
un a ltar c u acoperiş propri u , un naos mai i n a lt ş i u n pro­
Ilaos cu t u r n - c lo potn iţă de proporţi i mai modeste d ecit
cel actu a l 13. Ferestrele b i serici i era u de t i p u l fe restrei c u
tra seu sem i c i rc u l a r (cea d i n col ţ u l de s u d - est la naos) şi
ferea stră i n u n g h i (pentru a bsida estică). In faza u rm ă ­
toa re, coresp u nzăto a re ti p u l u i d e acoperiş u n itar ş i turn u ­
l u i -clopotn iţă actu a l , s - a desch i s ferea stra c u traseu sem i ­
c i rcu l a r ş i decoraţie i n moti v u l fu n i e i , i a r i n u lt i m a fază ,
a pa rţi n i n d secol u l u i a l XX- lea 14, ferestrele m a ri ca re fra g ­
mentează b ri u l .
Aceste faze i ş i g ă sesc confi rmarea i ntr-o i nscri pţie să­
pa tă in l em n u l uşii de i ntra re i n pronaos, i n scri pţia păs­
trată doar, parţia l , d a r din ca re se poate descifra totuşi : 15
r
_ __J
''''
F '
o
60 *
I n acest caz prima pa rte a i n scripţiei este vă leat 7-7-,
c ifre l e l i psă f i i n d P ( 1 00) � i c (5)=vă leat 7 1 75 ( 1 667). Da­
ta rea b i se r i c i i in 1 532 (co nscri pţie din 1 903, sau ra poar­
tel e protopopi lor) se referă deci la exi sten ţa u nei a lte
biseri c i .
Este n o r m a l s ă co n s i deră m in acest c a z a doua parte
a i nscri pţiei ca referi n d u - se la a doua fază de construcţie
a b i seri c i i - 1 667. În spriji n u l acestui a rg u ment vine şi
textul i n scri pţiei de pe un Triod d i n 29 i u n ie 1 688, tipărit
l a Liov ş i c u m pă rat in 1 702 de doi ţă ra n i din Sîrbi . Text u l
verifică i poteza noastră ş i confi rmă exi stenţa cel e i l a lte
b i serici d i n Sirbi - b i serica d i n Josa n i - exi stentă deja
la 1 70216 : " Cu vrerea tatălui ş i cu indruma rea Fiiului şi cu
săvirşirea D u hu lu i Sfint.
Bine a u vrut şerbul lui Dumnezeu G herman lonaşi din
'S irbi şi cu g iupăneasa d u m isale Ciceu Măricuţă de a u
, fv1ărinca Costan, Bud Matei, Bud Urs u l, Dunca Palcu, Fer Vas alie.
13 Această ipoteză este a r g u m entată şi de faptul că talpa bise­
,Iri.cii este aceea şi pentru Î ntreg monu mentu l şi că vechiul turn , d i strus,
a fost Î n l ocuit cu a ltul fără a . se mod ifica pereţii existenţi a nterior.
1 4 Ferestrele mari ta ie brî u l . tare la orig ine Înconjura intreg edi­
fici u l , şi prezintă a ncadra m ente din sci ndură de bra d . Prefacerea s-a
f:5cut in a n u l 1 9<' 1 , o dată cu constructia . corul ui-tribună din naos.
15 Vleat 7-7-
i A/ekcsander Ponehalskii " , Cît priveşte pe losip la covu acesta a fost
Popă
rocu boj 1 6
67
16 C e rc e tarea mai atentă a cărţilor biseri ceşti aflate in M a ra ­
m ureş a r contri bui la o data l e mai preci să a monu mentelor, e l i m i ­
nindu -se d i n form u l ă ri i nvaria b i l u l " secol a l XVI I I - lea " .
53
http://patrimoniu.gov.ro
cu mpărat această sfintă carte a n u l1� c Triod ţveatia şi o a u
p u s in sfinta besearecă cea bătrănă in Susani să N e p o ­
mană dumi/or sale ş i giupă nesii dumisale şi părinţi/ar lor
ş i moşilor şi stră moşilor lor pină la a l şaptele semenţie.
Iară ca preot să vor afla slujitori la sfinta besearecă să
facă bine să nu u ite pre domn elor sale la sfintele rugă­
ciuni ce să vor face ce să - Î pomenea scă .
Iară care s - a r aflat vre - u n om invăţat de diavolul să de­
perteze această sfintă ca rte de la acest hra m a sfintei
Paraschevei şi să o desparţe de la acea sfintă besearecă
să fie trec/eat proc/eat anate:na ca Arie şi ca Iuda in
veacul ce va să fie.
Şi s - a u dat in sfinta besearecă În a n u l de la măntuirea
lumii 1702 luna iunie 3 zile " .
Triod u l se află la b i serica d i n SÎrb i - S u sa n i .
D i n a n sa m bl u l d e pictură , ca re i n iţia l acoperea b i se­
rica i n i ntreg i me 17, a u mai ră mas doa r tim pl a ş i absida .­
d i n epoci d i ferite - , b i ne pă strate, c u n u mele z u g ravilor18
ş i n u mele donato r i l o r i nsemnate (fi g . 4). Erori le de desc i ­
fra re s a u , m a i proba b i l . g raba in tra n scrierea i nscri pţ i i lor,
a u dus l a consi dera rea meşteru l u i tim pl e i d rept u n per­
sonaj o a reca re (d iferit de cei lalţi meşteri decoratori ca re
a u l ucrat pe Valea Cosă u l u i ) 19. În rea l itate insă, avem de-a
face cu ace l a ş i meşter, i poteză confi rmată şi de a n a l iza
sti l i stică ş i de i n scri pţi i le exsitente20 ; m a i m u lt, deco raţia
tim p l e i d i n Sirb i - S u sa n i a fost efectuată ş i cu ajuto r u l
u n u i l oca l n ic, los i p lacovu, consi derat d rept meşter pri n ­
c i p a l . D i spoziţia iconog rafică a ti m plei o i nti l n i m l a m a i
m u lte m o n u mente d e pe Valea Cosă u l u i ş i , Î n genera l , Î n
M a ra m u re ş u l i storic21, evident asemă năto a re În m a re parte
cu cea d i n Tra n s i l va n i a , d i n Ţa ra Româ nea scă şi M o l ­
dova22, În sch i m b, dezvo l ta rea a m plă a celo r tre i reg i stre
nu o i ntil n i m decit la b i serici le de pe Valea Cosă u l u i .
Î n scena Răst i g n i r i i , I s u s a re Î n d rea pta ş i stînga
pe c2i doi tî l h a ri , iar la picioa re pe cele trei M a ri i ,
pe Ioan Aposto l u l ş i p e suta ş u l Lo n g i n u s . Redacta rea te­
mei s u b acea stă formă Îşi a re s u rsa În pseudo-eva n g h e l i a
1 7 Ace l a ş i meşter d e la Si rbi - Susa n i a p i ctat s. i naosul d e l a
B u d eşt i şi i ntreaga biserică d e l a Că l i n e s t i .
ld N u m e l e zugravilor
timplei sint Al e xand e r Poneha lski şi losip
lacovu, iar cel a l zugravului absidei este Nicolae fam o k evic,i .
17 1 . D. Ştefă nescu citeşte Alexa nder Ponchac h,i la SÎrbi-Susani
ş i A : e x a n d ru Chol1cha�:hii la B u desti-Susa ni. Această citire d e n u m e
p :l re cu atît mai ciud ată c u cît d'omnia s a c i t e a z ă p r i ntre l ucră rile
consu ltate şi Insemnări din bis ericile fv1aramurăşului a preotu l u i
Ioan Birlea ca re transcrie Ponehachile şi Pon eha sch i, m u lt mai a p ro ­
p i ate de Po n e ha l ski .
20 SIRBI-SUSA N I - colţu l de nord ,est : " Din mila lui Dumnezău
şi din darul Duhului Sfin t şi eu am agiutorit losip lacovu cu zugravul
A/exander Ponehalsl<i de lucru beserăcii să hie pomană Întru veci
de veci Ame a n " .
- colţul de sud -est : "Cu vrerea Tatălui ş i cu Îndem - narea Fiiului
şi cu săvrăşirea Duhului Sfint, Amin. Bine au vrut şerbu lui Dumnezeu
Borodi Chira şi cu soţu dumisale Ahimie de au plătit de au zugrăvit
acest fruntariu ca să le fie pomană dumilor sale si . a tot neamul
lor. 1 760 luna iunie 1 0 zile " .
BUDEŞTI-SUSA N I - colţu l de n o r d - est : " Din mila lui DumnezăIl
şi din darul Duhului Sfint s - a u milos tivit Dumnezău de s - a u făcut si
s - a u Îndemnat din On) demnul lui popa lonaş de s - au zugrăvit b e s e ­
reca de wgravul Alexandru Poneh alsl<ii si s - au zidit această s fintă
besearecă spre laJda lui Dumnezău şi s p ; e izbăvirea s ufletelor creşti­
neşti şi a s atului tutu rora noi (c) titorii eu popa lonaş preutul s a t l / ­
l u i si cu a s a giupănase l u r a fv1ăricuta si feciorii lor Vasalie si
7 a a d er şi Grigorie şi fătuţe Ioana şi B ;/d r oader şi Opriş Vărtic ;'i
Bătă Ştefan, Anul 1 760 noemvrie 10 zile " ,
BU DEŞTI-JOSA N I - colţul de nord - est : " Din mila lui Dumnezeu
şi din darul Duhului Sfint n e - a u Învrednicit de am innoit aceste s finte
icoane intr-această beserică in zilele acestora omini intăe popa a
s atului fv1ărinca, popa Lup, Bud Grigore cărznic. Chin driş Mihai,
di la Hristos a (nul) 1 762 (le) vrar (ie) 2 8 " ,
- colţu l de s ud -est : se continuă I nşlrulrea n u m e l o r " ş i cu t o t
satul Împreună să l e f i e pomană in veci vecilor. Amin . (Zugra) vul
Alekcsander " .
CĂLl N EŞTI - JOSA N I - pronaos - pzretele de est : "Aceasta sfintu
lucru a u plătit satul şi (bo) iarii ca cu s o (coteaIă) pentru să nătate
ş i tare p (ut) eare pentru toţi poma ( n ă) . " 1 754, avgus t 9, ZlIgravul
l ocuito'r În Sirbi, lucru atestat de un reg i stru matri col cu numele mor­
ţi lor şi de o icoană cu mpărată de către meşter şi soţia sa.
21 Sîrbi, Bu deşti, Căli neşti, O nceşti, bisericile de pe Va lea Izei
şi V a l e.a M a re i .
22 Ştefă nescu, 1 . D,. op, cit.
Fig. 3. PlÎngerea lui Isus şi registrul proorocilor (detaliu).

Fig. 4. Inscripţie pe timplă, colţul de nord-est. l u i N icod i m23, a că rei c i rcu laţie este atestată pe tot te ri ­
tori u l româ nesc ş i i zvor de i n s p i raţie a l meşteri l o r a m b u ­
l a nţi ce deco rează b i seri c i l e de sat. Scena Cobo rîr i i d e
p e cruce prez i ntă o a no m a l i e iconog rafică : I oa n Apo s ­
tol u l coboară tru p u l l u i I s u s de p e cruce, i a r Iosif Î I p r i ­
meşte Î n g i u lg i u ; poziţia este Î ntreg ită de N icod i m ca re
s u sţine tru p u l l u i I s u s şi de M a ria cu o b ra z u l l i pit de cel
al l u i I s us24. Cît priveşte P u nerea În morm n Ît (fi g . 3), i nter­
vine aceea ş i s u rsă a pocrifă, În ca re se con f u n d ă pi atra
d i n Efes c u sa rcofa g u l , şi determ i n ă a pa riţia celor trei
M a r i i a l ături de N i cod i m şi Ioan Aposto l u l , aşa cu m o
Întî l n i m Î n m u lte exe m p l a re de broderie medieva l ă a pa r­
ţi n î n d secol u l u i a l XVI - lea2s.
Reg i strul al doilea cupri n de o scenă centra l ă , cu M a ri a
N ykopeea26 ş i c u i n scri pţia " B ucură - te maica l u i Dumne­
zeu " , Î n cad rată de med a l ioane cu cîte doi prooroci ş i
i n scri pţ i i d i n Acatistu l Ma ici i Dom n u l u i .
I n reg i strul a l tre i lea , I s u s j udecător, p e tron ş i cu
ca rtea desch i să Î n m î n ă , Î n ca d rat de M a r i a ş i Ioan Bote­
zăto r u l formează tema " D e i s i s " ; de o pa rte ş i de a lta se
desfă şoară o teorie de a posto l i , d i s p u ş i sub a rcade sem i ­
c i rc u l a re.
Mai i m porta nte decît d i s poziţia ico n og rafică sînt ac­
centele loca le.
Isus cop i l a şezat pe eşa rfa ţi n ută de M a ri a este Î n ­
veş mîntat c u o că m a ş ă a i bă c u mÎnec i l u ng i , u ş o r ră s­
croită l a piept ş i cu panta l o n i l u n g i de t i p u l g a c i l o r,
Î n c i n ş i c u u n brîu neg ru27 ; p iatra de mormînt pe care este
a şezat I s u s este acoperită cu o pînză decorată cu motive
geometrice des Întî l n ite Î n ţesătu rile m a ra m u reşe n e ; m a -

23 M i l let, G . , Recherches sur I'iconographie d'Evangi/e, Pa ris, 1 960,

ed. a I I -a.
24 Idem.
25 Ştefă nescu, 1. D., op. cit.
26 M i l let, G., op. cit.
27 Bă nătea nu, T" Portul popular din regiunea Maramureş, Caso
'
reg ională a creaţiei populare, Baia Mare, 1 965.

54

http://patrimoniu.gov.ro

joritatea personajelor a u că m ă ş i a l be, cu mÎneci l u n g i ş i
g u lerul tă iat rotu n d , m a n t i i pînă l a gen u nc h i c u bord u ri l e
m a rcate pri n p u n cte a l be, desfăcute Î n faţă ş i u ş o r ră s ­
frînte.
Personaj u l ca re se b u c u ră de cea m a i m a re atenţie
-este Însă suta ş u l Long i n u s : Î m b răcat cu că maşă roş ie,
l u ngă pînă la g e n u n ch i , cu h a i nă verde ş i cordon de care
.a tîrnă teaca s ă b i e i , panta l o n i verzi ş i cizme a l be, p u rtî nd
pe ca p căci u l ă cu ca l otă roş i e şi bord u ră nea g ră , Lon ­
g i n us defineşte t i p u l d e boier m a ra m u reşea n . Este u n u l
d i n exem plele evidente d e trata re popu l a ră a pe rsonaje­
l o r, cît mai a propi ată t i m p u l u i pentru a fi uşor recunos­
,cută28.
I n a n sa m b l u , veş m i ntele person ajelor formează un
.a mestec ci udat de elemente a utohtone cu atribute stră i n e
(bonetă - Aro n , tu rba n - Da n i i l) fapt c e demon strează
<:l i n n o u m od u l de Î nţelegere a l erm i n i i lo r de către z u ­
'9 ravi i b i serici l o r săteşti29.
Sti l u l pict u r i i a re un vă d it ca racter m i n iatura l , cu o
U i n ie s i n uoa s ă , a m plă În traseel e de m a i m a re Î nti ndere,
28
Ca racterul de participare l a eveni mentele t i m p u l u i este evi­
dent Î n M a ra m u reş in mai mu lte scene. Exemplul cel mai elocvent
:ÎI constituie I'u pt,a l u i N e!;tor cu Lie ,pă'g Înul, În ca, re Ne,stor este
'î mbră cat În c,o stum mara.mu,reşea n , ,ia,r Lie În costum de h us-a,r. La
biserica d i n BÎrsa n a (V,a lea I zei) sfîntul Cri stofor -este m a rti r.izat de
soldaţi d i n inf.a nteria n a,pol eon i,a nă cu ma n ta l,e , bicomu'ri şi puşti cu
Iba i onete, Notaţiile cele mai a cute sînt surpri nse Î nsă Î n scenele ladu­
l u i de la Căli neşti, Poien i l e I zei şi Cuhea .
29 loa n i d u , 1 . C. ş i Rădulescu, G, G" Icoane p e s ticlă, Î n " B,C. M . I . " ,
fasc, 1 1 3-1 1 4, 1 942 ; Ştefă nescu 1 . D . , Iconografia ş i stLldii/e d e artă
:religioasă, În " Revista i storică română " , XV, �asc, 2, 1 945.
55
http://patrimoniu.gov.ro
Fig, 5, Registrul proorocilor (detaliu).
atentă la m a rca rea deta l i i lo r (fig . 6). F i g u ri l e personajel o r
a u tră sături Î n d u l cite, u m a n izate, och i i s î n t expresi v i , Î n
ti m p c e veş m i ntele s î n t tratate În fa l d u ri Î nţepen ite, cu
u n pro n u nţat ca racter decorativ. Acolo u n de a " agiutorit"
losi p l acovu, stîngăcia execuţiei iese şi m a i m u lt În evi ­
denţă : Î n scena Cobo rî r i i d e pe cruce, a posto l u l Ioan este
Î n g h eţat pe sca ră ; fund a l u l pri m u l u i reg i stru, a lcătu it d i n
elemente a rh itect u ra l e d ife rite : c l ă d i ri rom a n ice, t u r n u ri
de a pă ra re ş i b i serici cu turn Î n formă de b u l b de cea pă,
este redat fă ră folosi rea perspectivei l i nea re, Într-o Î n ş i ­
r u i re p e orizonta l ă , fă ră adîncime. I ntreg a n sa m bl u l a re
o fra pantă a semă n a re cu icoa nele d i n bi serică , data b i l e
În a d o u a j u mătate a seco l u l u i a l XVI I I - lea3o.
G a m a cro m atică relativ s i m plă , formată d i n roş u - că -
ră m iz i u , verde, puţin a l b- g ă l b u i ş i a l b, creează o frumoasă
a lterna n ţă Î n a n s a m b l u . Com poziţi i l e se Înscri u Î ntr- u n
ritm geo m etric : vertica l itatea cruc i l o r este ech i l i b rată d E
desfă şu ra rea Î n friză a personajelor ş i a a rh i tectu rilor, i a l
gestu rile personajelor cores pund u nele a l to ra (fi g . 5). Duc­
tu l c l a r a l l i n ie i , de m u lte o ri d u s pînă l a eleganţă , con ·
son a n ţa com plem e ntarelor roş u ş i verde a costumelor, fon ­
d u l a l b ca re scoate Î n evi denţă l i n i a ş i cu l o r i l e sînt atri ­
butele acestei pictu r i , provi n c i a l ă doa r Î n rep rezenta rea
f i g u r i l o r.
Se i m pune o a n a l iză iconog rafică ş i sti l i stică a m ă n u n ­
ţită ca re să l ă m u rească decoraţia i n terioa ră a acesto r
b i serici de l e m n , p a rţia l c u n oscută de către cercetători
şi ca re poate ad uce contri buţi i serioase la a n sa m bl u l pic­
tru i i med ieva le româ neşti.
30 "
' , , icoană au cumpărat Iacob dascal 1 772 luna lui oc/ovric
25",
Fig, 6. Apostolii Bartolomeu şi Matei, ->
http://patrimoniu.gov.ro
 OBSERVAŢII PRIVIND ORNAMENTAŢIA SCULPTATĂ ÎN LEMN
DE LA CASA HAGI PRODAN
------- R U X A N DRA I O N ESCU
M o n ument preţios ş i ra r, casa a pa rţi nînd cîndva neg us­
to ru l u i că l d ă ra r Hagi Proda n din Ploieşti stă mă rturie
- prin d i s poziţia de plan ş i prin decoraţie - pentru o pe­
rioadă de Început a u rba n i s m u l u i În Ţa ra Româ nea scă ,
pe rioadă situată În ti m p la finele seco l u l u i a l XVI I I - lea ş i
Începutul seco l u l u i a l X I X - lea .
Sem n a lată ca i m portantă s u b ra port i storic, a rh itec­
to n i c ş i a rtistic pentru prima oa ră de către AI. Zagoritz În
1 9 ·1 5 1 , casa a fost. de atu n c i , În repetate rî n d u ri , obiect
de stu d i u .
D i ncolo d e ceea c e com u n ică a m ă n u ntele a rh i tecto­
n ice, reg i strul orna menta l , ca re contra ri a ză oa rec u m pro­
porţ i l e modeste ale loc u i nţei neg u sto ru l u i că l d ă ra r, este
pe depl i n doved ito r pentru ceea ce Însemna a rta con ­
structivă ş i decorativă a Ţă rii Româ neşti ş i a n u me aceea
destinată pătu ri i m i c i l o r meseri a ş i şi neg u stor i . Pop u l aţia
P l oieşti u l u i era formată În m a re majoritate d i n aceştia. Î n ­
t r - o m ă s u ră m a i m a re decît decoraţia În stucatură , piesele
decorative În l e m n existente la casa Hagi Proda n s u scită
o a m pl ă d i scuţie pe tem a Îm pleti ri i tradiţi i lo r pă mÎnte n e
c u i nfl uenţe orienta le trecute pri n f i l ieră sud - ba lca n i c ă ,
ca racteristice atît pentru acest edifi c i u , d a r m a i a les pentru
epoca a l că rei produs este m o n u mentu l .
Lem n u l fi i nd u n materi a l peri s a b i l , n u s - a u pă strat pînă
l a noi prea m u lte p iese de co m pa raţie, ed ificatoa re pentru
epocă. O serie de bi serici situate p r i n a p ropiere, ş i a n u me
Î n zona del u ro a să a Vă l e n i l o r de M u nte, ajunse pînă la
noi cu deco raţia m a i m u lt s a u m a i puţi n i ntactă , ş i m a i
a les cal itatea execuţiei a cestora sta u m ă rturie u ne i Î nde­
l u ngate practici a l ucru l u i Î n lemn a meşteri l o r ţă ra n i .
L a Sta rch i ojd2, străvech i sat de moşnen i , există două
b i serici d i ntre ca re u n a , datată 1 749, a pa rţi nea u no r boieri
Macove i , i a r a doua, cea a ţă ra n i lo r, este rid icată Între
1 782- 1 784. La biserica d i n Poseşti - Pă mÎnten i3, piatra de
m o rmînt a ctito ru l u i , Matei Sersea, poa rtă data de 1 783.
B i serica d i n Valea P l o p u l u i4, constru ită la 1 778 Într- u n sat
inveci n a t ( Bătrîn i), a fost m utată u lterior pe l o c u l actu a l .
Datate spre sfî rş it u l seco l u l u i a l XVI I I - lea , b i serici le d i n
C h iojdeanca, N u cet, Scurteşti5 sînt m ă rite ş i modificate
u lterior.
C h i ojd u ri le, sate situate in fostul j udeţ S ă c u i e n i (Saac),
d esfi i nţat la 1 i a n u a rie 1 845, care acoperea ca m j u mătate
d i n j u d eţele Pra h ova ş i B u ză u de azi6, p rezi ntă o a r h i tec­
t u ră În cea m a i m a re pa rte a pa rţ i n î n d u nei pături de oa ­
m e n i Î n stă riţi a că ro r avere data de cîteva generaţ i i . Piesele
de rezi stenţă În deco raţia acestor b i serici sînt tot cele scu l p ­
tate in l e m n . U neori, culoarea v i n e s ă s u b l i n i eze decorul
ciopl it. d a r de cele mai m u lte ori, n u atît din necesită ţi
o rna menta le, cit m a i a les d i ntr- u nele pra ctice, de a pă ra re
a lem n u l u i .
Pa rte reprezentativă , d a r ş i c u rol funcţi o n a l , pridvoru l
este u n u l d i n principalele elemente decorate a l e c l ă d i ri i
atit la b i se rici, cît ş i l a casele enori a ş i lor-ctito r i . Sti l pi i , g r i n ­
zile, pă l i ma r u l prezentau ornamente scu l ptate - ca ş i a n c a ­
d ra mentele u ş i l o r ş i a l e ferestre l o r.
Stî l p i i pridvoru l u i erau l ucraţi d i ntr-o s i ng u ră b u cată ,
in l e m n de steja r. Dea s u pra u n u i piedesta l s i m p l u , În
forma unui trun c h i de p i ra m i d ă sa u a u n u i cu b cu feţele
uşor rotunj ite, se rid ica fus u l . De secţ i u ne pătrată cu m u -
1 AI. Zagoritz, Pe.1tru Muzeul Prahovei: O casă veche românească,
extras d i n " Coonvorbiri litera re " , Bucureşti, 1 91 5.
2, 3, 4 , 5. Radu Creţ ea n u , Bisericile de lemn din Muntenia, ·i n
colecţia M o n u mentele patri ei noastre", B u cu r e ş ti , 1 969.
6 Pa "u l Petrescu, Monumentele de arhitectură rurală din nord­
estul Munteniei, SCIA " , t o m u l 1 5, n r. 2/1 968.
" " SCIA " , tomul 1 3, nr. 2/1 966.
57
http://patrimoniu.gov.ro
-------
c h i i le rotunj ite, f u s u l se prezi ntă d rept sa u uşor g a l bat.
Alteor i , e l se compl ică prin prezenţa a două reg i stre, des­
pă rţite prin i ne l e sau pri ntr-o "floa re " pol ie d rică, puternic
rel i efată ş i crestată . I mediat s u b cosoroa bă se află ca p i ­
tel u l . Despă rţit de f u s pri ntr- u n i ne l , capite l u l i a de ob icei
fo rma u nei p i ra m i d e ră sturn ate sau a unei coro le.
Acestei m o d a l ităţi generale de a l ucra l e m n u l i se
ra l i ază ş i cei u nsprezece stî l p i de stej a r ca re susţi n cea r­
d a c u l ş i foi şorul casei Hagi Prod a n . Pe o bază de forma
u n u i tru nchi de pi ra m i d ă se ridică f u s u l m a i s u bţiat la pa r­
tea s u perioa ră . Capite l u l pris matic, despă rţit de fus pri n ­
tr- u n i ne l ,este frumos crestat În formă de melc. L a casa
Dobrescu d i n Ploieşti - edifici u d i n aceeaş i g ru pă a l ocu i n ­
ţelo r o ră şeneşti - u lterioa ră ca dată de construcţie, locul
ca pitelelor de l e m n este l uat de n i şte piese de zidă rie ca re
suportă o decoraţie În te ncu i a l a proa spătă .
La această casă , a rcadele pridvo ru l u i i n locu iesc sem i ­
cerc u l c u acolade ş i festoa ne d e d iferite confi g u ra ţ i i . La
cea rdac u l casei H a g i Proda n , legăt u ra intre sti l p i este rea ­
l i zată pri n g ri nzi care n u a u că pătat incă acea stă fo rmă .
Pe i ntradosul l o r sînt placate profi l u ri de l a lele ca re a u
fost l ucrate sepa rat.
Deco raţia pri dvo ru l u i acestui t i p de locui nţă era u ne­
ori Întregită prin l ucra rea a rtistică a scî n d u r i l o r verticale ce
a lcăt u i esc pă l i ma r u l . La casa H a g i Prodan acest l ucru e
prezent d o a r la bal ustrada scă r i i de pe faţa da de m iază ­
noapte, care perm itea acce s u l d i n g ră d i n ă in bucătă rie.
Foişorul Î n a i ntează peste gÎriici u l pivniţe i . Făcută d i n
g ri n zi d e steja r Încheiate tra i n ic, i ntra rea in pivn iţă i a forma
u n u i a rc p l i nci ntrat. Poarta cu două bata nte ca re d uce la
beci e l ucrată din piese de lemn incheiate Î n u ng h i d rept,
a lcăt u i n d o g ri l ă care - ş i a re rol u l funcţ i o n a l , servind l a
aeri s i rea acest u i a . Ancadra mentu l a re d rept u n ică decoraţie
două rozete d u ble, u şo r rel i efate, situate cite una În fie­
ca re d i n colţu rile s u perioa re. Motiv o b i ş n u i t În plastica o rn a ­
mentală a caselor ţă ră neşti, rozeta, prezentată c a ata re
sa u s u b forma roţi i , a d i scu l u i sol a r sau a virtej u l u i , făcea
pa rte d i n elementele ca re se incrusta u pe u şa de i ntra re
În casă sa u c h i a r l a poartă pentru a a pă ra pe m e m b ri i
fa m i l i e i d e spi ritele m a l efice. Exi stă u n consens genera l i n
accepta rea fa ptu l u i c ă aceste m otive Î ş i a u o r i g i nea Î n
practica u n u i cult sol a r existent ş i dezvo ltat c u m u l t Î n a i nte
de epoca bronzu l u i . Faptul că eco u r i l e u n e i astfel de prac­
tici se fac si mţite sub forme asemă nătoa re l a d i stanţă de
m i l e n i i În a rta popu l a ră româ nească este p u s de Pa u l
Petrescu pe sea ma cont i n u ită ţ i i d e viaţă ca re " a permis
crista lizarea unei ornamentici geometrice a lcătuind un fond
extrem de puternic"7. Pierderea sen s u l u i o ri g i n a r cît ş i
defo rma rea frecventă a den u m i ri i n u a u antrenat d u pă
s i n e ş i sch i m ba rea locu l u i de a m pl a sa re, loc b i n e precizat
ş i azi pe costu me, pe u ne lte, Î n a rh itect u ră , d ova d ă in
p l u s pentru teoria privi nd fu ncţia acesto r motive, funcţie
de i nvoca re a puteri l o r bi nefăcăto a re .
O frumoasă l u c ră t u ră in l e m n prezi ntă ş i uşa mas i vă
care perm itea accesul d i n g ră d i n ă s p re sca ra i nterioa ră ,
cu pri n să in peri metr u l cerdacu l u i .
D a r podoa ba cea m a i de preţ, ca re pentru toţi cerce­
tătorii a avut Î n se m n ă tatea unei reve l aţ i i , se află la i nte­
rio r : sala de mincare e deco rată cu un bogat tava n scu l p ­
tat În l e m n . Sacnasi u l a re de a semenea u n tava n d e
l e m n , d a r l u crat s i m p l u , d i n scînd u ri i m p ă rţite cu ş i pc u l iţe
in mici pătrate, pe s i stem tu rcesc - aşa cum se o b i ş n u i a
7 Pau l Pet,rescu, Semnele solare i n arta populară din Români·;].

Fig. 1. S tilp de la foişor.
şi În u n e l e b i serici8. Tava n u l foi şoru l u i e con stru it d i n sCI n ­
d u ri d i sp u se Î'n " coadă d e rînd u n ică " .
Casa M e l i k , constru ită la 1 760 p e stra da S pă ta r u l u i
( B u c u reşti), avea la i nterior, tot Î n sufragerie, u n tava n
scul ptat Î n l e m n . I n fostul palat M avrog h e n i ( M i n i ster u l de
F i n a nţe) exi sta u , În sch i m b, tava ne mai sava nte, mai com ­
p l icate, l ucrate cu u n a mestec de elemente de fact u ră
cla sică ş i de fo rme tu rceşti9.
Tava n u l să l i i de mîncare a casei H a g i Proda n se Î n scrie
Î ntr- u n pătrat de scî n d u ri ca re cupri n de toată su prafaţa
plafon u l u i Î ncă peri i . In acest pătrat se adÎnceşte tava n u l
p ropri u -zi s , d e formă octog o n a l ă , Î m pă rţit geo m etric pri n ­
tr- u n prof i l scu l ptat Î n frî n g h i e . Acesta ra d i ază d i n m ij loc
către latu r i , formînd un m a re n u m ă r de tă b l i i de forme
va riate. La m ijloc se profi lează rozeta tava n u l u i , tot În
formă octogo n a l ă , Î m podobită cu o ra m u ră de viţă cu
stru g u ri şi cu flori de ră s u ră care se deta şează pe o placă
de a l a m ă . Luci u l a u r i u al acestei plăci este vizi b i l Î ncă
pri ntre frunzele scul ptate. Aceeaş i ra m u ră se Î m pleteşte În
j u rul u n u i g h e m tă iat În l e m n Î n centru l că ruia se re m a rcă
o proe m i nenţă În formă de boboc de floa re, de ca re este
s u s pe n dată l a m pa .
Toma T . Socolescu con sideră c ă rozeta a m i nteşte scu l p­
t u ra tîm plelor d i n b i seri c i , i a r pri n execuţia ei s u m a ră , ti m ­
p u ri m a i noi, cînd vech i l e tra d i ţ i i de a rtă Î n ce p u seră s ă se
p i a rdă o dată cu d i s pa riţia meşter i l o r d i n e poca brÎncove­
nea scă . Restu l decoraţiei - tava n u l Î m pă rţit pri n raze În
fo rme geometrice reg u late - d u ce cu g î n d u l la modele
d e a rtă a ra bă Î m prum utate de la turci. W i l h e l m Jă necke
presupunea că H a g i Proda n era turc de ori g i n e 10 toc m a i
pe baza a s pectu l u i orienta l a l tava n u l u i .
Acela ş i a rh itect Toma T . Socolescu dă dea Î n 1 9 1 6 o tri ­
m itere i nteresa ntă Î n " B u l eti n u l Com i s i u n i i M o n u mentelor
I storice" . Ea s u n a a stfe l : ..Tavane d e acest g e n , după cum
Îmi afirmă dl. Sp. Cegăneanu, se găsesc În Bulgaria şi
chiar În Dobrogea n oastră " .
8 M . Sevastas, Monografia oraşului Ploieşti, Bucu reşti, 1 937 (ca p i ­
t o l u l referirtor 1'0 ralrhi,tect,urră) .
9 N . Ghika-Bu deşti, Evoluţia arhitecturii i n Oltenia şi Muntenia,
IV, " Bu leti nul Comisiunii Monu mentelor I storice", 1 932.
'10 Wilh�lm Jă necke. Dos Rumănische Bauern und Bojarenhau5,
Kănig Ca rol Verla g , Buk(J re�t, 1 91 8.
58
http://patrimoniu.gov.ro
Mergînd pe fi rul acestei afi rmaţi i , dată cu titlu de curio­
zitate - de vreme ce a utoru l n u o stud iază m a i Î n a m ă ­
n u nţime - observaţi i l e Î m b racă as pecte i nteresante . N u
n u m a i c ă astfel d e tava ne ex i stă Î n B u l g a r i a , d a r e l e a b u n ­
dă şi fac dovada u n e i adevă rate i n d u strii na'ţ ionale ca rac­
teri stice peri oadei ca re cupri n de sfîrşitul seco l u l u i a l
XVI I I - lea ş i seco l u l a l X I X - l ea " .
I n orna mentica de l e m n a caselor, elementele orien ­
ta l e ad use d e t u rci ca pătă o i m porta nţă d i n ce Î n c e m a i
m a re, sfî rş i n d p r i n a s e i m pu ne. Meşte r i i con structori şi
scul ptori ca re l u craseră la ridicarea moschei lor, a clă d i ­
r i l o r p u b l i ce şi a m a r i l o r case de locu it tu rceşti l e vor
tra n s p u ne i n cad ru l casei b u l gă reşt i . Pl afoane, n i şe, d u l a ­
puri etc. benefi ciază d e această orna mentaţie scul ptată
În l e m n . Motivele o rientale, ven i te la Început ca o i nf l u ­
enţă d i n afa ră, prel uate ş i pre l ucrate de meşterii b u l g a r i ,
v o r fi a s i m i late, deve n i n d pa rte i n teg ra ntă d i n patri mon i u l
decorativ a l a rtei popu l a re ş i cu lte b u l g ă reşt i .
D i ntre toate a rtel e a p l icate, aceea care benefic i ază
de ce l mai m a re prog res a fost toc m a i g e n u l a m i ntit,
scu l ptura Î n l e m n , uti l izată deopotrivă la deco rarea caselor
de locuit cit şi la aceea a m ă n ă st i r i l o r ş i b i serici l o r.
N . I o rg a constată că , de la o vreme, i n toată Pen i n s u l a
Balcan ică s e poate rema rca prezenţa acele i a ş i corporaţii
de meşteri, poate că l ug ă r i . I n urma com pa raţiei d i ntre o
serie de piese scu l ptate i n l e m n (cata petezme) româ neşti ş i
b u l g ă reşti el recunoa şte aceeaş i fact u ră c a şi la n o i , ceea
ce pres u p u n e " dacă nu Întotdeauna acelaşi meşter, măcar
aceeaşi şcoa lă . . . Deosebirile sÎnt m ici, stind mai ales În
calitatea lucrului care varia şi după plată . . . " 12.
Ven i n d În i n ti m p i n a rea acestei afi rmaţ i i , And rej Proti<;:
en u nţa fa ptu l că " ornamentaţia În lemn În Bulgaria d e
nord pÎnă in secolele XVII şi XVIII este opera meşterilor
bulgari care şi-au exercitat meseria În Român ia " '3.
Proprieta r u l casei de ca re n e ocu pă m , e m i g rat pe
melea g u r i le noastre d i n cea la ltă pa rte a D u n ă r i i , fa m i l ia ­
rizat cu a semenea podoa be, a ţ i n ut s ă a i bă u n a l a tel
ch i a r dacă i m prej u ră ri l e il s i l i seră să se a şeze pe pă m i nt
stră i n . Printre n u mero ş i i b u lg a ri ca re trecea u D u n ă rea pe
m a l u l româ nesc tre b u i e să fi existat ş i meşteri s peci a l i zaţi
i n acest gen de i n d ustrie popu l a ră .
N . I o rg a pres u p u nea că era vorba d e că l ug ă ri . i n spri­
j i n u l acestei afi rmaţi i v i n e un fa pt conse m n at de către
Fe l i x K a n itz i n memori i l e sale de că l ătorie pri n B u l g a ri a .
Pri m it de u n popă d i n Treavna, el rema rcă plafo n u l came­
rea de cu lcare, o fru moasă l ucră t u ră Î n lem n . I n ţelege
atunci că s e gă sea " În Niirnberg u l bulgar, patrie prin exce­
len,ţă a sculptorilor În lemn şi a pictorilor de icoane bise­
riceşti " . De o m a re i m po rtanţă toc m a i pentru verifica rea
afi rmaţiei referitoare la c i rculaţia meşter i l o r b u lgari este
adaosul pe care - I face Fel i x K a n itz şi a n u me că aceste
l ucră ri era u că utate " de am bele părţi a le Balcan i /or şi
"
chiar pÎnă În Îndepă rtata Rusie 14. Are ocazia să cunoască
un scu l ptor in l e m n d i n Treavna, ca re era preot - popa
Consta nti n . IntrebÎ n d u - 1 d u pă ce se cond uce cîn d lucrează ,
preot u l i i a rată o serie de h î rti i m a i vech i ş i m a i n o i , aco­
perite cu desene. U nele erau proven i te de la tată l s ă u ,
a ltele s e dato ra u propriei sale i nvenţi i ş i c e l e m a i n o i
fu seseră l ucrate i n mina fi u l u i să u . Preot u l n u u rm a se n ic i
o şcoa l ă ; e r a vorba de o tra d iţie de fa m i l ie, desfăş u rată
de-a l u ng u l m a i m u ltor generaţi i , o b i ş n u ită i n caz u l meşte­
şuga r i l o r s pecia l izaţi d i n tată i n f i u .
C e l m a i adesea aceşti meşteri - scu l ptori i ş i rea l izau s i n ­
g u ri u n eltele ş i fieca re reg i u ne dă dea u n n u me d i ferit i n -
1 1 And r,ej Pratic;:, Casele din Arbanaşi, 1 92 1 ; ri dem, Guide a tra­
vers la Bulgarie, 1 923 ; ,idem, Ciorbagiii din Elema şi casele lor, 1 925 ;
idem, Maison d'habitation il Koprivschtitza, 1 927 ; 8a9ra G heorg hieva.
Tavane/e caselor din Plovdiv, Sofia, 1 965 ; Teodo.r Dru mev, Sculptura
in lemn din T reavna, Sofi,a, 1 962 ; Tod ar Zlatev, Oraşele bulgăreşti de
la Dunăre in epoca Renoşterii; R'a şel A,n ghelo\ola. Case din timpul
Renaşterii bulgare in oraşu l Sumen, Sofia, 1 965.
1 2 N. Iorga, Sculptura in lemn românească, Aca demia Română.
B U cureşti , 1 937, p . 2.
,
13 An d rej P.r otic;:, Dimationatisation et renaissance de I'art bulgare,
il I'epoque du jug turc. de 1 393 il 1 879, Sofia, 1 929, p . I I I .
1 4 Felix K a n itz, La Bulgarie danubienne et l e Balkan, Etudes de
voyage ( 1 860- 1 880), Paris, 1 882 ; N. D.e bri e, Inceputurile urbanismului
in oraşul Ploieşti din primele decenii ale sec. XIX şi pină la 1 848,
co,m u n i c<He ţinută la Cerou,1 de s�ud i i istorice şi filolog ice, Ploieşti,
1 969.
http://patrimoniu.gov.ro
stru mentu l u i de l ucru - u n b u r i n d rept sa u a scuţit. Cei
d i n Treavna işi n u mea u cuţitul ş i i n stru m e ntele cu un ter­
men genera l - sopoti l i . Desenele făcute pe o h i rtie g roa ­
să u ş u ra u copierea sa u deca l c u l pe l e m n .
Centrele era u n u meroase. A n d rej Proti<;: n u mea pri ntre
cele i m porta nte Treavna, G a b rovo, E l e m a , Titcha , Kotel
Medven etc. N u trebuie pierdut d i n vedere fa ptu l că d i n
aceste oraşe s ituate i n pa rtea centra l ă a B u l g a riei a u
e m i g rat cei m a i m u lţi d i ntre cei care s - a u sta b i l i t l a nord
de D u n ă re.
Î n secolele XVI I I şi XIX a fost ră spi n d ită mai a les l u ­
crătura meşteri l o r tria novi ţ i . Ca racteri stică pentru ei era
m a n iera plată de scu l ptură , decu paj u l pe un fo nd a u r i t
sa u de a ra m ă . Motivele era u de i n s p i raţie vegeta l ă (fru nze
de acant a l u n g ite, fru nze de steja r, fru nze in formă de
săgeată l i să sa u da ntelată şi rozace s i m ple) sa u zoo­
morfe ( pă s ă r i , lei, g rifo n i , că prio a re, şerpi). Foa rte ra r şi
foa rte tirz i u a pa re figura u ma nă ( 1 8 1 4 , la b i serica Sfintul
I o a n din G a b rovo).
Tria noviţii sint a uto r i i u n u i m a re n u m ă r de d i verse ro ­
zace, unele d i n ele de o m a re orig i n a l itate ş i care se pa re
că pot fi inti l n ite deosebit de g reu i n a ltă pa rte.
Rem a rcind fa ptu l că se folosesc acele .e leme nte de
fa u nă şi floră ca re se pretează cel m a i b i ne sti l iză r i i , To­
dor Zlatev ada ugă ş i o va loare s i m bol ică acesto r i m ple­
tituri 15.
15 lodor Ziotev , Arhitectura specifică bulgărească, Sof i a , 1 948.
Fig. 3. Detaliu din tavanul sufrageriei.
60
http://patrimoniu.gov.ro
Casele b u l g ă reşti a bu nd ă i n exem ple de acest g e n
Tava n u l c a s e i l u i Konsta nţel iev (Arba n a ş i ) avea l a m p(
atirnată de u n m u g u re centra l ca ş i la casa H a g i Pro d a n
Com poziţia centra l ă a plafo n u l u i casei Daska loff (Treavna
e u n model de l ucrătură i n fri n g h ie a proa pe identic C I
d i s poziţia cel u i d i n casa H a g i Proda n , cu s i n g u ra deose
b i re că o serie de spaţi i i nte rmed i a re, l a u l t i m a , au ră
mas nedecorate.
in secol u l al X I X- lea plafoanele de l e m n cu decoraţiE
vegeta lă ş i a n i ma l ă fac loc u n o ra mai s i m ple, cu m otivE
geo metrice ca re a m i ntesc şi m a i m u lt modelele a ra be
M a i tirz i u , e l e vor fi i n locu ite cu pl afoane i n stucat u ră .
P l afo n u l casei H a g i Proda n - care a pa rţ i ne aceste
facturi tria novite de l ucru - este o podoa bă nepreţu ită ir
com pa raţie cu proporţ i i l e casei , d a r faţă de a ltele d i r
aceeaş i e pocă , atit de l a noi cit m a i a les de la b u l g a ri
este destul de modest. Şi un s i n g u r a m ă n u nt este e d i ­
ficato r : i n ti m p c e H a g i Prodan decora o s i n g u ră ca ­
meră cu a semenea l ucrătu ră , i n casele de locu it b u l g ă ·
reşti fiecare incă pere beneficia de ata ri plafoane. i n
fieca re o d a i e tava n u l oferea a lt model d e l ucrătură .
Pri n decoraţia sa scul ptată i n l e m n , casa H a g i Proda n
d i n Ploieşti , ne a pa re c a o m ă rtu rie preţioasă a u ne i a
d i ntre tră sătu rile ca racteri stice epoci i de la sfirşitul seco­
l u l u i al XVI I I - lea şi inceputul cel u i d e - a l X IX - lea d i n a r h i ­
tectura Ţă r i i Româ neşti ş i a n u m e : i m pletirea elementelol
tra d iţ i o n a l e cu cele de i nfl uenţă orienta l ă , ven ite m a i a l e�
prin fil ieră balca nică.
 INFORMATII INEDITE DESPRE BISERICA MA VROMOL DIN GALATI*
PAUL PĂLTĂ N EA
D i n tre vech i l e ctito r i i d o m neşti m a i exi stă i n Ga laţi doa r
b i serica Mavro m o l . Data exactă a ridicării mă n ă st i r i i n u n e
-e ste cu n oscută . Pantazi G h ica a f i r m a că G heorg h e D uca
a zidit m ă n ă sti rea in cea de a doua d o m n ie, la 1 669, data
-existind i ntr-o i n scri pţie " slavo n ă " , a I că rei text n u - I repro-
-d u ce ' . Acea stă data re a fost s usţi n ută de Con sta n t i n B i l -
• B i seri ca este i n c l u să i n Lista monumentelor de cultură de pe
ieritoriul R.P.R., B u c u re ş t i , ' 956, p . 62, n r . 1 294.
, P. G h i c a , Monumenti na/ionali, p. 6 1 . Tra d i ţ i a constru i r i i b i s e ­
ri c i i , c u n o soută d i n tr - o re l a ta �e a m i tropo l i t u l u i Ve n i a m i.n C o s t a c h e ,
p ă s,trează t o t d a ta d e 1 669 (Arh iva p a ro h i e i M a v ro m o l , 1 855, d o s . 1 ,
f . 1 , fo l o s i tă p r i n a m a b i l i t a tea preot u l u i pawh Pet ru Copceac, că r u i o
Fig. 1. Stema domnească de pe peretele de sud al bisericii Mavromol.
61
http://patrimoniu.gov.ro
c i u resc u , M o i se N . P a c u , G h . N . M untea n u - Bi r l a d , C. G .
M a ri nescu ş i I B rezea n u2. D u pă N . Stoicescu, m ă n ă sti rea
ii m u l ţu m i m şi p e a cea stă c a l e ) . E g -urn eno u l m ă n ă st i,ri i , a rh i m a n d r i t u l
G h en a d i e, relata M irtropo l i e i , l a 1 1 februa ri e 1 857, c ă n u s i n t c u nos­
c u ţ i " ctii' or;,;, dăruitori sau fondatori " , darr " să poată Înţelege numai
din numele ce să pomenesc Duca V. V. , Constantin V. V., Anastasia
doamna şi Grigore beizade, că ar fi ctitori şi aceasta rămasă ca o
datină din timp În timp de la preoţi . . . fără să fie cel puţin un
pomelnic ctitoricesc " (Arhivele sta t u l u i l a ş i , M.itr o p o l i a M o l d ove i , d o s .
l O/A , 1 857, f . 6).
2 C. B i l c i u ne s c u , Monastirile şi bisericile, p . 83 ; M . N . Pa c u ,
Cartea judeţului Covurlui, B'uou reşt i , 1 891 , p. 1 28 ; G h . N . M u n tea n u ­
B i r l a d , Galaţi, p . 62 ; C . G. Ma r i n escu , 1 . B rezea n u , Galaţi, ghid
turistic al regiunii, B u c u re ş t i , 1 967, p . 1 35.
Fig. 2. Biserica Mavramal.

exista În 1 6853, f i i n d reco n struită de Con sta n t i n D uca În se vorbeşte de " B i serica A i b ă " - M itro p o l i a M o l dovei -
1 700- 1 703. 1. C. Beld ie, N . I orga şi Con sta n t i n C. G i u res­ ctito ria l u i Gheorg h e D uca ş i a Doa m ne i Anasta siaB, cre­
cu4 con s i deră că m ă n ă sti rea a fost zid ită de Con sta nti n dem că m ă n ă sti rea M ovromol a fost Î n cepută de G h eorg h e
D uca Î n cea de a doua d o m n i e ( 1 4 septem brie 1 700 - D u c a , la o da tă ca re n u s e poate preciza ş i term i n ată d e
1 5 i u n ie 1 703). M a i exact, d u pă precizarea leto p i seţu l u i Consta n t i n D uca la 1 7029.
atri b u it l u i N . Cost i n , .. în a l doi/ea an "s, ad ică l a sfîrş itul M a n ifestă m rezerve faţă de i nformaţia potrivit căreia.
lui 1 702, c u m propu nea Alexa n d r u Papadopol Ca l i ma h6. b i serica a fost co n struită d u pă mode l u l m ă n ă sti r i i Cetăţu i a
In h ri sovu l d i n 6 m a rtie 1 736, pri n ca re beiza dea G ri ­ d i n l a ş i , ctitoria l u i G heorg h e D uca 10. Afi rmaţia l u i Pa n ­
gore Duca, f i u l l u i Con sta nt i n , Înch i n ă Mavro m o l u l M itro­ tazi G h ica n u poate fi l uată Î n consi deraţie, deoa rece l ai
pol ie i d i n l a ş i , se s p u ne că m ă n ă st i rea g ă I ăţea nă a fost data cînd vizitează M avromo l u l . b i serica s uferi se mod ifică ri.
"
" zidită de răposaţ;; şi pururea pomen iţii părinţii n oştri 7. i m po rta nte Î n urma reparaţi i lo r Î n cepute Î n 1 858 " .
Cum aceea ş i fo rm u l ă este fo losită În h ri sov ş i atunci cînd H ri sovul de d a n i e a l acestei m ă n ă stiri n u este c u noscut,
dar d u pă relata rea cron ici i , m ă n ă stirea a fost Înzestrată!
l N. Sto i c e s c u , Bibliografie privind monumentele feudale din " cu moşii şi cu bucate şi cu vestm inte scumpe" '2.
Moldova, în " M i t ro p o l i a O l t en i e i " , X X , 1 968, p. 499. I n s e m n a rea f o l o ­
"
s i tă d e N . Stoicescu ş i sem n a l a tă d e N . I o rga ( " Rev i s ta i s torică ,
XXVI I I , 1 942 , p. 1 67) poate să se refere tot a tî t de b i n e şi la m ă n ă ­ Biserica Aibă . . . şi fiind şi sfinta Mitropolie din laşi zidită şi impu­
sti rea M a v l o m o l d e la C o n sta n t i n o p o l . De a l tfel ş i N . I o r g a a re ternicită de răposaţii părinţii naş/ri, sacotit-am că aşa se cade şi
u n ele re ze rve. am inchinat-o sfintei Mitropolii mănăs tioara Mavromolul . . . şi Ciceasta
am făcut pentru sul/etul şi pomenirea răposa/ului moş ului nostru
4 1. e . B e l d i e , Schiţe istorice asupra judetului Covurlui, G o l a ţ i ,
10 Cuca Voevod şi Doamna lui Anastasia şi a părintelui nostru 10
1 925, p. 5-6 ; N . I o r g a , Histoire des roumains et de la romanite orien­
Constantin Duca voevod şi pentru a noastră viaţă " : v . şi M e l c h i sedec,
tCife, VI, B u c a rest, 1 940, p. 533 ; C o n s ta n t i n e . G i u re s c u , Istoria româ­
nilor, I I I , ed. a I I - a , B u c u re ş t i , 1 947, p. 2 1 4. Cronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, I I , B u c u reşt i , 1 874,
p. 22-23.
5 B i b l i o teca Aca d e m i ei R . S . R . , m s . ro m . 37, f. 68v-69 ; M . Ko-
8 I bidem.
9ă l n i ce a n u Cronicele României sau Letopiseţele Moldaviei şi Vala ­
hiei, I I , B u c u reşti , 1 872, p. 45. Pre c i ză m că c e l e l a l te c ro n i c i c a re pa­ 9
I potez.o a m a i fost s u sţ i n ută d e G . B a l ş , Bisericile şi mănăsti­
ve�tesc cea d e a doua d o m n i e a l u i C o n sta n ti,n D u c.o nu rela tează riie moldoveneşti din veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea, B u c u re ş t i ,
z i d i rea m ă n ă sti r i i M a v ro m o l , v. Cronica Ra cov iţea n ă - B u h u şea scă 1 933, p . 2 1 1 .
(e. G i u re s c u , Letopiseţul Ţării Moldovei, 1 66 1 - 1 705, B u c u reşti , 1 9 1 3, 10 P. Monumenti nationali, p. 63 : e . B i l ci u rescu , Monasti­
G h i ca ,
p. 92-98) ; I o n N ec u l c e , Letopiseţul Ţârii Moldovei, e d i ţ i e î n g r i j i t ă , Cli p. 85, M . N . Pacu , Cartea judeţlJ/ui Covurlui, p. 1 28.
riie şi bisericile,
g losar, i n d i ce şi o i n t rod u cere de lorgu I o rd a n , 1 955, p. '2 1 9-232 ; Eroarea persi stă şi î n l u cră r i recente : e. G . M o ri n es c u , 1. B rezea n u ,
Pseudo Alexo n d r u A m i ra s, Cronicele României, III, p. 92-93 ; Cro­ Galaţi, p. 33.
11 in 1 84 1 m ă n ă s t i rea e ra a p roa pe d e d ă r î m a re " din pricinC1
nicCi Ghiculeştilor, ediţie î n g ri j i tă de N estor C o m a ri a n o şi Ariadna
C a m a r i a n o - C i ora n , B u c u reşt i , 1 965, p. 9- 1 9.
vechimii şi cutremurilof (AnCilele parlamentare ale României, X 1 I2,
B u c u reşti , 1 900, p. 880-88 1 ) . Pa h a r n i c u l C o s t a c h i Sion r e l a t a , l a 2
6 Bibl. Aca d . R.S.R., ms. rom. 929, f. 1 99v :
" biserica Mavromol o p r i l i e 1 845, u r mătoa r e l e d e s p re sta rea b i se r i c i i : " nici acoperămÎn/
din Galaţi n-a fost fondotă de Duca Vodă cel bătrîn fa 1 669 in a hiserica n u are . . . bolt ele in biserică crăpa/e " . (Arh. Sta t. B u c . M i ­
cloua domnie, ci de Constantin Duca, fiul său, in a doua domnie n i s t e r u l C u l te l o r ş i I n st r u cţ i u n e i p u b l i ce , M o l d o v a , d o s . 706/1 860, f . 2).
a acestuia, la 1 702 " . L u c ră ri l e î n ce p u t e i n 1 858 (Arhiva Parohiei M a vro m o l , l oc. cit., f. 3 v ;
7 A r h i v e l e Sta t u l u i B u c u reşti m s . ro m . 534, f . 1 7-1 8 ; B i b l . Aca d . e . B i l c i u resc u , Monastirile ş i bisericile, p . 85) . n u era u term i n a te î n c ă
R . S. R . , CC/256 , c o p i e d i n 1 746 : " Deci noi văz ind că să pustieşte i n 1 86 1 ( A r h . S t a t . B u c . , dos. 706/ 1 860, f. 468) .
pomana părinţilor noştri, socotit-am şi am inchina/ sfinta mănăstioară 12 Bibl. Aca d . R.S.R., ms. ro m . f. 68 v - 6 9 ; M . Kogă l n i cea n u ,
Mavromol sfintei şi s lăvi/ei Mitroţolii din tirgul laşilor cere se chiamă C ronicele României, I I , p. 45.

62

http://patrimoniu.gov.ro
 i ntr-adevă r, m ă n ă st i rea a stă pîn i t m u lte părţi de moş i i
i n ţi n utul Covu rl u i , la Cuca, Ţig l i n a, Şerbeşti, Comă neşti,
Rogojen i , H u nca n i sau O n ca n i , Mov i l a Turcu l u i , FÎ rţă neşti ,
C a ra (Ch i raftei), Şiviţa 13, locuri Î n Ga laţi, Păţeşti 14, şi Odo­
beşti Î n ţi n utul Putna 15 Se prea poate ca moşia Ţig l i n a ,
."vatra tirg ului " , s ă f i fost p r i m a d a n i e domnească prim ită
d e m ă n ă st i re 16, l a ca re s - a u m a i adă ugat cei patru " oa men i
de posluşenie " Însă " oamenii streini din ţara tu rcească " ,
daţi de M i h a i Racoviţă , la 20 i u n ie 1 704 1 7 ş i " alţi 40 /iude
oameni stră ini de piste hotar " dă ruiţi prin " h ri sov gospo d " ,
la 1 5 n o i e m brie 1 785 18 .
M ă n ă sti rea g ă Iăţea n ă , tot d u pă afi rmaţia cro n i c i i atri ­
bu ite l u i N . Costi n , a fost Înch i n ată la " sfinta monast ire de
la Mavromol care mona stire este deasupra Feanariului, de
u nde se lăţeşte Marea Neagră, aproape de Tarigrad19.
D u pă " stri carea" acestei m ă n ă stiri de către vizi rul G i n A l i
paşa20, ctitoria l u i G heorg h e ş i Con sta n t i n D uca devi ne,
<Jşa cum a m văzut. metoh a l M itropo l i e i M oldove i . A exis­
tat ş i pă rerea , i nexactă , expri mată Într- u n document d i n
1 825, c ă m ă n ă sti rea " este de către ziditoriul ş i inzestrăto­
riul ei inchinată sfintei Mitropolii Moldovei " 2 1 .
La 1 4 m a i 1 78 1 , cea m a i bogată d i ntre m ă n ă st i r i l e ş i
b i serici le g ă Iăţene a j u n sese Î n " proastă stare d i n nestator­
n icile timplări a vremilor . " Încă şi a pustiiri/or de citeva
ori " , pierzÎ n d u - se atunci " Hrisoavele gospod şi alte scrisori
de moşii ş i de locuri ci au avut atit afară cit şi inlăuntru
in tirg " 22. Şi Într-adevă r, m ă n ă sti rea va avea de susţi n ut
l u n g i procese, pentru a păstra i n teg ritatea moş i i l o r.
Pri ntre primele d a n i i pri m ite se n u m ă ră , se pa re, pă rţi
de moşie În O n c a n i pe Covurl u i u l sec, pe care m ă n ă st i rea
le stă pînea la 28 i u l ie 1 76423. Ca m tot În acea stă vreme,
mona h i a M a rtha, fata l ogofătu l u i Costea Ada m24, ş i fiica
e i Lupa, d ă ru iesc, pri n eg umen u l Anti m25, pă rţi d i n O n ca n i
< a s ă fie Îng rijită " fiindcă a m rămas la neputinţă " . i ntÎ m­
plÎn d u - se moa rtea eg u m en u l u i ş i ven i n d " vreme/e d e răzmi­
riţă ş i neavind la cine să o sprijin im ca să n e poarte de
g rijă şi cit era să ne ia şi păgîni " , M a rtha oferă moşia
O n ca n i m ă n ă stirii Ada m , u n de n e potu l e i , l oa n ic h i e G re­
cea n u , era eg u men26. Nu peste m u lt t i m p, se vor ivi n eÎ n -
1elegeri pentru aceste pă rţi d i n O n ca n i , căci la 6 i u l ie 1 786,
pÎrcă l a b i i de Ga laţi , Cost i n b i v vei serd a r şi N ecu l a i b i v vei
.su lger, tri m it hota r n i c i ca să a leagă şi să h otă ra scă pă rţi le
Mavro m o l u l u i27. Acesta este Î n ceputu l unui l u ng proces
cu m ă n ă sti rea Ada m .
Ş i celela lte m oş i i a l e m ă n ă stirii era u , Încă de la 1 4 m a i
1 78 1 , Î m p resu rate " de către u n ii ş i a lţii c u strimbătate " ,
a ş a că eg u me n u l Lavrentie ceru m itro po l i t u l u i Gavri l o
<a rte pentru afla rea pă mîntu r i l o r cotropite28. Neg ă s i n d u - se,
proba b i l , aceste pă rţi de moşi i , eg u me n u l m ă n ă st i r i i ceru
<Jjutor d o m n u l u i . La 3 mai 1 786, Alexa n d ru Ioan Mavro ­
<ordat, poruncea pÎrcă l a b i l o r d e G a l aţi ş i l u i 10n iţă Ra let,
13 Bibl. Aoad. R.S.R., CCXXXV I I I /53 ; A rh. Stat. Buc. ms. rom .
f. 3v-4v.
14 B'ibl. Aoad . R.S.R., CCLXXXVH Ij,245.
15 Arh. St.a t. B.uc. Bu.rl u·ri p u.bli'oe, M iscellaonea , dos. 1 523/1 857,
f. 55; Con sta.nti n C. Gli.urescu, Istoricu l podgoriei Odobeştilor din cele
mai vechi timpuri pină in 1 9 1 8, B uwreşt i , 1 969, 'p. 1 60.
1 6 Arh. P,a , r ohiei Mav,romol , loc. cit., f. 2.
17 1 . Antonololici , Documente bir/ădene, I I I, BÎrla.d, 1 91 5, p. 296.
1 8 Ar,h. Stat. Su.c., ms. ,r om. 534 ,f. 1 0-1 0.v. Aces,te l i ude exi,stau
:ş i În 1 8?3 (I.bidoe m) .
1 9 B iobl. Aca d . R.S.R., ms. r,om. 37, f . 68v-69 ; M . K og ă l n i c e a n u ,
Cronicele României, I I , p. 45.
20 I on Neculc-e, Letopiseţul Ţării Moldovei, ,p. 322.
2 1 Anh . Stat. Buc., ms. rom. 534, .f . 9-9v.
22 B iobl . Aoa,d . R.S.R. CCXXXVI l I/32.
23 I d e m , CCXXXVI l I / 1 9. O c op i e d i n 17 oc.t·ombrie 1 833, I d eln
eCXXXVI U/20.
24 Pel1Jtnu 'Uln,el·e date a su p na I'u i Costea Adam, v. Constaonti'n 1 .
Andreescu Documentele satului Măcişeni, Î n " Arhiva româ nea scă " ,
X, Bu.cu.neşti, 1 945-1 946, p. 2 1 2 şi u rm.
25 Poate tot u n a cu " Antim ieromonah, iegumen Mavromolul",
care isc ă l e şte la 1 i u n i e 1 759 actul d e d e sfi i n ţa re a veci n i e i . (Docu ­
mente privind relaţiile agrare in veocul al XVIII-lea, I I , 1 966, p. 288
n r. 260) . T'ot pen,tnu Antirm, ,eg'umen de lVI'a vro m o l , v. R a d u Rosett i ,
Cronica Vascanilor, În " An a l el e Aoadem i,e,i Româ ne, memor i i l e sec­
ţ i u n i i ,i ,storice " , s. II, t. XXIX, Buou reştoi, 1 907, p . 55-57.
26 B i b l . Amd . R.S.R. CCXXXV I I I/27.
27 I d e m , CCXXXV I I I/55.
28 Bibl. Aca d . R.S.R., CCXXXVI I I/32.
http://patrimoniu.gov.ro
vorn ic de poa rtă, să cerceteze sta rea moş i i l o r, " Cuca, Ţi ­
g /ina, Şă rbeşti, Comăneşti, Rogojeni, Hun cani, Movi/a Tur­
cului, Fărţăneşti, Cara, Siviţa şi altele " care sînt ., Împre­
surate de către alte moşii29. H ri sovu l dom nesc este u rmat
de ca rtea de bl estem a m itropo l i tu l u i Leo n , d i n 6 m a i
1 786. Porunca dom nea scă s - a Îndepl i n it şi la 2 i u n ie era
făc ută , de 10n iţă Ra let ş i 10n iţă D i m a maz i l , h otă r n i c i a
m o ş i e i RÎpa l u i Ma nolache, ca re s e Învec i n a cu cea a
l u i I ordache D i a ş i a m ă năsti r i i Preci sta , la 4 i u n i e, a
Şerbeşt i l o r3o. Tot 1 0 n iţă Ra let şi 1 0 n iţă D i ma hotă rn icesc,
la 4 i u l ie 1 786, Comăneşt i i , pe a pa H o r i n c i i şi Ţ i g l i n a ce
este " diasu pra Ga laţi/o,', Învec i n ată cu moş i i l e Fi leşti a l e
vorn icu l u i I o rdache G h ica ş i B ra n i ştea a Episcopiei de
Roma n .
Pentru stă pîn i rea acestei u l t i me moşi i , m ă n ă sti rea
a avut de Î nfruntat pretenţ i i l e g ă I ăţen i lor, ca re n u
putea u acce pta ră p i rea prin i n tervenţia d o m n itoru l u i ,
a u nei pă rţi d i n moşia tîrg u l u i . Amă n u ntele acestui
confl ict sînt necu noscute, deşi cercetă ri recente a u adus
m u lte i nformaţii În problema l u ptei orăşe n i l o r Îm potriva de­
ţ i n e r i i de către m ă n ă st i ri a u n o r pă rţi din moş i i l e tÎ rg u ri­
l o r3 1 . N u şti m cînd Înce pe d iferend u l d i ntre m ă năstirea Ma­
vromol ş i g ă I ă ţen i , d a r l a 1 1 i a n uarie 1 786, În u rma unei
plîngeri a eg u m en u l u i, Îm potriva că Ică r i i moşiei de " vitele
impreg iuraşilor, stricindu - Ie finaţul i ţarinile " , Alexa n d ru
Mavroco rdat dă u n h r i sov ca egu men u l sau vech i l u l m ă ­
năsti r i i " să fie voIn ic a l u a ş i a stringe obicin u ita dijmă din
toate " 32. Aceea ş i situaţie era şi Î n 1 794, cînd eg u men u l Par­
ten ie se jeluia dom n u l u i că moşia Ţig l i n a , " vatra tirg u lui "
este cotropită " atit despre bucatile tirgoveţilor din Galaţi,
cit ş i despre bucatile u n u i sat anume Feleşti, din ţinutul
Galaţi, şi este mănăstirea c u totul păgu başe de drept ve­
nitul moşiei sa le, fiindcă acei ce o ca lcă şi o păşunesc cu
bucatile lor n u să supun a da n ici u n ven it mănăstirii " .
Pentru a Î n l ă t u ra aceste necazuri d o m n itorul este rugat
să scrie " lum inată carte . . . către d- Ior pircălabi de Galaţi,
ca să fie pusă moşia mănăstirii la o cale, de a nu rămine
mănăstirea păgubaşe de drept ven itul moşiei sale şi a s u ­
p u n e p e aceia c e ca lcă moşia cu bucatile l o r a d a ven itul
obicin u it al moşiei "33. Tot Î n acest a n , l a 22 noiem brie, eg u ­
men u l ceru ca rte de blestem de la epi scopul Iacob ca să
" aliagă din impresurare ce i se face de către alţi megieşi
şi impreg iuraşi " pentru o bucată de loc de la Păţă şti , d a n i e
" de_ l a răposata Safta, soţia u n u i Constantin beşliagă"34.
I n afară de Îm pres u ră rile locu itori l or, m ă n ă st i rea tre­
b u i a să stăvi lească ş i Î n că lcă rile făcute de m ă n ă sti rea P re ­
ci sta, ca re la 8 m a i 1 805, d u pă j a l ba l u i N icod i m , eg u me n a ­
tu l Mavromo l u l u i , l u a se Î n stă pîn i re cîteva pogoa n e de vie
de pe moşia Ţig l i na35. Do m n u l Alexa n d ru M o ruzi, încunoş­
tinţat, d ă d u u n h ri sov, la 1 0 m a rtie 1 805, către Stavru biv
vei ban, ca să cerceteze a cea stă nouă prici nă36. Pentru a
fe � i de d i strugere documentele m ă n ă st i r i i , pu rtate pe la
534,
atitea j udecăţi, pri n g rija eg u men u l u i G h en a d ie, se întoc­
meşte de către d i a c u l de d ivan Teodor G a s pa rovici, la 26
i u l ie 1 8 1 6, o cond ică cu toate documentele37.
Şi celel a l te m o ş i i a l e m ă n ă sti r i i avea u hotarele încă l ­
cate, căci, la 1 8 i u n ie 1 8 1 8, Sca rlat Alex. Ca l i m a h tri m i se
pîrcă l a b i lor de Ga l aţi o ca rte d o mnească pentru sta b i l i rea
h ota rel o r adevă rate38, i a r m itropo l itul Ven i a m i n d ă d u o ca rte
29 Arh. Stat. Buc., ms. rom., 534, f. 3v-4v.
30 Arh. Stat. B,uc., ms. rom., 534, J. 3 1 , 36-38.
31 C. Şerba. n, Aspecte din lupta orăşenilor din Ţara Românească
fi Moldova impot�iva asupririi feudale in secolul al XVIII-lea şi la
IIlceputu! se �� /uIUi al XIX- lea, În " St,ud ili " , X I I I , 1 960 , 6, pp. 27-45 ;
! de � , " St u du XIV, .1 96 1 , . 3, ? p. 62.3-656 ; Ide m , Noi contribuţii la
'_
Istona lu? tel tlfgoveţtlor ŞI oraşenilor moldoveni impotriva asupririi
feudale In secolul al XVIII-le a şi inceputul secolului al XIX- lea Î n
" S,tu.d i i şi ,airticole de listOlfie " , I V , Sooietatea de şti'inţe istorilc.� ' i
fil ? l'o g i:ce d i n R. : .R., . � u wr�şti , 1 962, p p . 73-91 ; N . Grigo�aş, FrJ­
.
m:ntan soc/Ole ŞI politice din Moldova şi Tara Românească intre anii
1 750 şi 1 760, i,n " Anuorul I,ns·titutu l u i de ' I,st o r i e si a,rheologie "
II, 1 965, pp. 1 1 7-1 40.
. ' lasi. '
32 Arh. S�a't. Buc., ms . . r·om. 534, f. 1 7-1 8.
33 Bibl. Acod . R.S.R., CCXXXV I I I/n.
34 I d e m , CC LXXXVI l I/245.
35 Arh. St,a t. Buc., ms. rom. 534, ,f . 5.
36 I d e m , loc. oit. , f. 50.
37 Bibl. Aca d . R.S.R., A, 1 580, f. 629, comu.n i oat de N. Sto,j,c.es c ll ,
căruia Îi mu lţu m i m şi ,pe ,a·c eo stă cale.
38 Idem, loc. dt., f. 7-7v.
63
de blestem ..impotriva acelora care stăpînesc pe nedrept
părţi din moşiile mănăstirii Mavrom ol " 39.
Cotro p i ri asemă n ă to a re se vo r fi Întî m p l at şi În 1 825, că ci
Într-o ca re gospod d i n 4 i u l ie, se porunceşte pÎrcă l a b i l o r
de G a l aţi să facă cerceta re " şi d e vor f i făcut v r - u n i i din
locuitorii sau streinii vre- o călcare şi stricăciune pe moşia
mă năstirii, să puneţi la cale dispăgu birea mănăstirii " 40. La
acea stă dată m ă n ă sti rea e ra , d u pă m ă rturi s i rea p rotos i n ­
g h el u l u i G henad ie, eg u m e n , " de istov prădată ş i d e foc
arsă neapărat de m u lte de nevoie trebuinţi are " şi de aceea
cere dom n u l u i o ca rte gospod către pÎ rcă l a bi i de Ga laţi ,
ca re " să aducă la Îndeplin ire dreptăţile " 4 1 .
Peste d o i a n i , eg u me n u l m ă n ă sti r i i , proto s i n g h e l u l Con ­
sta n d i n , se plînge d o m n itoru l u i Ioan S a n d u Stu rdza că
În moşia Ţig l i na se " razimă toată nădejdea neapăraţi/or
trebuinţi a acestei sfinte casă " , ca re, fi i n d vec i n ă cu tî rg u i
Ga laţi, ..in tărie s ă calcă de către tîrgoveţi i alţii . . . din
care se pricinuieşte o mare şi nespusă stru n cinare şi sără ­
cie aceştii mănăstiri . . . fiindcă această mănăstire este s ă ­
rocă, prădată şi arsă d i n vremea trec uti lor tulb urări " 42.
Dom n u l d ă d u , la 2 m a i 1 827, o ca rte către pÎrcă l a b u l Ioan
Cuza ca să facă cuven i ta cerceta re.
N ic i loc u r i l e pe care mă nă sti rea le avea Î n tî rg n - a u
scă pat d e Î n că lcă r i le veci n i lor. L a 1 m a i 1 783, Î n urma j a l ­
bei eg umen u l u i N icod i m , m itropo l i t u l Gavri l d ă d u o ca rte
de blestem pentru că " atît locul ci-au avut mănăstirea prin
pregiuru l ei, cît şi alte locuri de case şi dughene ce-au
mai avut În tîrg să află Împresurate de către unii şi a lţii " 43.
Situaţie nesch i m bată În 1 794, cînd eg u m e n u l Parte n i e a ra ­
tă d o m n itoru l u i c ă " svÎnta mănăstire are Î n tîrg u i Galaţi/or,
cum şi afară de tîrg, n işte locuri de dugheni, de case şi
din Întîmplă rile vremilor s - a u Împres u rat de către magieşi
şi Împregiuraşi " . Se cerea o ca rte d o m nească pentru pÎrcă ­
l a b i i de G a laţi ca să facă cerceta re ş i prin dovez i l e ce le
"
" are măn ăstirea să scoată locu ri/e de s upt Împresurore 44.
La 1 802, m ă n ă sti rea era "/ a u n hal foarte prost şi pustie
de preoţi şi de n orod " .
Cu toate aceste g reutăţi În stă pîn i rea pro prietăţi lor,
totu şi m ă n ă stirea Mavromol este cea m a i i n zestrată , deci
era cea mai i n d icată pentru adă posti rea unei şco l i d o m ­
neşti . Pri n h ri sovul d i n 1 3 a ug ust 1 765 Alexa n d ru G h ica
Înfi i nţă o şcoa l ă e l i nească, pusă sub epitropia l u i N icolae
Ventura , biv v e i că mă raş, pÎ rcă l a b de G a l aţi ş i a patru
n eg ustori : D i n i aco I a ne, Alecsa n d ri , Con sta n t i n Docuzluo­
glu, Pa ra scheva ş i a eg u men u l u i Anton ie. Dască l u l e l i nesc
a n g ajat tre b u ia să fie plătit cu 1 6,80 lei pe l u n ă sa u 200
l e i pe a n , i a r pentru Î ntreţinerea şco l i i , dom n u l Î i d ă r u i eşte
in G a l aţi o pivn iţă scutită de " toate dări/e şi angarii/e " 4s.
in a n u l u rmător, Întî l n i m la acea stă şcoa lă şi u n d a scă I
m oldovenesc46, n u m it, poate, la i ntervenţia n eg usto r i l o r ş i
bo ierilor me l d ove n i . Proba bi l că d i n cauza u no r tra g i ce eve­
n i mente d i n i storia ora ş u l u i G a laţi, (războ i u l ruso-tu rc,
1 768- 1 774 ş i războ i u l ruso - a u stro - t u rc, 1 787- 1 792) cînd
o ra ş u l este a rs a proa pe in Întreg i me, şcoa la ş i - a intre r u p t
a ctivitatea . A fost reÎnfi i n ţată l a 29 m a i 1 803 prin h ri sovul
3 9 I d e m , loc. c i t . , f. 7v-8v.
40 I d e m , loc. cit .. f. 9v- 1 0 .
41 Idem, loc. cit. , f . 9-9v.
42 I d e m , loc. cit., f. 1 Ov-l 1 , E g u m e n u l Consta n d i n se referă, d e s i ­
g u r, la ,a rderea o raşu l u i d e către t u rci i n 1 82 1 . E. H u rm u za k i , (Do­
cumente privind istoria României, s.n .. I I I , Bucu reşti, 1 967, pp. 280,
n r . 200, 293 n r. 2 1 6) . c i n d şi m ă n ă sti rea a fost a rsă (Arhiva pa ro­
h i ei M a v ro m o l , loc. cit., f. 2 ) .
43 B i b l . Acod . R . S . R . , CCXXXV I l I/37.
44 I d e m , CCXXXV I I I I7 1 .
45 B i b l . Acad . R.S.R., XI/96. O copie d i n 20 ,i a n uo rie 1 855 a u t e n ­
tificată d e A l e x . 1 . C u z a , Prezi dent a l J u d ecătoriei Cov u r l u i , I d e m ,
CCXCVI I I/54. Docu mentu l a mai fost p u b l i cat Î n Uricariul, 1 , l a ş i , 1 852,
p p . 1 1 3-1 1 7 ; N. Iorg a , Histoire de /'enseignemenl en Pays RoumaillS,
B uca rest, 1 933, pp. 85-86 ; I d e m , Histoires des roumains, VII, p. 263 ;
C. C. G i u rescu, Istoria românilor, I I I/?, p. 924.
46 B i b l . Aca d . R . S . R . , XXI I/37.
64
http://patrimoniu.gov.ro
l u i Con sta n t i n M o ruz i , epitro p i i fi i r rl de această da tă in
majo ritate româ n i : N ecu l a i li n g i u biv vei serd a r, Costea
Va s i l i u , biv j i c n i cer Teodor Ca ra n g d a , G heorg h e Lepădatu
şi Ioan Popa Gheorg h i u47, ceea ce i n se a m n ă că se pro­
du seseră modificări i m porta nte i n structura neg ustori m i i şi
boieri m i i g ă I ăţene. D u pă acea stă dată nu mai avem şti ri
despre această şco a l ă dom nea scă .
D i ntr-o i n se m n a re, datată noiem brie 1 832, aflei m ştiri
despre n u m ă ru l ob iectelor de cult pe ca re le poseda m ă n ă s ­
ti rea : " două eva n g h el i i , u n a g recească Î m b ră cată cu a rg i nt.
una moi dovenească48 două l iturg h ie re, u n u l g recesc şi a lt u l
mol dove nesc ; 1 3 bucăţi a rg i ntă ri i ; 1 1 feloa ne " În feluri de
feliuri " ; şase epitrah i l e ; patru sti h a re ; trei văzd u h u r i cu
procoveţi ; două Î m b răcă m i nţi pentru sfîntul pristo l ; u n a
cata peteazmă zug răvită ş i poleită cu a u r ; şase icoane i m ­
pă răteşti, d i ntre ca re o ico a n ă Ma ica Dom n u l u i Î m b răcată
În a rg i n t ; două poa le de icoa nă ; u n a n a log de le m n ; două
sfeşn ice de le m n ; două sfeşn ice de fier bătute În perete :
două sfeşn ice de l e m n pentru vă h od ; u n pra p u r ; două fă ­
n a re de teneche cu stec l ă ; trei d i sc u ri de ten eche ; patru
pă rech i răcaviţi ; un pol ico ndru de a la m ă m i c şi 1 1 că rţi.
din care două moldoveneşti ş i două g receşt i " . M ă n ă st i rea
mai avea la acea stă dată 29 de locu ri cu bezm a n Î n v a l aţi "
1 1 pă rţi de moşie la Şerbă neşti, M i leşti , Co m ă n eşti , Cuca.
FÎ rţă neşti, Bodeşti , Ţig l i na , O n ca n i , Rogojen i , Valea lui M a ­
no l ache, M ă z ă năeşti ş i 1 1 pogoa ne de v i e la Ţig l i na ş i
Odobeşti49.
P r i n 1 84 1 , m ă nă sti rea e ra a p ro a pe " de dărîmare " . O ră ­
şen i i , pri ntr-o ja l bă ad resată Ad u n ă r i i O bşteşti, se oferea u
să repa re mă n ă sti rea pri m i n d Î n sch i m b " moşia stearpă de
a lăture " , ad ică Ţig l i n a . Ad u n a rea O bştească a p robă j a l ba ,
gă Iăţe n i i f i i n d o priţi a " face pe dînsa vii sau grădin i sau
arături şi semănături " , tot locu l tre b u i n d să fie folosit pen ­
tru " descălecarea taberilor cu producturi a ţărei . . . şi pă­
şunarea boilor de la acele tabere " ş i la " pă şun area vitelor
aceli pentru casn ica vieţuire a tÎrgoveţi/or din G alaţi, iară
nici cum pentru vite de negoţ sau a căsăpii/or " so. Com i s i a
formată d i ntr- u n reprezenta n t a l m ă n ă stiri i , a ltul a l tirgo­
veţilor şi i n g i nerul stat u l u i n-a putut fac i l ita rezolva rea
acestei cereri, căci m ă n ă st i rea va fi repa rată d e - a b i a in
1 858. Tot i n acest an, g ă Iăţe n i i a rătaseră, " m in isterului c u l ­
turi/or lipsa ce a u d e şcoli Îndestulătoare pentru g raduT
de Împoporare şi dezvoltare la care a u ajuns . . . , care as­
tăzi numără peste 50 000 suflete " , ceri n d să li se Î n m u l ­
ţ:ească n u m ă ru l şco l i l o r prin ceda rea către casa şcoa lelor a
ven iturilor pe ca re le a vea m ă n ă st i rea Mavro mols1. N u
avem deoca mdată , i nformaţi i dacă acea stă dolea n ţă a g ă ­
Iăţen i lo r a fost Îndepl i n ită intru totu l .
Alte ştiri referitoare la i sto ria m ă n ă sti r i i Mavro m o l n u
m a i avem deoca m dată . Şti m c ă i n 1 857 eg u me n u l m ă n ă s ­
t i r i i n u avea pos i b i l itatea s ă Întocmea scă u n i storic a l m ă ­
n ăsti rii fii ndcă ii l i psea u " niscaiva acte d i n care s ă s e poată
da ştiinţă În deta i/ "S2.
47 B i b l . Aca d . R.S.R., CCXCV I I I/5 5 ; Uricariul, 1, pp. 1 1 7- 1 22 ; Idem,
I I I , pp. 22-30.
48 Acea sta este poate eva n g h e l i a ti pă rită la Liov, la 30 ,a u gust
1 636 p r i n g ri j a m i t ropo l it u l u i Petru Movi l ă , exi stentă şi a stăzi 'i n
b i se ri că . hte g reşită i nformaţia l u i B i l c i u rescu că eva n g h e l i a ar fi
fost dă ru ită m ă n ă sti ri i de Pet r u Movi lă (Monastirile şi bisericile din
România, p. 84) .
49 B i b l . Acad. R.S.R . . MXCVI I / 1 34. Pentru a lte i n se m nări cu ace­
I a ş i conţi nut, Idem, MXCIV/1 7, MXCV l l j 1 39. I nventare m a i tirz i i :n
A r h iva parohiei Mavromol , loc. cit., p . 1 2- 1 9 .
5 0 Analele parlamentare ale României, XI/2. p . 881 -882.
51 " Gazeta de Moldavi a " , S u p l ement, nr. 53, 7 i u l i e 1 858, p. 1 6 5.
52 Arhiv. Stat. I a ş i , M i tropo l i a Mo ldovei, 1 857, dos. 1 0, f. 6.
 o STATUI E A LUI GHEORGHE LAZĂR ÎN LUMINA U N U I DOCUMENT I NEDIT

------ VIRG I L I U TEODORESCU ------

i n fi i nţa rea la B u c u reşti a şco l i i de l a Sf. Sava , ca rezu l ­ s i mţ i re decretă a se desch ide o su bscri pţie pentru a rd i ca ­
tat a l preface r i l o r i nterven ite l a Începutul sec. X I X ş i a rea statuei a quest u i bă rbat.
p reoc u p ă r i l o r dască l u l u i a rdelean G heorg h e Laz ă r, ven it Visteria Statu l u i va su bscrie c i n c i sute d ucaţ i .
la 1 8 1 6 Î n capita l a Ţă ri i Româ neşti pentru a ră spîn d i , cu
C a s a Şcoa lelor v a s u bscrie c i nci s ute d ucaţi.
a j utoru l frumosu l u i g ra i ro m â n esc, şti i nţele Î n rîn d u r i l e tine­
rel o r generaţi i , a avut u n l a rg răs u n et. Statua se va a rid ica În Sf. Sava.
Sti ma de ca re s - a bucurat acela ca re pri n activitatea D . M i n istru al Cred i nţei va recom a n da l i sta s u bscrip­
·d e zi de zi a rătase d ru m u l generaţi i l o r vi itoa re, b u n u l sfă ­ ţiei la patriot i s m u l Româ n i lor ş i va pune În l ucra re decre­
tu itor a l l u i Tudor Vlad i m i rescu, s - a materia l i zat d u pă t u l aq uesta.
moa rte prin l u ă ri de poziţie a i n telectua l ită ţ i i ca re, printre M e m b r i i Locotenenţei :
a ltele, a u avut ca scop ridicarea la B u c u reşt i , pe locul fos­ C h r. Tel l , N . G o lescu, 1 . E. Răd u l escu
tei m ă n ă stiri Sf. Sava , u n de a funcţionat Coleg i u l N aţio­ n r. 440
nal, a u n u i mon u ment evocator. An u l 1 848, a ug ust 1 5 M i n i strul treburilor d i n afa ră

1
In a n i i 1 844- 1 846, În t i m p u l d o m n i e i l u i G heorg h e B i ­ B u c u reşti 1. Voi nescu I I
bescu, d i n i n iţiativa l u i Petrache Poena ru, d i rector a l Şcoa ­
l e l o r naţionale, se l a n sează o l i stă de su bscri pţie pentru 1 Arh. St. Buc., A . 1 . e . , Fond M i n i sterul I nstrucţi unii Pu blice şi
Cul·t elo,r, d osa r nr. 1 477/1 848, f. 2 .
p rocu ra rea s u me l o r n eces a re rid ică ri i u n u i m ă reţ m o n u ­

I m e n t Î n m e m o r i a l u i G heorg h e Lazăr. " G azeta de Tra n s i l ­

van i a " d i n 5 dec. 1 846 consemna c ă la această c h e m a re
corpul d i dactic a ră s p u n s depunînd s u m a de 1 00 de g a l ­
ben i . Această m ică societate n u ş i - a putut Î n să rea l i za
frumoasele i n tenţi i .
i n z i lele revol uţiei d e la 1 848, c a sem n de c i n st i re a
Î n a i nta ş i l o r ca re a u contri b u it la ri d i c a rea c u lt u ra l ă a ro­
m â n i lor, foşti i elevi şi dască l i , cola boratori ai l u i G heorghe
Lază r, rei a u i n iţiativa .
i ntr- u n document- m a n uscris, redactat de I o n El iade- Ră ­
d u lescu, pă strat l a Arh ivele Statu l u i - B u c u reşti În fon d u l M i n i ­
steru l u i Cu ltelor ş i I n strucţi u n i i P u b l ice 1, afl ă m ca re a u fost
m ă s u r i l e l uate pentru a rea l i za un a stfel de monu ment.
Locotenenţa D o m n ea scă , p u n î n d l a d i s poziţie o pa rte
d i n su mele necesa re, făcea a pel la mase pentru ca p r i n
s u bscripţie p u b l ică să f i e strî n se s u mele n eces a re. Decre­
tul n r. 440 dat la 15 a ug ust 1 848 este po p u l a rizat p r i n
p resă , - u r m a re a i ntervenţiei M i n i steru l u i I n strucţi u n i i
P u b l ice l a redacţi i l e " M o n itorul Româ n " , " Foaea Sătea scă " ,
" Poporul Suvera n " .
L a 1 1 septem brie 1 848 s e p u b l i că acest decret Î n soţit
de cuvintele entuziaste ale fostu l u i elev şi d isci pol , m i n i s ­
t r u l I n strucţi u n i i Publ ice ş i C u l telor, I o n El iade R ă d u lescu,
c a re printre a l tele menţionează evocÎ n d u - 1 pe G h eo rg h e
Lază r " . . . cu sfîntu l foc c e ardea Î n pieptul său d e doru l
c u lturii limbii naţionale, şi cu al său nepreget, Însoţit cu o
adîncă erudiţie, Întemee şcoala română de litere şi ştiinţe,
şi de atunci Îşi Întinseră musele pasul şi În patria noastră " .
Au tre b u i t totuşi să treacă a n i pînă cînd Î n Piaţa U n i ­
versită ţ i i ( I a Începutul seco l u l u i , locu l şco l i i de la Sf. Sava)
a fost i n a u g u rată, l a 1 1 mai 1 886, stat u i a În marm u ră ca­
re- I evocă pe i l ustru l o rg a n izato r ş i l u ptător pentru ca uza
Î nvăţă mîntu l u i În l i m ba stră moşească . M o n u mentul a fost
înălţat pri n g rija locuitori lor capita l e i . Stat u i a , d ă ltu ită de
scu l pto rul Ion Georgescu, îl înfăţişează pe G heorg h e Lază r
în picioare, p u rtîn d o peleri nă pe u m ă ru l d re pt, avînd o
carte desc h i să Î n m î n ă . Basore l i efu ri le turnate Î n bronz se
g ă sesc a m pl a sate pe două laturi ale socl u l u i . Pri m u l pre­
z i ntă pe G heorg h e Lază r predÎnd c u rsu rile În să l i le de la
Sf. Sava, iar al d o i lea redă m o mentul pă ră s i ri i B u c u reşti u l u i
În u l ti m u l a n a l vieţi i .
A N EXĂ :
D reptate, Frăţie
i n n u mele Poporu l u i Ro m â n
Locotenenţa Dom nească
S p re a reco m a n d a Posterită ţ i i memoria Fericitu l u i
G eo rg i e Lază r, Locotenenţa Dom nea scă cu o rel i g ioasă

65

http://patrimoniu.gov.ro
DATE NOI CU PRIVIRE LA U N ELEMENT DIN ARHITECTURA CETĂŢII POENARI,
RECENT DESCOPERIT

G H . 1 . CANTACUZI N O Ş I Arh . O LGA B ÂZ U

Fig. 1 . Planul ş i releveul pereţilor d e est ş i d e sud d e l a cisterna Cetăţii Poenari.

3ecţl:une A -A

O ____�==�____�
� Î====�__�5M

..,oq

l"+­

-.A-I--_---'--_-==-j-J

I
S ecţ tu n e f:, - B �- -
- . - - - - - --
I
I
·
·

:---- - - - - - - -�....,..r_-At__r-f_--,:\_r--.---I='f"t
·
I

:
-.�_�d""'
---t�
�.-- - -
I
I

Plo"

NO TA :
1. Dbcuri ae {)ICItro faso"olâ .
2. Tencuialci Cu p-o( de o:iromlih
�5tral 5UIJOrt caromizi.
4 Slral 5{J(XJr1 � mortar ele -ur �. pio(ft:;i 5fU'"la.
5 :tn:zt ">lIpt rltn bohllOn/ de r,i, '?l' morlor

G Slra! dE e;;p11zore (morr", 1 .

http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 2. Cetatea Paenari - cis terna (colţul de s ud-est).
În tre e l e m en tele de un deosebit i n teres scoase la ivea lă
pri n s ă pătu r i l e a rheo log ice ş i pri n degaja rea de dă rî m ă ­
t u ri a r u i nelor cetăti' i Poen a r i , i n a n u l 1 969, se a f l ă rest u ­
r i l e u nei Încă peri ce constitu i e obiectu l rin d u ri lo r de faţă .
Aceste vestig i i sint situate in pa rtea de nord-est, in
zona i n ca re s - a pră b u ş i t o bucată de sti ncă cu o b u n ă
pa rte d i n zid u ri l e i n ci ntei ş i d i n con strucţi i l e i n terioa re,
a l i pite a cesto ra .
Ceea ce se m a i păstrează astăzi d i n ceta te Î n porţi u ­
n e a afectată de d i strugere oferă p u ţ i n e date privi n d
atit pos i b i l itatea reintreg i r i i pla n u l u i fortifi caţie i , cit ş i i n ­
că pe r i i respective, d i n ca re a u m a i rezi stat n u m a i colţu l
d i n spre s u d - est, pe o s u p rafaţă de cca 3 X 4 m ş i o i n ă I ­
ţ i m e de 1 ,SO m .
Con stru i tă intr- u n l ă caş pa rţia l să pat in stincă, incă pe­
rea a re pereţi i executaţi d i n blocuri m a ri de pi atră de
A l beşti, fa sonate ş i Î m b i n ate p r i n fă lţu i re, fă ră mortar. Ase­
menea l o r, pa rtea i nferioa ră , " pa rdosea l a " , este a lcătu ită
i den tic, blocu r i l e de m a rg i n i , m a i ing u ste ca cele d i n c i m p,
i m b i n i n d u - se perfect cu cele a l e z i d u r i l o r vertica le (fi g . 1 ) .
B l ocu ri l e s i n t fi n i sate la fel p e toate pă rţi le, l u ng i mea
ş i lăţi mea l o r fi i n d va ria b i l ă Între 80 , 1 00, 200 cm X 30,
40, 60 c m , cu o g ro s i m e con sta ntă de 20 c m .
" Pa rdosea l a " s e sptijiTl ă d i rect p e u n strat de că ră m iz i
(24,S-2S X 1 S- 1 6 X 4-S cm) aşezate p e l a t . ca re, la rin d u l
lor, sta u p e două straturi s u port, cel s u perior, d e 1 8 c m ,
a lcătu i t d i n morta r d e va r cu p iatră spa rtă , i a r cel i nferior,
de 2S-30 c m , fo rmat d i ntr- u n a m estec de bolova n i de riu ,
p iatră ş i mortar, a şezat p r i n i n termed i u l u n u i u lti m strat
s u bţ i re de morta r, d i rect pe stincă. În spaţ i i l e l a tera l e d i n ­
tre zidă ria vertica l ă ş i rocă , s e află n u m a i o u m p l ut u ră d e
m o rta r de va r c u p iatră s p a rtă .
Deosebit de i n teresa ntă este i m b i n a rea fă ră mo rta r o
acesto r blocu ri, i n g reutate med ie de 200-2S0 kg, ad ică
s i ste m u l lor de fă lţu i re, care a m i nteşte de teh n ica p rel ucră ­
r i i lem n u l u i , n u m ită pop u l a r " plătu i re l a j u mă tate g ro s i me " .
Fieca re bloc, i n d iferent dacă face pa rte d i n z i d u r i s a u " par­
dosea l ă " , a re dă ltu it. i n g rosi mea de 20 c m , u n fa lţ de
i m b i n a re pe fieca re latură s u perioa ră ş i i nferioa ră , insă
67
http://patrimoniu.gov.ro
" ieş i te" pe două laturi ş i " i ntrat� " pe cel e l a l te două o p u se,
creind u - se astfel i m presia a două bucăţi de p iatră a l i pite
pe s u p rafaţa l o r de contact, deca lată u n a faţă de cea l a ltă
cu cca S cm - d i mensi u nea constantă a falţ u l u i (fi g . 1 ).
Exactitatea ciopl i r i i profi lelor adÎncite s a u rel i 2fa te for­
mează o Î m bi n a re pe rfectă , z i d ă ri a avî n d totodat6 o m a re
sta b i l itate, obţi n ută ş i pri n masivitatea b l oc u ri lo r com po­
n ente.
Î n i nterior pereţii ş i pa rdosea la au fost tencu i ţi C Li mor­
ta r de 2-3 cm, a p l i cat Î n straturi s uccesive de 0,4-0,S c m ,
avî n d În com poziţie praf de că ră m i dă ca re a s i g u ră p e de­
p l i n i m permea b i l itatea.
M o rta rul acestei ten c u i e l i pare să fi fost deosebit de
consi stent, Întrucît la tu rn a re nu a a pucat să i n tre Î n ros ­
t u r i l e foa rte Î n g u ste d i ntre blocu r i l e de piatră .
Stratu l d e l a s u p rafaţă , viz i b i l , m a i desch i s l a cu loare,
este scl ivisit foa rte fin ş i nu prezi ntă, atit cît s-a putut cer­
ceta d i n zonele păstrate, n ici o f i s u ră .
M u ch i i l e de Întî l n i re Între cei doi pereţ i , cît ş i m u ch i i le
d i n tre pereţi ş i " pa rdosea lă " , avea u ten c u i a l a Î n g ro �ată ş i
rotu njită, fo rmînd o scafă cu raza de cca 6 c m .
P ri n c i pa lele probleme ca re s - a u r i d i cat l a descoperi rea
acestei Încă peri , În afa ra sol uţiei de resta u ra re 1, privesc pe
d9 o pa rte, funcţia pe ca re ea a i n d ep l i n it-o În ca d ru l ce­
tăţi i , ş i pe de a lta , eta pa de con strucţie că re i a Îi poate fi
atri b u ită .
C u toată l i psa elementelor care să i n d ice s u prafa ţa ş i
Î n ă l ţi mea e i , dacă a fost acoperită c u boltă s a u d u pă a l t
s iste m , prec u m ş i legătura cu restul cetă ţ i i , s e poate pre­
s u pune, În u rma u n ei cercetă ri a m ă n u n ţite, că n a afl ă m În
faţa cisternei - rezervo rul de a pă pota b i l ă a l fortificaţiei .
i n s prij i n u l acestei afi rmaţii v i n e Î n s u ş i s i ste m u l con ­
structiv care a s i g u ra rezi stenţa z i d u r i l o r contra presi u n i i ş i
scurgeri i a pe i d i n i nterior, precu m ş i deosebita g rijă pen ­
tru obţi nerea u n u i fi n i saj h i d rofu g , pri n te n c u i rea cu mor­
ta r roş u .
Asemenea rezervoa re să pate Î n stî n că sa u z i d i te, pen­
tru pă stra rea a pe i , Întî l n i m l a toate cetăţile medieva le
s ituate re i n ă l ţi m i , l i psite de resu rse natura le. Fortifieaţi i l e
medieva le d i n Pen i n s u l a B a l c a n ică oferă n u meroase exem-
Fig. 3. Cetatea Poenari - cistema (detaliu).
ple de c i sterne ca re prezintă a se m ă n ă ri cu cea de ca re
ne ocu pă m . În B u lg a ria2, cetăţile Ţa reveţ ş i Tra peziţa de
l a TÎrnovo, Krici m , Plovd iv, Pro u ştiţa, Cetatea lui Asan de
lîngă Plovd iv3, Tzepi na4, O u stra5, a u c isterne a l că ror plan
este recta n g u l a r, iar u neori tra pezoida l sa u În formă de
patrul ater nereg u lat, latu r i l e a j u ngînd la d i me n s i u n i ce
ating Între 4 şi 8 m. Z i d u ri l e lor, g roase, sînt con stru ite d i n
piatră a m estecată c u că ră m i d ă , i a r bolţi le ca re le acope­
ră - cu o m i că desch i dere În pa rtea s u perioa ră - d i n că ­
ră m i d ă . În i n terior, pereţ i i acesto r c i sterne sînt acoperiţi cu
tencu i a l ă de m o rtar roş u , de o b i cei În două straturi, c u p r i n ­
z î n d - pri m u l - c i o b u ri spa rte, i a r a l doi lea - praf de
că ră m idă6. Forme şi d i mens i u n i a se m ă nătoa re a u ş i ci ster­
nele u n o r cetăţi d i n Serb i a , dacă ar fi să cită m n u ma i pe
cele de la Jelec7, Soko l a c lîngă SokobanjaB s a u Zveca n9.
Apro pieri În privi nţa teh n ic i i de construcţie se pot face
şi Între ci sterna de la Poenari şi a menajă ri l e s i m i l a re d i n
centrul E u ro pe i , ca re a u pereţ i i d i n blocu ri d e piatră
făţ u ită, de fo rmă pa ralel i p i pedică l0.
Sta rea În ca re se pă strează Î n că perea de la Poe n a ri
n u ne Iasă să vedem toate a sem ă n ă ri l e Între ea ş i c i s -
1 Proiectu l de resta u r a re şi conso l i d a re o i ntreg i i cetăţi Poenari
este i n foză de execuţie d e către Direcţia monu mentelor i stori,c>;!.
2 D. Ţonc.e v, Vodosnabdiavaneto na krepostite, in " Go d i şn i k na
Plovdiskato n o rod no b i b l ioteko i M u zei " , Plovdiv, 1 935, p. 1 04 şi urm.
3 D. Ţoncev, st. stoi lov, Asenovata Krepost, Plovdiv, 1 960,
p. 22-25.
4 D. Con cev, La forteresse Cepina, În " Byzo nti n oslavi oa " , XX , 2,
1 959, p. 294-295.
5 D. Concev, Le château medieval Oustra dans les Rhodopes, Î n
"
" B i za n t i noslavica , XXV, 2, 1 964, p. 259.
6 D. Ţoncev, st. Stai I ov, op. cit., p. 24-25.
7 A. Deroko, Srednjevekovni gradovi u Srbiji, Cmoj Gari
f(edonji, Beognod, 1 950, p . 1 1 4, fig. 98.
8 I bi d e m , p . 1 46, fig. 1 47.
9 I b i d e m , p . 1 67, f i g . 1 74.
10 N e vom m ă rg i n i să a m i ntim exem p l u l cetă ţ i i sumeg d i n U n ­
go ri-o , ef. Heji M i k l6s, Koz6 k Kâ,�oly, Miiemlekvede/em e s reg � set. Î n
" M'ogy.a r M u e ml ekved e l e m " , 1 949-1 959, B,uda ,pest, 1 960, p. 223, f i g . 279.
http://patrimoniu.gov.ro
ternele a m i ntite d i n Pen i n s u l a Balcan ică, deşi este evi ­
dent că fo rma recta ng u l a ră ş i d i mens i u n i le sînt a pro­
p iate. Analogia cea m a i izbitoa re ş i cea m a i co n c l u dentă
este ten cu i rea cu straturi de m o rtar roş u - cu praf de
că ră m i dă - cu noscut prin pro p ri etăţi l e sa le h id ro i zolato a re.
Se poate pres u pu ne că a s pect u l ei era a se m ă nător c u
a l e xem plelor p e ca re l e - a m a m i ntit. Scoaterea a pei t re­
b u i e să se fi făcut pri ntr-o desch idere aflată În pa rtea
s u perioară - un a rg u ment pentru aceasta f i i n d c h i a r po­
ziţia pe ca re c i sterna de la Poenari o a re faţă de rest u l
fortificaţiei - f i i n d acces i b i l ă În z o n a estică a aceste i a
p r i n pa rtea s u perioară .
Rămîne de văzut că rei fa ze de construcţie putem să
atri b u i m c isterna cetă ţ i i Poena r i . i n cu rs u l cercetă r i l o r n u
s - a putut sta b i l i o legătură stratigrafică c u rest u l cetăţi i .
Materia l u l a rheolog i c g ă sit Î n u m pl utu ra proven ită d i n
d ă rî m a re datează, În cea m a i m a re parte, d i n u l t i m a fază
de fo los i re a fortificaţiei, a doua j u mătate a seco l u l u i a l
XVI - lea. Fa ptul că Încă perea este perfect i nteg rată Î n struc­
t u ra z i d u r i l o r cetăţi i , ca ş i fo los i rea, În stratu l s u po rt a l
pă rţ i i i nfe rioa re, a că ră m i z i l o r de d i mensi u n i i dentice cu
cele folosite la z i d u ri le ş i bastioa nele sem ici l i n d rice a l e
cetăţi i , ne Î n d reptăţesc să o con s i deră m conco m itentă c u
construi rea acestora , datate foa rte pro ba b i l , d u pă c u m
o i n d ică cercetă rile a rheolog ice, Î n seco l u l a l XV- lea .
Desco peri rea Încă pe r i i ca re a fo losit ca ci sternă cetăţi i
Poe n a ri prezi ntă u n i nteres deosebit. Apropierile ca re se
pot face cu edifici i le d i n reg i u n i le ba lca n i ce (aspecte a l e
pl a n u l u i , elemente a l e teh n i c i i de construcţie, În s peci a l
ten c u i rea cu m o rta r roş u), c a ş i cu zona centra l - e u ro peană
(fo l o s i rea b l oc u r i l o r de pi atră făţu ită), Înca d rează con ­
Ma-
strucţia c e ne preocu pă Într- u n g ru p m a i l a rg de vestig i i
s i m i la re ; o deosebesc de a lte exem ple s i ste m u l d e Î m b i ­
n a re a b l ocu r i l o r p r i n fa lţu r i . I ngeniozitatea deosebită a
a menajă ri i , cal itatea Îna ltă a execuţiei, d ovedesc m ăes­
tria celor care au ri d icat-o, pre l u crînd Î ntr-o s i nteză ori­
g i n a l ă Îndelu ngata experienţă În acest d o me n i u .
68
 CASA MELlK
Arh. RODICA MĂI N ESCU
Fig. 1. Faţada principală, de nord şi fatada laterală de est a casei Melik.
I m po rta nte stud i i şi cercetă ri ded icate i storiei ca pita lei
·a u oferit un a m p l u mate r i a l referitor l a m o n u mentele rel i ­
'g ioa se, c u m u lt m a i c u p r i n zător decit , cele privi n d a lte
m o n u mente vech i a l e o ra ş u l u i : c u rţi dom neşti, case boie­
reşt i , h a n u ri şi s pitale.
Acest fenomen s - a datorat fa ptu l u i că , i n m a re pa rte,
vec h i l e construcţ i i civi le a u d i s pă rut, prec u m şi o rientă r i i
a proa pe exc l u si ve a vec h i l o r cercetători s p re stud i u l mon u ­
mentelor rel ig ioa se.
Casa M e l i k a fost rid icată i ntr-o perioadă de puter­
l1 ice fră m intă ri , cind m a r i i boieri, l u ptind pentru ocu pa rea
u n o r d regători i cit mai ava ntajoase, pentru a d u ce rea pe
t ron a u n u i d o m n favo ra b i l i ntereselor l o r, işi con stru i a u
locui nţe l a B u c u reşti, l o c de desfă ş u ra re a u nei v i i activi ­
tăţi pol itice ; d rept u rm a re, s - a u con stru it n u meroase case
boiereşti ş i pa late d o m neşti, o ra ş u l deve n i n d : "Ia r i n o ­
m ata cita d i Bucu reşti " 1.
Con stru ită i n a d o u a j u mătate a secol u l u i a l XVI I I - lea,
c l ă d i rea , situată i n B u c u reşti, str. S păta ru l u i n r. 22, face
pa rte d i n g r u pa case l o r boiereşti ce au dezvo ltat şi a m pl i -
, N , lorg,a , Istoria literaturii române in secolul a l XVIII-lea, voI . I L
Ed. M i n erva , 1 901 , p . 1 7, nota 1 4.
69
http://patrimoniu.gov.ro
---------________
ficat p l a n u l străvech i , moştenit d i n a rh i tect u ra popu l a ră
rom â n ea scă2.
In a n u l 1 8203,c l ă d i rea a p a rţinea fa m i l iei de o rig i n e
a rmeană M e l i k , ca re efectuează d o i a n i m a i tirzi u , i n 1 822,
o reparaţie rad ic a l ă , consemnată in i n scri pţia de deasu pra
i n t ră ri i pri ncipale, situată pe faţada de nord.
Repa raţia pe ca re a rh itectu l Iacob Mel i k o va efectua
in 1 857 nu mod ifică cu n i m ic s i l u eta ş i n ici elementele de
deta l i u a l e c l ă d i r i i .
D u pă o perioadă indel u n g ată de t i m p , in pri m u l sfert
al seco l u l u i XX, se o perează o n o u ă a menajare care res­
pectă in l i n i i m a ri struct u ra i n iţia l ă , mod ifică rile a d u se refe­
r i n d u - se n u m a i l a d i stri buţia i nterioară a s paţi i l o r, prec u m
ş i u nele modern izări ş i a d ă u g i ri d e s paţi u , n eces a re folo­
sirii Î n b u n e con d iţ i i a con strucţiei ca locu i nţă.
Autorul resta u ră r i i , a rh itect u l Pa u l S m ă ră ndesc u , a exe­
cutat şi a p u b l icat releve u l com plet al c l ă d i ri i la data ince-
2 Cm'a M e hi k p rez,intă ş i ,i ntelre,s li st o � i c : .a i c i oS - a u a s c,u ns i n 1 848
C. A. Rosetti , H e. l ia d e R ă d u lescu ş,i ,a l ţi r e v oluţ i o na r i u rmă riţi de a u to ­
rită ţ i , p ropriet.a rul casei d i n a oea vreme ,�i i n d u n om ou vede,ni PTO­
g resi ste ; aceste fa pte a u fost conse m n a te in lucrarea
" Amintirile
colonelului Lăcusteanu " , a p . N. Stoi cescu " Repertoriul bibliografic al
monumentelor feudale din Bucureşti " , ed , 1 960, p. 73, n o,ta 1 .
3 In p e �i o a d a d e l a sfi r�itul secol u l u i a l XVI I I - lea pină i n 1 820 n u
exi stă document'e ou p�ivi're la soa rt.a cIăd i ri , i .
 Fig. 2. Pla n u l parterului: o - hol; 1 - muzeu (expunere) ; 2 - vestiar; 3 - apartamentul donatorului; 4 - anexe (spaţii de serviciu) ; 5 - grup
sanitar public ; 6 - debara .
peri i l ucră ri l o r, a n u l 1 920, i nd icînd toate modifică rile i ntreaga c u rte a fost rea d u să l a n ivel u l de că l c a re
făcute4. o rig i na r, stu d i i n d u -se a menaj a rea aceste i a c u a lei pie­
Lucră r i l e Începute l a sfîrş itu l a n u l u i 1 969, executate de ton a le, o bogată vegetaţie, u rm ă ri nd crea rea u n u i med i u
un g ru p de arh itecţi d i n cad ru l D i recţiei m o n u mentelor a m bi a n t ca re s ă p u n a I n va l o a re ş i s ă Î n nobi leze a rh itec­
i sto rice, au avut ca p u n ct de pleca re, noua fu ncţi u n e t u ra exterioa ră a c l ă d i r i i .
atri bu ită casei Mel i k - de a d ă posti re a u nei colecţ i i d e
p i ctură ş i a rtă deco rativă - colecţia Răutu, c u prinzînd Fig. 3. Planul etajului.
n u meroase l ucră ri de Pa l lady - , stu d i i nd u - se rea l iza rea
u n u i ci rc u it m u zea l conti n u u , sepa rat de a pa rta mentu l
donato ru l u i .
Avî n d u - se Î n vedere rezu l tatele cercetă ri l o r ş i să pătu ­
r i l o r a rheologice efectuate, prec u m ş i fu ncţia de muzeu,
s-au pă strat s paţi i le a d ă ugate Î n 1 920 - ş i ca re u rmează
a fi uti l i zate ca a nexe de servi c i u , necesa re n o u l u i pro ­
g ra m (i ndependent de acestea , cl ă d i rea pose.dă ş i u n
s u bsol teh n ic).
Apa rta mentu l donato ru l u i , a m plasat la pa rter, a re i ntra re
sepa rată de cea a p u b l i cu l u i .ş i este legat d i rect de 1
să l i le m uze u l u i de l a etaj, pri ntr-o sca ră .
La etaj s - a reve n it la fo rma pridvo ru l u i Înch i s pe toată
l u n g i mea faţadei de est, rea l izÎn d u - se o desch i dere a
g o l u ri lo r de ferestre s p re acest pri dvor. ( P rezen ţa l o r relevă
fa ptul că Într- u n trecut m a i Î ndepă rtat pridvoru l e ra des­
c h i s l a exterior).
Gol u ri l e exterioare de l a n ivel u l pa rteru l u i , d u pă c u m
se vede d i n fa'ţ ada princi p a l ă , a u fost dotate cu g ri l e
de s i g u ra nţă .
La i nterior proiect u l prevede refacerea tÎm p l ă ri e i de
stejar, a d o pta rea u nei pa rdosel i de că ră m i d ă la pa rter şi
de scî n d u ri l a etaj .
4 Po u l S m ă ră n d escu p u b l i că u n a rticol referitor la Ca sa Melik
in " B.e M . I . " ,f a s c . 69, 1 93 1 , p. 1 37.

70

http://patrimoniu.gov.ro
 UN PROIECTAT MONUMENT AL UNIRII
VIRG I L I U TEODORESCU
Procl a maţia dată de Alexa n d ru I o a n Cuza la 1 1 /23
decem brie 1 862 către rom â n i i d i n a m bele princi pate, p r i n
ca re le ad ucea la c u n o şti nţă rea l iza rea i d ea l u l u i secu l a r
a l U n i r i i , Î n u rm a rec u n oa şter i i de către Puteri le g a ra n te
a acte l o r solemne de la 5 ş i 24 i a n u a rie 1 859, a fost p r i ­
m ită cu puternice m a n ifestă ri de b u c u r i e de către m a sele
l a rg i de locu itori ai ţă r i i . I n B u c u reşti au avut loc entu ­
zia ste acţi u n i de recunoştinţă şi de devota ment " către
..
d o m n 1. l n ş i ru l a cesto r m a n ifestă ri se Î nscrie ş i pro p u n e ­
rea făcută de col o n e l u l Ema n u e l Botea n u , membru a l
Con s i l i u l u i M u n i c i pa l B u c u reşti, de a se ri d ica Î n capita l a
ţă r i i u n m o n u ment evocator a l a ctu l u i U n i r i i . Acest m o n u ­
ment-document u rma să sugereze v i i toru l u i , s i m bo l u l z i l e i
d e 2 4 i a n u a rie 1 862, z i a consacră r i i defi n itive a U n i r i i
Princi pate l o r, cînd Î n capita l a ţă ri i s e Î ntruneau l a o l a ltă
M e m brii Camere l o r d i n l a ş i ş i B u c u reşti.
La 1 2 i a n u a ri e 1 862 pro p u n e rea este l uată Î n d iscuţie
şi adoptată de m e m b r i i Consi l i u l u i M u n ic i pa l , ca re hotă ­
ră sc ş i m o d a l ităţi l e de rea l i za re a mon u mentu l u i pri n l a n ­
s a rea u no r l i ste d e su bscri pţie p u b l i că . L a 1 6 i a n u a rie
1 862 Consi l i u l M u n i c i p a l Î n a i nta2 M i n i stru l u i Secreta r de
Stat a l M i n i steru l u i din I ntru copia j u rna l u l u i3 şed i nţei d i n
1 2 i a n u a rie Î n cad ru l că re i a s - a h otă rît rid i ca rea u n u i
mon u ment Î n Piaţa 2 4 I a n ua rie. S e cerea cu acest pri lej
a p ro b a rea pentru s u m a de 1 000 d e g a l be n i pe ca re
m u n ic i p a l itatea i - a Î n scris pentru rea l iza rea acestu i m o n u ­
ment, precu m ş i i n tervenţia n ecesa ră o bţi n e r i i sprij i n u l u i
de l a cele l a lte m u n ici pa l i tăţi d i n ţa ră .
Fa ptu l că , la 3/ 1 5 aug ust 1 865 ră zmeriţa izbucn ită Î n
o ra ş u l B u c u reşti a d u s l a devasta rea l oca l u l u i P ri m ă riei,
l a a rderea a rh ivei sau zvÎr ! i rea ei Î n D Î m boviţa , p rovoacă
a stăzi dificu ltăti În cunoa şterea u n o r a specte a le i storiei
o ra ş u l u i B u c u r� şti. Prezenţa În Arh ivele Statu l u i B u c u reşti
a dosa ru l u i d i n fon d u l M .A. I . - D i v i z i a Com u n a l ă , oferă,
c u toate lacu nele l u i , i nformaţii preţioase despre a cea stă
i n iţiativă .
O serie d e ră s p u n suri d i n partea j udeţelor, m u n i c i ­
p a l ităţ i l o r d i n ţa ră, a d u c l a cu n oşti nţă contri buţia p e ca re
ş i - a u a s u mat-o, sa u În u n e l e ca zuri, datorită g reutăţi l o r
fi n a nc i a re, i m po s i b i l itatea de a contribu i l a su bscri pţi a
l a n sată . Astfe l , d i n D i strictu l Romanaţi, o ra ş u l Caracal
ră s p u n de la 10 feb rua rie 1 862 a pel u l u i , oferi n d 20 de
g a l be n i din prisos u l a n u l u i precedent4. Acea stă s u mă este
Î n a i ntată la 18 a pr i l i e 1 8625 şi pri m i rea este confi rmată
de m u n i c i pa l itatea b u c u reşte a n ă la 30 a pri l ie 1 8626.
D i n j udeţ u l Teleo r m a n la 22 m a rtie 1 862, Tg . R u ş i i de
Vede oferă 1 0 d u caţj7 pe ca re - i expe d iază la 1 2 a pr i l i e
1 8628 . M u n i c i pa l itatea bucureştea n ă confi rmă9 pri m i rea
su mei de lei 3 1 5 de la R u ş i i de Vede, j udeţ u l B ră i la l a
7 m a rtie 1 862 contr i b u i e c u 1 00 g a l be n i pentru această
a cti' u n e 1o.
D i n j udeţul Mehedinţi, o ra ş u l Tr. Severi n ră spu nde 11
l a a pe l u l pri m it la 2 0 februarie 1 862 a rătî n d că nu poate
contri b u i d ecît la sfîrşit de an d i n eco n o m i i le rea l i zate, i a r
T g . B a i a pa rt i c i pă cu 1 00 de l e i p e ca re- i exped iază l a
1 G i u rescu C . c., Viaţa ş i opera lui Cuza Vodă, B u c . , 1 966, p. 1"1 0.
2 Arh. St . .s u c . , f.o nd M A I . - Div. CO'munală, dosa r 1 359/1 862, f. 2.
3 I d e m , f. 3, 3v.
4 I d e m , f. 6.
5 I d e m , f. 25.
6 I d e m , f. 27.
7 I d e m , f. 1 6.
8 I d em , f. 2 1 .
9 I d e m , f. 24.
10 I de m , f . 1 4.
1 1 I d e m , f. 9, 9v.
71
http://patrimoniu.gov.ro
6 a pri l i e 1 862 12. D i n răs p u n s u l j udeţu l u i Mehedi nţi m a i
afl ă m ş i preocuparea locu itori l o r d i n Cerneţi de a rid ica
un mon u ment Î n memoria l u i Tudor V l a d i m i rescu, u n d e a
avut casele de l ocu it, fa pt ca re - i deter m i n ă să s o l icite ş i
e i s prij i n u l celorla lte m u n i c i pa l ităţi.
Alte j u d eţe, ca M u scel l a 1 6 feb ru a rie 1 862 13, Olt la
25 fe bruarie 1 862 14, DÎm boviţa la 23 m a rtie 1 86215, răs p u n d
a pe l u l u i , a rătî n d c ă sînt Î n i m pos i b i l itate de a contri b u i
Î n con d iţi i l e f i n a n c i a re exi stente.
In dosa rele a n i lo r u rmători n u m a i a pa r i nformaţii refe­
ritoare la evo l uţia a cestei probleme. Proba b i l că su mele
prim ite Î n u lt i m ă i n sta nţă a u fost d i rijate s p re a lte c a p i ­
to-Ie bugetare deficita re În a n i i u rmători, ş t i u t fi i n d că
B u c u reşti u l a avut de suferit o serie de mari pag u be de
pe u rma ca l a m ităţi l o r natura l e - i n u ndaţi i le rîu l u i D Î m ­
boviţa .
A N EXĂ : 1 6
D i u rn a l n r. 24
Consi l i u l M u n i c i p a l d i n B u c u reşti, Î n şed i nţa sa de
astăzi 1 2 i a n u a ri e a n u l 1 862, l uî n d Î n con s i deraţi u n e pro­
p u n e rea făcută pri n a d resa O - l u i Colonel E m a n uel Bo­
tea n u , m e m b ru l său, pentru ridicarea u n u i mon ument În
piaţa de 24 I a n u a rie, Î n memoria d i lei În ca re s-a cele­
brat def i n itiva u n i re a Pri n c i pa te l o r se u nesc cu m u lţu m i re
la acea stă i dee, ş i î m pă rţi n d - o cu depl i nătate, a c h i bz u i t
c e l e u rmătoare :
1 ) Acest m o n u ment să se rid ice Î n m ijlocul pieţei Într-o
fîntî n ă cu o vască de meta l din ca re să se rid ice o f ig u ră
stemată reprezentîn d Româ n i a cu u n g e n i u i storic ş i e m ­
blemele u n i re i .
2 ) M u n ic i p a l itatea capitalei B u c u reşti s u bscrie pentru
r i d i c a rea z i s u l u i m o n u ment cu s u m a de u n a mie g a l be n i
d i n fo n d u l p revăz ut ca rezervă Î n buget u l a n u l u i c u rent
pentru care se va cere a probaţi u nea O - l u i m i n i st ru d i n
Intru.
3) Se va mai ruga 0-1 m i n i stru să bi nevo i a scă a face
un a pe l la senti mentele patriotice a l e O - l o r membri a
tutu ror M u n i c i pa l ităţi l o r d i n Româ n ia s pre a su bscrie ş i
aceste M u n i c i p a l ităţi cu su mele c e vor putea d a .
4 ) S e v o r Î m p ă rţi m a i m u lte l i ste de s u bscriere t i p ă ­
rite ş i p u rtîn d s i g i l i u l m u n ic i p a l ităţ i i , atît Î n capita l ă , pe
la 0 . 0 . deputaţi de s u b u rb i , cît şi pe la cel e l a l te M u n ic i ­
pa l ităţi, cu i nvitaţi u nea d i n pa rtea Consi l i u l u i M u n ic i pa l
s ă a d u n e su bscrieri ş i ba n i i s ă - i tri m ită a c i . U na d i n l i ste
va sta la M u n ic i p a l itate s p re a cest fi ne.
5) D u pă term i na rea su bsc r i pţi u n i i ' Co n s i l i u l M u n i c i p a l
v a convoca u n u com itet de m a i m u lte perso a n e com petente,
ca re va d e l i bera a s u pra formei şi m ă ri me i m o n u mentu l u i
p recum ş i a s u pra tuturo r c e pri vesc l a ri d i c a re a l u i Î n
proporţ i u nea cu s u m a a d u nată pentru d î n s u l d i n s u b ­
scri pţi u ne.
In Com itet se va n u m i i şi u n u l d i n m e m b r i i M u n icipa­
l ităţi i . Acest d i u rn a l se va supune la cu noşti nţa O - l u i
M i n istru d i n I ntru s pre a p ro b a re ş i p u nerea Î n execuţ i u n e
a Art. 3 de m a i s u s .
(Se m n aţi) A I . D u m i trescu, Stoica C. Pă lti nea n u
A I . O răscu
Pentru confo r m itate
C a p u l mesei 1 . Focşă n ea n u
12 I d em, f. 28.
1 3 I d e m , ,f. 8.
14 Idem, �. 1 2.
15 I d e m , f. 1 9.
1 6 Arh. St. B u c . Fon d . M A I . - D i v . Com u na l ă , dosa r 1 359/1 862,
f. 3, 3v .
 LASCAUX - PROBLEME ACTUALE DE CONSERVARE

CON STANTI N ROMAN

Sco p u l a rtico l u l u i de faţă este de a expune natura
factorilor ca re a me n i nţa u cu deg ra d a rea pictu rile d e l a
Lascaux, med i u l c a re a favo rizat a cţ i u nea acestor factori
şi, i n spec i a l , p roblemele de cerceta re şi con serva re ca re
se i m pu n in prezent.
Lasca u x reprezi ntă u n u l d i ntre cele m a i i m portan te
a nsa m b l u ri de pictu ri ru pestre d i n l u me pri n vec h i mea ş i
n u mă r u l i m p resionant a l pictu r i l o r şi g ravuri l o r, p r i n ca l i ­
tatea a rtistică a a cestora , pri n folos i rea sti l u l u i a rh a i c d e
" perspectivă a l u i B re u i l " , pri n com poziţie, colo rit (ci rca
50 n ua nţe d iferite), precu m şi prin va l oa rea cultura l ă ş i
i ntere s u l ştii nţific l eg a t de i nţelegerea mod u l u i de viaţă
a l oamen i l o r d i n paleo l i tic.
Nu stă in i ntenţia şi nici i n com petenţa a utoru l u i de
a vo rbi despre va l o a rea a rti stică a frescelor. Ca s i m p l u
novice i n faţa a cestor pictu ri, a d m i raţia a uto ru l u i a fost
m ută , i a r emoţia cu adevă rat co pleşito a re ; o m u l caver­
n e l o r a pictat fă ră conşt i i nţa posterităţi i , i a r opera sa n u
a fost o demonstraţie a plenitu d i n i i a rtistice ag resive ; a
com pa ra Lasca u x cu orica re monu ment de a rtă, de d ra ­
g u l u nei fig u ri de sti l , a p a re deci c a o i m pietate.
Autorul ad resează m u l ţu m i ri l e s a l e Doa m nei şi D o m ­
n u l u i Sa rradet, conservatori a i m o n u mentelo r i storice d i n
Perig ueux, pentru materi a lele c e i - a u p u s la d ispoziţie, cit
şi m a i a les pentru favo a rea oferită de a cunoaşte m a i
indea proa pe cadrul a rti stic ş i şti i nţific d e con se rva re de
la Lasca ux.
Fondul natural
° ca racteristică i m porta ntă a peşteri i este vol u m u l să u
red u s, i n tota l 1 500 mc a proxi m ativ, deci de c i n c i ori m a i
puţi n decit peştera Alta m i ra (fig . 1 ).
P i ctu rile executate i n Magda l e n i a n (20 000 a ni ) a u fost
făcute cu oxizi (neg rul - oxid de m a n g a n , roşu şi g a l be ­
n u l - oxizi de fier) ş i a p l icate fie cu o pens u l ă r u d i m e n ­
ta ră, fie suflate d i rect p e peretele de ca lcit, fă ră n ici u n
l ia nt.
Este lesne de inţeles că sta rea c u l o r i i depinde i n mod
d i rect de com porta rea su portu l u i de ca lcit, ale că rui cris­
ta le sint s u scepti b i l e de sch i m bă ri i nterstiţ i a l e , i n funcţ i e­
de d ezech i l i br u l fizico-ch i m ic, termi c, b a ro meuic, h id ro ­
d i n a m ic, Ph - u l , conţi n utu l CO2, c i rc u l aţia c u renţi l o r de
aer.
Fondul artificial
Descoperi tă i n 1 940, peştera a fost cla sată i mediat
mon u ment i storic de către a bate l e B reu i l . In 1 947 a ince­
put a menaj a rea in vederea vizită r i i de către p u b l i c : ş i - a Ui

- -
Planul grotei Lascaux (după J. Leming) ; 1 , 2
6 sala gravurilor; 7 galeria principală; 8
-- -
holul de intrare şi scara de acces ; 3 sala taurilor; 4
cabinetul felinelor; 9 putul c u galeria din continuarea sa .
-
galeria picturilor; 5 - - pasaj;

. -.

..� )
. r .
. . ·' · , .
· <.�
.
"

,
.
" ... ......
I
.

\.

� l l M l rE 50L
.. . .
. . . . LI "1 'TE M,AJ<'/ M E'
• 0 '0 O "

1 00

.
..
. -., .. . . _ . .
. ...
. ....

..;,...1J-
.
4 ...._..
3 1

72

http://patrimoniu.gov.ro
făcut a stfel a pa riţia o ba l u stra dă ş i o sca ră de acces, u n
s i stem d e d re n aj a l a pe l o r, u n z i d d u b l u d e p rotecţie, u n
da laj d e beto n , i n stalaţia e l ectrică m e n ită s ă p u nă i n
va l oa re fieca re pictu ră . C i rca 70 g u ri de com u n i caţie natu-
' d u s o scădere bru scă Cll 80% a acti nom icetelor, ce a u
ra l e au fost i n ch ise.
Î n 1 948 g rota a fost desc h i să p u b l i c u l u i · ca re a ati n s ,
in 1 958, o medie de 475 persoa n e p e z i , i a r Î n perioada "
1 958- 1 963 trei g ru p u ri a cite 25 persoa n e fieca re se
peri n d a u s i m u lta n , pentru 20 m i n ute, ceea ce a ridicat
cifra a n ua l ă l a 650 000 vizitatori.
I ntervenţi i le făcute pentru a menaja rea g rotei , desti ­
nată u nei vizită ri accelerate, cît ş i prezenţa i n să ş i a p u b l i ­
c u l u i a u afectat profu n d reg i m u l g rote i , i a r u r m ă r i l e n u
a u Întirziat s ă s e a rate.
I n 1 955 au fost o bservate primele m a n ifestă ri de exu ­
daţie a a pei p e perete le g rote i . Picăturile de a pă co n ­
densată e ra u colorate, datorită d izolvă r i i - favorizată d e
exce s u l de bioxid de ca rbon prove n it d i n res p i raţie - ' u n o r
s u bsta nţe co l o rate.
Ca u rm a re, Î n 1 958 s-a a m pl a sat o i n sta laţie de regene­
ra re : aceasta a s p i ra aeru l , Î I trecea prin f i ltre de
p raf, i l deca rbo nata, ÎI răcea la 1 4°C tem pera ­
t u ra g rotei - şi Î I a d u cea Î n f i n a l l a aceea ş i u m i d i tate
98%. Acest a pa rat avea ava n taj u l de a n u fo losi aer d i n ­
afa ră , Î n să sch i m ba reg i m u l c u renţilor d e aer, ca pa b i l
a stfel să erodeze desenele f i n i ncizate Î n ca lcit.
Doi a n i mai tirz i u , Î n 1 960, primele două colo n i i de
a lge verzi ş i - a u făcut a pa riţi a , Î n m u lţi n d u - se Î n mod a l a r­
ma nt, În c i u d a trata mentu l u i , l a 720 col o n i i Î n 1 963, ceea
ce a determ i n at Î n c h i d e rea g rotei În ace l a ş i a n .
I n a ceastă privinţă, La sca u x re prezi ntă o experienţă
nefe ricită, ca re i nvită la prudenţă ş i modestie Î n tentativa
de a controla med i u l natura l .
I ntrod ucînd atiţia facto ri pertu rba nţi, ech i l i bru l peşterii
n u se poate resta b i l i prin i ntervenţia unor i n sta laţii u ltra ­
moderne, ca re l a rîn d u i l o r cer noi sol uţi i .
Dezechilibrul microbiologie
Ceea ce a rezi stat Î n co n d iţ i i perfecte ti m p de a proa pe
20 000 a n i , . risca acu m , Î n m a i puţi n de două dece n i i , să
fie cu tot u l com prom i s .
T i m p de trei l u n i , p r i n Î n c h i d e rea stri ctă a g rote i , opri­
rea ventilaţiei şi a l u m i n i i e l ectrice s-a făcut o primă
Î n cerca re de contro l a facto r i l o r care sti m u la u Î n m u lţirea
a lgelor. Acestea d i n u rmă au conti n uat totuşi să se Î n m u l ­
ţească Î n mod ve rtig i nos c h i a r ş i l a Întuneri c ; g rota deve­
n i se o adevă rată " ca meră de c u l t u ră " pentru m i c roorg a ­
n i sme, pol u a rea sa f i i n d de 1 0 o r i m a i m a re decît a aeru l u i
d i n exteri o r, prezentînd deci u n caz co m pa ra b i l c u a m bi a n ­
ţele cele m a i conta m i n ate, c a d e p i l d ă cea d i n metro u l
pa riz i a n .
Cercetă ri l e de l a borator a u reve n i t Secţiei de m i cro­
b i o l o g i a sol u l u i d i n I n stitut u l Paste u r, Centru l u i naţi o n a l
a l cercetă rii şti i n ţifice (secţia de h i d robiologie de la G i f­
s u r-Yvette) ş i I n stitutu l u i de fotog rafie şti i nţifică ş i med i ­
c a l ă d e l a Facu ltatea de m e d i c i n ă d i n M a rs i l ia .
Ca uza " m a l a d iei ve rzi " s - a con statat a f i a l g a Ch l o ro ­
botrys d i n g r u pa X a ntophyceae l o r. Î m pre u n ă cu acea sta
e ra u prezente şi a lte m i croo rg a n isme, bacteri i , c i u perci
i nferioa re, i nfuzori c i l iaţi , rizopode ş i rotifere ce repreze n ­
ta u s u rsa de mate rie o rg a n ică a s i m i lată de C h l o robotrys.
S u p ra satu ra rea c u materie o rg a n ică, i ntrod usă p r i n pro­
d u sele meta bol ice a l e corp u l u i u m a n (tra n s p i raţie, res p i ­
raţie), praf, bacteri i , a făcut pos i b i l ă explozia c u lt u r i i d e
a lge, ca re s - a ada ptat pe rfect l a Întuneric mod ificÎn d u - ş i
n utriţia d i n a utotrofă Î n m ixotrofă ş i a poi hete rotrofă .
Trata mentul chimic
Cicl u l biologic t re b u i a deci c u rmat Î n mod energ i c
pri ntr-o dezinfecţie a atmosferei ş i a po i a pereţ i l o r Î n ş i ş i ,
avî n d g rijă c a operaţia s ă n u afecteze sta rea pictu r i l o r.
Î n acest scop s - a folosit i n s ta l aţia p reexi stentă de aer
co n d iţionat, obtu rÎ n d u - se Î n prea l a b i l s i ste m u l de carbo­
nata re, de u mezi re ş i ră c i re ş i opri n d u -se doar s iste m u l de
venti l aţie pro p r i u - z i s ă .
P r i n ve nti l aţie forţată , debitu l o ra r de aer cu a mestec
de strepto m i c i n ă , pen i ci l i n ă şi ka n o m i c i n ă , reprezenta de
patru ori vol u m u l peşteri i .
C a rez u l tat a l acestei i ntervenţi i , d u pă o l u nă d e z i l e
bacte ri i le scăzuseră l a j u mătate, Î n să a cti n o m i cetele ş i
73
http://patrimoniu.gov.ro
ci u perc i l e a u ră m a s n evătă mate. O l u nă şi j u mătate de l a
trata ment po l u a rea bacte r i a n ă conti n u a , m icrofl o ra deve­
n i nd i m u nă la a nt i biotice l e fo losite.
S - a u Î n cercat atunci va pori de formo l , ca re au pro­
ră m a s staţiona re citeva l u n i , i n ti m p ce c i u perc i l e a u s u pra­
vieţuit sub fo rma nevegetativă .
I Concom itent s - a făcut o c u l t u ră de C h l o ro botrys Î n
l a bo rator, p e o b u cată de calcit extrasă d i n g rotă , re pro­
d ucîn d u -se cond iţi i l e fizico - ch i m ice din peşteră pentru a
o bserva comporta rea a lg e l o r. Acea stă experie nţă a avuI
ca rezu ltat af.l a rea sol uţiei toxice util iza b i l e, ca re să n u
atace c u l o a rea picturi l o r : o sol uţie d e formol d e concen ­
traţi i d ife rite pe bază de Codex cu 40% a l deh i d ă , l i psită
com plet de meti l a l ş i a lcool met i l ic.
Pentru pict u ri s-au a p l icat 5 mi Codex l a 950 mi a pă
d istil ată, i a r Î n afa ra zonelor pictate - 50 m i Codex l a
950 m i a pă d i sti l ată . So l u l ş i vesti b u l u l g rotei s - a u tratat
cu 1 00 mi Codex la 900 mi a pă d i st i l ată.
Ca u rm a re, 95% d i n colon i i l e detectate macrosco pic
s a u prin a n a l iza cro matog rafică a u fost d i struse.
Starea actuală
Cercetă rile şti i n ţifice s - a u efectuat sub a n goasa per­
m a nentă a pierderi i pictu ri l o r a căror va loa re este i nest i ­
m a b i l ă atît pentru F ra n ţa cît şi pentru l u mea Întreag ă .
M a l a d i a verde a d i spă rut : peştera Î n să este Î n conva ­
lescenţă , s u b s u p ra veg herea perm a n entă prin teste ş i a n a ­
l i ze. N u Î n ca pe n ici o Î n d o i a l ă c ă reve n i rea vizitato r i l o r
a r reproduce a c e l e a ş i con d iţii de po l u a re, i a r explozia
s-a r repeta - un risc p rea m a re pentru a - I Î n cerca . Las­
ca u x ră m î n e practic Înch i s ă . Con serva rea ei nu este doar
de com petenţa biolog i lor, ci ş i a fizic i e n i l o r ş i geolog i l o l'.
Cond iţi i l e preexi stente descoperirii peşte rii În 1 940 a u
perm i s o sta g n a re a depunerii ca l citei pe pereţ i i g rote i ,
ceea c e a a s i g u rat t ra n s m ite rea Î n sta re nea lterată , p î n ă
astăz i , a pictu r i l o r ru pestre. C u m Î n s ă , a ş a c u m s-a a ră ­
tat, reg i m u l a pe i , tem pera t u ri i , pres i u n i i , bioxi d u l u i d e car­
bo n , c u renţ i l o r de a e r ş i Ph - u l u i a fost pertu rbat, d e p u n e ­
rea ca lcitei riscă Î n prezent s ă acopere pictu rile.
Efort u r i l e sava nţi l o r, se concentrează Î n m o m e n t u l de
faţă pe u rmăto a rele fro ntu ri :
stu d i u l geolog i c ş i pedo' log ic ; stu d i u l h i d rogeo logic (Î n
s pecial a l Ph - u l u i) ; stu d i u l crista log rafic ş i biologic a l ca l ­
citei ; stu d i u l biologic genera l ş i i n speci a l a l bacteri i lo r,
a lgelor ş i c i u perci l o r ; stu d i u l aerod i n a m ic ş i gazo metric ;
stu d i u l carbo n i metric ; stu d i u l sed i mentări i ş i pig menţ i l o r ;
variaţia tem peratu rii roc i i ş i a aeru l u i .
Efectele desig u r sînt m ă s u ra bi le, Î n să cauzele s e pot
o a re contro l a În mod efectiv?
Perspective
Este vreo spera nţă de a reda g rota , ca m a i Î n a i nte,
vizită rii p u b l i cu l u i ? Persoanele nefa m i l ia ri zate cu com p lexi ­
tatea p roblemei de conserva re, s a u cele d i rect i n te resate
Î n profiturile m ateria le (La sca u x este proprietate p a rticu­
l a ră ) a cuză conservatorii de prude nţă exagerată ş i scept i ­
c i s m . Se f a c presi u n i de tot fel u l . .I n contract u l d i n tre pro­
p rieta r ş i statu l fra n cez exi stă i n să o clauză prin ca re mo­
n u mentu l ră mîne s u b a us p i c i i l e M i n i ste ru l u i C u lt u r i i d i n
momentu l Î n ca re a r ri sca deg ra d a re a .
Soluţii pentru redesch iderea peşteri i n u a u Î n cetat s ă
a pa ră - u nele s î n t p l i n e de i n gen iozitate teh n ică , a ntre­
n Înd costu ri ş i riscu ri de con serva re proh i bitive : s-a pro ­
p u s a stfel i nsta l a rea u n u i t u b tra n spa rent d i n mate r i a l
plastic, ca re să izoleze vizitato r i i de pereţ i i peşteri i . I n afa ră
de v i z i o n a rea În con d i·ţi i proa ste, acea sta a re ş i i nco n ­
ven ientu l de a crea cu renţi de a e r Între pereţi i ca lzi a i
t u b u llu i ş i cei a i g rote i , ca re sînt m a i rec i , ş i ca re a r
a ntrena efecte a u x i l i a re (co n d e n sa re, exsu d aţie etc.).
Construi rea u n u i facsi m i l al peşterii (aşa cum s-a făcut
l a Alta m i ra) ar fi o a ltă sol uţie, Un releve u fotog rafic cu
izol i n i i s-a ş i executat. Facsi m i l u l ar u rma să fie a m p l a sat
În s u btera n pentru a crea o i m presie identică cu cea
a orig i n a l u l u i .
Devi z u l l ucră r i i prezi ntă Însă o cifră a stronom ică, g re u
de a mo rtizat, co n s iderî n d , m a i a les, factoru l ps ihologic de
a vizita ,, 0 copie " , o ricît de perfectă a r fi ea. Oricum aceas­
ta ră mîne s i n g u ra sol uţie de bun s i m ţ şi respo n s a b i l ă
Î n faţa Î ntreg i i u m a n ităţi.
 RECENZII, CRONiCĂ

OBIECTIVE INCLUSE ÎN PLANUL DE RESTAURĂRI AL DIRECŢIEI

MONUMENTELOR ISTORICE PENTRU ANUL 1971
I ng. VICTOR M U N TEAN U

A n u l 1 97 1 - p�imul a,n 0,1 c i n oina,l u l u i 1 97 1 - 1 975 - va reprez'enta Mănăstirea Horezu - j u deţu,l Vil cea - rep�ez,i,"tă 'cea mal I m p'Or·
pent,ru cei ce se j,ng rije.sc de soaJW monu mente,lor isto�ice, ca şi tantă creaţie a a rhitecturi i din Tara Româ nească i n epoca
Con· lui
pentw toţi i ubitorH vest i g i i lor trecutu l u i nost ru, un an de bogate stantin B'nÎncovoon,u . Se vor termina ultimele l ucrări l a tra peză, bise·
i m p l i n i ri. rică şi a n exele c,hiliilor d i n i,ncinta p d n c i pală ; d e a semenea , l u oră·
M i}loacele ma,teri,a l e şi băneşti a:c oooate pri'n plan u l de stat vor riie la c l ă d i rea de secol XIX. Se pune in va loare şi p rei,n cinta, pri n
permite D i recţiei m o n u mentelor istorice, din codrul Com itet u l u i de demolarea a n exel,o,r gosp'od ă reşti şi a m ena}a,roo d r u m u l ui de a cces.
Stat pentru Gu l t u ră şi Artă, să conHnue unele I UIcrări i n cep'ute in Casa Melik - Bucu reşti - una din cele ma,i vechi case din
anii precedenţi , să t'e�m i n e ş i să pună i,n valoalre u,nele l ucrări de capita l ă - care după ,resta u r,a re v,a a d ă posti o f.rumoas:l colecţi e o
resta uro ,re ş i să ,i nceopă resta u rorea u n o r alte i m porta.nte m o n u mente. pi cturi l or l u i Pa l lady.
Aspectele co raderistke ale modu lui cum vor fi d ist'ribuite fond u · Casa Vasile Alecsandri - l a şi - casă memorila lă core v,o fi
r i i e a l ocate la m o n,umentele menţiollO.te mo i s u s se prezintă astfel : resta urată in spiritul epoci i , imbogăţind patri m o n i u l m u ze i st i c al
- concentra,reo unor fond u ni spo�it,e pentru resta uro,rea monu· ora ş u l u i .
menteloJ co,re o r putea f i d a t e i n e"ploatare i n cur,sul acestu,i an - Biserica Domnească din Curtea d e Argeş - j u d eţ u l Argeş - cel
majori n d u · s e a stfel n u mă,rul obiectivelO'r progr,a mate cu tenmen de mai vechi a ns a m b l u d i n Tara Româ nească, unde se vor face n u m a i
punere in f u ncţi u ne ; l ucrări de restaurare a pardose l i l o r.
- creşterea n'umă,nu l u i de obiective ,noi core vor intr,o in resta u · Biserica mănăstirii Dealu - j>udeţul Dimbovi�a - unde se vor
rare - c a efect 0 1 term i n ă r i i i n tegra l e , i n că d i n 1 970, o u n u i n u m ă r executa l u c ră ri de tencuieli i nterioare speci a l e - pentru a f i n isa
m o i m o re de ,l uară,ri decit ,i n peri oadele a nteri,oare ; i n t edQrul bisericii.
- preoiro,rea şi stobi l,i,reo - cu toţi fo ctorii i nter,esaţi - o dest i · RESTAURĂRI C E SE VOR I NCEPE I N A N U L 1 97 1 :
noţi i loJ m o n u m enteloJ resto u ro,t e sO'u in c u rs de resto'u ra re, pentru Biserica Cobia - D i m boviţa - m o n u m e nt ridicat i n sec o l u l al
o permite benefida,�illor de exp),ootore să se pregătească În timp XVI · l eo - ,reprezi ntă o i m p o rtantă etapă in evoluţia arhitecturi,i din
util pentru a c easta. Ta,ra R o m â n ească.
* Vor i n cepe l u crări de consolida re şi rev i z u i re a şarpantei şi
In spirit u l acestor criteri,i core ou că lăuzit d i.stribui,rea ,fo n d u ri l o r i nvelitori i .
şi a l eg erea obiectivelo,r l u c rălnBe d e Iresta'una.re prog'romote pe a n u l Biserica Domnească din C aracal - jud eţul Olt din sec. al
1 970 s e pot g,rupo ,i ,n 3 ,ea,tegoni,i după c u m 'u rmeoză : XV· l ea , a re o deosebită ·i m por:OO, nţă pent.ru cont<i n u,a'reo şco l i i l o'ca l e
de factură biz,anHnă din Ta,ra R omâ nească. Se v o r face cercetă'ri
RESTAU RĂRI CE SE VOR T E R M I N A IN A N U L 1 97 1 : şi de a rh itectură, prec.um şi pri mele l u c ră,ri
a,rheo log i,ce de conso·

Biserica Radu·Vodă - B u c u reşti - u n u l d i ntre cele m a i valoroase l i d a re.

mo.nu mente de o rh i,t ectură din capiwla ţă ri i . Se vor ,reconstrui t u rlele Ansamblul mănăstirU Bezdin - aşeza, re mona,stică d i n veaoul a l

vech i i oiserid, se VOir fin.isa f,a ţadele şi i nteriorul, i n dusiv resoo,u ra rea XVI · l ea . Lucră'rille d e resta'u rme V Oi r inc.epe cu cercetănile a rheologke
şi de para m e n t şi consolida rea bolţi lor prin su prabetona re.
pa rd o se l i i .
Palatul Potlogi - reş.edi,nţ.o lui Consoo n t i n B rin,covea n u . Aici vor
Ansamblul mănăs tirii Mărcuţa - Bu,c ureŞl!i - reprezentativ pentru
a rhitect,u ra Tă,rii Româ neŞl!i d iln ,veQ'c u l al XVI · l ea . S·a Iprog namat ter· cOintinua l ucră ri l e de resta u ra re lintneru pte a,cum 1 2 a n i. Se va restaura

m i n,o,reo Il uară,r.ill o r din ambele ,inoi,nte, omen;oja'rea oll eillor de acces, i nteriorul p a latului, tunn u l de ,i n t ra re ş i se vor face toate l'uoră rile d e

tro,t ua relo:r, ziduril,or de i,ncintă. in�a laţii ,ş i a m en:ajă,ri e"teri1oalre. V a ,f i d estinat lunu ,i m u zeu d e a rtă
ş i larhite'c.tură bri n:oovenea, scă.
Biserica Strei Călan - j udeţ.ul H u n edoam - una din ce'le moi
Ansamblul mănăstirii Comana - d i n vea c u l 01 XVI I · lea, ca rccte·
vechi bi se,rid mmâlneşti din ţară, z,idită �n seco l u l a l X I I I · I'ea in stil
ro m a n .ic, ou o p.idură d e m'a·re va, loare. Aki se vor 'exeouta i n con· ,ristic pri.n d eOisebi,t de v,a l or.o asa a rh i t ectură mo nastică. Se vor face
l ucră r,i de con'sol, ida, re, rei'nt'regire şi resta u r,a, re la c.onplJll de c h i l i i
ti nuare l u cră'nile de restau rQ,re a ş.a�pa·ntei şi o ,i'nveHto ri i , pr,eoum şi
cele de consolida:re I!a biserică. Se vo.r t,ermina şi luorăni,le de a me· n o rd ,
Va avea destinaţia de obi,eotiv tu ristic ş i m u z,e u .
najări exteri,oa re, rig,ole, trotuarre şi zid de ISpnij.in.
Casa Stoloian - Hereşti .judeţul I lfov. Restaurarea va pune in Palatul Peleş - S i n a i a - u n d e se v o r f a c e lucră ri d e resta u ·
rare a faţa d e l o r exterioare ş i u ne l e c o n so l i d ă ri d e trasee.
valoare i ntreg'u l ansa m b l u al ca,sei de piatră - U d �işte Nă,st u re l .
Casa Mănăilă - j u. d eţu,1 Buzău - casă o,răşenească din seco·
Ansamblul Cetăţuia - l a ş i - fru m oasa aşezare m ă n ă stirească d e p e
d ea l u �i,le l a ş i l or, unde se VOir termina l,ucrălri le de resbalunare de 1.0 lui al XVI I I · l ea, construită d e Vergu Mănăilă, s l ujitor dom nesc din
pe�ioada lui Constalntin Brin oovea n u .
Casa D o m n ească, �id u l de i nointă, prec u m şi ,i n sta l a,ţine şi a mena·
Casa reţcani - j u d eţ u l Bacău - construcţie cu va loare i storică
j ă r, i l e a fe:rent,e ,
u n de a trăit ,şi areat Georg.e Enes·ou. Se vor fa,ce l ucră,ri de resta u ·
Ansamblul Strehaia - j u d eţ u l Mehedinţi - monument reprezen·
rare i nteg ra l ă . V a avea ca dest i naţie a m enajarea u n ei c a s e m emo·
tativ pentru epoca I,ui Matei B alsa rab. Se vo r ,rea l iza ,l ucră'ri d e p l o m .
riale George Enescu,
ba,re la zid u l de ,in c i ntă, rest,amarea finti n i i şi ,a mena'j ă ri exterioalfe,
a l e i de a,coes, spaţii veni şi i l u m i nat nocturn.
R ESTAU RĂRI INC EPUTE IN ANII PRECEDENTI .oARE SE VOR
Ansamblul mănăstirii Humor - j ude�u l SuoeaMa - u n d e se află TERM I NA I N C U RSUL C I N C I NA L U L U I 1 97 1 - 1 975 :
una d i ntre val oroasele biserici cu pictură exterioară din nard u l Moi·
dovei. Aici se va resoo,uw t u n n u l . c l opotniţă şi se vo.r termi n,a lucră ri l e L'ucră, nille de ,resta u, ralne de proporţii ma,i ma' ni, oare IO'U i n ceput
d e consol idare şi m a nca re a z i d u l'u i d e inoi,mă pneoum ş i .u n el e a me · cu ciţiva 'a n i m a i i n a i nte, vor continua i n a nii c i n cinoil u l 'u i , cele mai
najă,r,i exeni,o ar,e. m u lte ,d i ntre ele urmind a fi reda.te dncuitu lui tuni,stk i n a·c,e astă peni·
Casa cus todelui din Voroneţ - j u deţul Suceava - l u c ra re men ită să oadă in condiţii de optimă va l o,ri,�i cOl�e şi au desti'na,ţii stabi l ite in
p u n ă in valoare ş i să a d ă postească exponate i n legătură c u istori c u l mod j u d i dos, c u 'a oord u l o"g a n el o r centnole ş i locale i,nteresate.
preţioasei biserici pictate. Astfel, Catedrala romano·catolică din Alba Iulia - m o n u ment
Mănăstirea Dragomirna - judelul Sucea,v.a - a ş.ero re m o no stică repr,ezenta'biv pen,tru a,nh itemu.r.o roman<ÎCă ,a Tra n s,i,lva.niei s· a pro·
din s'eco,l:u l al XVI I · I,oo - rema'roo b N ă p rin oni g .i n a l,i,t atea soluţiilor g ra m a t să f i e term i n a tă in anul 1 973, in a n u l 1 97 1 u rm i n d să fie
a rh itecto n ice. Se v o r term i n a l ucră r i l e de resta u ra re la c o r p u l c h i l i i l o r conti n. uate l u c ră,rile de p i,etră'ni,e l,a f'aţade, i nloou.i�i d e o rn a m ente şi
n o rd şi b i s enica m i că ; se v,o.r rea l i z.o ,a m e n'ajări l e exterioare şi i l u m i · el emente dec,omtive, bl'ocuri de p a,rament deterio�ate, a n·cad ra·
natu l noct,urn. mente etc.

74

http://patrimoniu.gov.ro
 Se vor restaura vitra l i i le, tlJ rnul nord - vest şi se va î ncepe mon­
tarea da ,l elor ,de Ipiatră l'a pa,ndosea,Iă.
Mănăstirea Aninoasa - jud eţul Argeş a n'salmblu de a,rhitec-
tură m onalstică de o deolSebi,tă ",aloo, re, 'nea,lirot Î, n ,s'ecollul oII XVI I -Ilea,
Va ,f i o b iectivul colre este pnog"a,mat a se ,t,e rmi'na in anul 1 973. AilCi,
In 1 97 1 , se vor continua cercetă rile a rheologice şi l ucrările de resta u ­
rare a corp u l u i de c n i l i i .
Se v o r co m p l eta l uorări de zidă�ie de 'e pocă, 'a cqperişuri, a nca­
d ra mente de piatră, �Împ I ă rie, ,� in,i saje interioalre şi opordo. seli .
V o r cont i n u.a ,luoră,dle la Biserica Neagră d i n B r,a, şov , con struită
În ,ultimele decen,i,i ,a le v,ea c u l u i ,oII XIV-II ea şi Jnceputul veacului a l
XV- l ea, - mon'ument reprezent,a,t i,v pentnu scul ptura ş i alrhitectu�a
g otică d i n Tra n s i ll.la nia. Volumul ,restollrăr,i lor din 1 97 1 va consta Î n
restaura rea paramentelor d i n piatră, a elementelor decorative la gale­
ria su perioară ş i cornişă, precu m ş i revizui rea ş i consolida rea şa rpa ntei
şi Învel ito�ii.
Ansamblul Şchei Braşov este un monu men,t d e o i m port'a, nţă
maximă pentru 'cu ltuna 'r,omâ n ea,s'că d i,n T,ra ns'i lva n i a . Arhitectura bise­
ricii din ,oa,re se pă strea ză eta,pa seoo l u l ui 'a l XVI - lea, este Încă o
probă ev,identă ,a ,1,egăturilor ou Ţma Româ,neo scă . Aici se vor con­
tinua ,I'ucră'nile la biserică' , ,Ia cele d ouă paradise şi l,a t'u rn u,ri,le de pe
latura de vest. i n a n u l 1 973, s-a preconizat încheierea lucrărilor de
resta'u.rare şi punere Î, n va lo,a,re.
Ample I u,oră ri de resta'ur,a re s-a,u ,rea l i zat şi vor 'cont i n ua la
Cetatea Făgăraş - co mplex dvi l f,ortificat construit În i nterva l u l sec.
XVI şi XVI I - i m porta nt pentru a rhitectura Renaşteri i ş i a barocului
tra n si lvă nea n . Avînd ca desti naţie - m uzeu a l Ardea,l u l'ui - t,eifmi ­
n a rea l ucră rilor de restau ra re s-a planificat pentru a n u l 1 973.
Vor conti n u a l ucrările de cercetare a rheologică, conservare, con­
solidarea şi protecţia la· i m porta ntele monu mente Cetatea Tropaeum
Trajani - Adamclisi şi DăbÎca - Cluj.
Totodată la Monumentul Triumfal de l,a Ada mdi·s i vor Înc,epe
l u oră'r.i le ,de ,i nvestiţii 'legate de muzeul ce va adăposti pietrel,e sculp­
tate orig inalle precum şi celel.alte oonstrucţii ,"ecesa're punerii Î n
valoare a acestu i i m porta nt monu ment (dru m u ri de acces, i l u m i nat,
a limentare cu a pă, spaţi i necesare cercetători lor etc.).
Cetatea Tirgu Mureş, ,i mpo.rta nt ,a.nsa mblu forti�i'cat, datînd din
secolu,1 a l XVI I - tea, ca r,e inglobea'ză hag mente di n i,nci nta bise.ricii
zidite in veacul a l XV-l ea , este progra mat a se termi n a Î n 1 973. i n
c u rs u l a n ul'ui 1 97.1 s,e v o r ,conti n 'Ua Ilucr6ril,e , d e resta urare la z i d u l
d e inci ntă vest Între bastioanele Tă băcari ş i B I ă n a r i , prec u m ş i la
şa rpa nta turn u l u i clopotniţă.
I m portanta ctitorie a lui Alexa ndru cel Bun, continuată de Ştefan
cel Mare şi Alex. Lă puşnea n,u , Mănăstirea Bistriţa - J u d . Nea mţ -
a n,sa mbl,u de a,r.hitedură' monas,t ică reallizat ,Î'n i n terva l u l s,e c·olelor
XV-XVI , va prilejui conti n u a rea l u crărilor de restau ra re la turnul
d e i ntrare, zidul ,de inci ntă prec u m şi a menajări exterioare legate
d e nivel u l de că, loalre or.i,g i n a l .
Am pl,e ,1, ula răni de resta Uinalre vor continua ,I a Mănăstirea Secu -
cunoscut a, n'sa mbl'u de arrhitectură mona,stică rea l izot În veacu,1 a l
XVI I - l ea . U n Iprogna m j.udi.oi.os d e organizane v ,a penmite ,oa Î n a' n u l
1 97 1 ·s ă ,f i e date Î':n funcţiune ,onhondmicul şi bilseri'ca unde se vor
termi na toate l,ucră�nile de ,resta u ra re i fY(J!lusiv i n stal'aţii,le sa n.italre i nte­
r i oa,re şi cele eledrioe 'a·ferente.
Lucrări de cercetare şi resta urare vo r fi contin uate la c h i l i i l e d e
nord ş i est, iar a l tele de fin isaj la turnul Mitrofa nei ş i turnul s u d-vest.
O atenţie deosebi,tă Î n pni,",unţa vol u m u l,u i de l ucrări de resta u ra re
În a n u l 1 971 v,a fi a oondată lmonumentu l u i Primăria veche de l a
Sibi,u - c e l ma,i i m porto,nt şi bine oonservat e�empla,r de o rh itectură
civilă gotică din sec. XV-XVII din Întreaga ţară . Se vor termi n a l ucră­
ri l e la turnul de apărare şi se vor conti nua l ucrările de restau ra re gene­
rală lo conp u l pr.i ndpall, acoperiş, faţode, pi'etră'r,i,e, pa rdoseli, fi n i ­
saje i nterioare ş i i n sta laţii generale aferente. Cu destinaţie m u zeis­
ti că - legată de prestigiosul m uzeu Brukenthal din Sibiu - toate
lucrălfi l e ,de .resta' u rme sînt prog,rama,te a ,se termi,na Î n c u rs u l a n u ­
l u i 1 972.
I n M u ntenia se vor continua i n teresante l u crări de consolidare şi
pu nere Î n valoare la monumentele din Căluiu - jud. Olt - reprezentativ
pentru a·rhitectura de l� actură biz,antină a epocii, Sf. Vineri - Tîrgo­
vişte, d i n secol u l al XV-lea, im portant pentru evoluţia pridvo ru l ui in
M u ntenia ş i Stele a - Tîrgovişte, ctitoria domn itoru l u i Vasile Lupu,
si nteză a arhitecturii moldoveneşti g refată pe tradiţiile con structive
d i n Ţara Româ nească.
Tot î'n o n ul 1 97 1 - vor oon,ti nua l ucrănil·e de restalu na're la cunos­
cutul monu ment Cetatea Sucevei. Se va term ina zidul la contraescarpă
şi pod u l de acc·es, i,a,r În pa'ra lel vor începe l·ucră,rile de consol idare
şi come,rvalne ·10 ,ruinele d in li nte.nioru l cetăţii.
Ceroetă,�i de a,rheolog ie de mare a mploa re, prin special,işti d e
ina ltă ca lificare de l a I n stitutul de a rheologie, v o r fi practicate î n
1 971 ,la Mănăstirea Putna - ctitorila l u,i Şte�aln cel MOine - 'r efăcută
în pa rte de Vasile Lupu şi a poi de Iacob Putnea n u . Concomitent, vor
conti n u a l ucrările de restau rare la Turnul Tezaurului şi la biserică
u n de se vor e�ecuta şa rp,a nte, invelitori d i n tablă de a'ra mă, pardo­
seli din ,dal'e de piatră, fin:isaje la f'aţade etc.
I li1portant prototi p pen'tr,u a, rh itectuna de factură biza ntină d i n
Ţara Românească d i n seco l u l a l XIV-lea, î n vari a n ta tipului sîrbesc,
Mănăstirea Tismana va pri, lej' u i conti n uarea cercetăr,i i ,de a rh itectură
şi Începerea unor l,ucrăl fi de oonsolidare şi resta ur,are la oorpul d e
chil i,i.
După Î nd el,u ng,ate ş i laborioase l ucră d de cerceta're a rheolog ică
l,a Histria - pe lîngă oonti n'ua,rea l u orărHor ,de degaja re şi conserva re
În a n,ul 1 97 1 - v.a ,Î,n,c epe un p rogra m de l' uorălri de ,ilnv.estiţii menit să
pună În va,l.oare Întreg ,u l a n s,a mblu prin construcţia 'u n u i motel, casă
pentru cercetători, d rumu ri, a menajări, 'arlimentă,ri ou a pă şi energie
electrică etc.
Lucră,rile ,de consolidare şi resto u ra re de la Ansamblul rupestru
Murfatlar - jud. Con stanţa - fiind practic termi nate - Î n cursul
a n u l u i 1 971 vor fi atacate l ucrările u nei noi construcţii d i n beton
a rmat şi sticlă penhu protecţia valoro,s ul'ui monu ment d i n 's eool u l X.
Prevăzut a se termina În a n u l 1 974, acest ansamblu va fi, alătu ri de
Mozaicul roma n din Con stanţa, un prestigios obiectiv m u zeistic.
Acest bog,at pmg,ra m ,de res·ta u ră ri de monu mente istorice pe
a n u l 1 97 1 al D i recţiei monu mentelor i storice - la care se vor adăuga
ş i prevederile În acela şi scop ale ,Consilii lor popu l a re judeţene ş i
a l e i nstituţiilor centra l e in folosi nţa cărora se a f l ă u nele monumente
i storice - va contri bui substanţial la salva rea vesti g i i lor trecutului şi
la p u nerea În valoare a mărturiilor materia l e a l e i storiei noastre.

ARTA GOTICĂ
(VI O R I CA G U Y MARICA, ARTA GOT/CA. ED. M E R I D IAN E, 1 970)

Ci.ne urmăreşte meandnele ,a palriţii l.or edi­
toni a le oonsto�ă, ,Î ntre a ltele, o su rprinzătoa­
re lipsă de c on·ti.nu i,tate. Aşa se face că
a proape un d ecen,i,u despa,me " Sti"ul r'o ma­
n i,c" d e ,pirof. V. Vătă,şia,nlu d e " Arta g,oti.că "
a prof,e soanei u,",iver�i�a r,e d ujene Vi,orica Guy
Mo,riQa ('a mbele la Ed. Medd ia ne). In a cest
r.ăstimp, e d r,ept, 'a ma'i apă rut ş,i pri m u l vo­
l u m di,n Istoria artei europene (1 967) to,t o
p rof. V. Vă�ăşi,a nu, lucra,ne ia n i,vel ·u n ivers i ­
td,r cuprinzind ca.pitol,e ,almple pr,ivitoa,r,e la
romcmi,c ş;i g·o tic. Ne .referi m Î, n să, ,a c u m
strict la colecţia " Cu rente - s i nteze" care,
mă.rtu.ri,s i� sau ,nIU, u rmăreşte să ofere citito­
ru l u i că'i de acces .Ia epoci şi stiliuri a mis-
Hce, ,o i niţiere atrăgătoare , compe,tentă şi
cu,p ni,nzătoare. Calntea V,ionicăi Guy M a ric,a se
Î nscr,ie În �f,ena ,a,ces'tor exig'e nţe : u n l i mbaj
lapi.d ar ,şi fi'g u r,o s Î'n să ,p l in de sevă şi cu­
loa,re, se.lectiv dar nelăs'Î n d de o pO fte nici
un oap'i�ol mai Îl'lsemn'at a l goticu. lui. fără
referiri la a utori d e bază, dar În fi n a l cu
o bilblii'oglna,f,ie repre�enta�i,v ă. Rod ,a l m ult,o r
lecturi şi meditaţi i, v,a,stlll materia l of.iginar
est'e topi,t, a s i m i l,a t ş i mÎnuit ou d i scernă mînt.
Stabi l:i.rea unor ,ponderi nu a fost o sOlroi,nă
u şoa,r.ă , ,a ut,o area 't rebuin.d să oloope.re În oir­
ca 1 20 de palg,i.ni o per,ioadă de oÎ,t·eva se­
col,e, precu m şi o v,a stă a ri e g'eografică neo­
mogenă, ou sensibile deosebiri de ritm, ha-
d iţii şi cultură . Lucra,rea se sprij i n a pe u n
soclu .istoric, geog.nafic, socia l ş i cultuna l rea­
liz.at cu o mane eoonomie de expresire, atît
cî.t e neoe.so r pentru a pune În l u m i nă feno­
menul alnti,stilC . Alf,a betul struativ ,c u c'are În­
cepe ,c apito l,u l 'c on sa:cra,t orhi,t edurii e poate
prea 'su ma r pr,e z,enro,t , a u,t oa,rea presu,pun,Î,nd
p r,oba1bi l un oititor avizat, risc pe oare n,ici
chli'Or u ltima ediţie ,a l ucră rii �ui H. Foci llon
Art d'Occident, II, Le moyen-âge gothique,
În " Livre de poche", 1 965, nu ş i - I Îngăduie,
OIdălu,gÎ.nd g l osa,r,u.1 Î ntocmit ,d e Jean Bony.
Dată ,f ,iind expan,s iu nea v,a,stă şi Î n rÎuri­
rea pr,o,f,undă a ,g.o�i,o ul.ui f,ranc.ez asu pra ce­
l u i con.tinen�a l , a utoa nea l u nmă reş'te ou pre-

75

http://patrimoniu.gov.ro
că d e re evol uţia g en e llică a sti l u l u i p rin exem­
plele oferite d e m o n u mentele Fra n ţei " ţara
clasică a goticului " . Deşi s u m a r, c a p i to l u l
reuşeşte să ofere o i m a g i n e d i n a m i că a ce­
lor 3 faze evol utive a l e sti l u l u i : t i m pu ri u , m a ­
t u r (ra d i a n t sau rayo n n a nt) ş i tî rziu ( f l a m ­
boy,a nt) , a d a ptate specifi c u l u i loca l d i,n ce­
lela lte zone e u ropene. S c h e m e l e m o r�ologice
sint s u p u se pe rind u n ei " l ecturi " s i stema ­
t i ce, ajuHn d u - 1 pe cititor i n Î n ţel egerea ca ­
racteristicilor de sti l şi fază. Exi stă În c u ­
p r i n s u l l u cră r i i c a racterizări preg n a n te, d e ­
f i n itorii a l e d o m i na ntelor sti l u l u i gotic ; verti­
c a l i sm intemeiat pe "dinamica elevaţiei, ne­
garea masei peretelui, evidarea sa printr-un
maximum de deschideri, accentuarea schele­
tului structiv prin sublinierea exterioară a
contra/orturilor şi decoraţia haotică, pitores­
cul di/uz, plin de neprevăZl/t prin jocul
schimbătar al umbrei şi luminii, alternarea
Îndrăzneaţă a spaţiilor pline şi a golurilor " .
Goti<: u l s - a ,ră s pÎ,n d i,t 'p r i n i ntermed i u l
ord i n u l,u,i cis,t e' pda n i,n a nsa'mblu l Eu ropei
creştine, Î,n A n g l i ,a , Spa n i'a, Po·pt u g a l ia , Ger­
m a n i a , În centru l şi estu l vech.i, u l·u i contÎ>nent
c u zo.ne term i n a l e pe coasta Da l maţiei şi
Tra n s i lva n i a - zone a n a l i z'ate ou g rijă In
evol'uţia l o r c a rader.istică şi Î n a spect e l e l o r
etenogene. N u m a i Ita l i a n u oferă u n teren
favOlrobi l n o u l u·i sti l . ..Traversînd o evoluţie
"
abreviată - cum se exprimă autoarea -
d atorită u n o r i m prej u ră r.i specifice, i n t re care
persistenţa t'f'adiţiei antice g reco-roma n e , go­
ticul ita l i a n " tinde În general spre articulă­
rile simple şi limpezi, spl e interioarele omo­
gene şi calme pre/erÎnd bazilica adesea ne­
boliită " . Ca ra cterul i n sol i,t al a rh itecturi i ita­
l i ene d i ,n secde l e XI I I ,şi XIV, ,pe c.a re cu
g reu o putem n u m i gotică, cu excepţia do­
m u l,u i d i n M i lalno, este s u b l i n iat in e l e m e n ­
tele ei defin i,to'l' ii : " Spir,itul raţional, Înte­
meiat pe echilibru l orizontalelor şi al ver­
ticalelor, Înălţarea ponderată a construcţiei,
menţinerea unei supra/eţe unitare a zidurilor,
În care golurile sînt practicate cu economie,
s laba relie/are a contra/orturilar şi adoptarea
ornamentaţiei policrome a unui decor arga­
nizat, cumpănit " .
Un mer'i ,ţ d eosebit .o I l'ucră r. i i rezi d ă Î n
i n ceroa rea de a c u p r.i n d e ma n,jf,e,stă,ri le goti­
eu l u i d e pe te r·ito,ri u l ţă r i i noast,re, mai a les
d i n Tra n s i lva n ia - u n a din zon e l e lui term i ­
na le - de i nteg.ra:re a l o r i n a ,nsam b l u l cu­
rentu l u i eu ropea n . Si,nt s·em na la.t·e i'ra,d ieri
pină d incolo ,de C'a rpaţi i n M aldova, neesen­
ţia l e ,În,să p:e ntru ha rta go,t icu l u i . Aut.o.a rea
subl,i ni'a,ză ,n izl; 'o.n ,omiG p,popnie fo'rmel,or goHce
e:la. borarte la noi : " sobre şi trainic construite,
bisericile gotice din Transilvania se carac­
terizează prin Însuşiri stilistice comune, do­
minate de un verticalism cumpănit şi de ra­
portul echilibrat dintre deschideri şi masa
peretelui. Elevaţia verticală nu depăşeşte
nic,iodată măsura, iar masivitatea zidurilor se
m enţine ca a particularitate generică " .
Depend entă de a'r h itectură in faza t i m ­
p u ri e şi matură a gotj,c u l,u i , s c u l pt u ra s e
prez i n tă ca u n m ijloc d i dactic a l e n c i c l a pe­
d iei o u noşt,inţel o r medieva l e da" ma·i a l'es a l
con cepţiei teolog j,ce d es p're l u m e ("În sculp­
t u ră religia devine concretă, iar morala ilu.l­
trativă " ) ,un ,verit,a bi I " ,cateh i .s m i nt u i ti v " , o
, , 81i b l i e d e p ia tră " (Ru s k,i·n ) . D in bogatul p ro­
g r,am .0,1 j,c,o.nogmHei medieva l.e om reţi n u t
i m a,g,i ,n ea p lastică a J u d ecăţi, i d i n u rmă u n ­
d e sa,t a,nlicu l cedea.ză p:rognesiv Î n fGţ'a u m o ­
ml u i pop u lo r, ,sf.inşin d 'a,d esea ÎIIl 'g ·not'e s'c, d a r
vă,d i nd i'n acel'a,şi timp ş i prog,res u l gÎ'n d i, ri i
m e d i·e v,a l·e , căci " alături de rugăciune, Învă­
ţătura şi munca sînt În/ăţişate ca /iind plă-
cute divinităţii şi deschizind deopotrivă ca­
lea spre mÎntu·irea sul/etului " . O dată cu
d e s p r i n d ere,a d e ,f u n d a l u l 'a·rh itecton ic, atitu­
d i n i l e si, n t tratate m a i l i ber, ,respecti n d u - s e
i n g e n e.ra l a n u mi, te ' sche me spec i f i c g ot i ce,
oa fa i m oasa l i.n i e şerpu ită i n S ( p r i n a,rc u i ­
rea şold u l u i d rept şi pri'n sprij i n i rea g reută ­
ţ i i corpu l u i pe un s i n g u r pi cior) . ce dă i l uzia
m i şcărj i de dans ş i oare, Î,n got i c, u l tirzi u , se
f rî n g e d even i n d u.ng h i u la ră , R e l evind pa,rti ­
c u l a rită ţ i l e scu l pt u ri,i g otice În Twmi lva nia ,
Viorica G uy M a ri ca s u b l i, n ia ză că a i c i "de­
corul e economic, chiar auster şi nu atinge
niciodată gradul de pro/unzime ornamentală
Întîlnit la marile catedrale ale Occidentului " .
Autoa rea citează aci p la st i ca f i g u ra l ă de l a
B i serica N ea g ră d i n Braşov, decoraţi i l e c a p i ­
t e l u r i l o r d i n coru l biseric i i S f . M i ha,i l d i n
C l uj ş i de l a biserica eva n g h e l ică d i n F e l ­
d ioa,n a. U n loc speci a l se a cordă operei fr.a­
ţ i l o r M a rt i n şi G h eo rg h e d i n Ouj, i n d eosebi
sta t u i i ecvestre a Sf. G h eorg he, .,lucrare cu
totul excepţională nu numai pentru Transil­
vania, ci şi pentru Întreg contextul goticulLli
european " .
Un c a p i,tol substa n ţ i a l este ,rezerva,t p i c ­
t u ri i : vitr,a l i u, frescă, p i.ctură ,d e şeva let, m i ­
n i a t u ră . Factor estetÎ<c esenţ i a l În a n s a m b l u l
a rtei goti·ce "vitraliile, cu a căror bogăţie
n u poate rivaliza pictura murală şi poate
nici mozaicul bizantin " , I ă rgesc spaţi u l , ete ri­
zea.z ă materia , crei nd astfel i l uzia tra n sc e n ­
d e n tu l u i . I ma go i n ea si ntetică d evi n e v i z u a l ă
cin d "enormele rozase se trans/ormă În colo­
s ale şi /ragile " roţi de /oc", Într-un /iltru
/antastic al fluxului luministic " .
Dacă in Franţa p ictura m u ra l ă ced ează
trept'a,t locul vitr.a.l i u hu i , Î n Ita l i a ea cu noaşte
o d ezvol,tare d eosebÎit d e i m por,t· a ntă ca o
reacţie i mpotl· iv.a excese l o r s ,p i, nitu l u i g ot i c .
Tosoa n i i ma,i d ramatici, s i e n e z i i , m a i l i,rici
d u c fre,sca l'a 'o ,alpreciob, i,Iă Î ,nf.lo,r"'e. G i otto
- cel m a i de sea mă pidor f l o renti n d i n tre-
cento - va face paşi hotă ritori pe c a l ea se­
p a ră, ,;,i a,rt'ei ita l iene de t radiţia b i,z,a, nti nă,
a nt i c i opÎ,nd l i m b a j u l i l u z i o n i st. A,rta s·a văd eşte
un stil m o n u me n ta l , p r i n repa rtiza rea a rmo­
n ioa să a g o l u roi lor şi .a su prafeţe.lor f,i g u rate,
i a r m o d e l ar.e,a v i g u rG,a!să a f,i' g uri l or, s i m p l ita ­
t'ea fa l d urH OIr ş i nobi lG ,I.o r g reu,t,a te se leagă
d e p l a sHca s1a,t u.a r u l,ui gotic oa"e l -a i nf l u ­
enţat prof u n d .
Autome,a se a p lea,c ă ·c u Î nţel eg e re ş i
a s u p ro mi,nia.t u r:i.i, a rtă m i g ă l oa să şi e x i ­
g entă. Sint a,lese cu g,rijă dteva exemplare
m a i repreze.ntat.il,'e d i n texte sa'cre ( m i sele,
b i bl'i i por ,ua:tiv,e, psallt,i ri , brev, il alre şi că rţi de
rug ă c i u n i ) . d i n telOte p rof,a n e (vers,uni ·a le tru­
'
ver·i l lor şi tnu baduni l or, ca rte·a t u r n i.r,el o r, ro­
ma,n e oava l e reşti) opere ,i stori,c e, l .jtera�ură
sa lt i rică ş i d i ·d a,c t i c ă . Psaltirea Biancăi de
Castilia, (P.a,ri s, B i bHoteoa Arsen a.l u l·u i) , Î n
care ,se res,i mte i n fl, uenţa vit ra l.i i lor, Psa/tirea
lui Ludovic cel Sfint (Po ri,s, B i b l i oteoa Naţio­
n a l ă ) , i n r,i,urită d e e l e mel1te d ecorative a.rh i ­
tecton ice, m o n o c ro m i i l e Î n gri (grisa i l l es ) ,
i nf l u e n ţate po:ote ,de g r,avură , oa şi .a lte.l e
at·estă i m.p ru m urtur.i ,frecvente Î n t re a rte şi
g e n u ri . Pe de a ltă pa rte, i n mi""i,atură se re­
ma,rcă o �,e n,dinţă tot mari ,a ·o ce 'lltuată către
t rata rea vi,eţii 'coti:d i e n e . As,tfel, fa, i m o.QIsa
oante de pugăaiuni a d ucel'ui Jea n de Berry
(Les tres riches h eures du duc de Berry, M u ­
zeu l Conde d i n Cha nti l:l y) e însoţită de u n
ca l e n d a r ş i d e u n z·o d i a c , i l ustrate d e fra ţ i. i
d e L i m bo u rg c u ,n u meroase s c e n e a.gricole
ş i cUirtene. ,Relevînd a ce,alstă a ltă faţetă a
goHou l,u i , a utoarea .con c h i de : ..Faptul că În
genere miniatura absoarbe elemente diverse,
provenite din alte genuri ale picturi,i şi do-
76
http://patrimoniu.gov.ro
menii ale artei şi contribuie la asmoza 101,
avînd o circulaţie infinit mai largă, explică
polivalenţa sa şi rolul impartant ce Îi re­
vine În orientarea picturii gatice spre reali­
tate, orientare care-şi găseşte expresie de­
"
plină În pictura de şevalet .
" ca,re a produs
" Goliocu,1 i ntern-a ţio n a l
o pere d e u n " gust ales şi delicat " d e fac­
tu,ră a ristoora tică este urmărit sumar i n ma­
n i festă r i l e l u i : vitra l i i , m i n iaturi, i coa ne, a rtă
a p l i cată. Term e n u l prop r,i u - zi s, a cceptat ou
rezerve de majoritatea cercetători lor, este
d u pă o p i n i,a a utoarei tot a,tÎ,t de j u stificat
ca ori cme alt sN I de expa n s i u n e e u ropea n ă .
Difuzo ,rea p i ct u r i i gotice i n Tra n si l v a, n io a b i o
d i n secol,u l a l X I V - l ea perm ite cercetătoru l u i
s ă desl uşească f i e p a ra le l i sme, f i e i nterfe­
renţe cu t m d i ţ i i l,e bizanti n o - ba l ca n i ce , coexis­
tenţa sau f u z i u n ea lor a ccentui n d u -·se Î n se­
col u l u rmător. J ntr-o epocă În c a re oraşe l e
i ş i m a n i festa u tot m a i e n e rg i c ve l·e ităţi l e d e
a utonomie, Tran sj,\va n .i a ofe,ră u n exe m p l u
l i m pede d e a s i mi l a re şi ada ptare Î n d eosebi
a e l e m entelor iconografice ş i sti l i stice pro­
venite din m ed i u l orăşenesc. Sta u mă,rtu:'ie
exe m p l e l e pă strat.e ca şi d OCoumentele p'rivJ ­
toa re la activitate,a a rtistică S J sţi n ută d i n
centrele tra n s i lvănene, i n d eosebi la Or.a d ea .
Aiba - I u l i a , C l u j , S i b i u , Si.g h işoa .ra , B raşov,
M e d i a ş . Ne expri m ă m o dată c u a utoa rea
spera nţa că a cea,stă i n cu rs i u n e e doar u n
Înc epu t şi c ă " cercetările vi,j (oare vor can­
tribui la elucidarea mai detaliată a proce­
sului creator ce s-a des/ăşurat pe acest teri­
toriu bagat În tradiţii autohtone şi permea­
bil la tendinţele novatoare, pe care le Îm­
pleteşte Într-o sinteză praprie " .
Da.c ă cel d i ntîi ca pitol a l cărţi i i ntitulat
" Ce este got i cu l ? " st,a bi l eşte c a d r u l ş i este
soc l u l că rţ i i , cel d i n urmă " S p i ritul g o t i c " re­
p rezi ntă c h e i a ei de boltă. De la s e n s u l
peiQrativ, i n iţia l s i n o n i m c u " ba,rb a r " şi p i n ă
l a a.ccepţiu nea stnict t e h n i.că at, ribu ită tardiv
a d e n u m i r i i d e gotic, istQria a rtei a pa rcu rs
d ru m u l s p i n os ,a l ,i n ţel eg eri,i pe 'oa,re a utoa­
rea i l reco nstituie suc.c Înt. N e - a r fi p l ăcut să
a f l ă m o d a tă c.u c ititoru l , event u a l d i ntr-o
p refaţă , firi n dcă' i n corpul l ucră.r i i g oti c u l
n - a re i storici i ş i a ·n a l,iştii să i, c ă s i ntez.a CI
fost pos i b i l ă datorită efortu l u i u nor a utori­
tăţi ca H. Foc i l l o n ş i t: m i l e M â l e. Profi l u l
colecţiei sta b i l i t poate a,cu m datQnită m eri­
telor i ncontesta b i l e 'a l.e l,uoă,ri i, ş i a n u m e d e
popu la,riz.are elevată, n u a,r avea decît de
cîşt i g a t d a că merg i nd m a i d epa rte a.r s e m ­
n a l a , fie şi Într-.o p refaţă, pro b l e m e l e ŞIi d ifi­
cu ltăţi l e Î nti m p i n a,te · de a utolr În a l căt u i rea
cărţ i i , i a r În a pe n d i ce o b i bl i og rafie s e l e c ­
t i vă ş i comentată cu m obişll'ui.esc u n i i a utori,
ol'i 'e n tÎ n d cititonu l ca,re d ore'şte să-şi con t, i ­
n u e şi să-şi consolid eze l ectu ra , către su rse l e
l ivreşti f u n d a mentale şi c h i ·a r n e m ij la·c.it că ­
t re m o n u m entele ce t, rebu i e v i zitate, a rbo­
rele verde al c u n oDşteri i d i.recte t.i i n d ş i a i C I
d e n eîn locuit. I n c h i z Î n d u lt i m a p a g i n ă a căr­
ţii, cititor,ul tre b u i e a b i a să at,ace u rc uşu,1 mai
a b r u pt al ,l iteraturi i d e bază. N e Î ntrebă m :
cu care d i n ·cele peste 50 .d e tit l u ri oferite
in b i b l i og.ra f i e va i ncepe lectura ?
Evu l m e d i u e văzut de a utoare poate
p rea m u l t prin prisma a ceea ce avea să
v i n ă . C i c l u l g.otj,c pare ·d o a r 'o fază p regăt i ­
toa·re pentru ma,rea ,exp e r i e n ţă ,ren a's centist ă .
Seco l e l e se g·o.nesc d n e motog.raf i c i nt,r-'un
montaj ex'u be,ra nt ş i i nev,i t,a b i l ,con centmt. Ş i
intr- u n a stfel de p l,a,n , ori zontu, 1 l a i c se l ă r­
g eşte ra p i d , În mod i n ev i ta b i l . De fa pt, d i la ­
ta rea I ru i se operează extrem d e l e n t ş i ,a ra ­
reOifi conştient. Filma.t a z i c u a ccelerato rul ,
proces'u l ,a pa re Î nsă preoipitat ş i p redesti-
n a t . Cit i ·n d ca rtea o i u neori i m p resia că
veşmîntul rel i g ie s e d e a r un travesti d e
epecă , repede a ba ndena,t. Decupa j u l , m e n ­
taj u l med ern izează ele mente,le rea le a l e g e ­
t i c u l u i , 00 a ltă i nţeleg ere stă,ru ie a s u p ra l u i .
U l iţa m e d i eva lă e văzută la I, u m i n a Iă m p i,i
d e n e e n . in sch i m b, co d ru l pe core il p a r­
c u rg e m ·e la,rg in teate s e n s u r i l e şi g u st· u l
a utea r e i p e n t r u fi l ezefie e evi dent : a rta ge­
tică e vă zută ca 00 i ntru p,a-re o s p i ri t u l u i g e ­
tic, l u c r u perfect a d evărat. D o r defi n i nd acest
spi rit, a utea,rea p l ă teşte tribut u n e r c l i şee
d e s u ete. Află m a s tfel că " spiritul gotic este
omul gotic, definit pe o treaptă precisă a
dezvoltării umane, În luptă cu silniciile tl nui
cadru social-istoric determinat şi determi­
nant, tinzÎnd spre descătuşare, aspirind spre
raţiune şi lumină". Să re·c,u.noa ştem că o
ature defi n iţie n - a re in s i n e n i m i c specific,
că e,a poa ,t e N apli cată tot atit d e bine şi
a lter c·u rente şi mişcări a.rtisti ce. Din feri ­
c i �e osemene·a ca,raderiză ri sint pa,re, a· utoa­
rea dev,e d i n d 00 inţelegere d ep l i n ă a u n u i
fenomen a tit d e c e m p l ex , o u n e i a d i ntre
c e l e m o i i nteresa nte epoci a. rtistice. I n
p l 'u s, s p i , ritu l d e s i·nteză nu e Ir,ece, a bstract ;
el e f i l t ra t 00 p- ri ntr- u n vitra l i u , Iasă să pă ­
t .r undă c u l o a re, că l du ră , l u m i nă . Fraza d e n s ă ,
caracteriză r i l e i n g enera l p recise, a, mplo,a r,ea
temelor şi sit'ua'rea valorilor româ neşti in c i r­
c u i t u l ,a rti sti· c eu ropea n , te,n u l ebi,e ctiv, c h i o r
ş i a bsenţa u ne r e p i n i i centroversate f a c d i n
cadea Vierică i G u y Ma,rica o i ntreducere
u.t, i I ă , i nteresa ntă , .i' n iţiati.că, u n excelent a r­
ticol de e n c i c l ep ed ie.
ŢICU VALER

BULLETIN N r. 24, 1968

O rg a n a l I nstitut u l u i I n ternaţion a l al Caste l e l o r I storice

O rga n i z,a ţ i e i nternaţien a lă cunescută i n de O l a n d a , F l e rent al V-lea ( 1 256-1 296) . A m i ntind de l'ucră ri l e ca re s - a u exe·c u ­
'I u mea s peeiol i şti l or c u iniţia l el e I . B . 1 . ( I nter­ Va l e rHi ca rea mu lt i l,a ter,a Iă a c.a st e l e l er tat Î n p a ·rtea oc·cid enta l ă a l ugosl.av.i e i , u n d e
natien a l,e s B u rgen I n stitut) , d esfă ş e a ră de i n O l a n d a este b i n e i l u strată În l uc ră r i l e s - a u păstr,at ma.i m u l te castele Î n b u n ă sta re
,ciţ,iva ,a n i 00 interesa ntă a ct.Îvitat,e eri e ntată ce se execută la ca,ste l u, 1 Doorwerth datînd de cen servare, ,r esta u ră rile s-au ori entat către
s p're con servarea şi va l e,rifica rea oalstelelo,r din sece l u l a l X I I I - lea. Situa·t i n apropierea recon strucţie - " cîteedată Î m p i nse p rea de­
d i n Eu repa . R eu n i u n i l e şi că Iă,te ri i l e de stu­ loca l ităţi i Am h e m , d evenită celebră ca u r­ pa rte"-, pentru a fi ada ptate d iferitelor sce­
ma,re 'a re,z i,s tenţ,e i ereice d epuse a ici de o·s ­
,d i i orga n i zate de I.B.1. p r i l ej u i es,c red n i ce p u r i u t i l itare.
t' a ş i i I'u ,i M o ntg omery Î m pot,niv,a cent,na efen­
's chi m buri de pă reri p r.ivitea re la sta d i u l 'r es­
t a .u ră ri ler şi al a ltoOor p.ro b l e m e ,legate de sivei hi,t leriste din 1 944, caste l u ,1 a fo'st g rav
LASZLO G ERO, Restaurarea cetăţiler mC/­
,e x·i sten�a m a r e l u i n u m ă r de .ca,s t·el e ş i cetăţi avar .iat ş i p a rţ i a l d i strus. Di'n compl exul de
ghiare În anii 1 963-1 964 (p. 20-24) . Pri n ­
ră s p i n d ite ,i,n teată E u.r,epa. c l ă d i ri al .qma m b l u' l u i , con stwcţi i l e din c i pa l a resta u ra re Î n U n g a ria Î n a n i i a m i n ­
B u leti n u l i n st itutu l u i , fă ră să a i bă 00 a, pa ­
c u rtea gespodăreas'c ă a,u fest fol osite d u pă tiţi a con -slt i,t,uit-e aoeea · 0 cetăţii B u d a .
c,um urmează : .q ,ni pa s u d i că - cea avariată ­ Î ncepute Î n 1 950, aceste l uc ră r i p l a n ificate
riţie reg ulată, p u b l i că ma,ter,i,a l,e ca re fac
pe o perioadă m a i l u n g ă , au ca scop c e r­
-eunoscute p reecu p ă r i l e s peda l,i ştLlor din a cest a fest a menaj.a tă d u pă 'resta u r,a , re i n muzeu
ceta rea şti inţifică (arheol ogică ) a i n t reg u l u i
domen i,u În d iferite ţă r i . comemorativ '001 bătă l i ei d e la Arn h e m , i a r
Î n a ri pa n e rd iocă, cea d i strusă , a fost i � sta­ complex, ref,a cerea s i stematică a tutu fOlr me­
I n n u m ă ru l pe c a re-I p.r.e zentă m - 24 -
lat u n rest'a,u ra,n !. i n c a stel u l p rep r i u - z i s va n u mentelor ş i deg,aja rea lor de construcţi i l e
sint c u p ri n se u n aHsa m b l u de stu d i i cew te
f u n cţiona un muzeu al vi năteri i . fără v,a l oo�e ,a dă ugate Î n epeci m a i recente.
de dl. Pietre Gazzela incă i n a n i i 1 963-1 96-1,
P,r.o bl,e ma va lor.jf.jcă.rii caste l e l e r, a " a ces­ i,n Î n ş i, ra rea l u cră ri l e. r de resta u ra re sînt
\p r i n c o re se fac ,c u nosoute sta ,d i u l cer,cet ă r i ­
tei averi p reţioa s e " d a r, "cost i siteare" po­ m enţiona,te l,a fi ec.a re ,d i n ele a uteri i 'Io r,
,I e r, a l st'u d i i l e.r ş i ,a l ,c enservă rii oastel e l e r i n
t rivit exp resiei a' utoru l u i , const i t' u i e Î n Ola n d a a rheolog y l şi a rh itect u l 'respe·c tiv, i,a lr a·cole
diferite ţă ri pină Î n a oei a n i . Cu noa şterea
p reecu p a rea p r i n c i pa l ă a s pecia l i şti lor, cas­ unde este cazul şi i st,o r i c u l d e .artă.
Il or este p l i·nă de s u g estio i pen t·ru resta u rato r i i
telele fi ·i n d felesi,te ca muzee , sed i i a d mi n is­ Este m a n ifestă, d i n l u n g u l ş i r al cetă -
,d i n Româ n i a .
t, rative (.pri mă,ri i ) , centre ou l t u ra le, pu ncte d e ţ i l e,r şi ca stel e lo,r resta u rate, p reocu pa rea
So.l i oitării d e m n u l,u i Ga zzola ·i -ou răs­
atra cţie t u ri st i că ş i servesc Î n a n u m ite oca ­ s peci a l i şti l o r m a g h i.a ri de a le g ă s i o uti l i ­
puns s pecio l i şti d i,n O l a n d a , I'uges lavi,a , U n ­
z i i şi ·ca IOCollini d e reoepţie. z a re ad ecv,a tă, pOit rivită c u ca�acteru l , a ces­
:9a r i a , Român.ia, Cehos l.e va da ş i Au stria .
y
te r m e n u mente. Cenvingător este exem p l u l
G . B E R E N DS, Restaurarea castelelor Î/1 D J U R D J E BOSCOVIC. Lucrări de conser- cetă ţ i i d e la Koszeg . Datî n d d i n secol u l a l
Olanda Î/1 anii 1 963 şi 1 964 ( p . 9-1 4). vare şi restaurare a castelelor şi fortificaţi-
X I V -l ea , felesită a nterior ca d epozit d e g rέ
iler erăşeneşti din Iugoslavia (p. 1 5- 1 9) . ne, cetatea a deve n i t d u pă resta u ra r e c e n ­
Din ace.a,stă ,prezenta re ,se ,r.e ţi·ne mo �el e nu­
mă,r de ,c etăţi ,ş i loa,stele 'afl,a te Î n restau pare I n a cest s u cd n t a.rt i ce l a l Cou n e s'c utul'u,i sa­ tru l c u ltu ra l a l eraş u l u i .
pe terito r i u l Olandei. M. Bere n d s menţie­ va,nt i,ugoslav sî nt Î n făţişate p � i n c i p a l e l e lu­ in castel e l e d i n U n g a ri a s - a u a menajat
nează 16 ebiective Î n d iferite sta d i i d e lucru cră ri exeoubate Î n ţa,m vec i nă . Reţi n e aten­ mai a les m uzee (Se respata k, Eger, S e rver,
şi este demn de sem na,Lat i n.te,res·u l ş,t i in ­ ţia n u mă, r'u l lelr ma re, petri,vit ,a utor-ul u i , 2 000 S i k l,os, Tata ) , d a,r şi han u ri turistice (Szi get­
ţifk ca,re p ri mea,ză În ,luoră, ri.le de rest,a u ­ d e cetăţi şi castel e " mo i mult s a u m a i puţi n
vei r, Ve rgesztes, M ei'reva r ş i Boldog ko ) .
b i' n e oen s e. rva't e". C e n d i ţ i i obiective, legate
r,a,re, atit s u b a s pect u l su bl,i nieri i d esoope­ R u i,n e l e ,cetăţi l e r sînt conservate ş i p u s e
r,i rillo'r de e l emente de a rh itect u ră , punere a de fi nonţClre, n u mă,r l i m.jt'at de spe·c ia l,işti Î n vall o a re c,a o b i e.c tive tu rist-ic'e , făcÎ n d·u -se
În va lea or e a rez,u ltatel.or cercetă.r· i i a rhee­ ş. a., fac .i m p o s i b i l ă resta,urarea tuturor, m a i
a menajă ri le c.o respu nzătea,re. Di scut,a b i l e sînt
ades că s· u m e l e puse la d i spoziţie tre b u i e
legliloe, cit 'şi ma,naOlre,a pă rţilor de �i d ă ­ Î nsă ,rei'llt,reg i ' ri l e Î n bet'o n a rmat - cum este
repart,izate Î n " properţ i i reze n a b i l e ş i a lter
rie noi. ca, z u l t u rn u l u i Sol e m e n din Viseg ra d .
I I.ustraţi a , reprezi ntă 00 fet'o groHe la ,ca s­ g enuri d e monumente " .
Di ntre cetă ţ i l e tirzi i (secel u l a l XVI - l ea ) ,
tel'u l' u i de la Doem e n bu rg d u pă rest'ama, re, Sînt omintite .luoă ri l e ce se exeoută l a
la a c ă ro r constr.ucţie au partid 'Pa't meş­
fe,m,ifi.c aţiHe antice şi paleebiza n t i n e de la
e ste co.n vin g ă toare În cee.a ce p riveşte a c u ­ teri Ha l i e n i , tre b u i e a m i ntită restama rea fă­
S i r m i u m , d e l a p a l a t u l l u i Diocleţ i a n d e la oută l ,a SZli.g et,veir, p ri l.e} u ită d e a n,iversa rea
rateţea metod e l e .r d e resta u ra re felesite i n
Split ş i Î n alte centre. M u l t mai n u m erease a 400 de a n i de la a s ed i u l t u rcesc d i n 1 566,
O l a n da .
M a·i t,re b u i·e ,s u b l i,n i a tă şi renu n�a'�ea c u ­ sint l u,c ră ri l e d e cercet a re ş i censerva,re a şi t ra n sforma rea ei Într- u n lec de evo.c are
rajea să la adăugirile n eegetice d i n veac u l cetă ţ i l o r med i eva le aflat,e În stare de rui nă . pa,trioHcă ,a faptelor de a rme din tre,clu t.
tr.ecut, p r,i lej d e n o i desoeperiri d e el,e mente Pra'c ti'c , d in e n u m e ra'rea făcută de a utor, Î n B i b l ieg,na f i a , i ntocm ită d e a rheoleg N o ra
de a r h itectură e ri g i na lă , aşa cum a fost ca­ toată I ugoslavia s - a u făout l ucră ri la 54 d e P,a m e r de So�g o , ,c me Î nsoţeşte a rtico l u l d e
zul .1'0 oa st'el,uI d e l,a M e d e m b l i k, u n a d i n e b i ective, n u m ă r Î n c a r e n u s i n t i n să i nc l u se m a i s u s , o u p,r,illlde o boga'tă I.istă de titl u ri ,
cele şase fortificaţi i c e n stru ite de contele resta u ră ri l e fortHi caţi i l e r mănăstireşt i . l ucră ri mai vech i ş i m a i n e i . i m p ă rţită Î n

77.."

http://patrimoniu.gov.ro
 capito le : a) Gen erall ită ţi, b) G enenall ităţi des­ tante d e soo.periri făoi n d u -se l,a calstel u l de vestigili din oele ma,i vechi t i m p u ri pină in

pre cetă ţ i l e m a g h i a re şi ,c) Monografii ale Olo m o'uc. A ,fost Irestawot d e a semenea cas­ epoca M a,rie i -Tereza.

u n o r cetăţi, bibl iogroHa este a p roa,pe com­ tel u l Spi lberk d e la Brno, n u m e cu l"ezona nţă M u lte d i n liucră'ri se fac de către pro­

pletă, dar oe Î ntrebă m ce ca,u,t ă in capi­ in l u pta i mpotriva opresi u n i i ha bsburg i'ce, prieta,ri i ca'stele�or, ,cu m este ca z u l celui d i ll

caste l u l servind ca i,n ch i,soore pentru cOlrbo­ Persenburg, a'POIrţini,nd f,a m H i ei de Habsburg.
tol'ul pnivitor la cetăţile 'u n g a,re oartea lui
n a ri i li,tall,i e n i Iii patrioţii polonezi. Lucră,rile Unii propri eta r,i a me,najeoză m u zee in ca s­
Wolter Horwath d espre bi,se�idle fortificate
de l,a a ri pa �)Q!rocă a caste l u l u,i regal d i n tele, cre i n d u - ş i astfel o sursă de venituri
din Tra mi lvanio, p�ecu m şi ,celela,lte studii
Pna.ga a u a,vut oa scop punerea i n valoare necesare i ntreţineni,i acestor cIădi,ri.
p,rivit,oa;re Iia monumente t'�a n s i lvănene, fără
a c o l ecţiei de (l,rtă a pmţi n i,nd i m pă,ra t u l u i ANA DEANOVIC, Terminologia castele­
ca ,să se fa'că vreo menţilu.ne că a n u mi,te lor fortificate construite pe linia lui "Ante­
Rudolf a l I I -lea. Luorări ,ou caracter d ivers
l u crălri se referă ,Ia o ep'ocă i storică in- murale Christianitatis" (d i n sec. XV pinO
se falc la m u lte ca, stele, toa,te u rm ă r i n d i m ­
i n sec. XVI I) (p. 62-76) . Cercetătoa rea i u g o -
cheiată i n 1 91 8.
bu nătăţirea va lorificării teza u ru l u i d e a rtă pe
slavă se ocupă de castelele sit,uate i n Cro­
Profesorul G RI G O R E ION ESCU prezintă care- I reprez;intă castelele şi cetă ţile din
aţia pe o linie ca,re pleacă de l'a coasto
Restaurarea in ultimii ani a castelelor for­ Cehoslovacio.
Adrioti d i pină in C i m p i a Pa n o n i c ă , l i n i e d e
tificate şi a fortăreţelor din România (p. JOSEPH ZYKAN, Cetăţi şi castele din
i nt erlerenţă .a c u lturii din Orient ou cea
30-35), a m i nti n d l ucră ri l e executate sa u a f l a ­ Aus tria inferioară (p. 57-61 ) . In Austria
d i n Ocddent.
i n'�erioa' ră , reg i u n e de oi m pie, veoh i,le ca,ste le
te in c u rs de resta u rare in anul 1 964. S e
Această ,i nterferenţă de i nfluenţe este
şi cetăţi au avut m u lt de suferit i n ti m p u l
vorbeşte in a rtk'O'1 de p reo,c u p'a,�ea con­
reflectotă i n dow mentele ca�e omintesc con­
rălIboa,i,el,or d i n secol,u l XV I I .
sta n't ă in R ,o. m â n i a de a se resta u ra siste-
stru i �ea şi existenţa n u m e�oaselor fortificaţii
maltk acest g en de monu mente şi preacu­ La mijlocul secol u l u i a,1 XVI I I -lea, cind
pe l i n ia s u s - a m i n,tită.
nobi!\ imea 5e co ncentrează la V,i,en a , f,eno­
pa:rea de ,a le g ă,si o folosi'nţă cu ltura l ă . Auto,a'rea consto,tă că la l ucrări a u par­
m en al că rui jlnc,eput se constată i ncă cu
Sint i n ş i r,ate Il u cră'ri l e d e la calSt,elul de la t i ci pat , i n g i neri şi a,rh i.tecţi ,italieni şi g erma n i ,
un secol i n a i nte, castelele sint d e molate chiar
H u n edoa, ra, cetatea ţărănească Ci l nk, c u la lucru reflectat i n term i n ologia folosită i n do­
de proprietarii lor, pentru ca prin valorifica­
c u m ente, dar in care nu li psesc nici ele­
de la M ă l d ă răşti, cetatea Şoi moş, cetatea rea malterio lel,o'f (l,stfel obţi n u te să-şi creeze
mente turceşti �au chia,r fr,a n ceze. Frecvenţa
Neamţ şi cetatea Suceve i , fi,i nd a m,i n tite şi venitu,ri s u p, l i mental re pentru a se putea sus­ lor pe secole şi zone ( l it-onal şi pa,ntea con­
pri,noilPalele d ale d i n trecutul lor. ţine la ou,rte. De a, ltfel acest ,fenomen a ti nenta lă) şi s,i stemati za,r,ea lo,r pe structuri
In Notele bibl io,g rafice pri,v i n d cetă ţ i l e dat chi,ar n,u m e l e u n ei epoci d in is,t oria şi elemente d e a rh iteotură m i \.itară fac d i n
şi ca stelele din Româ nia (p. 36-40), Oii­ Austri,ei, epoca " d esvel irii ca,stel elor" ( " Ab­ ta belele A n e i Dea novic u n i n stru m e n t d e l u ­
ver Velescu p�ezi,n1ă pri,noi'pa,lele l u crări de dach u n g " ) . Exe m p l ele citate de Zykan sint c r u core poate fi folosit şi de cercetătorii
convi n g ă toare : In 1 766 contele de M onte- româ n i .
istorie şi a rheologie a pă rute pină in anul
cuccu l i d em o l ează ca,ste l u l Ostenburg de ABDEL RAHMAN ZAKY i n Relaţii şi in­
1 963.
l i n g ă St. Polten şi v i n d e material,u l d e con­ fluenţe intre arhitectura islamică şi caste­
In a rtico l u l l u i JAKUB PAVEL, Castelele
le/e cruciaţilor (p. 77-8 1 ) demon strează pri­
fortificate şi valorificarea lor in Cehoslova­ stru,cţi e ; din pietrele cetăţii Weitenegg pe
o ritatea unor elem en.te de a rh itectură mili-
Dunăre se con st,ruieşte ,o fabrică de u l tra­
cia (1 962-1964) (p. 4 1 -56) g ă s i m o foarte t a ră eUlr,o, peană in construcţiile O ri en t u l u i
m a,ri n etc.
i ntere,santă �e ma,�că privi n.d imponta nţa cas­ I\propiat. I n t r e a l tele, e l e m e n t u l " m âchicou­
O 'senie de oa.s'tel,e sint dJilstnuse ;n ti m ­ lis" cunoscut pentru pnima d a,tă i n E ,u ropa.
tel e�or pent�u ştii nţă : " Ca,stel,ele .i sto!fke re­
p u l războa ielor napoleoniene. in 1 1 84, la caste l u l Goiil l a rd , exi,stă la ceta­
prezintă, aşadar, in a n sa m b l u l lor un ma­
Abo,I,j.rea pnivilegi'i lor nobi l ia're in 1 848
teri a l foarte vmi'at, bogat şi c o m plex de tea Da r Qu i,ta din n o rd u l Siriei i n că in
Olre ca u rm a re li n, sta' l a rea i'n m u lte oa.stele a
d o c u m entare şi s i n t p�in aceasta a lătu, ri d e anul 551 . Cuvintul " barba c a n ă " care de­
reşediln,ţ,el or i n stituţi i lor p u b l i ce care a d m i n is­ semnează un element c u n oscut de a,rhitec­
celelalte a specte a le l o r, >un izvor ,i,storic
trau a g ricu ltura şi pii ,d ulrile. tură m i l itară este de ori g i n e a rabă sau
de prim o rd i n " . In f u n cţie de o c ea,stă optică
persa n ă ,
I n sta u ra rea rep u b l id i ,i,n 1 91 8 a pus pro­
a s u.pro cal stele lo r şi c'e tăţHor d in Ceh oslo­
Aut,o rul afirmă, d e ,a semenea, c ă a rc u l
bleme g,rele p.riv.i nd 'oonserva'rea patrim o n i u ­
va,oi,a , 01 că'�or număr depă ş eşte 2 500, valo­ ogiv,a ,1 a fost folosit i n.că i'n secol u l VI in
l u i moştenit d e .La Halbsburgi, fili,nd a mintită
ri ficarea 1 0lr complexă nid i că probleme va­ Siria, a poi la marea moschee S a m a .ra din
gria carej s-a acordat palatelor Hoffburg,
riate. Interesalnt din alcest p u n ct ,d e vedere I ra k (secol,ul a l X- lea) şi la Coiro la mos­
Scho n b r u ll n �i ,selvedere d i n V,iena. I n pro­
este : " nu numa,i v.a,l orifd,oolnea olrhitedur'ii cheea I bn Ţ'u l u n (876-879) , şi ,a fost i ntro­
v, i ncie i n s ă , trecerea 'castelelor in proprieta­
dar şi a i nventa r u l u i lor ş i a decoraţiei pictu­ dus in E u ropa de oruoi,aţi in sec,o l u l al
tea sta t u l u i s-a făout pe seama ,o.�g a nelor
ra l e şi sculpt,u�a'le interi,oa re, deseori foarte X I - l ea .
silvice oa re n u a,u şti u t i nltotdea,u na să i n ­
impo rta nte pentru i,storia a rtei d eco�ative i n In " Bu l eti n " se mai p u blili:ă re latări l e
g rijească cum trebuie a ceste ca's tel e. Este
special ş i istoria cu lturii i n genera l " . d i n excu,rsiile de Istudii făcute i n Bavaria i n
epoca in care oastel ele j'ncep să �ie consi­
In Cehos lo,v,a cia exi,stă u, n p�ogra m de 1 966 ş i i n Portug,a \ i.a i n 1 965.
d erate m o n u me,nte ,istor,ice.
Cele două In ecrologuri s e m n a'te d e P,ietro
va l ori,f,ioare a ,ca.s'te,lelor ,akătuit i n colabo­
D,i nt're ,resta' urări'le de după război, c a re
Gaz�ola sint i n cni niate m emor.iei lui Fel ix
mre cu o rg a n i zaţiile ,d e t u r,i s m şi C o m itetele
se fa'c din fo n d u ri ,fede�a l e şi l o ca l e este
Hallmer, f,o nd:a,to,nU1I ComilSiei Cal stelelolr de
Naţionale. CalStelele cu 'o va'loolre redusă
a m intită I'ucra'rea de la oa,stel u l Sch a l l a ­
pe lîngă Aca demia A'ustr,iacă, u n,u l di n m e m ­
sint ada ptate nevoilor .a d m iln i,strative şi so­
b u r,g construit in st i l u l Renaşterii şi oele
b r i i fondatori a i I . B . 1 . şi m a rchizu l u i d e Sa les,
ciale. de la cetatea ,pl a llkenstei,n . preşed i n tele Asociaţiei spa n i o l e a priete n i l o r
"
Cercetălri le ca'ne se f,a,c cu ,prill,ej u l res­ Lucră,ri d e resta,u�a,re s e execută l a ma­
castelelor, " i n spirator ş i mecena a l l ucră ­
ri l o r I n stitutu l u i I ntern a ţ i o n a l al Castelelor
ta u ră ri i Îşi propun d esco.penir.ea elementelor rele complex m i l itar m e d i el/a'l d e l a Wiener­
I storice ( I . B . I . ) .
vechi ing,lobate in�re ,c,onst�ucţi i l e noi, i m par- N eustodt, d i stru,s in 1 945, unde se gă sesc O L IVER VELESCU

78

http://patrimoniu.gov.ro
 I N FO RMATIONS UNESCO
)ncă de la construirea lor, sau foarte cu­ ruia o fost făcută această reco m a n da re, o
rind, a u rmat d o m n u l Gazzola, templele gre-
N u m ă r s pecia l
dat În conti n u a re precizări cu privire la n u ­
ceşti au fost atacate de salinitatea mării m ă ru l m o n u mentelor protejate În diverse ţări :
578/579 - i u l ie (1111) 1 970
foarte apropiate ; la fel, soarele arzător şi .40 000 de monumente in Olanda, 20 000 in
O DONAŢ,�E A MĂRIiI BRHA N I I PENTRU
SALVAREA ,INSU LEI PHILAE mai ales salturile de temperatură raportate Marea Britanie, 1 00 000 i n Germania Occi­
la gradul de umiditate a u provocat coroziu­ dentală, 25 000 i n Franţa şi 1 800 in Belgia.
M a rea Brita n i e va contri bui cu o s u m ă de nea granitului monumentelor egiptene ; şi
*
65,500 l i re sterline la transferul templelor d i n * *
pagubele cauzate de umid itatea care des­
I n sula Philae, u ltima fază o co mp a n iei l a n ­
agregă lent materialele calcaroase ale bise­ N u mă ru l 240 0 1 a ce l u i a ş i cotidian p u b l i că
sate de U N ESCO Î n 1 960, pentru salvarea
m o n u m e ntelor N u b i e i . Această hotărire .0 fost ricilor construite in regiunile septentrionale materi.ale p rivito a re la şedinţa academ ică d e

a n u nţată de Consi l i u l Executiv 01 U N ESCO din centrul Europei, sint cunoscute ; ca şi ace­ l a Palais d e s Cong res deschisă d e m i n i sterul
reu n i t la Pa ris in o 84-0 sesi une. lea pe care ingheţul le provoacă monumen­ cu lturii franceze i n sala Benel ux, d o m n u l C.
Ansam b l u l m o n u m entelor din Insula Philae, telor construite din piatră poroasă. La aceste Pa risis. In scu rta sa cuvintare, m i n istru l a p u s

accentul pe i m p e rioasa necesitate o a p ă ră rii

core o adus i n s u l e i n u mele d e " Perla Egip­
" stricăc i u n i datorate agenţilor naturali care
tu l u i , o s u p ravieţuit d e g no d ă r i l o r a d u se de
acţionează lent dar sigur, se adaugă cele patri m o n i u l u i cu ltura l şi a spaţi i l o r verzi a l e
a pe, core, d e la construcţia p ri m u l u i baraj
de la Assuan din 1 902, o acoperea nouă l u n i provocate de factorii poluării aeru l u i şi apei ţări i , cele moi m a ri pericole decurgind din

p e a n . O dotă c u d o rea În folosinţă o nou­ a cărui ritm s-a accentuat intr-un mod dra­ extensiu nea m ijloacelor d e ci rculaţie şi c o n ­
lui baraj te m p lele s i nt, totuş i , În perma nenţă stru i rea in i nălţi m i . Leg islaţia actua l ă fiind
matic in ultimii ani. II
pe jumătate scufu ndate ş i piatra suportă În insuficientă şli deci i n eficace pentru păstrarea
D a r dacă p roblema este prezentă, nu este
plus şi eroziu nea provocată de fluctuaţi i l e
cadru l u i şi o moşte n i r i i trecutu l u i , un nou
z i l nice a l e nive l u l u i a pelor, nouă. D o m n u l Rene S n eyers, d i rectoru l I nsti­
proiect d e l e g e a r fi d e d o r i t cît m a i repede.
tutu l u i Regal al patri m o n i u l u i a rtistic d e la
Pla n u l de salvg a rd a re prevede d e m onta­
Cu titl u l " Bilanţ şi speranţe pentru salvgar­
rea, transferul ş i reconstrucţia templelor d i n Bruxelles, a m intea cu această ocazie că in
darea monumentelor şi locurilor noastre
P h i t a e p e m i ca i n s u l ă de lîngă Ag i l k i a . Lu­ 1 620 Pa rlamentul londonez lua m ă su ri con­
crările vor incepe Îna inte de sfîrşitul a n u l u i domnul Wigny doreşte mai mult personal şi
tra acţi u n i i cărb u n e l u i de la Newcastle, �ac­
1 970. Alte ţări ş i - o u făcut deja c u nosCoute mai puţină scriptologie", a rtico l u l face o re­
torul ce provoca m u rd ă r i rea con strucţi i lor- şi
i ntenţi ile de o contribui la fina nţarea acestei
latare a m pl ă a problemelor dezbătute in ple­
operaţi i : Spa n i a , Franţa, l tolia, Ţările d e Jos, că a cţiunea corozivă o fu m u l u i de cărbune
nul academic.
Republ ica Federală o Germaniei şi Suedia. a s u p ra pietrelor calca roase este studiată i n
Franţa d i n 1 853. I n Franţa, cercetări privind In cuvintul său domnul Pierre Wigny a
U N ESCO I NTERVI N E PENTRU PROTEJAREA
TEM PLELOR DE LA A N GKOR cu răţirea faţa d e lor se foc d i n 1 964. i nsistat asu pra i m portanţei bătă�iei pe care
Printr-o rezo l uţie a doptată În u n a n i mitate Cei 15 experţi d e d ife rite naţional ităţi că­ Comisia o d u ce pentru sa lvarea patri m o n i u ­
la 18 iunie, Consi l i u l Executiv 01 U N ESCO o l u i istorico - a rtistic, a accentuat, i n strinsă l e ­
rora l i s-au ataşat a p roape 30 d e specia l işti
d ecis să se a lă tu re a p e l u l u i solemn a d resat gătură cu c e l e de m a i sus, Înţelegerea p e
ita l i e n i ou exa m i nat, de a semenea, rol u l a r­
de Secreta rul gen e ra l 01 Noţi u n i l o r U n ite c o re publicul o m a n ifestă faţă de a ceste
pentru salvarea vec h i l o r temple a l e C a m bod­ h itectu l u i , i n g i n e ru l u i şi 01 speci a l i stu l u i de p robleme concretizate in i nteresul crescînd a l
g iei a m e n i nţate de d i strugere prin extinderea la borator i n problema conservă rii m o n u m e n ­ p resei, ra d i o u l u i ş i televiz i u n i i in domeniu.
ostil ităţ i l o r. telor construite Î n pia tră. Scinda rea vec h i i c o m i s i i Î n d o u ă secţii i n ­
Pri n această rezo luţie, supusă de reprezen­ O problemă care o figu rat pe plan de dependente a creat nevoi sporite de re­
tanţii Franţei, I nd iei, J a p o n iei ş i Pa k i sta n u l u i egalitate pe ordi nea de l i o fost cea o a lte­ structurare. In p rezent comisia a re puteri mo­
În vederea a p l icării in Ca m bodgia a Conve n ­ ră rii m a rm u rei m o n u mentelor veneţiene. In­ deste d a r o l u a t m ă s u ri de intă ri re a influen­
ţiei de la Haga pentru p rotecţia bu n u rilor t r - o interesantă comu n i c a re, d o m n u l G iova n n i ţei sale (În ciuda n u m ă ru l u i redus de efec­
cu ltura l e În caz de conflict a rmat, Consi l i u l Massa ri de la Centru l I n ternaţionlOl d e Stu­ tive), co n l ucrind indeapro a pe cu g uve rnatorii
Executiv d u pă ce o rea m i ntit i m porta nţa ex­ dii pentru conserva rea şi resta u ra rea bunu­ provi n c i i l o r, c u a d m i n istra ţ i i l e locale.
cepţională o te m p l u l u i Angko r-Vat ş i o a ltora, r i l o r cu ltura l e (Ro ma) o d a t ş i u n p roiect 0 1 Primite favona bil de M i n isterul Lucrărilor
recunoa şte că "este obligaţia intregii umani­ pla n u ri l o r d e cercetări privind d iferitele a s ­ Publice, M i n i sterul S ă nă tă ţ i i ş i M i n isterul Jus­
tăţi de a le apăra". EI a d resează u n u rgent pecte o l c acestui fenomen i n i nteriorul b a ­ tiţiei, propunerile privind clas ifica rea locurilor
a pel i nternaţional către toţi cei i nteresaţi z i l i c i i Sar:! Marco. i storice ş i protejarea prin lege o rezervaţi ilor
pentru o respecta şi salva de l a d i st ru g e re natura l e i m p otriva desfig u ră ri l o r p rovocate de
LE SOIR (BELGIA) construcţii u n eori nete m e i n ic j u stificate, vor
toate monu mentele a nticei cu lturi ca m bod­ N u m ă ru l d i n 7 octombrie 1 970 (233) a n u nţa
g i ene ş i invită pe D i recto rul ge neral să ia fi genera l i zate.
s u b titl u l " O şedinţă a Comisiei Monumentelor
contact cu toţi cei in d rept i n scopul protejă­ N u m ă ru l mic d e m o n u mente cla sificate din
şi Locurilor se va desfăşura la Palais des Con ­
rii i m potriva d i strugerii, profa nării şi jafu l u i , o Belgia - situ .a ţie m a i dezolantă atunci cînd
gres", hotă rirea preşed inte l u i com isiei fra n ­
patri m o n i u l u i cu ltura l 01 Ca m bodgiei. ne referim la locuri - este explicat prin b u ­
ceze a m o n u mentelor şi loc u r i l o r, domnul
in c u rsul dezbaterilor, D i rectorul genera l , getul mic şi necesitatea unor eco n o m i i .
Pie rre W i g n y , d e o resta b i l i tradiţi,a şed inţei
d o m n u l R e n e M a heu, o i m pă rtăşit Consi l i u l u i Dor, ceea ce nu este intneţ i n u t - deci
academ ice a n u a le o acestei instituţi i. La şe­
d i spoziţi i l e deja l uate, pentru tri m iterea În clasificat, deci prezervat se ru i nează
d i nţă vo r pa rticipa special işti, personalităţi
Cambodgia o unui expert, domnul Va d i m e repede ş i devine costisitor. In legătură cu
pol itice şi inalţi funcţionari din depa rta men­
Eli seeff, C o n servator ş e f 0 1 M uzeu l u i Cernuschi aceasta se s u b l i niază i m portan�a m u nc i i de
tele i nteresate.
(Paris) pentru a s istenţa teh n i că cerută. resta u ra re a m i ntindu -se şi fa ptu l că n u m ă ru l
Legăturile strinse, şi cît mai d i recte, cu
experţi lor descreşte in m o d pericu los. Trebuie
CONSERVAREA M O N U M E NTELOR a sociaţi i l e de sa lvare a m o n u m e ntelor, cu
să se infii nţeze l a I n stitutul Rega l al patri­

��oape
DE PIATRĂ factorii loca l i , d u c la o i nform a re l a rg ă , l a
m o n i u l u i a rtistic cursu ri de form a re a acestor
Problema conservării pietrei s-a născut desch iderea unui o rizont tehn ico-ştiinţific şi
specl.a l i şti. Proiectul de programă se află
a o dată cu arta ei de construcţie. cultu ra l , la evita rea unor g reşeli core ar
i n stu d i u .
Omul şi-a dat repede seama de pericolele p u n e i n pericol viaţa m o n u m e ntelor.
I n i n cheiere, vorbind despre buget u l deri­
pe care acest material - etern, intr-un anu­ Ape l u l lansa t de Ad u n a rea Cons i l i u l u i E u ­
zori u acordat clasificării (resta u ră ri i ) monu­
mit sens, după reputaţie - le poate intim­ ropei către g uvernele m e m b re cere u rg e nţa
me nte l o r pe d e o p a rte, i a r pe de a ltă pa rte
pina." i n m u lţirii acestor contacte, necesitatea i m pe­
m u lţimea contro l u ri l o r şi scriptologiei care
rioasă a Întă ri rii legis laţi i l o r existente.
In a ceşti term e n i domnul P!etro Gaziola, para l i zează o m u ncă eficace, d o m n u l Wigny
Adm i n istratorul m o n u m entelor i storice d e la Ceea ce se cere g uvern e l o r este să adopte
face apel la a p recierea opiniei publice in
Verona, a vorbit de p roblemele p u s e de c o n ­ legislaţiile lor naţionale la proiectul leg i i ­
vede rea s p rij i n i ri i i n iţiativelor core tind spre
s e rvarea m o n u mentelor de piatră , cu ocalz ia codru pentru proteja rea m o n u mentelor ş i l o ­
a m e l i o ra rea fu ncţionări i şi a bugetu l u i co­
colocviu lui o rg a n izat d e U N ESCO la Veneţia curilor core p rezintă un i nteres istoric şi
misiei.
Între 22 - 27 i u nie, şi oare a u reu n i t vreo 1 5 cultu ra l . Domnul H e n ri Cravatte, fostul se­
specialişti d i n toate continentele. cretar d e stat l uxem b u rg hez, l a i n iţiativa că- OLGA MĂRCULESCU

79

http://patrimoniu.gov.ro
 • C U PR I N S U L
N ICOLAE U N G U R EA N U
ANA I L i ESCU ş i
VOICA PUŞCAŞU
VAS I L E D RĂGUŢ
M ARGARETA Ş I POŞ ş i
OLGA MĂRCU LESCU
LlVIA D RĂGOI
ŞTEFAN A N D RE ESCU ş i
MATEI CAZACU
A N D R E I PĂN O I U
AUREL BONGIU
R UXA N D RA I O N ESCU
PAU L PĂLTĂN EA
V I RG I L I U TEODOR ESCU
GH. 1 . CANTACUZI N O şi
Arh. O LGA BĂZU
RODICA M Ă I N ESCU
V I RG I L I U TEODORESCU
C O N STANTI N ROMAN
I n g . V ICTO R M U NTEAN U - O b i ectivele i nc l u s e Î n p l a n u l de resta u -
ră ri a l D i recţiei m o n o mentelor i storice
pentru a n u l 1 97 1 (74 ) .
Ţ I C U VALER
OLiVER VELESCU
O LGA MĂRCU LESCU
N I COLAE U N G U R EA N U
ANA I L i ESCU et
VOICA PUŞCAŞU
VASI L E D RĂGUŢ
MARGAR ETA Ş I POŞ et
O LGA MĂRCULESCU
L I V I A D RĂGOI
ŞTEFAN A N D R E ESCU el
MATEI CAZACU
A N D R E I PĂN O I U
AUREL BONGIU
Redacţia : Calea Victoriei nr. 1 20, Bucureşti, sectorul 1 , telefon 1 3.98.17. Administratia : Str.
abonament anual este de 1 40 lei. Abonamentele se fac la redacţie sau la administra ţ ie.
• S O M MAIRE • CONTENTS •
Loc u l m o n u mentelor d e a rh i tectu ră popu­ RUXA N D RA I O N ESCU Observa t i o n s a u sujet de I'ornementa t i o n
l a ră Î n c a d r u l p ro g rm a u l u i de s i stemati ­ d e scu l pture s u r bois d e l a m a i so n H a g i
zare şi m o d e r n i z a re a satu l u i contem po­ Prod a n (57).
ra n (3).
PAU L PĂLTĂN EA I nform a t i o n s i ned i tes s u r I'eg l i se M avroilloi
Plăci cera m i ce descoperite Î n c u rs u l cer­ d e G a l a tzi (61 ) .
cetă r i l or d e l a Cetatea Făgăraş ( 1 1 ) .
V I R G I L I U TEODORESCU U n e statue d e G heorghe Lazăr d a n s u n
- Pictura m u ra lă d i n Ţa ra Româ n ească şi d o c u m ent i n edit (65) .
din M o l d ova ş i ra portu r i l e s a l e c u p ictura
GH. 1. CANTAC U Z I N O et Nouve l l es d o n n ees s u r u n element d ' a rc h i ­
E u ropei de s u d -est În cu rsu l seco l u l u i
Arh. O LGA BĂZU tecture d e l a cita d e l l e de Poe n a r i m i s a u
a l XVI - l ea ( 1 7) .
j o u r dern ierement (66) .
C a re e ste părerea d u m neavoa stră ? ( D i s­
RODICA MĂI N ESCU La m a i so n M e l i k (69) .
cuţie a s u pra resta u ră r i i edifici u l u i rom a n
cu m oza ic d i n C o n sta nţa ) (33) . V I R G I L I U TEODORESCU Le projet d ' u n m o n u ment de l ' U n i o n (7 1 ) .
Pa l a t u l Ba nffy d i n C l u j (39). C O N STANTI N ROMAN Lasca ux des nouvea u x problemes d e I
con servation (72).
M ă n ă sti rea Viş i n a , un m o n o m ent din
vea c u l a l X I V - l ea (43) . I ng . V I CTOR M U NTEANU - Obj ectifs i n c l u s d a n s l e plan de resta u ra
tion de la Di rection de M o n u m ents H i s ­
Un m o n u ment de a rh i tectură popu l a ră
to r i q u e s p o u r I ' a n nee 1 97 1 (74).
(47) .
ŢICU VALER V i o rica G u y M a rica, " Arta gotică " (75) _
Cîteva observaţi i a su pra bisericii d i n SÎr­
b i - S u s a n i (51 ) . OLiVER VELESCU " B u l l et i n " , n r . 24, 1 968 (77).
Observa ţ i i privi n d o r n a mentaţia s c u l ptată OLGA MĂRCU LESCU F i c h i e r (79) .
În l e m n de la c a sa H a g i Pro d a n (57 ) .
I nform a ţ i i i n ed ite d espre b i serica M avro­ •
moi d i n Ga laţi (61 ) .
N I COLAE U N G U R EA N U - The M o n u m e nts of Foii< Arch itectu re a n ei
O sta t u i e a l u i G heorg he Lazăr Î n l u m i na
thei r Place i n the Prog ram m e of Syste m a ­
u n u i document i ne d i t (65).
tization a n d M o d e rn i sati o n o f t h e Con­
Date n o i c u privi re la u n e l e m e n t d e a r­ tempora ry Village (3) .
h i tectură a l Cetăţii Poe n a r i , recent des­
ANA I L i ESCU a nd Cera m i c T i l e s d i scovered d u r i n g the Re­
coperit (66) .
VO I CA PUŞCAŞU sea rches a t t h e Cita d e l of Făgăraş ( 1 1 ) .
Casa M el i k (69) .
VASI L E D RĂGUŢ The M u r a l Pa i nt i n g i n Va l a c h i a a nd M o l ­
U n proiectat m o n o m e n t a l U n i r i i (71 ) .
dova a n d i t s Relati o n s w i t h t h e Pai nt­
Lascaux - pro b l e m e a ctu a l e d e c o n ser- i ng in South - Ea st Eu rope i n the XVlth.
va re (72) . Centu ry ( 1 7) .
MARGARETA Ş I PO Ş a nd What d o you t h i k of? ( D i s c u s i o n o n the
O LGA MĂRCU LESCU Resta u ration of the Rom a n Structu re with.
Mosa i c from Constanţa) (33) .
V i o r i c a G u y M a rica, " Arta g otică " (75).
LlVIA D RĂGOI T h e B a n ffy Pa lace in Cluj (33)
B u l leti n " , nr. 24, 1 968 (77) .
" ŞTEFAN A N D RE ESCU a n d - The V i ş i na M o na stery a M o n u me n t of the
Fişier (79) .
MATEI CAZACU XIV Centu ry (43) .
A N D R E I PĂN O I U A F o l k Arc h i tecture M o n u ment (47) .
• Some Observati o n s o n the C h u rch of SÎrb i ­
A U R EL B O N G I U
I
S u s a n i (51 ) .
La place des mon uments d ' a rch itecture
popu l a i re d a n s l e progra m m e d ' a m e n o ­ RUXANDRA I O N ESCU O bservati o n s o n t h e O r n a m entation at
gement et de modern i sation d u v i l l a g e the H a g i Pro d a n H o u s e (57) .
contem pora i n (3) . PAU L PĂLTĂ N EA U n p u b l i shed I nformati o n s on the M a vro­
P l a q ues cera m i q u es m i ses au jour au moi C h u rch in Ga laţi (61 ) .
c o u r s des recherches d a n s l a cita de l l e de V I R G I L I U TEODORESCU A Sta tue for G heorghe Lazăr i m the d i g ht
Făgăraş ( 1 1 ) . of a n u n p u b l i shed d o c u m ent (65) .
La peinture m u r a l e d e Va l a c h i e et d e G H . 1 . CANTAC U Z I N O a n d - N ew Data concern i n g a new-fo u n d Arc h i -
M o l d a v i e e t ses ra p ports avec l a p e i n tu re A r h . O LGA BĂZU tecture E l e m e n t of the Citadel of Poe- '
de l ' E u ro p e du s u d - est a u cours d u XVI" n a ri (66) .
siecle ( 1 7) . ROD ICA M Ă I N ESCU The M e l i k House (69).
Q u e l est votre a v i s ? ( D i s c u s s i o n sur la V I R G I L I U TEODORESCU Projected M o n u ment of the U n io n in Bu­
resta u ration d e I'edifice rom a i n (] mo­ c h a rest (71 ) .
sa'i q u e d e Con sta ntia) (33) . CO NSTANTI N ROMAN Lasca u x - Actu a l Pro b l e m s C o n serva t i o n
Le p a l a i s Ba nffy de C l uj (39) . (72).
Le m o n a stere V i ş i n a , un m o n u ment du I n g . VI CTO R M U NTEA N U The Objectifs enclosed in the Plan of Res­
X I V" siecle. (43). tora t i o n s , of the D i rection of H i storic a l
Un m o n u me n t d ' a rc hitecture popu l a i re M o n u m ents, f o r the Vea r 1 97 1 (74) .
(47) . Ţ I C U VALER V i o rica G u y M a r i c a , "The G ot h i c Art" (75) .
Q u e l q ues observa t i o n s s u r I'eg l ise de SÎrbi ­ OLiVER VELESCU " B u l leti n " , n r. 24/1 968 (77 ) .
Susa n i (51 ) . O LG A MĂRCU LESCU References (79) .
Brezoianu nr. 23-25, telefon 1 4.67.99. Costul unui
1 40880 1
http://patrimoniu.gov.ro
bu l et i n u l m o n u m e n t e l o r i s t o r i c e n r . 4 . 1 9 7.�

http://patrimoniu.gov.ro