MEMORIU DE ACTIVITATE

Subsemnatul Spyridakis Rafail, născută la Calafat, în 13 octombrie1948, am urmat şcoala

primară şi gimnaziul în oraşul natal, unde am absolvit în anul 1966 liceul “Teoretic
Independenta”. În perioada 1966-1969, am urmat cursurile Facultăţii de Limbă şi Literatură
Română la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, după care m-am transferat la Universitatea din
Bucureşti, unde mi-am susţinut examenul de licenţă în 1971, specialitatea istoria literaturii
române, cu teza Romantismul în opera lui Grigore Alexandrescu (coordinator prof.univ.
Dimitrie Păcurariu).

În 1971, am optat pentru un loc de muncă la cinematografie şi între 1972-1976, am lucrat la

Studioul Cinematografic Bucureşti, în calitate de colaborator extern şi între 1973-1976, prin
concurs, ca angajat permanent. Am făcut parte din sectoarele regie şi producţie ale filmelor
“Conspiraţia”, “Fuga” (regia Manole Marcus, 1972); “Pistruiatul” (regia Francisc Munteanu,
1972); secretară de platou la filmul “Stejar, extremă urgenţă”, regia Dinu Cocea, 1973; “Muntele
ascuns” (regia Andrei Cătălin Băleanu, 1974); “Serenadă la etajul XII” (regia Carol Corfanta,
1975); “Buzduganul cu trei peceţi”( regia Constantin Vaeni, 1976).

Activitatea, în domeniul artistic al audio-vizualului cinematografic, m-a familiarizat cu tehnici şi

metode de comunicare interactive, de relaţionare interumană şi de lecturare a socialului.

Din toamna anului 1976 am intrat în învătământul preuniversitar. În 1980 am obţinut gradul
definitiv în învăţământ (media 8, 75), iar în 1990 gradul II ( cu media 9, 83), după o activitate
didactică la şcoli şi grădiniţe din Bucureşti şi judeţul Ilfov.

Între 1986-1990, am lucrat ca profesor coordonator al Cercului de Etnografie şi Folclor, de la

Clubul Copiilor, Sectorul 1. Ca urmare a colaborării la emisiunea radiofonică Noapte bună,
copii! mi-am putut depune dosarul pentru ocuparea unui post la Clubul Copiilor. Prin metoda
euristică, a fost stimulată creativitatea elevilor, interesul de informare asupra fenomenului
folcloric românesc şi capacitatea elevilor de a comunica pe teme de cultură orală. Modelarea
memoriei culturale a adolescenţilor şi copiilor, care frecventau cursurile cercului, s-a realizat
prin transpunerea scenică a unor obiceiuri sau a unor genuri şi specii folclorice (dramatizări
ale obiceiurilor de iarnă, jocuri de copii şi snoave). Alături de colegii de la Cercul foto-film, s-a
realizat un film metodologic, pe tema revigorării obiceiurilor de iarnă prin preluarea acetora de
către grupuri de copii, care le reproduc în mediul urban în care trăiesc (experiment în cartierele
Dămăroia şi Băneasa, din Bucureşti). Am participat cu colectivele de elevi la concursuri
naţionale de interpretare, la care am obţinut premii la fazele municipale şi naţionale.
Documentarea pentru realizarea acestor spectacole s-a făcut la Conservatorul “Ciprian
Porumbescu”, sub îndrumarea conf.dr. Cristina Rădulescu-Paşcu. Am fost sprijinită şi de
specialişti ai Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” şi de la ICED (Institutul de Cercetări
Etnologice şi Dialectologice).

În cadrul catedrelor şi comisiilor de metodică de limba şi literatura română din şcoli sau la
nivel de sector, am susţinut comunicări şi am prezentat ore deschise.

Experienţa la catedră mi-a permis ulterior o abordare ştiinţifică riguroasă a temelor de

cercetare şi implicarea în proiecte de etnologie didactică.

În 1990, m-am transferat la Institutul de Etnografie şi Folclor, ocupând postul de bibliograf-

documentarist. Aici am lucrat la redactarea Bibliografiei românească de etnografie şi folclor, pe
anii 1989-1990, efectuând toate operaţiunile aferente. Am preluat şi problemele legate de
schimbul internaţional de carte al institutului, activitate pe care o îndeplinesc până în prezent.
Ca bibliograf, m-am implicat şi în procurarea de noutăţi editoriale de specialitate.

În paginile “Revistei de Etnografie şi Folclor”, a Academiei Române, am prezentat constant

publicaţii periodice străine intrate în fondurile de carte ale IEF. (Prezentare a publicaţiilor
periodice străine primite la redacţie, REF, tom 37 (1992), nr.5, p.528-529; Cărţi şi publicaţii
periodice primite la redacţie, REF, tom 39 (1994), nr.1-2, p.185-187). Am contribuit la
amenajarea expoziţiei vernisate în 1993, Expoziţia aniversară “Constantin Brăiloiu”, din holul
Bibliotecii Academiei Române (septembrie 1993 – Centenarul Constantin Brăiloiu).

Munca de bibliograf m-a ajutat să dobândesc o informaţie foarte complexă asupra stadiului de
cercetare în domeniul etnologic şi să optez pentru profilul tematic al activităţii mele viitoare.

În 1993, a văzut lumina tiparului Bibliografia românească de etnografie şi folclor pe anii 1989-
1990, în REF, tom 38 (1993), nr.6, p.613-674 (838 de poziţii). La finele aceluiaşi an, 1993, am fost
promovată pe postul de asistent de cercetare, în colectivul Arhivă -Fond –Tezaur.

La sărbătorirea a 45 de ani de existenţă ai Institutului de Etnografie şi Folclor “Constantin

Brăiloiu” (25 mai 1994), am participat la organizarea expoziţiei de fotografii şi cărţi din institut.
Momentul aniversar a fost marcat şi de publicarea lucrării Bibliografia Revistei de Etnografie şi
Folclor (1981-1993), în REF, tom 39 (1994), nr. 3-4, p. 329-380.

Elaborarea şi publicarea altor lucrări au contribuit la formarea şi perfecţionarea mea ca

specialist bibliograf, acesta fiind unul din domeniile mele de competenţă.

Prima abordare a manuscriselor Ion Pop Reteganul (fondurile Bibliotecii Academiai Române)
va fi prezentată la sesiunea Comisiei de Folclor a Academiei Române, urmând ca tema să
devină subiectul tezei de doctorat, începând cu anul 1995 (coordinator dr. Sabina Ispas).

Necesitatea de a introduce materialele în memoria calculatorului mi-a impus învăţarea scrierii

în Word. În 1997, am audiat Cursul de iniţiere în Internet, organizat de Centrul pentru cercetări
Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural şi Modelarea Conceptuală al
Academiei Române (18-21 martie). Structura cursului includea Noţiuni fundamentale în
înţelegerea şi utilizarea reţelelor de calculatoare; poşta electronică; căutarea informaţiei în
Internet; transferul electronic al documentelor (FTP), curs organizat la iniţiativa şi sub
coordonarea prof.dr. ing. Dan Tufiş. Cursul şi-a dovedit utilitatea inclusiv în introducerea pe
calculator a tezei de doctorat, pe care am susţinut-o în anul 2000, la Universitatea din Craiova,
unde am obţinut titlul de doctor în filologie. Titlul tezei: Manuscrisele inedite Ion Pop
Reteganul, aflate la Biblioteca Academiei Române. Volumul I, Cântece bătrânesci (Cota 4524).

Lucrarea este o valorificare a surselor inedite de cultură orală, respectiv a fondul de

manuscrise Ion Pop Reteganul, de o deosebită importanţă pentru cercetarea etnologică
naţională.

În cadrul programului teoretic dezvoltat în IEF, Sinteze fundamentale, am lucrat la temele

Precursorii disciplinei şi Instrumente de lucru: bibliografia.

Implicarea în proiecte de etnologie didactică în colaborare cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

şi Clubul Copiilor nr. 1, Bucureşti, a constat în asigurarea logistică a proiectului Valori
interculturale în curricula, sub coordonarea dr. Octavia Costea, proiect ce se remarcă prin
noutatea propunerilor făcute, în vederea dezvoltării şi diversificării curriculare, informaţiile
acumulate prin cercetarea fundamentală găsind o aplicabilitate educativă. Pentru acest prim
proiect am redactat capitolul Dimensiunea tradiţională: reprezentări ale memoriei orale
identitare (2000-2002). Elevii au fost antrenaţi într-o cercetare a urbanului local, prin Cercul de
jurnalism al Clubului Copiilor nr.!, organizat pe baza propunerilor curriculare ale
coordonatoarei, dr. Rodica Raliade. Ancheta de teren a permis îmbogăţirea arhivei Institutului
de Etnografie şi Folclor “Constatntin Brăiloiu” cu informaţii şi înregistrări din Bucureşti şi
Mogoşoaia.

În cadrul aceluiaşi proiect, am ţinut comunicări, am participat la mese rotunde, am realizat

imagini foto, din timpul activităţilor cu copiii, pentru CD-ROM-ul proiectului europen de
educaţie ESTEEM (2002).

Am continuat valorificarea în învăţământ a experienţei de cercetare etnologică, în perioada

2002-2004, prin alte două proiecte pe teme de interculturalitate: Dimensiunea europeană în
curricula cu redactarea capitolului Cultura organizaţională la românii din Ungaria şi Noi
abordări metodologice ale educaţiei non formale şi informale din perspectivă europeană –
capitolele Actualizarea povestitului ca valoare patrimonială tradiţională (memorie locală);
Funcţia educativă a narativităţii orale – Dinamici socioculturale la români din Ungaria (2002-
2004). Noile obiective de proiect au condus la anularea parteneriatului cu Clubul Copiilor,
tematica valorificând experienţele cercetărilor de teren din Ungaria.

Interesul privind interculturalitatea s-a materializat în culegeri şi studii referitoare la

comunitatea românilor din Ungaria şi comunitatea elenă din Braşov. Cercetarea de teren din
Ungaria a început în 2000, în cadrul schimburilor interacademice şi continuă şi în prezent. Între
2000-2004 a fost studiată comunitatea românilor autohtoni din judeţul Bichiş (două aşezări
urbane Gyula/Jula, Elek/Aletea, una semiurbană Kétegyháza /Chitighaz şi alta rurală, Méhkerék/
Micherechi, unde locuiesc şi etnici români). Finalizarea cercetărilor efectuate în acest spaţiu a
constat în elaborarea unei cărţi de specialitate. (v. Lista de lucrări).

Perefecţionări în activităţile de arhivare-conservare a valorilor de patrimoniu. Ca cercetător

component al colectivului Arhive Fond Tezaur am luat parte la instructajul organizat de
Arhivele Naţionale, pe tema Legislaţia arhivistică. Nomenclatorul arhivistic. Conservarea
informaţiei (10-11 oct. 2001), aplicând informaţiile în relaţiile cu publicul şi în tehnicile de
tezaurizare.

În anii 2003, 2004 şi 2005 am continut lucrul la temele de plan, ca şi munca la alte activităţi de
documentare-informare (schimbul internaţional de carte).

Operaţiile de trecere a înregistrărilor audio din Arhiva de Folclor a IEF, pe suport digital,
necesită participarea întregului colectiv la realizarea Programul II, Proiectul 2 Consemnarea,
conservarea şi sistematizarea documentelor, personal organizând audiţiile (înregistrările de
proză).

Am continuat Proiectul 5, Bibliografia românească de etnografie şi folclor, secţiunea curentă,

prin sistematizarea tematică a 204 titluri de cărţi. şi fişarea periodicelor academice, pentru ca în
2005 să predau spre publicare Bibliografia românească de etnografie şi folclor pe anii 1991-
1995 (86 p. redactate în calculator).

Participările la congrese, simpozioane, conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale îmi

asigură un schimb interesant de informaţii, cu valenţe stimulative pentru cercetarea personală.
Diseminarea informaţiei am făcut-o prin publicarea de cărţi şi studii, prin proiecte educative,
inclusiv prin comunicările ţinute la manifestările ştiinţifice amintite şi prin colaborarea cu
mass-media audio-vizuală