Sunteți pe pagina 1din 15

PRIMA INFIINTARE RETEA DE

ALIMENTARE JUD. PRAHOVA

MEMORIU TEHNIC INSTALATII TEHNOLOGICE

FAZA D.T.A.C.

CUPRINS
1. DATE GENERALE ...........................................................................................................................................................2
1.1 OBIECTUL LUCRARILOR ..............................................................................................................................................................2
1.2 DATE DE BAZA CARE AU STAT LA ELABORAREA PROIECTULUI ...........................................................................................................2
2. SITUATIA EXISTENTA ...................................................................................................................................................3

3. DESCRIEREA LUCRARILOR PROIECTATE ............................................................................................................3


3.1 SURSA DE APA ..........................................................................................................................................................................3
3.2 ADUCTIUNEA ............................................................................................................................................................................4
3.3 GOSPODARIA DE APA..................................................................................................................................................................4
3.3.1 Rezervor de inmagazinare V=300mc.......................................................................................................................4
3.3.2 Statia de pompare.....................................................................................................................................................8
3.3.3 Statia de clorinare....................................................................................................................................................8
3.3.4 Container administrativ............................................................................................................................................9
3.3.5 Bazin vidanjabil etans..............................................................................................................................................9
3.4 RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI POTABILE ..................................................................................................................................9
4. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A LUCRARII.............................................................................12
5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR.......................................................13

6. NORME DE PROTECTIE A MUNCII..........................................................................................................................14

7. CONCLUZII SI RECOMANDARI.................................................................................................................................15

1. DATE GENERALE

1.1 OBIECTUL LUCRARILOR


In cadrul acestei documentatii este tratata partea de tehnologie pentru realizarea si functionarea
sistemului de alimentare cu apa al comunei ....... pentru satele ....... si ........

1.2 DATE DE BAZA CARE AU STAT LA ELABORAREA PROIECTULUI


Datele de baza care au stat la elaborarea proiectului au fost :
• Studiul de fezabilitate intocmit de S.C. ....... PROIECT S.R.L. din Ploiesti
• Plan Urbanistic General al comunei .......
• Studiul geotehnic intocmit de S.C. ....... PROIECT S.R.L. din Ploiesti
• Studiul hidrogeologic intocmit de S.C. ....... PROIECT S.R.L. din Ploiesti
• Studiile topografice
• Contractul Nr. 5904 din data 06.10.2010 incheiat intre SC ....... PROIECT GROUP SRL si
AUTORITATEA CONTRACTA – COMUNA .......
• Tema de proiectare inclusiv anexele continand consumatorii pentru care se va dimensiona
sistemul

Page 2
2. SITUATIA EXISTENTA

In prezent in comuna ....... satele ....... si ....... nu beneficiaza de un sistem centralizat de distributie
a apei potabile de aceea realizarea acestui proiect apare ca imperativa in vederea dezvoltarii socio-
economice a zonei.
Existenta unui sistem centralizat de alimentare cu apa genereaza o serie de avantaje precum:
• eliminarea factorilor de risc pentru sanatatea populatiei;
• asigurarea protectiei mediului;
• crearea unor conditii mai bune de trai ce ar duce la stabilizarea definitiva a populatiei;
• atragerea unor potentiali investitori;
• posibilitatea dezvoltarii economice prin reactivarea unor indeletniciri mai vechi sau
declansarea unor noi activitati;

3. DESCRIEREA LUCRARILOR PROIECTATE

In cadrul acestei documentatii sunt descrise lucrarile privind partea de tehnologie pentru obiectele
sistemului de alimentare cu apa si anume :
• Sursa de apa
• Aductiunea
• Godpodaria de apa
• Reteaua de distributie a apei potabile

3.1 SURSA DE APA


Sursa de apa pentru alimentarea celor doua sate ....... si ....... ale comunei ....... o constituie cele
doua foraje F1 si F2 amplasate in interiorul gospodariei de apa.

Proiectarea captarii pentru satele ....... si ......., comuna ......., s-a făcut în baza studiului
hidrogeologic preliminar aferent studiului de fezabilitate.
Soluţia tehnică recomandată prioritar pentru asigurarea debitului de apă necesar la sursă Qsursa =
6,20 l/s, pentru sistemul de alimentare cu apă centralizat al satelor ....... si ......., constă în proiectarea şi
construirea unei noi surse de apă subterană.
Sursa va fi constituită din doua foraje de explorare – exploatare, forate, de preferat, în sistem
„uscat”, având diametrul de exploatare Φ 180÷200 mm, adâncimea H = cca. 120 m.
Nivelurile de apa necesare calculului inaltimii definitive de pompare pentru pompele submersibile
aferente fiecarui foraj vor fi stabilite in urma definitivarii primului foraj. Totusi informativ au fost alese
urmatoarele nivele:
- nivelul piezometric : - 35,0 m;
- nivelul hidrodinamic mediu: NHD = – 40,00 m CTN.
Rezultă o adâncime provizorie de montare a pompelor de – 45,00 m, de la cota terenului natural.
Amplasamentul viitoarei surse de apă va fi situat în intravilanul satului ......., in interiorul
gospodariei de apa, astfel:
- forajul F1 - la cota medie a terenului de 88.20 m;
- forajul F2 - la cota medie a terenului de 88.51 m.
Pentru cele doua foraje necesare alimentarii cu apa a satelor ....... si ....... s-a asigurat zona de
protectie sanitara cu raza de minim 10 ml din centrul forajului conform H.G. nr. 930 din 11 august 2005,
prin ingradirea amplasamentului destinat gospodariei de apa ce cuprinde si cele doua foraje. Limitele
zonei de protecţie sanitară cu regim de restricţie vor fi marcate prin borne sau semne vizibile, cu
menţiunea: zonă de protecţie sanitară.
Pentru contorizarea cantitatilor de apa extrase din subteran s-a amplasat cate un apometru (contor

Page 3
clasa B, Qmax = 30 mc/h ) si un filtru „y” pentru protectia acestuia. Atat contorul cat si filtrul vor avea
Dn 50 mm.
Pentru fiecare din cele doua foraje s-a prevazut cate un robinet de prelevare probe amplasat in
cabina forajului dupa instalatia de masurare a volumului de apa prelevata din foraj.

Forajele vor fi echipate cu câte o electropompă submersibilă fiecare, cu debitul Q = 11.2 m 3/h, H =
60,00 m, P = 4,00 kW, manometru şi robinete (de trecere şi de reţinere).
Apa subterană furnizată de sursa recomandată necesită tratare chimică cu clor în vederea
dezinfectării.
Se precizează că întâi se va executa forajul F1, iar după determinarea parametrilor de debit
şi de calitate se stabileşte câte foraje mai sunt necesare de executat pentru acoperirea debitului
solicitat la sursă.
Tot după executarea forajului F1 şi a carotajului electric, se stabileşte adâncimea celuilalt
foraj.
Deoarece pe amplasamentul propus pentru gospodăria de apă nu au fost executate foraje
hidrogeologice de studii, forajul F1 va avea caracter de explorare – exploatare. Rezultatele obţinute
(caracteristicile geometrice ale acviferului captat şi caracteristicile hidraulice, pompări experimentale în 2
trepte cvasistaţionare şi rezultatele analizei fizico-chimice a apei subterane captate), vor fi utilizate în
analiza tehnico-economică care va sta la baza continuării lucrărilor pentru execuţie, echiparea, testarea
potenţialului şi definitivarea celui de-al doilea foraj.
Pompele se vor achiziţiona numai după execuţia forajului de explorare – exploatare şi după
efectuarea probelor de funcţionare ale acestuia.

3.2 ADUCTIUNEA
Conducta de legatura dintre cele doua foraje si rezervorul de inmagazinare rezultata in urma
trasarii si dimensionarii va fi realizata PEID, SDR 17.6, PN 6, De 75 si De 110 mm si va avea o lungime
de 220 ml . Acesta va fi pozata in interiorul amplasamentului gospodariei de apa .
Sapatura pentru pozarea conductelor de aductiune pe acest tronson se va executa atat manual cat
si mecanizat. Conducta se va poza pe un pat din material necoeziv (nisip) avand granulometria ≤ 10 mm
si grosimea de 15 cm. De asemenea peste generatoarea superioara se va realiza un strat de umplutura
cu grosime de 15 cm din acelasi material necoeziv (nisip) cu aceeasi granulometrie. In rest umplutura
se va executa cu straturi de max.15 cm (straturi succesive din pamant curatat de elemente cu diametrul
≥ 10 cm si de fragmente vegetale si animale), umplutura compactata 95% .
La 50 cm peste generatoarea superioara a conductei se va prevedea o banda cu rol de
semnalizare-avertizare din polietilena de culoarea albastra.

3.3 GOSPODARIA DE APA


Gospodaria de apa pentru alimentarea locuitorilor satelor ....... si ....... din comuna ....... este
amplasata in satul ....... in apropierea drumului judetean 101 D.
Gospodaria este compusa din:
- Rezervor de inmagazinare (V=300mc);
- Statie de pompare;
- Statie de clorinare cu hipoclorit de sodiu;
- Container administrativ;
- Bazin vidanjabil pentru acumularea apelor uzate menajere provenite de la grupul sanitar.

3.3.1 Rezervor de inmagazinare V=300mc


In conformitate cu prevederile STAS-ului 1343-1:2006, pct. 7.4 rezervoarele de inmagazinare vor
trebui sa asigure :
• rezerva protejata - volumul rezervei intangibile de incendiu (VRI)
• volumul de compensare orara a consumului (Vcomp)
• rezerva protejata- volum de avarii pentru situatiile de intrerupere a alimentarii rezervoarelor
In urma intocmirii breviarului de calcul pentru asigurarea debitelor de calcul si verificare pentru
Page 4
reteaua de distributie a rezultat o capacitate totala necesara de inmagazinare de cca 297 mc cu
urmatoarele valori pentru cele 3 rezerve specificate mai sus :
• VRI = 132 mc
• Vcomp = 87 mc
• Vav = 77 mc

Dupa executarea sistemului de alimentare cu apa, Autoritatea Constractanta urmeaza sa-si


asume responsabilitatea, prin imputerniciti speciali, pentru mentinerea rezervei intangibile de
incendiu in rezervor, cat si pentru manevrarea vanei care face posibila utilizarea rezervei. De
asemenea intra in sarcina Autoritatii Constractante sa se asigure combaterea incendiului pe baza
scenariilor elaborate de Comandamentul Pompierilor Militari.

Caracteristici constuctive ale rezervoarelor de inmagazinare


Rezervorulele modulare cu volumul V = 300 mm vor avea urmatoarele caracteristici :
• Diametru: 9.17 mm
• Inaltime: 5.67 mm
Rezervorul metalic modular propus va fi realizat sub forma unui cilindru executat din tole de otel
galvanizat de 2,50 m lungime si 1,25 m inaltime, cu grosimi intre 2,5 si 5,0 mm. Cilindrul este prevazut
cu o gura de vizitare laterala cu Ø 600 mm pozitionata la circa 64 cm de baza, inchisa cu un capac etans
ce permite accesul in interior pe parcursul montajului sau a operatiilor de intretinere. Fiind in contact
direct cu apa, capacul va fi realizat din otel inoxidabil si otel galvanizat acoperit cu vopsea de protectie
epoxidica. In interiorul cilindrului si pe radier este prevazuta o izolatie termica realizata dintr-un strat de
50 mm de polistiren protejata la interior cu o folie de cauciuc butilic de 1,5 mm grosime.
Membrana din PVC din interiorul rezervorului este de doua calitati (pentru apa potabila sau pentru
stingerea incendiilor) va avea Avizele Sanitare pentru aceste utilizari. In cazul nostru avand in vedere
faptul ca rezervorul va adaposti atat rezerva pentru combaterea eventualelor incendii cat si rezerva
pentru asigurarea consumului de apa potabila la utilizatori membrana din PVC va fi de calitatea
corespunzatoare inamgazinarii apei potabile.
Extremitatile cilindrului sunt ranforsate cu cate un profil metalic tip cornier de aluminiu pe toata
circumferinta.Cornierul de la partea inferioara are si rolul de a asigura prinderea rezervorului de fundatia
din beton, cu bolturi echidistante distribuite perimetral cilindrului. Cornierul de la partea superioara
asigura prinderea cupolei de partea cilindrica. Acoperirea este realizata cu o cupola alcatuita din
elemente de aluminiu.In cupola este prevazut un capac de acces in interior la care se poate ajunge pe o
scara verticala din aluminiu, montata pe exteriorul cilindrului. In interiorul rezervorului se afla o alta scara
de acces din otel inox.Pentru evitarea fenomenului de inghet in perioadele friguroase rezervorul este
prevazut cu izolatie termica la interior, asa cum s-a specificat anterior, asigurand peretilor o rezistenta
termica de 1 m2K/W, iar cupolei o rezistenta termica de 1,4 m2K/W.
Racordurile sunt realizate din otel inoxidabil si prevazute cu un sistem etans de trecere prin peretii
rezervorului.
Admisia in rezervor se va face prin partea inferioara si va avea diamtrul nominal Dn 100 mm . Pe
aceasta conducta va fi montat un distribuitor (teu) cu 2 robineti cu plutitor cu Dn 80 mm.
Conducta de plecare a apei pe distributie strabate peretele rezervorului la circa 420 mm de radier
avand in interiorul rezervorului un cot la 900 in jos pana la 150 mm de fund. Pe capatul cotului este
montat un dispozitiv antivortex. Diametrul conductei de plecare(distributie) este Dn 150 mm. Pentru
pastrarea rezervei intangibile pentru combaterea incendiului conducta de distributie are in interior o lira
prevauta cu un ventil pentru dezamorsare.
Pentru situatiile de incendiu rezervoarele sunt prevaute cu cate o conducta cu diamentrul Dn 150
mm cu o vana montata la partea inferioara a acestora . Vanele se vor deschide numai in situatiile de
urgenta (incendiu) .
Preaplinul prezinta, la nivelul maxim al apei in rezervor, o reductie Dn 200/150mm continuata cu un
cot la 900 Dn 150 mm care asigura trecerea prin peretele rezervorului a conductei, la circa 700 mm de
partea superioara a cilindrului.
Golirea Dn 100 mm se monteaza la 200 mm de radier si este prevazuta cu o vana montata in
exteriorul rezervorului.

Page 5
Se precizeaza ca zonele supraterane ale conductelor de admisie si plecare a apei din rezervor vor
fi prevazute cu izolatie termica, cu exceptia preaplinului.
Rezervorul vs fi prevaut cu un racord tip A pentru alimentarea masinilor de pompieri direct
din acesta .
Montarea rezervorului modular
Inainte de toate operatiunile de asamblare, fundatia rezervorului trebuie verificata la planeitate si
la dimensiuni. In caz de neconcordanta, se poate decide la anularea operatiei de asamblare a
rezervorului, pana la remedierea neconformitatilor.
Daca fundatia este conforma se va proceda la ansamblarea rezervorului. Circumferinta cuvei este
apoi trasata cu creta. Pentru ca asamblarea sa fie fara deformare, se monteaza pe radier tije filetate care
servesc ca ghid pentru virole (conform fig.1).

Montajul va incepe de la prima virola, apoi asambleaza acoperisul. Penele sunt pozitionate
conform planului de orientare (conform fig. 2). Tablele de acoperis sunt pozitionate de regula sa acopere
totalitatea acoperisului). Tablele de acoperis vor fi de dimensiuni diferite si se decupeaza partile care
depasesc circumferinta cuvei (conform fig.3). Legatura intre acoperis si prima virola este asigurata prin
coltarul superior. Aceasta legatura este mascata, imediat, prin instarea unui bandou galvanizat.

Toate elementele de tevarie (bride, cuple, aspiratii.) sunt amplasate in centrul rezervorului. Apoi, se
ancoreaza geomembrana, care nu va fi placata pe peretele cuvei decat in finalul montajului, la prinderile
centurii inalte a primei virole.
Pentru asigurarea urmatoarei etape de asamblare, se pune pe pozitie, de natura uniforma, cricurile
legate la o centrala hidraulica (conform fig. 4 si 5).
Aceasta centrala va permite ridicarea rezervorului dupa inaltimea dorita in functie de numarul de
virole. Cricurile, ale caror sine sunt prinse de table, sunt ancorate la sol ca sa stabilizeze ansamblul si sa
securizeze operatia (conform fig. 5 si 6).

Page 6
Atunci cand o virola este prinsa de precedenta cu suruburi, se desurubeaza sinele, coborand
cricurile, reancorand sinele la noua virola si remontarea cricurilor pentru instalarea virolei urmatoare.
Treptat si pe masura montajului, prelata se intinde (conform fig. 5 si 6). O data toate virolele instalate,
pasla de protectie (care ramane intre radier si prelata pentru a evita strapungerea acesteia) si prelatele
de PVC sunt intinse in interior.
Ultimul cornier (cel inferior) este instalat pe ultima virola.
Se placheaza prelata pe peretele cuvei si se procedeaza atunci la gaurirea cuvei in locurile
prevazute in planul de orientare, apoi pune pe pozitie toate elementele de tevarie (conform fig.7).
Ancorarea cuvei pe radier se efectueaza dupa pozitionarea uniforma a clemelor de fixare pe cornierul
inferior. Acestea din urma vor fi fixate in radier.

Ulterior se aplica pe rezervor semnalizarile prevazute (conform fig. 8).

Spre final se umple rezervorul pe o inaltime cuprinsa intre 50 de centimetri si un metru. Aceasta
masura permite evitarea deformarilor prelatei inainte de sfarsitul lucrarilor .
Avantajele folosirii acestui tip de rezervor pentru aceasta investitie sunt descrise mai jos:

Page 7
• materialele folosite nu contin elemente cancerigene, substante radioactive ori alte substante
daunatoare oamenilor sau integritatii mediului inconjurator ele corespunzand integral Legii
137/1995 referitoare la protectia mediului ;
• este realizat din elemente modulate constructia si montarea lor fiind astfel conceput incat
punerea lui in opera sa necesitite un timp si un consum de energie redus
• durata medie de utilizare estimatata de producatori este de 30 de ani pentru constructie iar
geomembranele sunt garantate pentru 10 ani;

3.3.2 Statia de pompare


Acesta va fi amplasata intr-un container prefabricat amplasat pe o fundatie de beton in apropierea
rezervorului de inmagazinare pe amplasamentul gospodariei de apa din satul ........
Containerul va avea dimensiunile LxlxH (6.06x2.44x2.59) si va fi amplasat la cota teren 88.27m.
Grupul de pompare va avea in componenta 3 pompe active si una de rezerva (3 A + 1R ) montate
pe o placa de baza comuna cu urmatoarii parametri tehnici si functionali :
• Debit total maxim : 48.5 mc/h
• Debit pompa consum (P1) : 16.17 mc/h
• Inaltimea de pompare : 40,00 m
• Alimentarea : 3~400V/50Hz
• Curentul nominal : 9.5 A
• Gradul de protectie al statiei : IP 54
• Tubulatura : otel inox 1.4571
• Racord de aspiratie si refulare: DN 150, PN10 / DN100, PN10
• Vas expansiune 8 l
Inaltimea de pompare a calculata prin insumarea diferentei de cota geodezica dintre nivelul
aspiratiei si nivelul celei mai defavorizate case din sistemul de alimentare cu la care se adauga si
pierderile de sarcina pe conducta de distributie .
Grupul de pompare se va procura cu un tablou automatizare si control cu urmatoarele functii si
dotari :
• afisaj LCD si tastatura cu folie pentru parametrizare, indicarea starii si a presiunii efective;
• memorie pentru mesaje de functionare si avarie, ceas programator saptamanal;
• intrerupator principal, comutator manual-0-automat si comutator de revizie pentru fiecare
pompa;
• lampi de semnalizare functionare /avarie;
• contacte fara potential pentru semnalizare colectiva de functionare si de avarie, precum si
pentru pornirea/oprirea externa a grupului;
• relee de declansare pentru protectia motorului si pentru protectia la lipsa apei;
• alternarea automata a pompelor cu optimizarea timpului de functionare, comutarea pompelor in
caz de avarie si functionare de proba programabila;
• deconectarea fara socuri de oprire a pompei de baza printr-un al doilea nivel de presiune
reglabil, dupa temporizare reglabila (0-180 secunde).
Grupul de pompare a fost prevazut cu turatie variabila asigurata de convertizorul de frecventa
(pentru a se putea asigura un consum cat mai eficient de energie electrica ) .
Instalatiile aferente camerei de pompare cuprind conducte, piese speciale, armaturi si instalatii
electrice de forta si automatizare pentru asigurarea unei functionari corepunzatoare.

3.3.3 Statia de clorinare


Statia de clorinare va fi amplasata in acelasi container cu statia de pompare si va doza hipocloritul
in functie de concentratia de Cl2 a apei de pe conducta de distributie. Dozarea solutiei se realizeaza
computerizat cu ajutorul unei pompe dozatoare si a doi senzori (pentru masurarea in timp real a clorului
Page 8
rezidual) montati unul pe conducta de aductiune si celalalt pe conducta de distributie (plecare) a apei
potabile .

Fig. 2 - Schema de montaj a instalatiei de clorinare

LEGENDA:
1 – Pompa dozatoare
2 – Senzori clor
3 – Tablou electric de automatizare
4 – Vas stocare hipoclorit de sodiu
5 – flotor ( indicator nivel)

Dezinfectia se realizeaza prin injectia de hipoclorit de sodiu care are in principal rolul de a asigura
protectia antibacteriana de-a lungul retelei de conducte pana la punctul final de utilizare. Conform legii
458 privind calitatea apei potabile la intrare in retea, clorul rezidual liber trebuie sa fie maxim 0.5mg/l, iar
la capat de retea min. 0.25mg/l.
Pentru contorizarea cantitatilor de apa furnizate populatiei si evaluarea eventualelor pierderi inainte
de plecarea apei catre consumatori pe conducta de distributie s-a amplasat un apometru (contor clasa B,
Qmax = 80 mc/h ) si un filtru „y” pentru protectia acestuia . Atat contorul cat si filtrul vor avea Dn 80 mm.

3.3.4 Container administrativ


Acesta va fi amplasat pe o fundatie de beton in apropierea accesului in gospodaria de apa din
satul ........
Containerul va avea dimensiunile LxlxH (6.06x2.44x2.59) si va fi amplasat la cota teren 88.11m.
Containarul administrativ va cuprinde:
1. Grup sanitar
2. Vestiar
3. Laborator analiza apa

3.3.5 Bazin vidanjabil etans

Bazinul vidanjabil este o constructie subterana etansa cu volumul util de 6 mc, amplasata in
apropierea accesului in gospodaria de apa si are dimensiunile interioare LxlxH (2.00x2.00x2.92). rolul
bazinului vidanjabil este de a colecta apele uzate menajere provenite de la grupul sanitar amplasat in
containerul laborator.

3.4 RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI POTABILE


La stabilirea configuratiei retelei de distributie, pentru fiecare sat in parte, s-au avut in vedere
urmatoarele criterii:
• desfasurarea tramei stradale existente, cu amplasarea consumatorilor individuali si
determinarea zonelor aglomerate;
• amplasarea institutiilor principale din localitate (primarie, biserica, scoala, gradinita, industrii
locale cu profil alimentar, etc.);
• prevederile P.U.G. si ale CU, precum si analiza facuta pe teren cu delegatii Consiliului Local;
Dimensionarea hidraulica a retelei de distributie s-a realizat in sistem computerizat, cu ajutorul unui
program de calcul specializat care da posibilitatea imbunatatirii pas cu pas a solutiei, prezentand
rezultate grafic si numeric ce cuprind configuratia retelei in plan si pe verticala, diametrele rezultate,

Page 9
repartitia debitelor pe bare si pantele hidraulice aferente diametrelor alese, cota piezometrica obtinuta in
fiecare nod, precum si presiunea disponibila in fiecare nod al retelei .
Reteaua de distributie a apei potabile se va realiza in satele ....... si ........
Reteaua a fost dimensionata pentru debitul de calcul conform breviarului atasat pentru debitul
QIIC=41 mc/h iar verificarea parametrilor functionali (presiunepe perioada incendiului min. 7mCA) pentru
debitul QIIV = 48.50 mc/h.
Reteua de distributie a fost prevazuta din conducte din PEID, in urma dimensionarii rezultand
urmatoarele lungimi si diametre :
• Teava PEID PE 80 SDR 17,6 PN 6 De 63 x 3.6 mm = 9500 ml
• Teava PEID PE 80 SDR 17,6 PN 6 De 110 x 6,3 mm = 5333 ml
Total retea distributie = 14833ml
Conductele componente ale sistemului de alimentare cu apa vor fi amplasate intre acostamentul
drumului si limita de proprietate pe ambele parti ale drumurilor mai putin pe tronsonul 5 – 7 unde reteaua
va fi amplasata pe o singura parte a drumului.
La pozarea conductei se vor respecta prevederile SR 4163-95 - Retele de distributie si STAS
8591/97- Amplasarea in localitati a retelelor subterane.
Sapatura pentru pozarea conductelor de distributie se va executa atat manual cat si mecanizat.
Conducta se va poza pe un pat din material necoeziv (nisip) avand granulometria ≤ 10 mm si grosimea
de 15 cm. De asemenea peste generatoarea superioara se va realiza un strat de umplutura cu grosime
de 15 cm din acelasi material necoeziv (nisip) cu aceeasi granulometrie. In rest umplutura se va executa
cu straturi de max.15 cm (straturi succesive din pamant curatat de elemente cu diametrul ≥ 10 cm si de
fragmente vegetale si animale), umplutura compactata 95%.
La 50 cm peste generatoarea superioara a conductei se va prevedea o banda cu rol
desemnalizare avertizare din polietilena de culoarea albastra.
In cazul in care lucrarile vor intersecta alte retele subterane existente a caror pozitie nu a fost
confirmata prin avize de societatile detinatoare de retele, se vor lua toate masurile necesare evitarii
perturbarii bunei functionari a acestora.
Sapaturile in zonele de intersectie cu alte retele se vor efectua manual, cu deosebita atentie si cu
anuntarea prealabila a societatilor care exploateaza retelele intersectate. Se vor respecta normele de
tehnica securitatii muncii, conform normativelor in vigoare si Caietelor de Sarcini .
Dupa executarea pozarii conductelor se vor realiza probele de presiune conform Caietelor de
Sarcini . Proba de presiune se va realiza, pe cat posibil, inaintea umplerii complete a transeei, pentru a
putea examina efectiv tronsonul de conducta supus probei si, in special, toate imbinarile care vor trebui
sa ramana descoperite. Proba hidraulica de presiune a unei retele constituie examenul final: ea permite,
in special, sa se verifice daca montajul imbinarilor a fost bine facut si in mod corect. Ea este realizata de
antreprenor pe masura avansarii lucrarilor. Lungimea tronsoanelor supuse probei depinde de
configuratia santierului (traseu, profil al tronsonului supus probei).
Daca s-au respectat toate conditiile de pozare, conductele vor fi un excelent mijloc de transport,
sigur, economic si durabil.
Pentru functionarea corespunzatoare a retelei de distributie au fost proiectate urmatoarele tipuri de
camine de vane :
• Camin de sectorizare si aerisire – dezaerisire(CSA 1-5) – 5 buc.
• Camin de sectorizare si golire(CSG 1-11) –11 buc.
• Camine de sectorizare(CS 1-6) – 6 buc.
• Camine de golire(CG 1) – 1 buc
• Camine de aerisire – dezaerisire(CA 1-4) – 4 buc
Instalatiile acestor camine sunt detaliate in piesele desenate.
Pentru asigurarea posibilitatii de interventie in caz de incendiu au fost prevazut un numar de 23 de
hidranti supraterani cu Dn 80 mm si racorduri tip B.
Hidrantii supraterani vor fi amplasati la maxim 2m de marginea cailor de circulatie, sau minim 5 m
de zidul cladirilor pe care le protejeaza iar prin intermediul lor se va putea realiza si spalarea retelei de
alimentare cu apa.
Racordarea hidrantilor la conducta de apa se va face prin intermediul unei conducte de PEID,
Page 10
pozata cu generatoarea superioara la limita adancimii de inghet.
Hidrantii vor fi montati intr-o pozitie riguros verticala, cu respectarea adancimii de acoperire de
minim 1 m din dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului.
La montarea hidrantilor trebuie respectate urmatoarele conditii:
• evitarea introducerii de pamant sau pietre;
• asezarea talpii cotului pe un radier de beton;
• constituirea unei zone de drenaj cu materiale concasate pentru evacuarea apelor de
golire.

Lucrari speciale pe conducta de distributie


Subtraversari
Datorita conditiilor din teren si necesitatilor tehnologice pe reteaua de distributie vor trebui realizate
o serie subtraversari prezentate centralizat in tabelul urmator

Denumire Drum Diametrul si Diametru tub de Lungime


Denumire sat
subtraversare judetean materialul protectie din otel subtraversare
PEID, SDR17.6,
....... CS5 – CS4 DJ 101 D Dn200mm 21m
Pn6, De110mm
PEID, SDR17.6,
....... CSA3 – CS 6 DJ 101 D Dn200mm 18m
Pn6, De110mm

Supratraversari
Amplasamentele supratraversarilor precum si detaliile tehnice privind realizarea acestora sunt
prezentate centralizat in tabelul urmator :

Diametru
Lungime Material conducta
Sat Pod conducta
supratraversare supratraversare
(mm)
....... 1 15m PEID, SDR17.6, Pn6 De110
....... 1 15m PEID, SDR17.6, Pn6 De63
....... 2 15m PEID, SDR17.6, Pn6 De63
....... 2 15m PEID, SDR17.6, Pn6 De63
....... 3 25m PEID, SDR17.6, Pn6 De110
....... 3 25m PEID, SDR17.6, Pn6 De63

Conductele ce vor supratraversa raurile si paraurile din comuna Galicea se vor termoizola cu vata
minerala de 8cm grosime, iar termoizolatia se va proteja cu tabla zincata de 0.5mm grosime. Conductele
vor rezema pe suprastructura podurilor prin intermediul unor console metalice ce vor fi prinse de pod cu
dibluri conexpand.

Page 11
4. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A LUCRARII

Determinarea categoriei de importanta pe baza punctajului acordat.


In tabelul anexat, pe baza coeficientilor stabiliti pentru fiecare cerinta si a punctajului total, rezulta
13, ceea ce corespunde conform tabelului 3 din Regulamentul privind stabilirea clasei de importanta din
Buletinul Constructiilor nr.4: “Constructie de importanta normala (C)”
De asemenea, se incadreaza in categoria a IV-a de importanta, in conformitate cu “Normativul
pentru proiectarea seismica a constructiilor”
P (i )
FORMULA DE CALCUL: P(n) x K(n) = n x
n(i )

Explicarea termenilor:
• P(n) – punctajul factorului determinant (n) N = 1…6
• K(n) – coeficientul de unicitate; pentru astfel de lucrare = 1
• P(i) - punctajul corespunzator criteriilor (i), asociat factorului determinant(n)
Se calculeaza conform tabelului:
Nivelul apreciat al influentei factorilor Punctajul P(i)

• inexistent 0
• redus 1
• mediu 2
• apreciabil 3
• ridicat 6
n(i) numarul criteriilor asociate factorului determinant
(n) n (i) = 3
Conform tabelului 3 din acelasi Regulament pentru P(n) = 6 – 17 “Constructii de importanta
normala (C)”, ceea ce conduce, conform HG nr. 766/97 la modelul de calitate nr.3.
Modelul de asigurare a calitatii nr.3 stabileste cerinta de cinci functiuni de sistem:
• controlul proceselor de executie a produselor, lucrarilor si serviciilor;
• verificarea si incercarea produselor si serviciilor prestate;
• controlul si verificarea finala a produselor si serviciilor prestate;
• controlul neconformitatilor;
• inregistrari privind calitatea.
Stabilirea categoriei de importanta:

P(i )
Formula P (n) xK (n) = nx
n(i )

Din cele 5 functiuni de sistem, al 3-lea si al 5-lea necesita o acoperire totala, iar celelalte 3 functiuni
necesita o acoperire partiala.
Factorul
Factori determinanti determinant Criteriile asociate

K(n) P(n) P(i) P(ii) P(iii)

1. Importanta vitala 1 2 1 2 2

2. Importanta social-economica 1 2 2 2 2

3. Implicare ecologica 1 1 1 1 1

Page 12
4. Necesitatea luarii in consideratie a
duratei de utilizare (existenta) 1 3 4 2 2

5. Necesitatea adaptarii la conditiile


locale de teren si de mediu 1 3 4 2 2

6. Volumul de munca si de materiale


necesare 1 2 2 2 2

TOTAL 13

5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

In scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a muncii precum si de


prevenire a incendiilor se fac urmatoarele recomandari obligatorii, in conformitate cu „Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii" (conform cu HG nr. 795/1992 si aprobat de M.LP.A.T. cu
Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5-8 din anul 1993) precum si cu legea
nr. 32/1968 si HG nr. 51/1992 privind normele de paza contra incendiilor.
La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile din „Normele republicane de
protectia muncii", aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 34/1975 si 60/1975
si „Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj" aprobate de M. C. Ind. cu ordinul nr.
1233/D 1980.
Atat pentru prevenirea cat si pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe santierele unde se
executa lucrari de terasamente se vor respecta prevederile specifice ale normelor in vigoare.
Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de
calificarea profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa-si insuseasca notiunile din instructajul
facut, incat sa poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde
este repartizat, insistand in special asupra accidentelor provenite din nerespectarea instructajului,
dandu-se exemple concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de protectie a muncii si prevenirea
incendiilor, facut, insusit si consemnat in scris. Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza,
controleaza si conduc procesele de munca.
Ori de cate ori un angajat este mutat de Ia un loc de munca la altul i se va face instructajul la noul
loc de munca, chiar daca este aceiasi unitate.
Pentru instructajul de protectie si igiena muncii se vor avea in vedere cel putin capitolele:
• Cap. 14- Mijloace individuale de protectie;
• Cap. 15 - Dispozitive de securitate a muncii;
• Cap. 17 - incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;
• Cap. 18 - Electrosecuritatea;
• Cap. 19 - Terasamente;
• Cap. 27 - Schele, esafodaje si scari;
• Cap. 31 - Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice;
• Cap. 32 - Sudura;
• Cap. 33 - Alimentare cu apa si canalizare;
• Cap. 38 - Instalatii si masini de ridicat. Din Regulamentul aprobat cu Ordinul M.LP.T.L
Nr.9/N/15.03.1993. Subliniem necesitatea acordarii unei atentii deosebite cap. 14,18,19, 27, 33 si
38.
Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu alte

Page 13
masuri pe care le gaseste necesar a fi luate in vederea asigurarii executarii lucrarilor in bune conditii
de calitate, fara accidente sau incendii.

6. NORME DE PROTECTIE A MUNCII

La elaborarea proiectului s-au respectat:


• Legea Protectiei Muncii nr.90/1996 si Normele Metodologice de aplicare;
• Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ce intra in vigoare la data de 1.10.2006
si abroga Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 incepand cu aceasta data;
• Norme generale de protectie a muncii emise de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
prin ordinul nr. 508 / 20.11.2002 si ministerul Sanatatii si Familiei prin ordinul nr. 933 /
25.11.2002;
• Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – avizat de MLPAT cu nr.
9/N/15.03.1993 – cap. 33 – Lucrari de alimentare cu apa si canalizari (art. 1583 – 1832);
• Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico – sanitare si de
incalzire. Ordinul nr. 117/1996 al MMPS
Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri de protectie a muncii:
• sprijinirea malurilor transeei de pozare a conductei (unde este cazul);
• sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura (unde este cazul);
• sondaje pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din amplasament;
• parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala;
• semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.
In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile de protectie a muncii pentru
evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe parcursul executiei acestora.
Dintre factorii de risc ce pot aparea pe diferitele stadii fizice, enumeram:

Stadiu fizic Factori de risc (conform Normativului-


cadru de acordare si utilizare a
echipamentului individual de protectie)
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 16, 17, 18, 22, 23, 26, 27,
terasamente
28, 30, 32, 34, 37

montare conducta (inclusiv


armaturi,demontari, remontari, etc.) 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 22, 27,
28, 30, 32, 34
Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie adecvat
conform art.1.4. din Ordinul nr.225/21 iulie 1995 pentru perioade ale fiecarui stadiu fizic.
Antreprenorul va urmari respectarea urmatoarelor norme ce reglementeaza activitatea de
protectie a muncii pentru care va face instructajul intregului personal (conform Normelor generale de
P.M., cap. I, pct.13) ce se va ocupa de derularea lucrarilor:
• Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 si Normele Metodologice de aplicare;
• Norme generale de protectie a muncii. Editia 2002;
• Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ce intra in vigoare la data de 1.10.2006
si abroga Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 incepand cu aceasta data;
• Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – avizat de MLPAT cu nr.
9/N/15.03.1993 – cap. 33 – Lucrari de alimentare cu apa si canalizari (art. 1583 – 1832);
• Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la
populatie si din procesele tehnologice. Cod 19/1995;
• Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor si pentru
nevoi tehnologice (captare, transport si distributie). Cod 20/1995;
• Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie a
fetei si ochilor. Cod 2/1995;
Page 14
• Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod 6/1996;
• Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei
electrice.Cod 65/1997;
• Norme specifice pentru gospodarie comunala si salubritate publica. Cod 31/1996;
• Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea
oxigenului si azotului. Cod 3/1994;
• Normativul-cadru de acordare si utilizare E.I.P. –urilor (conform cap III – Criterii de
acordare a echipamentului individual de protectie);
• Instructiuni pentru selectia si utilizarea M.I.P.-urilor. Cod 2/1995;
• Decretul Consiliului de Stat nr.400/1981;
• Decretul 328/1966 plus modificarile din 1999;
• Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de
incalzire. Ordinul nr.117/1996 al M..M.P.S.;
• Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si
mecanice. Ordinul nr.339/1996 al M.M.P.S.;
• Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea instalatiilor
aprobate prin Decretul nr.290/16.08.1997;
• Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comun al M.I.
si M.L.P.T.L. nr.331/1219/MC/94;
• Normativul C.300/1994 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente acestora.
Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei activitati in
parte.Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de utilizare de la factorii
abilitati din cadrul M.M.P.S.

7. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o calitate


corespunzatoare si o fiabilitate buna a acestora.
Cantitatile de lucrari si materiale explicitate in listele de cantitati de lucrari asigura cele
necesare pentru executia lucrarilor de alimentare cu apa.
Autoritatea Contractanta si Antreprenorul au obligatia de a asigura conditiile necesare
realizarii receptiilor pe faze determinante si de a comunica Inspectoratului in Constructii Prahova,
programul privind controlul de calitate.
Receptia finala se va realiza in conformitate cu Regulamentul de receptie aprobat prin HG
273/1999.
La receptia finala antreprenorul va prezenta Cartea Constructiei intocmita conform Anexei nr.
6 la Regulament.
Obtinerea Buletinului de analiza a calitatii apei dupa dezinfectia conductei de aductiune si a
retelei de distributie a apei de catre antreprenor este un document esential alaturi de proba de
presiune si de graficul de lucrari care va conditiona receptia lucrarilor prezentului proiect.

Intocmit,
ing. ………………………

Page 15