CAP III – DIPLOMATIE SI CONFLICT IN EVUL

MEDIU (SEC XIV SI XVIII)

Pe tot parcursul Evului Mediu (sec XIV – XVIII) voievozii romani au

impletit diplomatia cu organizarea unor campanii miltiare pentru a contracara
tendintele de expansine ale Ungariei, Poloniei si Imperiului Otoman.

La sf sec al XIV-lea, Imperiul Otoman cucereste toata Peninsula

Balcanica si ajunge la S de Dunare amenintand indepedenta Tarilor Romanesti.

Mircea cel Batran

(1386-1418)

Primul voievod care duce o politica antiotomana este Mircea cel Batran
(1386-1418). In 1388 a anexat Dobrogea pentru a o salva de invazia otomana,
iar in 1389 incheie tratate de alianta cu voievodul Moldovei Petru I Musat si cu
regale Poloniei Vladislav Jagello.
Pentru ca intervine la S de Dunare in fovoarea cumnatului sau, cnezul
Lazar, conducatorul Serbiei pentru a-l ajuta impotriva otomanilor, Mircea este
costient ca sultanul ottoman va ataca Tara Romaneasca si ia decizia de a incheia
un tratat de alianta cu caracter antiotoman cu regale Ungariei Sigismund de
Luxemburg. Acest tratat a fost semnat la Brasov, la 7 martie 1395 si prevedea
acordarea unui ajutor military reciproc in cazul unui atac din partea otomanilor.

In mai 1395, sultanul Baiazid(Fulgerul) ataca Tara Romaneasca trecand

Dunarea pe la Turnu. Mircea aplica tactica pamantului parjolit si il invinge pe
Baiazid intr-un loc mlastionos, care a primit numele de Rovine.
Desi invigator la Rovine, Mircea este parasite de boieri, isi pierde tronul
in favoarea fratelui sau, Vlad Uzurpato care ducea o politica filootomana. Si nu
era de acord cu politica antiotomana a lui Mircea.
 In 1396, regale Ungariei, Sigismund de Luxemburg organizeaza o
cruciada antiotomana, la care participa si cavalerii occidentali si care il
coopteaza si pe Mircea cel Batran pentru ca acesta il invinsese pe sultanul
Baiazid cu un an mai devreme.
Armatele crestine sunt infrante de sultanul Baiazid pentru ca regale
Ungariei refuza sa dea comadna voievodului orman care cunoastea tactica de
lupta a otomanilor si slabiciunile acestora.

Dupa infrangerea suferita la Nicopole, Mircea isi reia tronul si incearca

printr-o politica interna sa scada putrea boierilor care il tradasera in 1395.

In 1402, captenia mongala, Timur Lenk il ia prizonier pe sultanul Baiazid

dupa battalia de la Ankara, iar sultanul moare in captivitate la scurt timp dupa
aceea. S-au declansat lupte pentru tron intre fii lui Baiazid, iar Micea cel Batran
ii sprijina military, succesiv pe Musa, Mustafa. Acestia sunt infranti de
Mahomed care devine sultan in 1413 sub numele de Mohamed I

La sfarsitul domniei Mircea plateste tribute turcilor, dar pastreaza

autonomia Tarii Romanesti si pierde Dobrogea in 1417 sau 1420.
Este inmormantat la Manastirea Cozia, si este considerat ,,primul voievod
care a incercat sa realizeze blocul romanesc’’ (Tarile romane isi uneau fortele
militare impotriva unui dusman comun -> imp ottoman).

Alexandru cel Bun

(1400 - 1431)

A fost voievod al Moldovei, a incercat sa isi asigure ajutorul

Poloniei in luptele cu turcii (in timpul domniei lui -1420- are loc primula
tac al turcilor asupra Moldovei.)

In 1412 se incheie Tratatul de la Lublau intre regale Ungariei si cel

al Poloniei care isi propuneau sa-si imparta Moldova duca Alexandru cel
Bun refuza sa participle cu armata la luptele impotriva cavalerilor teutoni
care atacasera Polonia.
Voievodul Moldovei participa cu un corp de oaste la battalia de la
Griimwald (1410_si Marienburg (1422).
In timpul lui Alexandru este recunoscute de catre Patriaria de la
Constantinopol, Mitropolia de la Suceava infiintata inca din 1385 de Petru
I Musat.
Razboi asimetric = tipul de razboi purtat pe tot parcursul Evului
Mediu de armatele Tarii Romane care se caracterizeaza prin diferenta
numerica a participantilor pe campul de lupta: Armata otomana avea de
cele mai multe ori peste 100 000 de Soldati, iar Tarile Romane puteau
strange maxim 40 000 soldati (oastea cea mare). Din aceasta cauza
voievozii au planuit tacticile de lupta.

Iancu de Hunedoara
(1441 - 1456)
A fost voievod al Transilvaniei, guvernator al Ungariei si primul
conducator roman care a intreprins o actiune militara pe teritoriul ottoman.
Acesta actiune a purtat numele de ,,Campania cea lunga’’ si s-a desfasurat
intre 1443-1444. Armata condusa de Iancu a parcurs sute de Km in
teritoriul ottoman si i-a invins pe turci de mai mule ori in aceasta
campanie.

Pentru ca prestigiul voievodului transilvanean a crescut, regale

Poloniei si al Ungariei, Vladislav Jagello l-a coopatat pe Iancu de
Hunedoara sa participle la cruciada antiotomana incheiata in 1444 cu
battalia de la Varna.
Crestinii au fost infrantii in aceasta batalie pentru ca regale a murit
pe campul de lupta, iar soldatii au fost demoralizati si dezorganizati.
In 1456, sultanul Mohamed al II (Cuceritorul) -> in 1453 aceasta
cucerise Constantinopolul.) asediaza Cetatea Belgrad considerate ,,cheia
Europei’’. Iancu de Hunedoara invinge armatele otomane si le obliga sa se
retraga, dar moare la scurt timp dupa aceea, in castrul de la Zemun, rapus
de ciuma.
Pentru ca s-a considerat ca Iancu de Hunedoara a salvat Europa de la
islamiazre, Papa de la Roma l-a numit Atletul lui Hristos iar pe piatra lui
de mormant scrie ,,s-a stins lumina lumii’’.

Vlad Tepes(1448, 1456-1462, 1476)

A fost voievod al Tarii Romanesti si chiar daca a trait la turci o

lunga perioada de timp, a refuzat la scurt timp dupa ce a preluat domnia, sa
plateasca tribuit sa sa trimita la Constantinopol cei 500 de copii pe care
Tarile Romane erau obligate sai trimtia pentru a fi transformati in Soldati
otomani.
Fiind constient de iminenta invazie otomana asupra Tarii Romanesti,
Vlad a inceiat un tratat de alianta cu regale Ungariei, Matei Corvin, in
1460, pentru a-si asigura ajutor militar.

In vara anul 1462, sultanul Moamed al II-lea ataca Tara Romaneasca

si se indreapta spre Targoviste. Aplicand tactica pamantului parjolit Vlad
Tepes reuseste sa impuneste randurile armatei otomane si sa diminueze
viteza de inainte a acesteia reusind sa stranga Oastea cea Mare.

In aproprierea orasului Targoviste, sultanul aseaza tabara

pregatindu-se sa atace capitala, dar in noaptea de 16-17 iunie 1462, Vlad
Tepes ataca prin surprindere tabara otomana introducandu-se soldatii in
aine turcesti, iar turcii, buimaciti de somn s-au macelarit intre ei -> Atacul
de Noapte.

Dupa ,,Atacul de noapte’’, desi vectorios, Vlad Tepes pierde tronul

in favoarea lui Radu cel Frumos, fratele sau. Vlad este tradat si inchis la
Buda de regale ungariei si eliberat in 1472, iar dupa o domnie de 100 de
zile este ucis in urma unui complot organizat de marii boieri.
 Stefan cel Mare(1457 - 1504)

A devenit domn al Moldovei fiind ales de Adunarea Tarii, pe

Campia de la Dreptate intr-un context extern foarte tumultos atat Polonia
cat si Ungaria si Imperiul Otoman aspirau la dominatia asupra Moldovei.

Stefan a dus o politica abila incercand sa nu lupte cu 2 dusmani

deodata si a incheiat tratate de alianta pentru a-si asigura sprijin militar
impotriva otomanilor. (a impletit diplomatia cu caracterul military)

In 1465, Stefan reia Cetatea Chilia unde stationa o garnizoana

maghiara si din acest motiv regale Ungariei, Matei Corvin inainteaza spre
Suceava. Batlia din armata maghiara si armata lui Stefan a avut loc in
1467 la Baia si s-a sfarsit cu Victoria moldovenilor.

Pentru ca in 1456, domnitorul Petru Aron(predecesorul lui Stefan la

tron) a platit pentru prima data tribute turcilor, Stefan cel Mare nu este de
acord cu aceasta practica si in 1473 refuza plata tributului catre Imperiul
Otoman.

In ianuarie 1475, o mare armata otomana, condusa de Soliman Pasa

ataca Moldova si inainteaza spre capitala. Moldovenii se retrag din fata
turcilor, aplicand tactica pamantului parjolit si ii atrag pe otomani intr-o
Valcea in apropriere de Vaslui (Podul Inalt) unde turcii sunt infranti.
Batalia s-a incheiat in ziua de 10 ianuarie cu Victoria lui Stefan, turcii
retrangandu-se in dezordine spre Dunare.

Pe 25 ianuarie 1475, Stefan a trimis o scrisoare capetelor incoronate

ale Europei si Papei de la Roma cerand ajutor military si afirmand ca
,,Moldova este o poarta a crestinatatii’’.
 In vara aceluiasi an Stefan incheie untrat de alianta cu caracter
antiotoman cu regale Ungariei, Matei Corvin asigund si ajutor militar in
eventualitatea unui nou atac din partea otomanilor.

In vara anului 1476, sultanul Mohamed al II-lea, in fruntea unui

numeroase spre Suceava. In aceste conditii Stefan este nevoit sa infrunte
marea armata a sultanului la Razboieni(Valea Alba) doar cu oastea cea
mica pentru ca taranii liberi, razesii au refuzat sa-si paraseasca gospodaria
si sa aplice tactica pamantului parjolit.
Armata moldoveana a fost infranta la Razboieni, dar aceasta
infrangere s-a transformat intr-o tractorie pentru turcii, in loc sa se retraga
spre Dunare s-au imprestiat prin toate localitatile Moldovei pentru a le
pradui.
Taranii s-au razgandit si i-au atacat pe turci prin surprindere,
provocandu-le mari pierderi umane.

Relatiile cu Imperiul Otoman au ramas tensionate si in vremea

sultanului Baiazid al II-lea care ataca cetatile moldovenesti de la gurile
Dunarii: Chilia, Cetatea Alba. Chiar daca Stefanii invinge pe turci la
Catlabuga si Scheia. El este obligat sa incheie pace cu turcii si sa plateasca
tribute pana la sfarsitul domniei (1484 – Baiazid ia Chilia).

Relatiile de Polonia in timpul domniei lui Stefan in timpul domniei

lui Stefan au fost conditonate de contextual extern, astfel in 1459, Stefan
incheie Tratatul de la Overc, Relatii prin care declara Vasal de regelui
Poloniei, In 1485 depunde jumantul de vasalitate regelui Poloniei, Cazimir
al IV-lea pentru ca aceasta ii promite ajutor military pentru a recupera
Chilia din mainile turcilor.
 In timpul regului Polaniei, Joan Aebert, relatiile dintre
cele 2 state se inrautatesc din cauza teritoriului Pocutiei si astfel in
1497, polonezii ataca Moldova si sunt infranti de Stafan in battalia
de la codrii Cosminului.
 Mihai Viteazul(1593 - 1601)

In sec XVI dominatia otomana asupra Tarilor Romane intensifica,

boierii tradeaza domnitorii care duc o politica antiotomana fiind interesati
sa-si sporeasca averea si nu sa elibereze tara de sub dominatie straina.
La sf. Secolului se formeaza o alianta antiotoamana alcatuita din
state crestine precum:
 Imperiul Habsburgic
 Spania
 Statul Papal
 Transilvania
 Moldova.

Mihai Viteazul isi cumpara domnia Tarii Romnesti de la sultanul

ottoman, dar intentia lui ascunsa era aceea de a atrage Tara Romaneasca in
Liga Sfanta, astfel incat in toamna anului 1594 declanseaza Pascoala
antiotomana.
Aceasta actiune a constat in masacrarea unui garnizoane otomane
care patrula in Bucuresti si uciderea creditorilor tuci care venisera sa ridice
tributul.

O mare armata otomana ataca Tara Romanesca in vara anului 1595

Conducatorul turcilor era Sinan Pasa, un comandant de osti cu experienta
militara care se asteapta sa obtine o victorie rapida asupra oastei
romanesti.
Mihai Viteazul aplica tactica pamantului parjolit si atrage armata
otomana intr-o Valcea strajuita de dealuri, unde turcii nu se puteau
desfasura.
Batalia decisiva are loc la 23 august 1595 intr-un loc numit
Calugareni, neindetificat pe harta, s-a inceiat cu infragerea tutoror, dar in
ciuda acestui fapt Mihai nu a abtinut o victorie definitive sip ana sa si
replieze aramta turcii s-au indreptat spre Bucuresti si Targoviste pentru a
transforma tara in Pasalac. In 1595 Mihai ii invinge definitive pe turci la
Giurgiu, alungandu-I la S de Dunare.

In 1597, Mihai incheie pace cu turcii, iar in 1598 semneaza Tratatul

de la Manastirea Dealu (de langa Targoviste) cu imparatl Imperiul
Habsurgic Rudolf al II_LEA. Acest trarat avea caracer antiotoman si anula
prevederile. Tratele de la Alba Iulia din 20 mai 1595, inceiat de boierii
muntei cu Sigismund Bathory( boierii il tradeaza pe Mihai si incheiasera
un tratat prin care Mihai devenea vasalul lui Sigismund Bathory (principile
Transilvaniei).

 Unirea Tarilor Romane in timpul lui Mihai Viteazul.

In 1599, Sigismund Bathory cedeaza tronul Transilvaniei varului

sau, Andrei Bathory care deucea o politica filaotomana si scoate
Transilvania din Liga Sfanta.
In aceste conditii cu acceptul lui Rudolf al II-lea, Mihai ataca
Transilvania si-l invinge pe Andrei Bathory in battalia de la Selimbar la 28
oct 1599.

La 1 noiembrie 1599, Mihai intra trimfator in Alba Iulia si este

recunoscut Principe al Transilvaniei.
In primavera anului 1600, Mihai ataca Moldova entru ca domnitorul
Ieremia Mareila ducea o politica filaotomana cetatile Moldovei se predau
fara lupta astfel incat intr-un document din 20 mai 1600, Miai este numit
domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata Tara Moldovei.

In toamna anului 1600 Mihai este invins in battalia de la Miraslau si

pierde Transilvana. Cu sprijin ottoman sunt numiti domni in Tara
Romaneasca si Moldova Simion Moseila si Ieremia Movila. Miai pleaca in
privegie la Praga si Viena pentru a obtine ajutor military din aprtea lui
Rudolf al II-lae.
 In 1601 Mihai obtine Victoria de la Guraslau in fata lui Sigismund
Bathory fiind ajtuat de generalul Gheorghe Basta, Mihai devine Principe al
Transilvaniei.

La 9 august 1601, Mihai este ucis pe campia turzii in urma unui

complot pus la cale de generalul Basta.

Dupa moartea lui Mihai autonomia Tarilor Romane se diminueaza si

se intesifica controlul ottoman la N de Dunare.