Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
realismului
românesc.
Bîrca Valentina E-021
Realismul
Realismul este curentul literar apărut din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea în Franţa.
Principiul de bază este reflectarea realității în
datele ei esențiale, obiective și caracteristice.
Apariţie
Cadrul social-istoric în care s-a cristalizat
această manifestare culturală a conjugat
circumstanţe dintre cele mai diverse, care au
schimbat dinamica societaţii: marile
evenimente din istoria modernă a Franţei şi
atmosfera ulterioară creată de acestea
(Revoluţia de la 1789, Imperiul napoleonian,
Restauraţia, Revoluţia burgheza de la 1848);
formarea unor clase noi, burghezia,
consolidată în urma revoluţiei industriale,
care acapareaza puterea economică si politică
în spaţiul european; dezvoltarea ştiinţelor
naturii, afirmarea filososfiei materialiste si
pozitiviste (Auguste Conte), care canalizează
interesul catre societate si om
Trăsături ale realismului
-Caracterul de frescă al operelor.
-Preferința pentru un stil sobru.
-Cultivarea observației în descrierea realității ori în portretelor
personajelor.
-Tehnica detaliului.
-Atenția este concentrată asupra detaliilor, iar intenția surprinde
epoca în complexitatea ei.
-Preferința pentru o tematică socială.
-Se realizează o strânsă legătură între mediu și personaj.
-Opera poate avea o geneză reprezentată de fapte reale.
-Elemente reale de cronotop (locuri care există în realitate,
momente temporale istorice).
Reprezentanții realismului în literatura universală
-Honore de Balzac;
-Gustave Flaubert;
-Stendhal;
-Nikolai Gogol;
-Lev Tolstoi;
-Feodor Dostoievski;
-Charles Dickens;
-Giuseppe Tomasi di Lampedusa;
-Thomas Mann.
Opere de referință