Inaugurarea

realismului
românesc.
Bîrca Valentina E-021
Realismul
 Realismul este curentul literar apărut din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea în Franţa.
Principiul de bază este reflectarea realității în
datele ei esențiale, obiective și caracteristice.
 Apariţie
Cadrul social-istoric în care s-a cristalizat
această manifestare culturală a conjugat
circumstanţe dintre cele mai diverse, care au
schimbat dinamica societaţii: marile
evenimente din istoria modernă a Franţei şi
atmosfera ulterioară creată de acestea
(Revoluţia de la 1789, Imperiul napoleonian,
Restauraţia, Revoluţia burgheza de la 1848);
formarea unor clase noi, burghezia,
consolidată în urma revoluţiei industriale,
care acapareaza puterea economică si politică
în spaţiul european; dezvoltarea ştiinţelor
naturii, afirmarea filososfiei materialiste si
pozitiviste (Auguste Conte), care canalizează
interesul catre societate si om
 Trăsături ale realismului
-Caracterul de frescă al operelor.
-Preferința pentru un stil sobru.
-Cultivarea observației în descrierea realității ori în portretelor
personajelor.
-Tehnica detaliului.
-Atenția este concentrată asupra detaliilor, iar intenția surprinde
epoca în complexitatea ei.
-Preferința pentru o tematică socială.
-Se realizează o strânsă legătură între mediu și personaj.
-Opera poate avea o geneză reprezentată de fapte reale.
-Elemente reale de cronotop (locuri care există în realitate,
momente temporale istorice).
 Reprezentanții realismului în literatura universală

-Honore de Balzac;
-Gustave Flaubert;
-Stendhal;
-Nikolai Gogol;
-Lev Tolstoi;
-Feodor Dostoievski;
-Charles Dickens;
-Giuseppe Tomasi di Lampedusa;
-Thomas Mann.

Opere de referință

Ion Luca Caragiale cu „O scrisoare pierdută”

Ion Druţa cu "Povara bunătăţii noastre"
Ioan Slavici cu „Moara cu noroc”
Mihail Sadoveanu cu romanul „Baltagul”
Liviu Rebreanu cu opera „Ion”
George Călinescu cu „Enigma Otiliei”
Ion Creangă cu "Amintiri din Copilărie"
Marin Preda cu romanul „Moromeții”
 Teme şi motive specifice

Teme: comedia umană – moravurile societății/ epocii,

familia, averea/moștenirea/pământul, dezumanizarea
etc.
Motive : căsătoria, orfanul, paternitatea, parvenirea,
viciul, vanitatea, patima învuțirii, puterea banului,
fatalitatea, damnarea, culpabilitatea, ratarea,
demența.
 "Amintiri din copilărie” de Ion Creangă .
Apartenenţa la curentul realist.

Opera lui Ion Crangă are un şir de caracteristici care o fac

să aparţină curentului realist. Caracterul realist este
observabil în operă prin mai multe caracteristici. Unele
dintre acestea sunt:
1. Personajul tipic în împrejurări tipice:În descrierile sale
Ion Creangă redă viaţa de la sat, viaţa unor ţărani simpli,
care duc un mod de viaţă prin nimic diferit de cel al altor
simpli creştini. Toate acţiunile sunt tipice şi nu au
amploarea excepţionalului.
2. Personajul produs al mediului în care trăieşte:
Personajele lui Ion Creangă sunt personaje care sunt direct influenţate de mediul în
care trăiesc. Viaţa acestora este în mare măsură dependentă de societate, asupra lor
se răsfrîng cele petrecute în ea.
3. Interesul pentru viața socială :
Autorul povestește despre viața de la țară, despre relaţiile sociale, despre peripețiile
care singur lea pățit şi în îngrijire a fost implicat. El stăruie asupra narării
evenimentelor care ţin de societate acelui timp şi în deosebi de viaţă ţăranului.
4. Obiectivitatea scriitorului:
În povestirea sa, Ion Creangă nu pierde absolut firul realităţii şi în momentul
narării el nu oferă opinii proprii asupra unor situaţii şi nu judecă personajele-
manifestă imparţialitate.
5. Reprezentarea veridică a realităţii şi accentuarea amănuntului :
Naratorul în opera sa nu ascunde unele trăsături ale mediului în care trăieşte, nu
înfrumuseţează şi povestşte totul în modul cel mai veridic. Deasemenea autorul
pune accentul pe amănunt. El descrie cît mai detailat realitatea.