 Mănăstirea Mraconia

Se află pe Defileul Dunării, în apropierea Cazanelor, pe locul unui fost punct de observare și
dirijare a vaselor de pe Dunăre. Este unică în țară datorită pitorescului natural impresionant.
„Mrăcuna”, denumire inițială de proveniență slavă, se traduce prin „locul ascuns, întunecat,
dosit”, de aici venind și o altă denumire a acesteia, „Mănăstirea Ascunsă”. A fost ctitorită în 1523 (după
unele mărturii documentare încă din anul 1453) de către banul Nicolae Gârlişteanu cu hramul Sfântului
Prooroc Ilie. A fost distrusă în timpul Războiului Ruso-Austro-Turc (1787 – 1792), fiind refăcută şi
demolată ulterior de regimul comunist în 1967, o data cu construirea Hidrocentralei PF1 . Când nivelul
Dunării scade foarte mult, se pot observa ruinele în formă de cruce ale vechiului lăcaş.
În urma deciziei luate de Mitropolitul Olteniei de reînfiinţare a Mănăstirii Mraconia, in 1993 se pune
piatra de temelie a noii biserici, iar în anul 1995 se reînfiinţează aşezământul. Biserica actuală, ridicată
pe locul fostei mănăstiri, poartă hramurile “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi “Sfânta Treime”.