Sunteți pe pagina 1din 1

 Peștera Topolnița

Se află în partea centrală a Podișului Mehedinți, între localitățile Marga și Cireșu. Este cunoscută
pentru zonele unice în lume pe care le deține, fiind rezervație speologică și declarată monument al
naturii. Lungimea de aproximativ 11 km o poziționează pe locul doi în țară. Galeriile (dezvoltate pe 25
de km) se impart pe cinci nivele (cea mai spectaculoasă- din țară- fiind Galeria Racoviță). Peștera poate fi
accesată prin tot atâtea intrări.
Considerată un adevărat muzeu speologic aceasta surprinde toate stadiile de evoluție ale unei
peșteri aici descoperindu-se rămășițe umane încă din Neolitic. În interiorul acesteia se găsește o apă
curgătoare ceea ce face ca fauna să fie destul de variată. Potrivit speologilor, aceasta comunica cu
peștera Epuran, situată în apropiere cele doua fiind legate de șase galerii inaccesibile în momentul
actual.
Vizitarea ei este permisă doar cu echipament adecvat , sub supravegherea unui ghid avizat.

 Peștera Isverna

Este situată în partea de vest a comunei Isverna, la poalele munților Mehedinti, la altitudinea de
600 m.
Aceasta este cunoscută pentru cea mai lungă rețea de galerii subacvatice din țară. Are peste 1.5km
lungime, iar interiorul este spectaculos împodobit cu forme carstice diverse.
Pestera a fost filmata în 1991 de Jacques Yves Cousteau, în vederea filmării unui film
documentar în secțiunea “Explorari ale secolului XX” din filmul muzeului Smithsonian din Washington.
Este cunoscută si datorită legendei care vorbește de un depozit de argint ascuns aici din ordinul
împărătesei Imperiului Austro – Ungar, Maria Tereza. Tot aici se spune că doi prinți moștenitori care se
luptau pentru tronul Serbiei în a doua jumătate a sec. XIX, Milan Obrenovici și Mihail, ar fi îngropat
tezaurul țării, 80 de care mai exact.
Vizitarea ei este permisă doar cu echipament adecvat, sub supravegherea unui ghid avizat.

 Pestera Veterani
Se găsește în Cazanele Mari ale Dunării, în muntele Ciucarul Mare din comuna Dubova. Peștera
are o lungime de aproximativ 90m . A fost folosită ca punct strategic de daci și romani, de austrieci și
turci, putând adăposti 700 de soldați. A fost fortificată în 1692 de generalul austriac Federigo Veterani
(de unde provine și denumirea), cu scopul de a împiedica circulația liberă a flotilei turcești.
După construirea barajului Porțile de Fier I și formarea lacului de acumulare, accesul la aceasta
este posibil numai de pe apă.