Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Centrul de Excelenţă în Economie şi Finanţe

Proiect
Tema: Importanța utilizării mărimilor medii în viața
economico-socială

A realizat : Lupu
Nadejda

Profesor : Coseac
Lorina

Grad didactic –
superior

1
 Chişinău 2016

Cuprins
Introducere ........
3
Capitolul 1
1.1 Esența mărimilor medii. .............4
1.2 Tipurile și modul de calculare a mărimilor medii .............5 - 10
1.3 Modulul și mediana .............11 - 13

Capitolul 2
2.1 Test Grilă ...........14 - 15

2.2 Stabilește corespondență .............16

Capitolul 3
3.1 Rezolvă rebusul ...........17 -
19

3.2 Scheme statistice ............. 20

3.3 Ghicește șmecher .............. 21

3.4 Desenul creativ ............. 21

Concluzie ...........2
2

2
Bibliografie
...........2
3

Introducere

Statistica studiază fenomenele sub aspectul cantitativ - numeric, în strânsă

interdependenţă cu determinarea lor calitativă, în condiţii date de timp, loc şi
structură organizatorică. Rezultatele cercetării statistice se concretizează într-un
număr mare de expresii numerice interdependente.

Am văzut că, obiectul de studiu al statisticii îl constituie fenomenele şi procesele

de masă. Acestea se caracterizează prin variabilitatea formelor de manifestare în
timp, în spaţiu şi sub raport organizatoric. Pentru caracterizarea unei astfel de
colectivităţi, statistica a trebuit să-şi elaboreze metodologii şi tehnici specifice de
obţinere a unor determinări cantitativnumerice, care se numesc indicatori
statistici. Indicatorul statistic este expresia numerică a unor fenomene, procese,
activităţi sau categorii economice, tehnice, sociale, definite în timp, spaţiu şi
structură organizatorică, el este elaborat iniţial ca metodologie, ca şi conţinut şi cu
legături stabilite cu alţi indicatori. Indicatorul statistic este purtător de informaţii
având conţinut real, obiectiv determinat, are o formulă de calcul şi valori cognitive
proprii. Indicatorii statistici pot fi folosiţi atât unilateral cât şi în interdependenţă
reciprocă. Trebuie subliniat că în procesul de elaborare, de stabilire a conţinutului
şi a metodologiei de calcul ale unui indicator, se porneşte de la natura
fenomenului studiat, de la domeniul căruia acesta îi aparţine.

Cuvântul “medie” este prezent în conversaţiile persoanelor aproape în fiecare zi,

folosindu-se în expresii ca: “durata medie de viaţă a oamenilor”, “durata medie de
funcţionare a unei baterii”, “greutatea medie a pachetelor de zahăr”.Media este o
valoare tipică sau centrală a unei distribuţii. Pentru ca mărimea medie să aibă un
caracter obiectiv este strict necesar ca alegerea tipului mediei să se facă în funcţie

3
de forma de variaţie şi de sursele de informaţii referitoare la caracteristica
studiată.

Capitolul 1
1.1 Esența mărimilor medii .

Mărimile medii constituie categoria de indicatori derivaţi şi de indicatori

sintetici generalizatori utilizaţi pe scară largă în activitatea de cercetare statistică,
de planificare şi de conducere. Indicatorii medii reprezintă un instrument principal
de cunoaştere a fenomenelor de masă şi au un grad mare de aplicabilitate
practică. Cu cât valorile individuale din care se obţin mediile sunt mai apropiate,
cu atât mediile calculate oferă un conţinut mai real. În calcularea valorilor medii
trebuie avută în vedere omogenitatea datelor individuale. Eterogenitatea acestora
impune calcularea unor medii parţiale şi a mediei de ansamblu ca o sinteză a
acestora. 50 Indicatori statistici - 3 Pentru a obţine o medie cu un conţinut cât mai
real este necesar ca aceasta să se bazeze pe un număr mare de cazuri individuale
diferite, a căror variaţie să fie aleatoare în raport cu fenomenul în totalitatea lui,
valorile din care se va calcula media să fie omogene, forma de medie utilizată
trebuie să corespundă cât mai bine formei de variaţie a datelor individuale. Prin
definiţie, media valorilor individuale ale unei variabile statistice este expresia
sintetizării într-un singur nivel reprezentativ a tot ce este esenţial, tipic şi obiectiv
în apariţia, manifestarea şi dezvoltarea acesteia. În statistică, media este
interpretată ca nivelul la care ar fi ajuns o caracteristică înregistrată, dacă în toate
cazurile, toţi factorii esenţiali şi neesenţiali ar fi acţionat constant. În acest sens se
interpretează media ca fiind “speranţa matematică” către care tind toate valorile,
variaţia dintre ele fiind influenţa factorilor aleatori. Ţinând seama de diversitatea
fenomenelor economice, tehnice, sociale etc., care astăzi sunt cercetate cu

4
metode statistice, şi luând în calcul variabilitatea acestor fenomene, în practică
trebuie să se aleagă tipul de medie adecvat. Mediile cele mai frecvent folosite
sunt: aritmetică, geometrică, armonică, pătratică şi cronologică, calculate ca medii
simple şi ponderate.

1.2 Tipurile și modul de calculare a mărimilor

medii
În practica statistică , se folosesc următoarele tipuri de mărimi medii :

1. Media aritmetică
2. Media armonică
3. Media pătratică
4. Media cronologică
5. Media geometrică

 Media aritmetica se utilizeaza la calculul nivelului mediu al unor indicatori

prezentati in serie dinamica de intervale de timp, la calculul nivelului mediu al
seriilor statistice de variatie, al seriilor simple enumerative, precum si in cazul
seriilor teritoriale comparabile. De exemplu, se recurge la forma mediei aritmetice
atunci cand dorim sa calculam categoria medie de incadrare tarifara a unor
salariati, productia medie sau cifra de 525d39f afaceri realizata in medie pe un
segment de timp dintr-o anumita perioada etc.

          Daca frecventele variantelor din seria statistica studiata sunt egale intre ele,
se foloseste formula mediei aritmetice simple,

, iar daca frecventele variantelor nu sunt egale intre ele, se

aplica media aritmetica ponderata,

5
 , in care notatiile utilizate au urmatoarele semnificatii:

          M(x) sau   - valoarea medie a caracteristicii studiate “x”,

          xi- varianta “i” a caracteristicii statistice pentru care se calculeaza media, i =

1, 2, 3, , n ,

          ni- frecventa variantei “i” a caracteristicii statistice studiate,

          n - numarul variantelor caracteristicii statistice atunci cand se foloseste

media aritmetica simpla.

          Proprietatile mediei aritmetice:

          Media aritmetica are mai multe proprietati operationale care prin

cunoasterea si aplicarea lor se poate verifica atat exactitatea calculelor cat si
posibilitatea obtinerii valorii medii printr-un calcul simplificat. Aceste proprietati
sunt:

          1. Media aritmetica se pozitioneaza ca marime intre valoarea minima si

maxima a caracteristicii studiate,

          2. Suma algebrica a abaterilor variantelor caracteristicii de la valoarea medie

este egala cu zero,

, pentru seriile statistice cu frecvente egale,

, pentru seriile statistice cu frecvente neegale

3. Daca fiecare varianta a caracteristicii studiate (x i) se mareste sau se micsoreaza

cu o constanta (a), valoarea medie a caracteristicii se modifica cu constanta
respectiva,

, pentru seriile statistice cu frecvente egale,

, pentru seriile statistice cu frecvente neegale

4. Daca fiecare varianta a caracteristicii studiate (x i) se mareste sau se micsoreaza

de un anumit numar de ori (k) valoarea medie a caracteristicii se modifica cu
numarul de ori exprimat de constanta respectiva. In cazul seriile statistice cu
frecvente neegale pot fi scrise urmatoarele relatii:
6
5. Daca valoarea medie se calculeaza pe baza frecventelor relative (nr i), valoarea
medie nu se modifica,

In acest sens se mentioneaza, de asemenea ca, daca frecventele (ponderile)

variantelor caracteristicii studiate se modifica in aceeasi proportie, respectiv se
majoreaza sau se micsoreaza de “c” ori, (“c” fiind o constanta oarecare), media
caracteristicii nu se modifica.

Pornind de la proprietatile prezentate, in anumite conditii, prin imbinarea

acestora se ajunge la o relatie de calcul simplificat a valorii medii si anume,

, pentru seriile statistice cu frecvente egale,

, pentru seriile statistice cu frecvente neegale

          Aceste relatii ofera in mod efectiv avantajul simplificarii calculelor numai

daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

          - seria de variatie este constituita pe intervale egale de grupare,

          - constantei “a” i se acorda ca valoare mijlocul intervalului care detine

frecventa cea mai mare,

          - constantei “k” i se acorda ca valoare marimea intervalului de grupare.

          

Media armonica este o forma transformata a mediei aritmetice (simple sau

ponderate) si se utilizeaza atunci cand ne propunem sa calculam o valoare medie
din marimi relative, cunoscand marimile relative individuale si numaratorii
rapoartelor pe baza carora au fost calculate. Utilizari adecvate ale acestei forme
de medie sunt: la calculul indicelui mediu al preturilor de consum; pentru

7
determinarea nivelului mediu al mai multor marimi relative de intensitate de
acelasi tip, dar numai in conditiile in care se cunosc nivelurile individuale ale
marimilor relative si numaratorii rapoartelor pe baza carora au fost calculate.

          Formula de calcul a mediei armonice simple  se aplica atunci

cand  numaratorii rapoartelor pe baza carora au fost calculate marimile relative
individuale sunt egali ca marime intre ei,

unde “n” este numarul marimilor relative, iar “xi” reprezinta marimile relative

individuale.

          In timp ce media armonica ponderata se utilizeaza atunci cand numaratorii

rapoartelor pe baza carora au fost calculate marimile relative individuale nu sunt
egali ca marime intre ei,

          In cazul mediei armonice ponderate, se foloseste o pondere compusa, “

”echivalenta cu numaratorii rapoartelor pe baza carora au fost calculate marimile
relative individuale.

Media patratica se utilizeaza la calculul indicatorilor care exprima in mod

sintetic gradul de variabilitate al caracteristicilor statistice.

          Daca frecventele variantelor caracteristicii din seria statistica studiata sunt

egale intre ele, se foloseste formula mediei patratice simple,

iar daca frecventele variantelor nu sunt egale intre ele, se aplica media patratica
ponderata,

8
          Media cronologica are semnificatia unei medii aritmetice din medii partiale
si se utilizeaza la calculul nivelului mediu al indicatorilor prezentati sub forma
seriilor dinamice de momente. Aceasta medie se foloseste la calculul valorii medii
a activelor circulante, a stocurilor de orice natura dar in special pentru materii
prime, materiale si marfuri, a imobilizarilor corporale si respectiv a mijloacelor
fixe, precum si la calculul efectivelor medii de animale.

          Daca intervalele de timp, dintre oricare doua momente succesive ale seriei
dinamice, sunt egale intre ele se foloseste formula mediei cronologice simple,
adica,

           

si respectiv, daca nu sunt egale intre ele, se recurge la formula mediei cronologice

ponderate,

          in care,

Mc - nivelul mediu al indicatorilor prezentati in serie dinamica, calculat cu media

cronologica,

          xi - indicatorii de nivel ai seriei dinamice, i = 1, 2, 3, , n,

n - numarul indicatorilor de nivel sau numarul momentelor de timp  la care sunt

inregistrati indicatorii,

tj - durata intervalului de timp “j”, dintre doua momente succesive la care sunt
inregistrati indicatorii de nivel, exprimata in zile, luni sau ani,

j = 1, 2, 3, , m ; m = n-1. Suma duratelor succesive tj va fi egala cu durata intregii

perioade exprimata de seria dinamica analizata.

          Media geometrica are aplicabilitate in domeniul economic, in special cand

se calculeaza indicele mediu anual de crestere (scadere) - ” ” - a unui indicator,
intr-o anumita perioada de timp. Aceasta forma de medie conduce la un rezultat
real numai atunci cand seria dinamica, pentru care dorim sa determinam nivelul
mediu al modificarii relative, prezinta o anumita constanta a cresterii sau scaderii
indicatorului formalizat in serie dinamica.

          Relatia de calcul a mediei geometrice simple este urmatoarea:

9
   , in care:

          - Mg este notatia pentru valoarea medie obtinuta cu ajutorul mediei

geometrice,

          - n - numarul indicatorilor de nivel inscrisi in serie dinamica,

                   -  - varianta “i” a indicatorului de nivel,

-   si   - primul si respectiv ultimul indicator de nivel al seriei dinamice.

          Daca fenomenul studiat este marcat de oscilatii pronuntate cu caracter

conjunctural, de la un segment de timp la altul, utilizarea procedeului clasic al
mediei geometrice, simpla sau ponderata, dupa caz, poate conduce la un rezultat
neconform cu realitatea, deoarece se bazeaza numai pe indicatorul initial si final
din seria dinamica respectiva. In aceste situatii se recomanda calculul indicelui
mediu anual de crestere (scadere) prin folosirea procedeului mediei geometrice
corectate sau a procedeului autoregresiei care iau in calcul toti indicatorii de nivel
cuprinsi in seria dinamica analizata.

          Media geometrica corectata ( ) este o forma a mediei geometrice

ponderate calculata din medii geometrice secventiale sau partiale (
), determinate astfel:

                   - prima medie geometrica ( ) este o medie geometrica simpla , care

se refera la intreaga serie dinamica supusa prelucrarii,

                   - a doua medie geometrica ( ) este tot o medie geometrica simpla

dar care se bazeaza pe n-2 indicatori de nivel, fiind eliminati din calcul primul si
ultimul indicator din serie, notatia “n” este acordata numarului total de indicatori
de nivel inscrisi in serie dinamica,

                   - a treia medie geometrica ( ) se determina prin luarea in

consideratie a unui numar de n-4 indicatori de nivel, se elimina astfel din calcul
primii doi si ultimii doi indicatori de nivel din serie,

                   - se continua modalitatea de calcul a mediilor geometrice secventiale

(partiale) pana se epuizeaza toate posibilitatile.

          Daca seria dinamica respectiva este formata dintr-un numar impar de

indicatori, indicatorul din mijlocul seriei nu va fi luat in calcul la nici-o varianta a
mediei geometrice secventiale.

10
          Ponderea fiecarei medii geometrice secventiale este reprezentata prin
numarul unitatilor (segmentelor) de timp la care se refera media, adica f 1= n-1
pentru prima medie, f2= n-3 pentru media a doua, f3= n-5 pentru media a treia,
s.a.m.d.

          Relatia de calcul a mediei geometrice corectate este urmatoarea:

          in care,  

                        m - numarul mediilor geometrice secventiale

1.3 Modulul și mediana

Mediana face parte din categoria cuantilelor alături de quartile, decile. Cuvântul
mediană provine din cuvântul latin “medius” care înseamnă “mijloc”. Mediana
reprezintă acea valoare a unei serii ordonate crescător sau descrescător care
împarte seria în două părţi egale, aşa încât 50% din termenii seriei au valori mai
mici decât mediana, iar 50% mai mari decât mediana. Un avantaj al medianei faţă
de medie este acela că poate fi utilizată în caracterizarea tendinţei centrale pentru
o serie de date măsurate pe o scară ordinală. Mediana ia în consideraţie doar
poziţia termenilor în serie, nu şi mărimea acestor valori, deci mediana nu este
supusă influenţei valorilor foarte mari sau foarte mici care sunt lăsate în afara
seriei.

Valoarea medianei este invariabilă faţă de convenţia cu care se închid intervalele

extreme, spre deosebire de medie care este influenţată atât de valori cât şi de
frecvenţa lor. Dacă seria prezintă o repartiţie normală atunci mediana poate să
înlocuiască valoarea medie deoarece se calculează mai uşor. Mediana este un
indicator utilizat în cercetările medicale, în studiul mortalităţii, la determinarea
duratei medii de viaţă, la determinarea duratei medii de funcţionare a unui
produs.

Calculul medianei:
11
  pentru o serie simplă (pentru date negrupate), întâlnim două situaţii: - seria are
un număr impar de termeni – atunci mediana este egală cu termenul central al
seriei ordonate crescător sau descrescător

 pentru o serie de distribuţie de frecvenţe pe variante calculul medianei comportă

următoarele etape: Etapa 1: se determină locul medianei în cadrul seriei:

Etapa 2: se cumulează crescător frecvenţele absolute şi se determină acea frecvenţă

cumulată crescător care este imediat mai mare sau egală cu locul medianei (LMe).
Varianta care corespunde frecvenţei absolute cumulate ce îndeplineşte condiţia de mai
sus este mediana.

 pentru o serie de frecvenţe pe intervale de variaţie, mediana se poate determina numai

în ipoteza în care valorile sunt distribuite uniform în cadrul intervalului de grupare. Etape:
- se determină locul medianei în cadrul seriei: - se cumulează crescător frecvenţele
absolute şi se determină acea frecvenţă cumulată crescător care este imediat mai mare
sau egală cu Lme. Intervalul care corespunde frecvenţei absolute cumulate ce
îndeplineşte condiţia de mai sus este intervalul median.

Calculul grafic al medianei se poate realiza în două moduri:

 mediana este corespondenta pe abscisă a punctului de intersecţie al ogivei crescătoare

cu ogiva descrescătoare;

 se trasează doar ogiva crescătoare, iar de pe axa OY din punctul corespunzător locului
medianei se duce o paralelă cu axa OX ce intersectează ogiva crescătoare într-un punct.
Corespondenta pe abscisă a acestui punct este mediana. Dezavantajele medianei:

 mediana este mai puţin stabilă decât media;

 nu poate fi supusă cu aşa uşurinţă calculelor algebrice;

 media este preferată în statistica inferenţială.

Modul (dominanta unei serii) este valoarea cea mai des întâlnită sau căreia îi corespunde
cea mai mare frecvenţă de apariţie.

Calculul algebric al modului:

- pentru o serie simplă:
- pentru o serie de distribuţie pe variante, modul este egal cu varianta căreia îi
corespunde frecvenţa absolută sau relativă maxima

12
- pentru o serie de distribuţie de frecvenţe pe intervale de variaţie modul se calculează cu
relaţia:

x0 = limita inferioară a intervalului modal;

h = mărimea intervalului modal;
1 = diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi a celui anterior;
2 = diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi a celui următor.
Intervalul modal este intervalul căruia îi corespunde frecvenţa absolută maximă

13
 Capitolul 2

2. 1 Test Grilă
1. Statistica este:

a.ştiinţă c. stare socială

b.artă d.activitate practică

R/s: a, d.

2. Cercetarea statistică se ocupă cu :

a.culegerea datelor; c.interpretarea acestora;

b.prelucrarea datelor; d.nici una dintre acestea.

R/s: a,b,c.
14
3. Cercetarea statistică include:

a. 2 etape; c. 3 etape;

b. 5 etape; d.nici una din aceste răspunsuri.

R/s: c.

4. Observările statistice pot fi :

a. totale; c. periodice;

b. indirecte; d. Parţiale;

e. sumare.

R/s: a,b,c.

5. Prelucarea statistică include :

a.gruparea datelor; c.clasificarea datelor ;

b.prelucrarea datelor; d. prezentarea datelor ;

e.calcularea indicatorilor.

R/s: a,c,e.

6.Cîte marimi medii studiază statistica:

a.două; c.șase;

b.opt; d.cinci;

R/s: c.

7.Una dintre marimile medii este :

a.armonică; c.tabelară;

b.structurată; d.grafică;

e.liste .

R/s: a.
15
8.Media aritmetică poate fi:

a.sistematică; c.ponderată;

b.metodologică; d.simplă.

R/s: c,d.

9.Mediana împarte seria în două părți:

a.egale; c.60% pe 40% ;

b.diferite; d.nu împarte .

R/s: a.

10.Valoare caracteristicii cu cea mai mare frecvență este:

a.mediana;

b.modulul;

c.media armonică;

d.rapotul statistic.

R/s: b.

2.2 Stabilește corespondența dintre noțiunile din

coloana A și definiția din coloana B

A B
1.Media armonică a.indicatorii care constituie
caracteristica cantitativă
generalizată a unei colectivități
statistice;
2.Modulul b.Activitate practică de cunoaștere
a fenomenelor din societate;
3.Media aritmetică ponderată c.are la bază o relație de produs
între termenii seriei;
4.Mărimi medii d.valoarea caracteristicii cu cea mai
mare frecvență;
5.Statistica e.se folosește cînd se prezintă
16

6.Media aritmetică simplă
7.Media cronologică
8.Media geometrică
9.mediana
10.
datele despre variantele
caracteristicii și produsul dintre
valorile caracteristicii și frecvențele
corespunzăpoare ;
f.se utilizează cînd valoarea
caracteristicii se întîlnește de mai
multe ori;
g.se utilizează cînd valoarea
caracteristicii se întîlnește numai o
singură dată;
h.este valoarea centrală a unei serii
ordonate și împarte seria în două
părți egale
i.formula de calcul a mediei
geometrice;
j.se folosește cînd datele sunt
prezentate la data de 1 a unei
perioade.

R/s: 1e , 2d , 3f , 4a , 5b , 6g , 7j , 8c , 9h , 10i .

Capitolul 3

3.1 Rebusul Statistic

17
 1 Î M P A R T E

2 S I M P L Ă

3 P Ă T R A T I C Ă

4 M E D I I

5 O M O G E N E

G E O M E T R I C Ă
6
*

7 A R M O N I C Ă

8 I N T E R V A L U L U I

9 D I S T R I B U Ț I E

10 O A M E N I L O R

11 R E L A T I V Ă

1 M

2 Ă

3 R

4 I

5 M

6 I

7 M

8 E

9 D
18
10 I

11 I
 Întrebări și răaspunsuri

1.Mediana este valoarea centală a unei serii ordonate și .......... seia în două părți egale. (Împarte)

2.Există două tipuri de medii pătratice : medie pătratică ponderată și medie pătratică ......(Simplă)

3.Sunt 5 tipuri de mărimi medii : medie coronologică, medie geometrică,medie aritmetică ,medie
armonică și medie .......(Pătratică)

4.Indicatorii care contituie caracteristica cantitativă generalizată a unei colectivități statistice se

numesc mărimi .......(Medii)

19
5.La calcularea mărimilor medii toate unitățile trebuie să fie ......(Omogene )

6.Ce medie are la bază o relație de produs între termenii seriei? (Geometrică).

7.Cînd se prezintă datele despre variantele caracteristicii și produsul dintre valorile caracteristicii și
fecvențele corespunzătoare se folosește media ......(Armonică)

X
8. inf reprezintă limita inferioară a .... modal.(Intervalului)

9.Media aritmetică ponderată se folosește în cazul seriilor de .......(Distribuție)

10.Statistica este necesatră tuturor ........(Oamenilor)

11.Sub formă de : coeficient, procente, promile, prodecimile este exprimată mărimea ......(Relativă)

Statistica

20
Ghicește șmecher

21
1.Cartea ce-o păstrezi ca nouă

Câte scoarţe are?

(două)

2.Câte colţuri, în total,

Are micul tău penar?

(opt)

3. Am numărătorul 4.
Din întreg sunt o pătrime.
Cum îmi ziceţi, măi puştime?
(patru supra şaisprezece)

4. Dacă numitoru-i 2,
Iar numărătorul 3,
Spuneţi-mi ce fracţie sunt,
Că vă dau pe loc un punct!
(trei supra doi)

22
 Concluzie
După părerea mea,datorită volumului foarte mare de date cu care operează statistica,
este nevoie de folosirea mărimilor medii. De aceea, în urma culegerii datelor, informaţiile
obţinute sunt supuse unui proces de control şi calculare, pentru aobține rezultatul final.

Astazi, statistica constituie un puternic instrument de cunoastere a lumii inconjuratoare.

Marea majoritate a disciplinelor imprumuta de la statistica modelele si procedeele acesteia,
indispensabile de altfel indeplinirii rolului acestora. Trebuie mentionat insa marele pericol la
care aceste discipline pot fi supuse in cazul folosirii necorespunzatoare a metodelor si
procedeelor statistice.

            Analiza si cunoasterea fenomenelor si proceselor social economice se poate realiza

numai ca urmare a unei observari riguroase si metodice, in cursul careia ele pot fi masurate. In
cadrul operatiei de modelare a fenomenelor si proceselor are loc un proces de simbolizare si
abstractizare a lor in vederea analizarii sub aspect cantitativ. Analiza cantitativa constitute o faza
premergatoare analizei calitative. Testarea modelelor construite se realizeaza prin intermediul
operatiei de simulare. Pe parcursul tuturor fazelor de construire  si  testare a modelelor, statistica
este mereu prezenta in campul cercetarii stiintifice fiind solicitata de a lua decizii pe baza
metodelor si  procedeelor pe care le pune la dispozitie. Modelul construit si testat vine in
ajutorul statisticii sa aprofundeze cunoasterea fenomenelor si proceselor

Am primit o plăcere deosebită studiind acest subiect și am făcut cunoștință cu unele lucruri
noi.În urma acestui proiect îmi voi schimba viziunea asupra multor lucruri și voi ține cont de ele
în viață.

Așa cum zicea și savantul român ,Dionisie Pop Marțian :„ Statistica este pentru guvern ce sunt
și pentru noi cele cinci simțuri ”, este un lucru fără de care viața ar fi practic goală.

23
 Bibliografie:
 Statistica (curs rezumativ),Coseac Lorina;
 http://www.lectiieconomice.net/statistica/organizarea-datelor/114-erorile-
de-inregistrare-statistic-i-controlul-datelor-statistice.html
 http://www.interferente.ro/ghicitori-despre-numere-cifre.html
 https://statisticsandanalytics.wordpress.com/2013/04/30/erorile-de-
observare-si-controlul-datelor/
 https://ru.scribd.com/doc/83487943/Tema-2-Observarea-Si-Prelucrarea-
Datelor-Statistice

24