Concluzii În urma analizei realizate observăm ca impozitele directe apăsă greu pentru contribuabil în

unele ţări din Uniunea Europeană. Impozitele directe sunt văzute ca un cost administrativ suplimentar
pentru compani. Deşi sunt urâte de către contribuabili, acestea sunt indispensabile unui stat. Impozitele
directe cât şi cele indirecte sunt principalul venit la bugetul statului, şi cu ajutorul lor sunt acoperite
majoritatea cheltuielilor publice. În prima parte a studiului, în perioada analizată (2007-2016), am
urmărit dinamica presiuni fiscale realizate la nivel macroeconomic. Observăm ca România înregistrează
un nivel al presiuni fiscale de 18,85% în anul 2007, urmând ca în anul 2016 România sa înregistreze un
nivel de 16,41%. Pe perioada crizei economice, nivelul României se menţine peste 18%, urmând ca din
primul an de după criză (2010) acesta sa scadă la 17%. Din 2010 şi până în 2016 este înregistrat un trend
descendent. Faţă de nivelul Uniuni Europene, România stă bine cu acest indicator. Pe parcursul celor 10
ani studiaţi, atât pe timpul crizei financiare, cât şi după, România reuşeşte sa menţină un nivel mai
scăzut, în medie cu 7 puncte procentuale, al presiuni fiscale faţă de nivelul mediu al Uniuni Europene.
Din analiza observăm ca cel mai important impozit direct pentru bugetul statului sunt contribuţiile
sociale, care sunt destinate contribuabililor persoane fizice, dar şi persoanelor juridice. Observăm ca
între nivelul impozitului pe profit colectat şi nivelul impozitului pe venit colectat, în România nu există
mari diferenţe, deşi primul impozit specificat este destinat contribuabililor persoane juridice, în timp ce
impozitul pe venit este destinat persoanelor fizice. Din analiza efectuată se observă ca România nu a
suferit aşa de mult în timpul crizei economice, spre deosebire de Uniunea Europeană. În România nu au
fost înregistrate mari modificări de trend a impozitelor directe, după ieşirea din criză economică. În cea
de-a două parte a studiului, s-a realizat o anaza cantitativă, constând într-un studiu empiric a presiuni
fiscale, la nivel microeconomic. În realizarea acestei analize s-a folosit o regresie liniară multiplă, cu
ajutorul programului Eviews 7. Din analiza empirică se observă ca impozitele directe utilizate (impozitul
pe profit, contribuţiile sociale şi alte impozite şi taxe locale) sunt corelate cu presiunea fiscala, iar
variabilele independente şi de control sunt semnificative pentru variabia dependentă. Bibliografie Legea
227/2015 actualizat 6 Feb 2017 prin OUG 9/2017 Moşteanu, R.N. (2001), Impozite şi taxe 2000-2001,
Editura Economică. Pappa, E., Sajedi, R., Vella, E. (2014), Fiscal consolidation with tax evasion and
corruption, European University Institute, Florence, Iraly. Popa, M. (2014), Taxes, Fees and Obligations in
Romania – Main Components of Companies’ Fiscal Costs, Procedia - Social and Behavioral Sciences,
Volume 109, 8 January 2014, pp. 150-154. Rao, M.G., Rao, R.K. (2009), Direct Taxes Code: Need for
Greater Reflection, Economic and Political Weekly, Vol. 44, No. 37, September 12-18. Colecția de
working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 5/2017 109 Sipos, A. (2015), Determining factors of
tax-morale with special emphasis on the tax revenues of local self-gouvernments, 3 rd
Economics&Finance Conference, UK, August 25-28. Văcărel, I. Şi colectiv (2007), Finanţe publice, Ediţia a
VI – a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Vintilă, G. (2006), Fiscalitate: metode şi tehnici fiscale,
ediţia a II-a, Editura Economică. Vintilă, G., Călin, C., Vintilă, N. (2002), Fiscalitate, Editura Economică.
Wamser, G. (2011), Foreign (in)direct investment and corporate taxation, The Canadian Journal of
Economics, Vol 44, No. 4, pp. 1497-1524. Yaple, M. (1936), The Burden of Direct Taxes as Paid by Income
Classes, The American Economic Review, Vol. 26, No. 4, pp. 691-710. Surse online: http://ec.europa.eu
(Baza de date Banca Centrala Europeana)
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm (Baza de date AMECO)
http://www.reuters.com/ (Baza de date REUTERS