Sunteți pe pagina 1din 19

Specializarea: PLANIFICARE TERITORIALA, anul I

Disciplina: RESURSE NATURALE SI PLANIFICAREA TERITORIULUI

TEMA: Judetul NEAMT


Relief, climă, soluri, patrimoniu natural,
riscuri naturale, vulnerabilitate,
strategii de dezvoltare.

Student: Mădălina Grădinaru


Grupa: I
ANALIZA POTENTIALULUI NATURAL
Morfologic si substratul geologic
Marile unitati de relief care include in cuprinsul lor parti din teritoriul judetului Neamt
sunt: Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovenesti si podisul Moldovenesc.
Cel mai vechi teritoriu muntos s-a format in paleozoic ca urmare a miscarii hercinice care au pus
in loc sisturi cristaline, reprezentate prin micasisturi, sisturi cu sericit, sisturi cu clorit, calcare
cristaline. Peste marginea estica a muntilor cristalini s-au depus stive groase de roci sedimentare,
in intervalul stratigrafic triasic – cretacic mediu. Dintre acestea mai reprezentative sunt calcarele
recifale masive si conglomeralete care ocupa o fasie lata de cativa kilometri in partea de vest a
judetului.
Din cretacicul inferior, in geosinclinalul carpatic incepe acumularea seriei sedimentare de
1
flis , care cunoste, in timp si spatiu, mari variatii de facies petrografic. Astfel, la alcatuirea
formatiunilor de flis participa, alternant gresii si microconglomerate, marne si marnocalcare,
argile si sisturi, conglomerate si calcare. Conturarea subunitatii structural-tectonice din zona de
flis s-a facut in timpul miscarilor orogenetice din faza alpina, care au dus la incretirea stratelor in
cute orientate consectent de la NNV la SSE. Evenimentul cel mai important pentru evolutia
ulterioara a reliefului a fost punerea in loc a panzelor de siriaj, care succed de la vest la est ultima
panza, si cea mai recenta, flancand cu partea sa frontala depresiunea subcarpatica. Structura in
panze a masei muntoase a influentat evolutia morfologica numai in tendintele ei generale, in
timp ce trasaturile morfologice morfologice de amanunt au fost determinate de variatiile naturii
rocilor si de situatiile structurale locale.
Latimea zonei de flis este de 35-40 de kilometri constituind pincipala masa muntoasa de
pe teritoriul judetului Neamt. In miocen, la est de muntii flisului, in geosinclinalul subcarpatic se
acumuleaza depozite fin detritice cu sare(“salifer”). Marnele, argilele, gresiile, nisipurile,
conglomeratele miocenului subcarpatic sunt cutate in pliuri largi, cu carecter de sinclinorii si
anticlinorii. Contactul Subcarpatilor cu Podisul Moldovenesc se face printr-o linie tectonica de
incalecare (falia pericarpatica).
In alcatuirea geologica a Podisului Moldovenesc intra depozite acumulate, formate din gresii,
marne, nisipuri calcare colitice. Stratele prezinta o inclinare slaba de la NNV spre SSE intrunind
caracteristicile unui monoclin tipic.
Pe fondul principalelor structuri geologice s-au conturat marile unitati de relief.
Principalele unităţi muntoase, amplasate în vestul judeţului, sunt:
• Masivul Ceahlău, cu înălţimea maximă de 1907 m;
• M-tii Hăşmaş, situaţi în bazinul superior al râului Bicaz, cu înălţimea maximă de 1792
m;
• M-tii Bistriţei, cu masivul Grinţieş de 1757 m şi o parte a masivului Budacu;
• M-tii Tarcau, la sud de valea Bicazului şi la est de valea Damucului, cu înălţimea
maximă de 1664 m;
• M-tii Stânişoarei care ocupa zona de la nord de valea Bistriţei, cu culmi joase rotunjite
ce ating 1529 m, separate de văi largi cu aspect de depresiune.

1
FLIȘ, flișuri, s.n. (Geol.) Ansamblu de terenuri constituite din conglomerate, gresii, argilă și marnă, sedimentate
într-o mare în timpul când fundul acesteia se găsea într-o continuă ridicare spre a deveni un lanț muntos. – Din
fr. flysch.
Unitatea subcarpatică este situată la est de zona montană şi cuprinde depresiunile: Neamţ,
Cracau-Bistrita şi o parte din depresiunea Tazlău.
Unitatea de podiş apare la est de Subcarpati şi se integrează prin toate elementele
morfologice şi de evoluţie Podişului Central Moldovenesc.
Cea mai joasă formă de relief o reprezintă culoarele de vale ale Şiretului şi Moldovei care
ating o lărgime maximă de 5-6 km la nivelul luncilor, având aspectul unor câmpii largi terasate.
Resursele subsolului judetului Neamt sunt legate de principalele structuri geologice, care
difera ca varta, facies petrografic si tipuri de materiale utile. Unitatea cristalino-mezozoica din
partea de vest a judetului cuprinde in primul rand materiale de contructii, constand in calcare
utilizabile in industria cimentului si varului, in siderurgie, ca si mandament in agricultura.
Calcarul se exploateaza in cariera de la Bicaz-Chei. Sisturile cristaline din unele zone de valea
Damucului si de pe valea Bistricioarei contin concentrati de sufluri cuprifere.
In legatura cu unele linii de fractura care afecteaza masa sisturilor cristaline, in unitatea
cristalino-mezozoica exista iviri de ape minerale, cum sunt cele de pe valea Borvizului-Tosorog,
valea Stanii, versantul stang al Vaii Capra si multe altele. Aceste ape au proprietati fizico-
chimice si calitati terapeutice apropiate de apa izvoarelor minerale de la Borsec.
In unitatea flisului, principalele resurse ale subsolului sunt materialele de costructie,
sisturile bituminoase si apele minerale. In categoria materialelor de costructie amintim cateva
calcaroase din “stratele de Sinaia” care se folosesc ca materie prima pentru fabricarea cimentului.
Gresie de Kliwa- din flisul paleogen, fiind o roca silicioasa se poate utiliza ca merie
prima in industria sticlariei. Aflorimente importante de gresie de kliwa se gasesc la nordul si la
sudul Bistritei, pe vaile afluente: Borzoghean, Doamna, Calu, Iapa.
Gresia de Tarcau- prin duritatea ei, constituie o piatra de constructie folosita pentru
fundarea soselelor si pentru terasamente de cale ferata. Aceasta roca se exploateaza in mai multe
cariere din zona flisului paleogen.
Sisturi bituminoase- sunt legate de formatiunile oligocene din flisul marginal. Perimetre
cu sisturi bituminoase, valoroase economoc se gasesc la sud de calea trasversala a Bistritei pe
vaile amintite mai sus.
In cadrul unor subunitati ale flisurilor medio-marginal si extern exista iviri de ape minerale,
sulfuroase si clorosodice.
Zona miocenului subcarpatic cuprinde zacaminte de saruri de potasiu la Baltatesti, Tazlau. De
asemenea prezenta zacamintelor de sare gema este dovedita de numeroasele ape sarate din
depresiunile Neamt si Cracau-Bistrita.
Ape mineralizate cu calitati terapeutice deosebite pentru tratarea afectiunilor
reumatismale, se gasesc la Oglinzi si Baltatesti. De altfel, izvoarele minerale se intalnesc la tot
pasul in unitatea subcarpatica, unde formatiunile saliferului apar la zi.
Unele argile miocene se exploateaza in cariere constituind materie prima pentru fabricarea
caramisilor si produselor ceramice.
Pe teritoriul judetului Neamt exista rezerve deosebit de importante de materiale de contructie de
balastiera, cum sunt pietrisurile si nisipurile. Terasele inferioare, ca si luncile raurilor mari , cum
sunt Bistrita, Moldova etc. Ofera conditii favorabile pentru exploatarea acestor materiale de
costructie.
Relieful judetului Neamt este format prin procesul de subductie, incretirea scoartei tereste
(in vest), cu roci cristaline, prin sedimentare in est. Potentialul de materiale utile ale
subsolului Judetului Neamt abunda de materiala de constructie, saruri de sodiu si potasiu,
sisturi bituminoase si ape minelare.

Componentul Hidro-climatic
Apele, fie ca este vorba de cele de suprafata, organizate in retele si lacuri, fie ca sete
vorba de cele subterane cantonate in depozile aluvial-prluviale sau deluviale, constituie o bogatie
principala a jedetului. Valorificarea lor a inceput sa fie facuta la un nivel de maxima eficienta
economica abia in anii socialismului.
Reţeaua hidrografică a judeţului Neamţ este colectată, în cea mai mare parte, de râul Siret
cu afluenţii săi de ordinul I, Moldova şi Bistriţa şi, în mică măsură, de afluentul său de ordinul II
Tazlău, din bazinul Trotuşului. Densitatea reţelei hidrografice variază, în limite largi, de la 0,3 la
1,10‰, valorile extreme înregistrându-se pe zone restrânse din regiunea înaltă a bazinului râului
Bistricioara şi din zonele joase depresionare. În restul teritoriului predominantă este densitatea
medie. Scurgerea medie multianuală specifică de apă variază pe teritoriu între 10 l/s. km2, în
zona înaltă a munţilor Hăşmaş şi Tarcău şi circa 2 l/s. km2 într-o zonă restrânsă din podişul
Bîrladului; majoritatea teritoriului se încadrează între izoliniile de 2 şi 5 l/s km.2 În cursul
anului, volumul .maxim scurs pe anotimpuri se înregistrează, în mod obişnuit, primăvara (aprilie
– iunie) şi reprezintă, în medie, 40 – 50% din volumul anual, iar volumul minim în sezonul de
iarnă, obişnuit în intervalul noiembrie – ianuarie şi însumează, în medie, 10 – 13% din volumul
anual.
Râul Siret străbate teritoriul judeţului pe o distanţă redusă, de numai 38 km, între amonte
pr. Albuia şi aval confluenţa cu pr.Valea Neagră. La intrarea în judeţ, Bistriţa are aspectul unui
râu tipic de munte, în aval de Fărcaşa şi în special de Lacul de acumulare şi barajul Izvorul
Muntelui, aspectul şi condiţiile naturale ale râului sunt complet modificate prin intervenţia
omului. Până în dreptul satului Stejaru, unde revin debitele de
apă dinspre hidrocentrală, în albia râului curge un mic firicel de apă format din izvoarele din
jurul barajului, după care începe să apară salba de lacuri de acumulare şi hidrocentrale. În aval de
Piatră Neamţ, râul pătrunde în Depresiunea Cracău – Bistriţa, valea se lărgeşte, iar panta râului
scade.
Râul Moldova se încadrează în judeţ cu bazinul său inferior cuprins între aval localitate
Drăguşeni şi vărsarea în Şiret. Străbate teritoriul pe o lungime de 76 5 km, din totalul lungimii
sale de 216 km, formând, pe sectorul de la intrare până la confluenţa cu Petroaia, limita comună
cu judeţul Iaşi. Râul se caracterizează printr-o mobilitate mare a albiei şi printr-o pantă medie
relativ ridicată pe acest sector .
Râul Bistriţa, prezent în judeţ prin sectorul său mijlociu, curge pe o distanţă de 126 km,
între aval confluenţa cu Pietroasa şi amonte confluenţa cu Români. La intrarea în judeţ, Bistriţa
are aspectul unui râu tipic de munte, în aval de Fărcaşa şi în special de Lacul de acumulare şi
barajul Izvorul Muntelui, aspectul şi condiţiile naturale ale râului sunt complet modificate prin
intervenţia omului. Până în dreptul satului Stejaru, unde revin debitele de apă dinspre
hidrocentrală, în albia râului curge un mic firicel de apă format din izvoarele din jurul barajului,
după care începe să apară salba de lacuri de acumulare şi hidrocentrale. În aval de Piatra Neamţ,
râul pătrunde în Depresiunea Cracău – Bistriţa, valea se lărgeşte, iar panta râului scade în jur de
1‰. Albia sa, cu puternice tendinţe de divagare, este în afara utilizărilor hidraulice, Bistriţa,
curgând prin canale de derivaţie, pe linia cărora se înscriu uzinele hidroelectrice Zăneşti şi
Râul Moldova se încadrează în judeţ cu bazinul său inferior cuprins între aval localitate
Drăguşeni şi vărsarea în Siret . Străbate teritoriul pe o lungime de 76 5 km, din totalul lungimii
sale de 216 km, formând, pe sectorul de la intrare până la confluenţa cu Petroaia, limita comună
cu judeţul Iaşi. Râul se caracterizează printr-o mobilitate mare a albiei şi printr-o pantă medie
relativ ridicată pe acest sector
Fenomene de îngheţ se produc în fiecare iarnă şi au o durată medie de 70 zile, iar
podul de gheaţă, de asemenea, în fiecare iarnă cu o durată medie de 25 – 30 zile, cea maximă
fiind de 65 zile, iar cea minimă de 4 zile.

Apele subterane
Judetul Neamt este deosebit de bogat in ape subterane. Regimul si raspandirea lor sunt
determinate de conditiile structural-litosferice si de etajarea principalelor conditii fozico-
geografice. Apele de adancime isi evidentiaza prezenta prin unele izvoare relativ abundente din
masivele Ceahlau, Harghimas, precum si in zona de contact dintre cristalin si flis. In legatura cu
apele se adancime sunt si ivirile de ape carbogazoase de la Borsa si Damuc. Apele freatice,
pricipalele resurse de ape subterane valorificate pe cuprinsul judetului, sunt cantonate fie in
depozite de versant, fie in depozite acumulate ale luncilor, teraselor si conurilor de dejectie.
Apele deluviale sunt mai bine reprezentale in zona montana si subcarpatice, unde
depozitele de versant au o dezmolate apreciabila, ajungand la grosimi care depasesc uneori si 20
de m. Energia mare a reliafului si alcatuirea deluviilor din fragmente predominant mari fac ca
apele deluviale din zona montana sa aiba un drenaj intens. Drenajul este compensat insa de o
bogata alimentare din aple meteorice, ceea ce mentine un debit mediu specific.
Lacuri, iazuri
Caracteristice judeţului Neamţ sunt lacurile de acumulare de pe valea Bistriţei, de interes
hidroenergetic, că Izvorul Muntelui, Pângăraţi, Vaduri şi Batca Doamnei. Cel mai mare este
Lacul Izvorul Muntelui care, la nivelul normal de retenţie are o suprafaţă de 3100 ha şi un volum
de 1230 mil. m3 Puterea instalată a hidrocentralei este de 210 MW. Barajul are înălţimea de 127
m, iar lungimea coronamentului atinge 430 m. Celelalte lacuri de acumulare au dimensiuni mai
reduse (conform tabelului). În judeţ s-a format, în anul 1991, în urma unei masive alunecări de
teren, un lac natural, pe pârâul Cuiejdel, în amonte de municipiul Piatra Neamţ, cu un volum de
apă de aproximativ 1.000.000 mc
Din punct de vedere hidrochimic apele judetului Neamt fac parte din grupa apelor
bicarbonatate.

Regimul climatic
Clima judeţului Neamţ este temperat continentala. Caracteristicile climei sunt
determinate de particularităţile circulaţiei atmosferice, de altitudine, de formele şi fragmentarea
reliefului, dar şi de suprafeţele lacustre ale amenajării hidroenergetice a râului Bistriţa. Efectul de
“baraj” al Carpaţilor Orientali se manifestă în tot cursul anului, în condiţiile advecţiei dinspre
vest a maselor de aer caracteristice latitudinilor medii.
Regimul climatic are un caracter mai continental în estul judeţului – aer mai uscat şi timp
în general mai senin. Influenţa “barajului” muntos al Carpaţilor se resimte în special în anumite
faze tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munţii deviază înaintarea
spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense în condiţiile existenţei unor
depresiuni barice adânci deasupra Marii Negre şi Mării Mediterane. Asemenea situaţii dau
naştere viscolelor violente
– zona estică a judeţului. În cazul maselor de aer instabile, ascensiunea forţată (dinamică) a
aerului umed pe versanţii estici, prin încălzirea adiabatică, produce efecte de feon în masivul
Ceahlău spre valea Bistriţei şi în depresiunile subcarpatice Neamţ şi Cracau-Bistrita.

Fondul Bio-pedosferic
Solurile

Complexitatea conditiilor naturale ale judetului Neamt este reflectata pregnant in


varietatea mare a solurilor care s-au format in aceasta parte a tarii, de la cernoziomurilr levigate
specifice conditiilor de silvostepa, la solurilor de pajiste alpina. Se poate preciza ca peste 50%
din suprafata judetului apartine provinciei montane, restul teritoriului facand parte din provincia
carpato-moldava.
Seria cernoziomurilor si cernoziomurile levigate, cu mare importanta in agricultura este
reprezentata prin cernoziumul slab levigat, care ocupa suprafete mari in sectorul terasat al
Bistritei, intre Roznov si Piatra Neamt, precum si in valea Moldovei, la sud de Trifesti, si
cernoziomul levigat (inclusiv podzolit), acesta din urma intalnindu-se mai cu seama in regiunea
sibcarpatica (la nord-vest de Dobreni, pe stanga Ozanei, si pe dreapta Moldovei, intre Draganesti
si Tibucani). Pe interfluviu Moldova-Siret se gasesc cernoziomuri moderat levigate.
Seria solurilor argilo-aluviale cenusii ocupa o suprafata mai mare in comparatie cu
celalate tipuri. Acest tip de soluri se intalneste mai ales in zone de podis, din bazinul superior al
Barladului, dar si in regiunea subcarpatica, unele mai reprezentative sunt insa solurile cenusii
inchise si cernoziomurile levigate podzolite.
Seria solirilor argilo-iluviale brune si solurile argilo-iluviale podzolite constituie grupele de
soluri cu cea mai mare raspandire. Primul tip acupa suprafetele mai din Depresiunea Neamtului
si in imprejurimile localitatii Razboieni, al doilea tip il intalnim bine reprezentat in bazinul
superior al Barladului pe interfluviu Moldova-Siret si in partea de sud a Depresiunii Cracau-
Bistrita.
Exista si alte tipuri de soluri argilo-iluaviale, ca de exemplu cele moderat podzolite, care
ocupa suprafete mari in Depresiunea Neamtului si in zona Draganesti-Brusturi.
In provincia montana, o mai mate dezvoltare capata solurile brune acide, asociate in multe cazuri
cu solurile brune podzolite, ca de exemplu in sectorul montan al Bistritei din avel de Bicaz.
Seria solurilor brune acide si brune este caracteristica domeniului montan, in special regiunii
flisului, unde solurile brune detin o pondere insemnanta. In asociatie cu solurile brune acide,
acstea ocupa suprafete intinse, putandu-se contura doua fasii principale: una care se intinde den
bazinul Damucului pana in bazinul Bistricioarei si in continuitate pe valea Bistritei spre
Cotargasi si alta care incepe din bazinul Oantu spre nord, prin bazinul Pangarati, apoi in bazinul
Cracaului, traverseaza valea Ozanei si se continua spre valea Risca.
Solurile brune acide apar uneori in asociate cu cele brune podzolite feriiluviale, asa cum
se intalnesc in bazinele raurilor Bicazului si Tarcaului.
Seria solurilor brune podzolite este mai bine dezvolatata in bazinul Dumucului, bazinul
superior al raului Borca si pe dreapta Bistritei, intre Hangul si Sabasa, in toate aceste cazuri este
vorba de soluri feriiluviale si soluri podzolice. Pe areale foarte mici, ca de exemplu in bazinul
superior al raului Borca si in Masivul Ceahlau, se gasesc si soluri podzolice humico-feriiluviale.
Seria solurilor de pajiste alpina detine o pondere destul de mica in ansamblu teritoriului
judetului si anume: in bazinul superior al raului Damuc. Uneori le intalnim si ca soluri litomorfe
si rendzine in bazinele raurilor Damuc si Bicaz.
Pseudorendzinele ocupa suprafete suprafete mai insemnate in cadrul Depresiunii Cracau-Bistrita.
Seria solurilor slab evoluate si de lunca cuprinde regosoluri, care se intalnesc atat in
podis, dar mai ales in tinutul subcarpatic, unde procesele de degradare a versantilor sunt deosebit
de intense.
In lungul marilor rauri de pe cuprinsul judetului, cum sunt: Siretul, Moldova, Bistrita se intalnesc
largi suprafete cu soluri aluviale de tipul cernoziomurilor sau a solurilor aluviale frecvent
gleizate.
Din seria colurilor hidromorfe si halomorfe mentionam prezenta celor humico-gleice ce
se intalnesc pe suprafete mari pe teritoriul comunelor Girov, Pastraveni si pseudo-gleice care se
identifica pe o arie mai larga in Depresiunea Neamt intre Baltatesti si Agapia.

Fauna si vegetatia

Pe teritoriul judetului Neamt principala zone de vegetatie apartine etajului forestier. Pe


suprafete mici, in masivele Ceahlau, Haghimas, Budacu si pe unele goluri montane din muntii
Tarcau si Stanisoara, este o vegetatie subalpina, iar in extremitatea estica a judetului patrund,
slab sub forma unei enclave, elemente de silvostepa.
Etajul alpin are o intindere redusa si este reprezentat prin subetajul subalpine, care poate fi
identificat in Ceahlau, Haghimas, Budacu, Bivolu deasupra cotei de 1400-1500 m. In Masivul
Ceahlau se intalnesc plante cu character xerofil caracteristice subetajului alpin, ce coboara pana
la altitudinea Ocolasului Mic. Intre acestea se remarca in primul rand lichenii si muschii. De
asemenea, se intalnesc unele fanerogame, intre care mai frecvent este paiusul.
In subetajul subalpin este reprezentativa vegetatia de arbusti, dintre care mentionam tufisurile de
jnepeni, merisor sau afin. O mare raspandire o au speciile ierboase si in special gramineele su
frunze inguste: paius, teposica. Nu lipsesc nici graminceele cu frunze mari, dintre care amintim
in primul firuta.
In etajul alpin, fauna este saracacioasa. In genaral se intalnesc specii de animale care vin
la etajul inferior. Astfel in sezonul cald, ursul si lupul urca pana la marginea golurilor alpine.
Dintre pasari, mai caracteristice sunt: cinteza alpina, brumarita, fisa de munte. Din etajele
inferioare vin mai frecvent corbul, mierla, vinderelul rosu. Sunt prezente si specii de reptile,
dintre care amintim mai ales vipera comuna si soparla de munte.
Etajul molidului sau etajului boreal are o extindere maxima in partea de vest a judetului,
in muntii, in muntii Haghimas, Ceahlau, Tarcau si Budacu. De asemenea, o prezenta masiva a
molidului lui se observa in bazinele superioare ale raurilor Farcasa, Sabasa, Ozana, Largu. In
afara de molid, in acest etaj mai apar paltinul de munte, mesteacanul, bradul. Asociatiile de
vegetatie ierboasa din cadrul padurilor de molid sunt putine din cauza intunecimii lor. Sunt insa
intinse suprafete de pajisti secundare aparute pe locul padurilor de molid, ca de exemplu in
Masivul Bivolu-Halauca. Aceste pajisti se caracterizeaza prin predominarea asociatiilor de
paiusul rosu.
In padurile de molid exista o bogata fauna, reprezentata prin urs, cerb, ris, la care se
adauga specii venite din padurile de foioase. Exista si o bogata fauna de pasari, dintre care
amintim: cocosul de munte, buha, huhurezul. De asemenea, se intalnesc specii de amfibieni,
reptile, gasteropode, lepidoptere etc.
Etajul padurilor de foioase. Subetajul padurilor amestecate de rasinoase si fag ocupa cea
mai mare suprafata din judet. Limita superioara a acestui subetaj ajunge in unele locuri pana la
1500 m, iar limita inferioara coboara spre regiunea subcarpatica sub 500 m, asa cum se constata
in bazinele raurilor Cracau si Ozana.
In cadrul acestui subetaj apar frecvent si suprafete acoperite de paduri pure(fagete, molidisuri,
bradete), care nu se dispun insa intotdeauna intr-o etajare normala. Situatia aparent anormala are
la baza fie o cauza de ordin climatic, si anume fenomenele de inversiune termica. In subetajul
padurilor amestecate se intalnesc si alte specii de arbori, cum sunt: ulmul de padure, paltinul de
camp, frasinul, plopul tremurator.
Un loc aparte in acest subetaj il ocupa plantatiile de pin si bazinul Bistritei, plantatiile
executate cu ocazia amenajarii hidrotehnice a acestui rau. Covorul vegetal din acest subetaj este
mai bogat in specii in comparatie cu etajul padurilor de molid. Pajistile ocupa suprafete intinse,
fiind bogate mai ales in specii de graminee. Uneori, pasunatul intens a dus la dezvoltarea
teposicai in detrimentul celorlalte graminee cu valoare economica mai mare.
Subetajul fagului este caracteristic regiuniunilor de deal. Din cauza unor conditii naturale
specifice, fagetele de pe flancul estic al Carpatilor Orientali nu se constituie intr-un subetaj
specific, dra apar totusi masive mari in plina regiune montana. In Subcarpati, cele mai
reprezentative paduri de fag se intalnesc in Dealul Corul, precum si in bazinele Calu, Iapa,
Nechit.
In alcatuirea padurilor de fag se mai intalnesc si alte specii de foioase, cum sunt: stejarul,
carpenul, jugastrul. Arboretul este slab reprezentat in fagetele pure, iar in stratul ierbos se
intalnesc elemente comune si subetajului padurilor amestecate, la care se mai adauga: vinarita,
leurda, laptele ursului, macrisul iepuresc.
Pajistile din acest subetaj sunt foarte bogate in graminee ceea ce le da o mare valoare economica.
Cela mai intinse suprafete de pajisti sunt in regiunea subcarpatica.
Subetajul padurilor amestecate de fag cu gorun este cel mai bine reprezentat pe latura
interna a depresiunilor subcarpatice, unde acesta vine in contact cu padurile amestecate de fag si
rasinoase. De multe ori padurile de fag cu gorun iau forma “sleurilor de deal”, in care speciile
dominante mai cuprind: carpenul, teiul, paltinul, jugastrul, frasinul. Cea mai mare parte a
padurilor din acest subetaj a fost defrisata, ele fiind inlocuite cu pajisti secundare si culturi
agricole.
Subetajul gorunului ocupa aproape 80% din suprafata regiunii extracapatice. Masivele mai
importante forestiere se gasesc pe latura depresiunilor subcarpatice si in bazinul superior al
Bistritei.
In general, padurea acestui etaj a fost defrisata, terenurile date in circuitul agricol sau pentru
pasuni sau fanete. Pajistile secundare prezinta evidente elemente de stepizare. Lumea animala
din padurile de foioase este numeroasa fiind reprezentata prin vulpe, veverita, pirsul de alun,
parsul de ghinda, jderul de padure, caprioara. Avifauna caracteristica acestor paduri cuprind:
privighetoarea, ciocanitoarea, sticletele, pitigoiul.
In parurile din zonele cubcarpatice si dealurile Barladului exista numeroase specii de animale de
silvostepa: harciogul, popandaul, ciocarlia.
Inventarul faunistic din zona zucarpatica si de podis cupride, de asemenea, numeroase specii de
reptile, amfibieni, insecte, gasteropode.
Luncile sunt dezvoltate pe suprafete apreciabile in lungul marilor rauri, dar si pe unii si
afluentii mai importanti ai acestora. In cadrul luncilor este dominanta vegetatia ierboasa,
reprezentata prin diferite specii dee rogoz, iarba capului, firuta. Cea mai mare parte a luncilor
este ocupata insa de terenuri agricole. Padurile ocupa suprafete mai intinse in luncile Siretului si
Moldovei elementele dominante ce le alcatuiesc fiind salcia, plopul si arinul. Foarte rar se gasesc
paduri de gorun.
Fauna luncilor se caracterizeaza in special prin prezenta unor pasari ca: pascarusul negru,
lastunul de mal2
Judetul are o bogata si variata fauna care traieste in apa raurilor si lacurilor. In raurile de munte
pastarvul indigen, scobarul. In raul Bistrita, in amonte de lacul Izvorul muntelui traieste lostrita.
In raurile din regiunea extracapatica in special in Moldova si Siret se intalnesc: moronarul,
porcusorul comun, pocusorul de nisip, babusca. In lacurile de acumulare si mai ales in lacul
Izvorul Muntelui traieste o fauna ihtiologica formata in spacial din ciprinide.
Legat de lacurile de acumulare exista si o bogata avifauna alcatuite din pasarile care
poposec aici in sezonul rece.

Patrimoniu natural

Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai
impresionant,
atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său impunător. Toate
acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară, dar şi din străinătate.
Prezenta vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-mitologica, imaginea Ceahlăului
se reflecta distinct în paginile de literatură sau în operele artiştilor plastici, ca de altfel întreg
ţinutul Neamţului. Pe lângă acesta, nu putem să nu menţionăm Cheile Bicazului, străbătute de
râul Bicaz.
Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera
Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-
Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean.
Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Tosorog este situată în
nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz, tot pe
teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul
Detunate se afla în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var este pe
teritoriul comunei Ceahlău iar Peşteră 3 Fântâni se afla în comună Dămuc.

EVALUAREA VULNERABILITATII TERIRORIULUI LA


PROCESE NATURALE DE RISC
Factorii gereratori de risc sunt naturati si antropici. Cand vorbim de factorii naturali ne
gandim la femomene meteorologice extreme, seceta hidrologica, ploi cu caracter de aversa,
grindina, ninsori abundente, intensificari ale vantului, inundatii, avalanse. Fenomene distructiva
de ordin geologic: cutremure de pamant, alunecari de teren. Cei antropici pot fi: poluarea

2
Oaspete de vara.
excesiva si necontrolata, incendii( voite sau nu) despaduriri de au ca urmare alunecari de teren,
disparitia unor specii de fauna sau flora.

Fenomene meteorologice extreme


La altitudini medii, sistemele atmosferice de joasă presiune sunt responsabile pentru
producerea fenomenelor meteorologice extreme, care însa nu se manifestă cu violenţă deosebită.
Nu s-au înregistrat pe teritoriul judeţului Neamţ tornade, însa furtuni însoţite de intensificări
puternice ale vântului sunt fenomene care se produc în fiecare an, mai ales în lunile iulie şi
august după perioade de temperaturi foarte ridicate. Jumătatea estică a judeţului reprezintăzona
unde se produc frecvent astfel de fenomene.
O altă caracteristică a judeţului o reprezintă şi producerea precipitaţiilor sub formă de
ploaie în cantităţi mari în intervale scurte de timp(peste 60 l/mp în 30 – 60 minute). Rezultatul
acestui fenomen îl reprezintă producerea inundaţiilor ca urmare a cresetrii bruşte a debitelor pe
torenţi sau pe principalele cursuri de apă. Localitatie din zona montană aflată în jumătatea
vestică a judeţului sunt cele mai exuse acestui fenomen.Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi
amploarea acestora au crescut, datorită în principal schimbărilor climatice şi reducerii capacităţii
de transport a albiilor prin dezvoltarea în general a localităţilor în albia majoră a cursurilor de
apă. Anul 2005 reprezintă unul din punctele de reper pentru intensitatea inundaţiilor produse în
judeţ ca urmare a volumului mare de precipitaţii, fiind anul în care s-au depăşit cotele de apărare
la cele mai multe staţii hidrometrice.
Seceta hidrologică
Caracterizată prin micşorarea accentuată a debitelor pe cursurile de apă, din care unele
sunt afectate intermitent sau prelungit de fenomenul de secare. Lipsa debitelor pe cursurile de
apăafectează consumatorii de apă care au staţii de captare în bazinele unor astfel de cursuri de
apă. În judeţul Neamţ zona afectată de secetă hidrologică se afla în bazinul hidrografic al r.
Moldova cu afluenţii de dreapta cei mai importanţi, respectiv r. Neamţ (Ozana) şi pr. Topolita.
Datele hidrologice caracteristice pe r. Moldova sunt determinate prin cele două staţii hidrologice
amplasate una în amonte de principalele folosinţele de apă, respectiv la Tupilaţi şi una în aval de
aceste folosinţe, respectiv la Roman
Ploi cu caracter de aversă - mai frecvente în zonele Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Poiana
Teiului, Pipirig şi Moldoveni;
Grindină - în zona de sud a judeţului, de-a lungul comunicaţiilor Piatra Neamţ-Costişa şi
Români - Secuieni, în zona de nord pe direcţia Târgu Neamţ - Păstrăveni, iar în zona de est
localităţile Săbăoani, Gherăeşti, Tămăşeni, Doljeşti, Stăniţa, Icuseti, Valea Ursului, Oniceni;
Ninsori abundente şi viscolite care blochează circulaţia auto, în special pe trasele Piatra
Neamţ - Brusturi, Piatra Neamţ – Roman - Poienari, Bicaz - Potoci, Petru Vodă-Pluton, Români
– 10 Moldoveni – Secuieni, Piatra Neamţ – Mărgineni, Girov – Ştefan cel Mare – Dragomireşti
– Războieni
lntensificări ale vântului cu aspect de tornadă - Târgu Neamţ, Ceahlău, Grinţieş şi Poiana
Teiului.
Inundaţiile
Teritoriul judeţului Neamţ aparţine în proporţii aproximativ egale sectorului cu clima de
munte (partea de vest) şi celui cu clima continentală - ţinutul climei de dealuri, districtul
Subcarpatilor estici şi parţial Podişului Central Moldovenesc (jumătatea de est).
Cantităţile medii anuale de precipitaţii cresc gradat de la est către vest.Cantităţile medii
în luna iulie variază pe mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului între 90 şi 140 mm, iar în
valea râului Siret scad până la 70 mm. Seceta este un fenomen deseori întâlnit în timpul
verii.Stratul de zăpada se menţine între 100 şi 160 de zile pe culmile mai înalte.Din
cauzaclimatului specific, teritoriul judeţului este afectat frecvent de inundaţii iar ca o
particularitate se evidenţiază fenomenul de zapor de pe râul Bistriţa, pe tronsonul lac Izvoru
Muntelui - limita judeţ (cu Suceava). Numai în ultimii 30 de ani s-au produs inundaţii
catastrofale în anii 1970, 1975, 1991 (1995 şi 2003 datorită fenomenului de zapor) şi o serie de
inundaţii de amploare mai mică, restrânse ca arie, dar care au produs pagube importante.
Zonele cele mai expuse inundaţiilor, în ordinea frecventei producerii acestora, sunt:
comună Piatra Şoimului, pe pâraiele Calu şi lapa, comună Girov şi oraşul Roznov pe r. Cracau,
comună Borleşti pe pr. Nechit, comună Hangu pe pr. Hangu şi Audia, comună Bicazu Ardelean
pe pârâul Jidan şi Bistra, Bicaz Chei pe pârâul Ivanes, comună Grinţieş şi comunele Borca,
Farcaşa şi Poiana Teiului pe râul Bistriţa.Inundaţiile sunt în multe cazuri amplificate de activităţi
umane ca: depozitarea de materiale şi deşeuri pe maluri care sunt antrenate la ape mari şi produc
blocaje în special la traversări, reducerea secţiunii de scurgere prin executarea de lucrări de
traversare, executarea de construcţii neautorizate în zonele inundabile ale cursurilor de apă, în
mod special împrejmuiri şi anexe gospodăreşti.Toate comunele din judeţ pot fi afectate mai mult
sau mai puţin de inundaţii, cu excepţia comunei Săbăoani. Acest tip de risc poate afecta în judeţ,
cu aproximaţie, următoarele obiective din mediul rural:
• 4478 gospodării individuale;
• 97 societăţi comerciale sau instituţii publice;
• 9049 Ha terenuri agricole;
• 232 Km de drumuri;
• 25 de poduri sau podeţe.
Statisticile demonstrează că din ce în ce mai mulţi oameni sunt afectaţi de dezastre
hidrometeorologice.Inundaţiile reprezintă cel mai frecvent tip de dezastru natural. Precipitaţiile
atmosferice abundente înregistrate în ultima perioadă au drept cauze imediate instabilitatea
atmosferică accentuată determinată de succesiunea unor frecvente furtuni atmosferice. În ultimii
doi ani circulaţia aerului s-a modificat treptat, poziţia curenţilor determinanţi deplasându-se spre
sud astfel încât Europa centrală şi România a putut fi afectată de precipitaţii importante care au
depăşit de 3-4 ori valorile obişnuite, în majoritatea zonelor României. Frecvenţa de producere a
inundaţiilor şi amploarea acestora au crescut, datorită în principal schimbărilor climatice şi
reducerii capacităţii de transport a albiilor prin dezvoltarea în general a localităţilor în albia
majoră a cursurilor de apă. În anul 2008 s-au înregistrat cele mai mari pagube ca urmare a
inundaţilor produse de revărsarea râului Siret din cauza cedării lucrărilor de apărare ca urmare a
debitelor crescute acumulate în bazinul superior al acestuia.
Maximul istoric pe râul Siret în secţiunea Nicolae Bălcescu, s-a înregistrat în data de
28.07.2008 ora 15.00 – 16.00, H = 775 cm ( 225 cm peste CP), Q = 1875 mc/s.
În data de 30.07.2008, ora 24.00, nivelul pe râul Siret în secţiunea Nicolae Bălcescu a
scăzut sub cota de pericol, în data de 31.07.2008 ora 6.00, nivelul a scăzut sub cota de inundaţie
şi atenţie.
Tranzitarea viiturii pe râul Siret în secţiunea Nicolae Bălcescu de la atingerea cotei de
atenţie până la ieşirea de sub cota de atenţie a durat 131 de ore.
Incendii de padure
Suprafaţa fondului forestier este de 246.265 ha.
Acesta este răspândit pe toată suprafaţa judeţului, cu o pondere mai însemnată în jumătatea
vestică, acolo unde şi relieful este muntos.
Suprafeţele împădurite care pot fi afectate de incendiile de pădure reprezintă cca. 60 % din
suprafaţă. Fondul forestier al judeţului Neamţ este format din păduri de pin, brad şi alte conifere
care posedă o mare capacitate de ardere, precum şi din diferite categorii de foioase care au o mai
micăcapacitate de ardere (stejar, mesteacăn, plop de munte, etc.).
Posibilitatea producerii incendiilor de pădure este relativ ridicată, mai ales în perioadele
secetoase şi în zonele perimetrale aşezărilor umane.Zonele împădurite care prezintă factor de risc
pentru producerea acestui tip de situaţie de urgenţă sunt situate pe raza ocoalelor silvice Vaduri,
Gârcina, Roznov, Tazlău, Târgu Neamţ şi Văratic.
Perioadele în care se produc şi frecvenţa incendiilor de pădure: în lunile aprilie – măi,dar şi pe
toată perioada verii (dacă sunt veri secetoase), cât şi toamna (septembrie – octombrie). În ultimii
ani s-au înregistrat în medie câte 4-5 incendii pe an la nivelul întregii Direcţii Silvice Piatra
Neamţ, toate afectând litiera.
Avalanse
Posibilitatea producerii de avalanşe este numai în Masivul Ceahlău, cu risc şi frecvenţă mai mare
în perioada topirii zăpezilor.
Cutrenure de pamant (figura 2)
Ca urmare a condiţiilor geografice, geologice şi meteorologice în cadrul judeţului
Neamţ, referitor la cutremure de pământ, se evidenţiază următoarele concluzii:
• Probabilitatea redusă de apariţie a unor mişcări seismice cu epicentrul în cadrul
judeţului Neamţ(deşi au fost înregistrate astfel de mişcări cu epicentrul în zona Tazlău);
• Teritoriul judeţului Neamţ poate fi afectat de către mişcările seismice din zona Vrancea, în
apropierea comunei Vrâncioaia situată la cca. 150 Km. depărtare.
Apariţia unor mişcări seismice în alte zone ale României (Făgăraş, Banat, Moldova Nouă,
Cărei ) sau în zone învecinate sub limita a 200-300 Km din Moldova şi Ucraina este posibilă
(deci există sub aspectul hazardului) dar nu prezintă importanţă că risc (probabilitate şi
intensitate foarte reduse).
Intensitatea probabilă a mişcărilor seismice, în conformitate cu prevederile normativului
P100 din 1992 nu poate conduce la fisurări sau modificări ale scoarţei terestre decât sub forma
alunecărilor de teren ca efect complementar. Ca urmare a mişcărilor seismice sunt posibile
apariţii locale a unor dezastre complementare la construcţiile şi instalaţiile tehnologice.
Vechimea în serviciu a construcţiilor industriale din judeţul Neamţ este variabilă. Multitudinea
factorilor cu care s-au confruntat pe parcurs: factori fizico-chimici mecanici, mişcări seismice
anterioare, lipsa unor lucrări de reparaţii şi întreţinere pe parcurs, implicaţiile asupra structurilor,
a modului de comportare al terenului dificil de fundare pun sub semnul întrebării multe
construcţii ce adăpostesc procese tehnologice importante, în special în municipiile Roman şi
Piatra Neamţ. Acestea cuprind instalaţii ce lucrează sub presiune, folosesc substanţe toxice, iar
avarierea lor ar putea produce pierderi de vieţi omeneşti, mari pagube materiale, precum şi
importante
dezechilibre ecologice. Există doar posibilitatea (hazardul) ca eventualele dezastre
complementare de tip accident tehnologic industrial să depăşească aria judeţului Neamţ şi să
influenţeze zonele vecine. În cazul platformelor industriale din judeţ, un pericol deosebit îl
constituie dezastrele complementare acţiunii seismice care pot conduce la degajări de substanţe
toxice, infiltraţii de lichide chimice agresive sau incendii, explozii. Zona de acţiune periculoasă
pentru platformă Săvineşti este de cca.
15 km2, însă funcţie de intensitatea şi direcţia vânturilor dominante, aceasta poate varia.
Depozitele PECO, care în mod curent sunt amplasate în perimetrele construibile, reprezintă
o sursă de explozii şi incendii.
La distanţe apropiate de limita judeţului Neamţ nu s-au identificat pericole potenţiale de
producere a unor accidente tehnologice - dezastre industriale complementare - ca urmare a unor
seisme puternice.
Conform normativului de proiectare antiseismică P 100 /1992, judeţul Neamţ se încadreazăîn
următoarele zone seismice:
- jumătatea de SE ce include şi municipiul Roman, este încadrată în clasa D cu grad seismic 7,5;
- jumătatea de NV ce include municipiul Piatra Neamţ, se încadrează în clasa E cu grad de
seismicitate 7.
Zona seismică D ocupă cca. 20% din suprafaţa judeţului, incluzând municipiul Roman şi o zonă
relativ ridicată de comune şi sate. În acest municipiu există şi singură clădire expertizată tehnic
care prezintă risc seismic ridicat, blocul 3 de pe strada Nicolae Bălcescu. Zona seismică E,
reprezintă 80% din suprafaţa judeţului şi include municipiul reşedinţă de judeţ, oraşele Bicaz şi
Târgu Neamţ precum şi zonele industriale importante (exceptând platforma industrială a
municipiului Roman). Ca apreciere globală, 80% din populaţie şi cam aceeaşi pondere din
activitatea economică şi socială, se găseşte în zona seismică E. Caracteristic aşezărilor urbane, la
această dată trebuie reţinute următoarele aspecte:
- vechimea considerabilă a fondului construit. Construcţiile de tip locuinţe colective (blocuri)
ce au fost edificate în anii 50-70 au deja o vechime considerabilă, nu au avut intervenţii de tipul
reparaţii capitale iar asupra acestora au acţionat deja trei cutremure majore;
- concepţia proiectelor a fost executată fără a avea reglementari specifice amplasamentelor cu
risc seismic (primele principii de proiectare antiseismică au apărut după cutremurul din 1977);
- intervenţiile neautorizate şi necontrolate asupra construcţiilor multietajate acumulate în timp de
la edificarea lor până în prezent;
- particularităţi microzonale ale terenurilor de fundare cum ar fi cazul municipiului Roman,
fundat pe pământuri sensibile la înmuiere, susceptibile de lichefiere în cazul producerii unui
cutremur major.
Alunecari de teren
Pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a mişcărilor seismice este prezent pe cca.
48,6% din suprafaţa judeţului Neamţ, procent ce reprezintă relieful muntos cu pante mari.
Judeţul Neamţ este acoperit de o varietate de tipuri de soluri, mare parte dintre acestea fiind
susceptibile la alunecări de teren :
- argilele roşii şi verzi - 18 m2 ;
- şisturi negre - 134 km2 ;
- straturi de Hangu - 399 km2 ;
- straturi de Bisericani - 352 km2 ;
Pantele cele mai favorabile alunecărilor pe aceste roci sunt cuprinse între 20 -30%.
Construcţiile dezvoltate pe aceste terenuri pot fi afectate în proporţie de 70%.
La nivelul judeţului Neamţ au fost inventariate un număr de 957 alunecări, din care 160
afectează direct gospodării sau locuinţe. Având în vedere că în orice moment se poate înregistra
un cutremur de proporţii cauzat de zona epicentrală Vrancea sau de zona epicentrală Tazlău unde
s-au înregistrat cutremure cu o intensitate de 3° pe scara Mercalli, trebuie să existe o
permanentăpreocupare pentru supravegherea şi asigurarea stabilităţii zonelor cu potenţial de risc.
Zonele cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren se găsesc pe teritoriul
următoarelor localităţi: Piatra Neamţ, Bicaz (Izvorul Alb, Potoci), Bicazu Ardelean, Bira,
Borleşti, Boteşti, Dobreni, Dulceşti (Corhana), Făurei, Icuşeşti, Moldoveni, Păstrăveni, Răuceşti,
Războieni,
Români, Sagna, Ştefan Cel Mare, Tupilaţi şi Urecheni. Zonele cu potenţial mediu de producere a
alunecărilor de teren se găsesc pe teritoriul următoarelor localităţi: Agapia, Bălţăteşti, Borca,
Ceahlău, Farcaşa, Gârcina (Cuejdel), Hangu, Ion
Creangă, Piatra Şoimului, Pipirig (Dolheşti, Pluton), Poiana Teiului (Petru Vodă) şi Taşca (Taşca Deal şi
Hamzoaia)
1.Prabusiri pe sisturi cristaline, gresii, conglomerate si roci vulcanice 2.Alunecari superficiale si prabusiri pe flis
cretacic 3.Alunecari profunde, curgeri de noroi si prabusiri pe flis paleogen 4. Alunecari si curgeri de noroi intense
asociate cu procese de ravenare 5 Alunecari superficiale si eroziune in suprafete moderate. 6. Alunecari si curgeri de
noroi intense asociate cu procese de ravenare 7. Lunca 8. Alunecari si curgeri de noroi moderate asociate cu procese
de ravenare 9. Solifluxiune, procese nivale pe culmi si suprafete de nivelare.

Figura 2

Strategii de dezvoltare pentru Judetul Neamt


Planificarea teritoriului are ca principiu gestionarea resurselor in mod inteligent tocmai pt ca
generatiile viitoare sa nu aiba de suferit, protectia patrimoniului natural si cultural.
Pentru a preveni dezastrele, trebuie analizate riscurile şi vulnerabilitatea,
trebuie luate măsuri structurale şi nestructurale.
Consolidare şi îndiguirea a tuturor raurilor in special la mal a râului Siret în zona Complexului
de porci Başta – Moldoveni Lucrarea este amplasată de râul Şiret, în dreptul complexului de
porci Başta – Moldoveni, jud. Neamţ, la cca. 15 km aval de confluenţa râului Moldova cu râul
Şiret. Îndiguire râului Bicaz la Taşca
Amplasat pe malul drept al râului Bicaz, între hm =288 şi 303, digul are o lungime de 1,5
km şi apără împotriva inundaţiilor
Program de impadurire a terenurilor unde s-a defrisat in mod excesiv.
Creareade proiecte europene pentru atragerea fondurilor europene in scopul amenajarii si constructiilor in
zonele cu potential turistic.
Curatarea padurilor de deseuri si de uscaturi in mod periodic, curatarea albiilor raulilor si
amplasarea unor panze de suprafata (fara a pune fauna acvatica in pericol) de curatare a apei.
Inmultirea artificiala a pestilor acolo unde este nevoie( in mod calculat si fara exagerari).
Ingrijirea si controlarea riguroasa a defrisarilor si a parcurilor nationale.
Protectia speciilor vegetale si animale pe cale de disparitie.

Bibliografie
http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=9&id=19
http://www.cjneamt.ro/public/mediu/raportcheilebicazului.pdf
http://www.recolta.eu/img/harta-solurilor-harta-pedologica-romania.jpg
http://www.ijsunt.ro/pub/doc/analiza%20riscurilor%20-%20extras.pdf accesat04.03.20011 ora
15:40

http://www.scritube.com/geografie/STUDIUL-FIZICOGEOGRAFIC-AL-BAZ61288.php
accesat 07.06.2011 ora 21.09

http://slabeste.sapte.ro/harta_romaniei/harta_bucurestiului_22.html
accesat 12.03.2011 ora 13.44

Marcian Bleahu, Relieful carstic

Mutihac I, Ionesi L. Geologia Romaniei Editura Tehnica, 1975

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.cy-
design.com/sgp/media/harta_gspRO.jpg&imgrefurl=http://www.cy-
design.com/sgp/strategia_sgp.html&usg=__swtXZVke-
r5eCfLZNRBiN6SkN6A=&h=423&w=600&sz=71&hl=ro&start=529&sig2=2fwjeKERCie_aE6
RsDHKng&zoom=1&tbnid=6-3sx5rlcIrsRM:&tbnh=130&tbnw=184&ei=KUajTY7OEo-
Mswbzk4CMAg&prev=/search%3Fq%3Dparcuri%2Bnaturale%26um%3D1%26hl%3Dro
%26biw%3D1280%26bih%3D933%26tbm
%3Disch1%2C15135&chk=sbg&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=141&vpy=176&dur=2572&hov
h=188&hovw=267&tx=158&ty=137&oei=C0ajTcekK4nItAbprO3-
AQ&page=19&ndsp=29&ved=1t:429,r:17,s:529&biw=1280&bih=933

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.brikston.ro/coltul-specialistului/wp-
content/uploads/2010/01/harta-romaniei-cu-regiunile-
seismice.jpg&imgrefurl=http://www.brikston.ro/coltul-specialistului/tag/rezistenta-la-
compresiune/&usg=__jmrPhoeXTFn8S5RL8YvxoBBym3o=&h=2503&w=3374&sz=600&hl=r
o&start=114&sig2=37_SAJgoublkibPYglNO_A&zoom=1&tbnid=EiRGEEq864P0CM:&tbnh=1
45&tbnw=193&ei=-USjTfC3EJDWsgaR54iMAg&prev=/search%3Fq%3Dharta%2Bclimatica
%26um%3D1%26hl%3Dro%26biw%3D1280%26bih%3D933%26tbm
%3Disch0%2C3453&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=978&vpy=559&dur=1611&hovh=193&hov
w=261&tx=170&ty=92&oei=1ESjTYf3PMPPsga6k8W1BQ&page=5&ndsp=29&ved=1t:429,r:
28,s:114&biw=1280&bih=933