Aceasta carte este in regim de anticariat, bi:!J2:tJwww.anticarjal-ezoteric.

com Stare: bun

?flCK;C Jv74
::>:(_

Cod:

Pret:

/s-

Fenomenul MUDAVA
Miraculoase insu$iri terapeutice

CONSTANTIN

MUDAVA

(:ORIN BIANU

©lnterCONTEMpress

Fenomenul .

MUD AVA
'I
I

Miraculoase insusiri terapeutice

CUVINT PREA iNAINTE ?

in februarie 19900 echrpa a Televiziunii Rornsne a plecat in tromba sll studieze la fata locu1ui "fenomenul Mudava", in I.egllturll cu care circulau, In Bucuresti, fet de fel de zvonuri. Impreunll Cll Anca Fusariu Si Florin Cornea am ajuns 1n oraselul P. (nu-i dau numele, eroul dlrtii de fata. fiind, la un moment dat, alungat din mica urbe), l-am cunoscut pe deloc ortodoxul "maestro al bioenergiei", cum ni s-a recomaadat, lam intervievat, tmpreuna cu Anca, sub ochiul ciclopic al lui Florin, peste citeva zile 0 emisiune-bomba nllstea un adevarat microfenomen social, cu scandaluri in presa, lullri de pozitie la fragedul guvern al momentului, avocati, tribunate, asociatii, profitori, bineilclltori, rn1l rag, tot tacimul (0 consecinta ce dovedeste interesul uri~ al bolnsvilor: centrale telefcnica TVR a fost blocata 0 vreme de insistentele celor care doreau sll ajungll la fenomenul "vraci" Mudava). Gilceava a durat cttva tirnp, domnul Mudava s-a stabilit pinll la urma la Brasov, dac1l are sau nu rezultate vll Yeti convinge citind cartea de fatl1, Altceva VIeau insli sll spun, 5i aceeasi idee razbate din paginile sense de Corin Bianu Anume: cl1 nu trebuie sl1 mroarcem spatele la ceea ce nu lntelegem, in numele unei onorabituati pe care ne-o dlt diploma. de absolvent al unei facultat]. Mai exact, faptul dl. notiunea de biocirnp nu exista in cursurile universitare de rnedicina nu inseamnli ell biocimpul, rnanifestare a viului, nu 5

existal Apoi, as indemna la mai pUlinll trufie din partea lurnii bune ~ibinecreseute a stiintei romanesti; de ce putem fi de acord cu capacitatile extraordinare (si exploatarea lor) pentru gruzina Djuna Davitasvili, americanul Edgar Cayce sau bulgaroaica Vanga Anghelova (aflaUl sub cercetarea directa a profesorului Lazarov si a Academiei de ~in~e a Bulganei) si nu putem crede in forta biocimpului lui Ion Florin Dumitrescu, ValeriuPopa, Constantin Mudava? Evident, Ia sfir$itul secolului XX sintern departe de stupidul crede si nu cerceta; dar nici nu trebuie, dogmatic, s1I. nu credem fl!rl!.a cerceta. Este bine sil fim in pas eu vremurile, dar e si mai bine sll fim cu un pas inaintea lor. Alexandru MIRONOV

BIOGRAFIE CU PERIPETII
Pentru cine nu-l cunoaste inc1l.. sau nu l-a vazut niei pe micul ecran, Constantin Mudava este un om de staturl!. mijlocie, vinjos, dar sprinten, abia trecut de cincizeci de ani. Are privirea patrunzatoare si barba albll, bogata, bine ingrijiUl, ceea ce Ii confera un aer monahal, exprimtnd bunatate sutleteasca si ~rie de caracter .. Vocea pUkutll, baritonala Si in aceeasi mllsurll autontara, se potrivege de minune -infi{ti~ii sale. in fond. este un mare altruist. Dupll numeroase peregrinari caracterizate aproape toate prin impresionante peripetii, unele cu unnll.ri din cele mai grave, si-a stabilit domiciliul la Brasov in vara anului 1990. in conditiile in care cercetatorii ~in\ifici din domeniu au stabilit eu precizie indubitabila eli flecare am emana un ctmp bioenergetic propriu tn genere constant, de aproximativ 60-80 cm, dar care variazll. in functie de gradul de s~nl{tate ~i de avansarea in virstl, Constantin Mudava se dovedeste fenomenal, avind un clmp cu diametrul de 80-120 m, fiind dincite se pare eel mai puternic, Chiar $i celebra Djuna Davitasvili.care stie despre existenta faimosului nostru conational. recunoaste ell. 7

mult rom micll .... 1ntm respectul adevarului trebuie 811. precizllmcll. in lume mai sint ~ialte cazuri asemitnlitoare (in tara noastra mai sint Valeriu Popa sihdian Urzrceanu), dar fiecare esteunic in felul sau, prin modul de manifestare si de aplicare intru sl:lnlHatea semenitor .. AsUizi tot rom. multi oameni 81m de acord, in baza analizelor ~ expenmentelor stiintifiee moderne cli nimbul cu care Isos Cristos este infl:ltisat in tcoane era real ~i reprezenta puterea supraumana de at insufla viata, de ains1linittosi, de a aduce la calea normala pe cei afectati fizic sau psihic. ea are
0 putere

Respectind

mari daca unui fenomen oarecum simBar, de dimensiuni omenesti, mai reduse bineintdes, clli acesta este roman,esc~i i se spune "fenomenul Mudava". Oricine se poate intreba: "esteintr~ad.e· vl1r Yorba de un fenomen?" Unui asemenea sceptic i se poate rll.spunde, pe de 0 parte, eli once fapt iesi,t din cornun poate fi calificat ca fenomenal, iar pe de a~m parte, ell denurnirea s-a impus de la sine printrecei care I-au cliutat cu. asiduitate SI au. beneficiat de efectele miraeuloase ale terapeuticii lui,. ameliorln· du-si ori recisUgindu-~ sll.nlltatea. In privinta descopenrii, ~pHficlirii ~ valorificllrii ealitati10r sate innlllscute, Constantin Mudava este tipul autodidactului, Drumul de 131 descoperirea inslJ~irii sale deosebite si constientizarea lui treptat1l asupra puterii ce 0 detine pinAla stabilirea celei mai adecvate modahtlJlti de .aplicare eficientli este destul de lung ~ presl:iJratcu momente deindofaill., momentein care omul s-a aflat uneori chiar in pragul renuntarii ~ numai firea lui tenace ]-a U.eut sll exerseze mai departe, s1!J. dose 8

filie!jt.e proportiile.uredem cit nu spunem vorbe afirml:lm ell in casul de fall! sintem cOlltemporallii

cumenteze in paralel, singur- din cani, sau consultind speciaH$ti receptivi, carora li s-a pus la dispozitie uneori din proprie iniatiativll, pentru verificari, rnasuratori Si experienje. A vind in vedere stad.i!u~ inct!. incipient 31:1 !;itiintelorcare studiazl:l acest domeniu, dar mai ales slilspiciunea ce domnea pln1!.de curind asupra tnturor acelora care indr1izneau sa iast!. din tiparele dogmatismului, reiese de 131 sine ell demersul acesta a trebuit fll.cut mai mull pe corn propriu, cil a insemnat inftuntar1ea a numeroase riscuri, dar cu toate ell a fost deseori tmpiedicat, poate el!;tocmai de aeeea a reusit, Peate ~ prill aceasta, omul este "un fenomen"! . Dar acest fenomen, ca orice fapt iestt din comuo lSi are povestea lui.. 111. cazul uostru, ea lncepe ._~ s-ar puteaca al\i !laraton s! coboare mai profund in limp - odata cu strlUmnicul eroului acesteicara, persona] ciU'uia contemporanu ii spuneau Gheorghe Dumnezeu. Avea acest Gheorghe Duml1ezeu plete lungi, ll:lsate pe spate si o barM bogatli.crescut1l. in voie, ajllngindu-i ~ ea pinll. la chimir. La virsta senectuni, culoarea albli-coHlie a pl:lrului n asemuia In
ochii multcra
ell

Marele Demiurg,

Fl1dUorul lumii. Dar nu

numai aspectului fizie i-a atras apelativul respectiv. Simpla infA\isare exterioara arfi putut atrage doar 0 porecla, in nici un caz un reaume, pentru dl. adevarul fiind eli omu! era renurnit pentru capacitatea sa deosebita de vindedltor, de vracicare Siie toate hibele oamenilor ~i animalelot ~i Ie vindecll pe toate. Faima sa trecuse hotarele comunei, Valea Boiereesca judetu~ Mehedinti, astfel di. Ia Gheorghe Madava veaeau belnsvi din toate zl1riie, vanean adu~i de ali\ii ~ plecau apoi, multi dmer, pe propriile lor picioare. Ci1.Gheorghe Dumnezeu avea ~i.0 hunli9

i
I

tate snfleteasca intr-adevllr Dumnezeiasea, In\eleg~aor falli de suferinta fizica sau psihica si rabdator fatll, de lamentarile suferinzilor, deducem din marturisirile nepotului sau Petre, tatllI lui Constantin, care isi amintestecu precizie ell nu l-a v11zutniciodadl nervos, suparat sau certind pe cineva. Mai mult chiar, rnicutul pe atunci Petre, chiar profita, ctnd era luat in brate si alintat de .bunic, pIll:cindu-i 811se tnfli~are In barba lui ca sll "se ascunda", inainte de acunoaste metodele de "tratament" ale lui Gheorghe Mudava, sll. maiaflam dte ceva despre el; era, inainte de toate, un gospodar ca totigospodam, cu pllm!nt ~ vite de munca, ba si prisacar pe deasupra, pentru eli avea 0 prisacs cuprinsasi rodnica, Nicica apicultor nu era un oarecare, din moment ee-l solicitau toti vecinii pentru "asi8tentll tehnica", daca nu chiar sll $i recolteze in locul lor rnierea din stup - in fapt niste buturoaie, scobite din cite un bustean - atita incit sll rllminli miere suficienta $i pentru hrarurea peste iarna a albinelor. Casa in care loeuia faimosul vraci impreunll cu familia era 0 eonstructie a vremii, adicli. asezata pe "temeiuri" - trunchiuri intregi de copaci uriasi - peste care se inlilta edificiul propriu-zis. Pragul u~ii de la intrare eonsta bineinteles dintr-o parte a temeiului din falli. din moment ce nepotul Petre, prin intermediul caruia am aflat multe dintre cele relatate In carte, ca sli poata intra in casa, i~i trecea tmli un picior peste, apoi "incaleca busteanul si-$i trecea $i celalalt picior. Tot aeesta i~ amintese ell usa easel era fllcutll dintr-o singurtl. sctndura, lall cit -copacul voinic din care fusese cioplitll, iar apoi prinsa: de toe printr-un soi de balamale tot din lemn, una din piesele balamalei fllci:nd corp comun eu usa in cauza, 10

, od le de tratament ale lui Gheorghe Si acurn sll.desenem met e . tfel mndd. "lua durerile Dumnezeu. care fusese supr~numlt asse r~spectli, indiferent de Ca orice t3mMUltor care .~ b cu rmna , , >t ut de preglltire iSl tntre a , 'd'cat sau mal scaz ',& ~ gradul mal n I ." sale de cind 0 are cum se rnanbes , 'd' 1-" care creeaza 0 punte de Pacientul asupra afeC\lUm,l , ~ d 1 sirnte !SCU~11 ce efecte are $1 em e , ' ltat, unte cu alll mai putemicll. legll.rur!1intre consultant $I. e~n~u i 'in~ederea consultatului Slnt cu cit renUlnele eo~sultant Ul,: fond de clnd tumea. Lsmumai man, adevll.run ~u~~scu~:o; he Mudava stabilea leacurile rindu-se asupra afec\1unu, G , ~ntrU ell.trebuie sll.cunoastem 1 ce trebuiau apltcate bOl~av~ ~~ ~lante _ r1l.dll.cini, runze, flori, f cll. el avea 0 bogatl1 ,co e~\le, d lltoare ale fiecliruia - eu care semin~e, ,d~Pll.proPfo1et3\il\:~n;~_~_le singur prin imprejurimi se aprovlzlona eontlOUU,c. andale sub formll. .. t3 Unele leacun erau recom la vremea potnVl. , 1 _ du ll. cum i~ aminteste iarll.si de ceaiuri, dar cele mal m~ te ta;lasme formate din diverse nepotul Petre - insemnau m~: ca~tre doull. bue1l.ti de plnzll !)i d'c'Dale asezate srrms in d )( plante me 1 1 . ' roase ale corpului uman, up .. aplicate de vraci ~ l~urile dur~ tele lor masindu-le dibaci cu ce mai Intii delimlta sigur supra e~ ,
A "

degetele sale neintrec,ute., , d rinprizma rezultatelor miracuNe expliclim astl1Z1, pnvm P 'cll neintrecutul tlJnliloase ale sU!l.nepotului ~!l.u, c~ns~~~nduplante medicinale cu , ~ bi na flU!!. sll.sue tratame ~. 1 dUltor tm .. .: mi ind bolnavilor bioenergie 10 umpu eel bioterapeutlc, trans .~ tstarea locului dureros; penttu c~, pip1l.itului ce avea ca scop ep~ls ." carte dupli opinia unor .. " e se va vedea 10 aceasl.i1. ., .. . asa dUP4 cum S . 11. i un deficit de bioenergle. de savan\i, oriceboaUI. tnseamn ~l energie vitaUl.. . 11
A .

Dar trebuie stI. mai recunoastem cli sf soata lui era mestera in vindecarea bolilor, secundindu-I cu brio in rezolvarea unor necazuri strict femeiesti ... Dupa cum i$i aminteae acelasi nepot, ea practiea In mod extrem de igienicsi eu mare sueces intreruperi de sarcina! 0 aseza pe pacienta gravid!!. pe spate, Ii dezgolea abdomenul pe care punea apoi 0 aschie curata de lemn, nu prea groasa, lipind pe aceasta doua lumtnari de ceara Si aprinzindu-le. Deasupra, bine cumpl1nitil, punea 0 oaUl noua de lut srnaltuit, eu gura in jos, asigurind 0 etansitate perfecta: lumlnlirile ardeau pini! consumau oxigenul inclUzind interiorul oalei si. in acest fel se realiza 0 "venmza" cuprinzatoare sf ingenioasa. Cind moasa credea de cuviinta Ina un bil.l si Jovea oala intr-o parte. De sub cioburi iesea la iveaIl1proeminenta accentuatl1 a abdomenului pacientei. Acest procedeu simplu si. igienic determina ruperea placentei, gravidei raminlndu-i doar si! se fereasca de infectii, sil bea ceaiuri special preparate Si sl1astepte elirninarea namrala a foetusului. Gheorghe Mudava a avut 0 vitalitate extraordinara, n-a suferit niciodata de nimic si cind g-a stins din viatl1 la 0 virsta respectabila, greu de egalat, era 0 iarna bogata III zllpadl1, omatul se 1nlllta aproape de un metru ..Cu pllrul Si barba, marl si. albe, cu mustata stufoasa, insotit de multirne de norod lntr-o atitudine de pioasa recunostinta si pretuirace II conducea pe ultimul drum, parea un sfint, Impresia aeeasta era Intaritll si de soarele purernic care facea sil straluceasca zapada pina departe, cretnd 0 imagine de irealitate, de supranatural, pares ... Gheorghe Mudava, supranumit "Dumnezeu" a pleeat dintre cei vii, dar a transmis puterea sa de a capta si transfera bioenergia din urmas In urmas; iar unii au stiut-o si au practicat-o, A
12

trilit 110 ani, fiind nascut posibil ln 1808 (sau 1806) .... ~ Printre fiii s!it era si unul, Petre, care s-a cl1slitont In satul vecin, Lazu. Sotiei i se spunea Uta, dela Maria, Marillt.a., ~u avut tmpreuna doi copii, Petre n-a mai urm.at indele.tmc1f~le curative ale tatalui, ocupindu-se nurnai cu agr~~ultu~a" rmprejurare care leaga oarecum si nasterea In c.ondl\11 ~nglllale, ,am spune acum, dar obisnuite in acea vreme, a ce~Ul de al ,do,llea flu, care va priml tot numele de Petre si va f1 tatal ~~l Con: stantin eroul clit1ii de fat!' ... Era spre tnceputul ve~lI anului 1910 cind Petre impreunli cu fiul - un blhe\el de apt am - s~ afla pe cimp, la sap!!..Spre prinz tr~buia ~a ap~ara.n~vasta cu ,mlfic~rea. Vremea era trumoasa $1 totust ea mttrzla, trecuse deJ.a rnomentul cind ar fi fost normal sl\ apara, ceea c~ l-a de~rmlnat sl-t trimitil pe bliiat In iptimpinare, minat des1gur mal mult de foame. Copilul a 10t11nit-ope mama nu departe de 10eullor, t1l. pe 0 dlpit~ de fin si a inuebat-o inciudat de ce nu se ai)eza . \" . .• . 11. • nll grll.besfe. in 10C de all raspuns a fost tnrms ma~ol .~ . VI . repede cu tatal s-o ajute pentru ell se aflli inn -0 sltu~tte grea. Plnli sli ajungll. acesta, ea daduse nastere pe acea Cli~ltn.de fin unui bll.ielel, iar pentru ca n-au avut apa sa-l spele. ~ sa-l inde~ pilrteze placenta, l-au sters cum au putut cu $OmolOa~e de. ~n, intimplarea avea ~ lase fatului urrne, tntrucit pJacen~ 1se lipise pe unele patti ale corpului Hisindu-i urme pe toatil vlat~, Era 13 iunie, ora 12. . , . .' , ~ Petre-junior a ajuns maistru mecamc, lucirnd lOcluS~~ .m India,1n perioada 1955-60, la cimpurile petrali.ere~ ca s~~lahst roman. Interesantll. este 0 amintire a lui, din copl1nne,de~: lfitr-~n fel, doar impropriu poate fi etichetatli astfel, pentru ~l!. I s-a 10timplat mereu. Pe la virsta de sapte-opt ani a devemt constient 13

bovita,

de 0 manifestare ciudat! cllreia ii era "victima". Simtea deodata o vijtiaUl. putemica 10 urechi, care se oprea la fel de brusc cum aparuse, ~ tot asa mereu... lsi explica acum, in baza realitatu, cll prin acest mod "vijelios" corpul sau se Incltrca din cosmos cu energie. in favoarea acestei interpretar] p]edeazll si faptul ell de fiecare data cind l-a durut vreun organ, dupa rnasari repetate cu palma sting!, durerile dispareau. Numai cu palma stingli, cea dreapta netacilitind aceleasi efeete. In momentul de faIl'i este slln1!tos, vede si aude bine siconduce autoturismul propriu pe sosete, la 81 de ani Ia felca in urma cu douazeci - treizeci.; Ar mai trebui acmugat eli pinl{deunazi n-a marturisit nirnanui nimic despre "meteahna" sa, din teama de a nn fi considerat nebun ... Unul dintre copiii acestui at doilea Petre, din clU cunosc pinli acum pe arborele genealogie. este Constantin Mudava, cu care neamul sau incepe 0 noull etapa, de tratare si ameliorare a stllrii oamenilor ori de inslinllro~re completa in muIte dintre cazuri. S-a nascut la 8 aprilie 1935 in satul Ghirdoveni, judetul Dim-

Orfan ¢ merna de Ia virsta cruda de trei ani, va fi ingrijit de bunica, in satul amintit, intr-o casa asezata in mijlocul unor feerice gradini, dupll cum marturiseste, pastreaza unele aminnri incll de laacea datll. Se dovedeste a fi un copil sing uratic si surprinzator de precoce pentru virsta lui, neparticipind aproape deloc la jocurile copilariei ~i tratlndu-i pe copii cu detasarea unui om mare. Cu timpul aceastatnclinatie ajunge notorie ~ definitorie in acelasi timp, toti cei din jur considerlndn.l un copil mai ciudat, Pe la sase-sapte ani, mergi'nd cu vitele Ia pascut, continua ~ fie la fel de retras ~ meditati v. Se dovedeste impresionat de tot 14

ce inseamna suferintl{ ~i tncearca indeosebi falA de animaIe, sl Ie aline durerea, mai mult din considerente sentimentale, birreineles. A~ se face oilivorbea afeotuos animaleler bolnave sau rostea diferite rugaciuni in timp ce le minglia, dupa cum I procedau de altfel mare parte dintre satenii de toate vtrstele. Numai ca de la 0 vreme tali observaseraca acelea tngrijite de el fac progrese vizibile, adevarate "minuni", fncomparalie cu celelalte . La virsta de zece ani, copilul ell comportament neobisnuit devine. constient cll are insusiri miraculoase, mai cu seama sub influenta ~ insistentele consatenilor care n solicitau I sa rosteasca rugaeiuni de vindecare ~i sa le mingiie vitele atinse de boan. Oamenii satului n trateaza ell un respect deosebit pe eel ce continuind sA mearga cu vite1e 1a pascut impreuna cu cei de-n virsta se mentine tot retras, citind dintr-o biblie groasa, sensa cu litere chiriIice ce 0 purta cu sine. Cu vremea, tncurajat si de ~ succesele repurtate Si de atitudinea oamenilor, incepe sll.-~iia in serios aptitudinea de vindecator, fn1iI~ind numeroase rugaciuni c1tre Dumnezeu si, crezind, la fel ea toatli lumea, ca este auzit de Atotputemicul care ii acorda ajutorul pe motiv eli este un copil curat. . Crescind In virsta, adolesecntul sensibilia suferintele eclor din jur se viseaza de folos oamenilor, vindecindu-i.de boli ~i bucurindu-se de recunostinta lor. Curind buriica, Maria Caruntu, se stinge din viata, el avind pe atune! virsta de saptesprezece ani. Pleaca din sat pentru a Invilta 0 meserie Si constata mai intii, cu deziluzie, ell preocuparile lui altruiste sint luate in deridere de catre ceilalti, ceea ce 11 determine nu sA le intrerupa, ci :;11 exerseze In ascuns cu §i mai multa ardoare. le
I

II

II

15

Luereaza 0 vrerne, In cadrul unor Iaboratoare nucleate de defectoscopie a metalelor fn Moreni, Cfmpina, GaieSti, Tirgoviste, Bucuresti, familiarizi'ndu-se cu domeniul energiei atomice, dar I'n acela~i tirnp nu neglijeaza, ci din contra, lSi cultiva 111baza experientel profesionale, "propria lui putere atomics", dupa cum mar-uriseste tot el. Din 1980 se hotardStC sil se dedice inzestrani sale naturale, acceptind ~i fnfruntind, pinll la urma ell sucees, dar $1 nenumitrate eforturi, riscuri de toate felurile. In paralel, cu grijile si emotiile implicate de dezvoltarea ~i exersarea lnsusim native de a capta Si transfera bioenergie, se va lupta vreme de mai bine de zece ani ell prejudeditile (sau reaua eredintil) ale unor oarneni, unii nu lipsi!i de pregatire stiintifica, (ba din contra), si bineinleles, In eel mai Inalt grad, cu gradele rnilitie! ~j securitAtii atotvigilente, care n vor aresta - de obicei prin rneiUcarea legii (!)_ de sapte ori Yntoata aceasta perioada. Se preocupa de studiul fizicpatologiei, al anatorniei umane, se familrarizeaza eu teoriile ~i tehniea veche chinezeasca privind vindecarea bolilor cu procedeele Yoga de concentrate, realizind in baza cxperteotelor proprii, eli se ana pe un drum ascendent intr-adevilr, aplicarea palmelor cu degetele intinse pe zonele afectate ale corpurilor vii, metoda sa de tratament, se dovedeste a fi corecta, vechile 1nvalaturi chineze dcmonstrtnd cii. degetele slnt "antenele" ell care omul recepteazaenergla vitala care circula penn anent In cosmos sub fonna de unde, ascmeni celorlalte forme de energie cunoscute Plna acurn de om. Pentru fnceput trateaza oarnenii la locuinta sa din Tlrgovi~tc, obtinind suecese din ce In ce mal elccvenre, unele de-a dreptul irnpresionante,incrcdibile pe plan intern pilla la aparitia sa 16

spectaculoasa in domeniul terapeuticii,. Cu t~.pul, i~ ~~a acestor rezuhate miraculoase, incon~establle, unn medici de prestigiu, alti oameni de ~t.iintl1,!nleleg eli este.~orba de fa~~ r~le. necunoscte sau neelucidate mca. de catre stnnta, dar verificaoile,
controlabile ~i desigur ditijabile. Inceplnd dinanul 1986 II

Constantin Mudava este supus Ia diferite teste .~in.tificej c~nfir. mind asteptarile unor specralisti precum Dr. P~nlehm.0n Barbulescu, biofizicianul Ion MllmuJas, Dr. Florm ~~atllll: directorul Centrului de acupunctura Si medicin1i uad1tt.onal1!J Bucuresti" Dr, Ivan lotov directorol Institutului de parapsl~ologie din Sofia - Bulgaria. pro dr. Ing., Alexandru,M!Iru~, dlT~ctoruI Institutului "psi" din Bucuresti, Dr. Dumitru Constantin, ~ful Sectiei de neuro-psihiatrie de la Spitalal Militar C~ntral din Bucuresti, Dr. Constantin Dumitrescu de 111. pl.talul S Minllstirea Dealul - Tirgoviste, actualmente In Bucuresti, ate diror concluzii le vom exprima pe parcursul cllI1ii.. . .. .' Recunoaserile ~ elogiile euveaite au trezit insa. St. su~plcmOl ~ invidii dill partea unora (chiar specialisti) care au ~ontmuat ~~ rllmlnl1 opaci in ciuda tuturor evidentelor, Po~ul~tatea sa. l~ necontenita ascensiune mai ales in rtndul paclen.tllo.rtrat~ltl ,~ vindecti va face sA fietot rnai Mrtuit de autor:,tl1tlleepO~II,: motiv pentm care din 1985 va recurge la tratarea ambulatorie a semenilor, deplaslndu-se dintr-o locaIitate In alta,.itt speranta ca. astfel va fi rnai greu de identificat ~ tracasat. Asa se~ace ell lucreaza 0 perioada in localitatea Godeanu ~ar~t - judetul Buzan, apoi in Bucuresti ~ in judetele Dimbovita St Arges, Va fi reperat lnsl1 tncomuna BlUculesti - Arges, momentde la care ii va fi dat sl trlliascl1 - cu mid intreruperi - 0 aventura ce se va sfir~ odarA cu cltderea regimuluiceausist. ' 17

II
II

I'

Ii

II

in ziua de 9 septembrie 1988' ' , , organelor de rniliue la domicTul' c~ ocazia un~l descinderi a Dervis, Constantin Mudava ~'~te unui ~etltean d~ntr-o localitate cutele-i sedinte de terape ' x C surp.nns efectumd binecunos", utica, a prima mltsur" ' , 1 se confisca bann ~ celelalte lucruri rs al" timp este sesizata Proc person e gllsit~ asupra lui. In acelasi ., uratura pe monv It ' poseda bioenergie de valoar d .. ' c susunerea lui dl. fera suferlnzilor, lnsll.nll.to~n~ ~o.sebltll pe care 0 parte 0 transpsihica ce reprezinta pericot 1 ill acest .mOd, ~te 0 afectiune acelasi timp aplicarea art,penllrUI· ~ocletate SI se solicits in , ICO U ui 114 C d P . Imternarea intr-o clinica de s ,. , • o. enal adica lUI de catre Serviciul m 'dP~Clalltate. In ~rma"examinarii" Pr " e ico-Iegal al dtI' ocuratura locala emile Rezolutia din 24 J,u e~~ Ul Arges, care cispune internarea sa la " nOlem,b~e ~988 prin care stabileste ell intrucit ar fl. ;pltal~l ?euro-pslhlatnc Vedea I rest suferind de paranoi ,• In ~onseclfltli, discernamlnrul abolit i ,', o,la $I. avmd aplicarea tratamentului sa ' ... n spetA,1se renne cll.prin infractiunea de inselll.Ciu~~r::: ~ansfer de bioenergie practica avind discernarnlntul afectat aun~ avutului personal, dar L' nu poate fl ped ', se solicitll Judecatoriei orasul i C epsit Sl drept urmare $i ~li confirme internarea fn~~unurt~ de Arg~~ll. j~dee.e cazul dehberat organele procur t " ~P1ta1 de psihiatrie, In mod • . ra urn nu iau in sea x d ates~ msusirile acuzatului du " rna oeumentele ee reclamatiei, asa cum cere l~ge:I1Deu,!:dlgnOrll~e asemenea lipsa tn b. ' aca ezvaluim '" s b ul . aza articolului amintit di Codulnet '¥' U stran ell ramine internata (in fapt ' ln )0~ul p~~al, 0 persoana putea tll liorarea constatata de m aI'd.e~~ lOA.Ia msltnll:to~ea s. u arnea .... e ten curanti ~ I altul: pentru tnsell1ciunecon~ ,I, mt,e,~gem ell rnobilul era este inchisoarea de la u~u la :r~ d,lSPOZl}ulorlegale, pedeapsa ei am, pe cind aplicind prevederd
A.' p.

ile artieolului 114 c.p, durata recluziunii putea fi nelimitatll. Mal. apoi cade si acuzatia de inseillciune, lntrueit se stabi1~e (de catre dr. Angela Eminoviei) ell are un cimp bioenergetic de eel pupn 90 metri $i deci sus!inerile lui slnt reale I Contraexpertiza efectuatli. la insisten1ele lui Constantin Mudava. de catre Institutul de medicina legalil "Prof. Dr, Mina Minovici" stabi\e~e cll. nu are diseernlimint afeetat. Intrucit eoncluzia respectiv! era in dezacord eu expertiza ini\iaU1, 0 noua examinare Ia nivelul eel mal. inalt eoneluzioneaUi de asemeni cll.expertizatuI este sltnAtos mintal ~i ea etare nu prezint! perieol pentru societate, Timpul trece, dar cu toate aceste reusite timpul parca tot ar curge in detrimentul lui Constantin Mudava.i.

Coroborind eoncluziile finale ale examintlrii ~tiintifice, cu documentele depuse la dosarul eauzei si eu declaratiile a 24 martori care au depus in sprijinul inculpatului, eompletul de judecatl1condus de judecll.torul Constantin Crisu dovedeste un act de mare curaj si-l absolvl1 de pedeapsa, prin Sentinta Of. 111 din 22 mai 1989, Curajul acesta l-ar fi costat enorm pe doctorul In crept Crisu daca n-ar fi intel'venit pinlt la urma sfir~itul regimului comunist. Aptkmdu-st cauza vietii sale $I. a autor nlI.plstuiti ai soartei, Mudava face demonstra\H speetaculoase in fata instantei, in prezenta unei numeroase asistete, reunitll. special. situatle aosolut ineditli, cum nu mai cunoseuse de demult sau poate niciodatli acea judeell.torie I Dar sll.-1eitlim mai bine pe judectltorul Crisu, care a fost ehiar "in causa"». ," in jurul orei 9,00 mal. multi polip$li se ocupau eu (lrdinea $I. eu dirijarea circula\iei pe alte artere, strada principall1 19

18

!iind, pr~ctie, bloeatll de 0 mare de oarnenl care nu puteau fi ml~t~atl. A~ ceva nu se mai vl1zuse decit cu ocazia Hramului ~alCll Domnului care are loc, an de an, la 15 august, la cutona lUINeag~e Basarab" ... publicatia "Palatal de jusritie" nr. 1/1990 ImpreslO~ante sl~t A~epozitjjle martorilor venit{ sa-] salveze pe eel c~e Ia nnduI 1Ul11 salvasel Erau acolo persoane care Si-ar fi dat vlata~ntnl el, deoarece fllrtl el n-ar mai fi trllit p1n~ la acea datil. ~e~tlOn1tm numai citeva dintre ele;Po~bin1t Maria de 43 de ~l. din ~ra~l Pucioasa, prezentind 0 radiografie care certifica dla~nostlCtd de cancer la sinul stingSi un ganglion inflamat puterm~ sub b~at, anterior tratamentului Mudava, a afirrnat cll ~upa ~nma ~dl~~ .slno1 i-a plesnit ca 0 pJag1tpurulenn Si astfel mfeql3 a fest elimmatll, ln~niitoSirldu-se; B1ttrinu Doina de 24

de ani, din Bucuresti, s-a tratat de leucernie, dar tlrll nici un rezultat, ajungind in stare de epuizare ~ asteptlndu-si sitrSitul implacabil; dupll numai doua ~dinte a putut sil se miste din nou, i-a revenit potta de mtncare, iar pll.ml, care fntre timp II cazuse, a reinceput sl1 creases: Iliescu Gheorghe, de 50 de ani, tot din Bucuresti, operat de cancer de doua ori, filrll succes, dupll. citeva sedinte de tratament cu Mudava, a inceput ~ elimine infectia din organism, insl1nlltosindu-se ~ el. Dupll tratamentul Mudava constarlnd creserea hemoglobinei de la 4.4 ia 10,7. medicii care il operasers i~ exprimau nedumerirea si surpriza, Pinll la urma, gratie eforturilor depuse personal, a ajutorului dezinteresat primit de la cei vindecati ~ a onestitatii autentice a judecatorilor, Constantin Mudava si-a dovedit nu numai neviaovatia, dar ~ valoarea incontestabila pusa in slujba semenil or. Poate numai acest episod ar merita 0 carte, cartea consacrari! sale ca fenomen lnterapeuticll! Dar vilva stimitl1 de acest proces ce i s-a inscenatsi mai ales faima sa de tamaduttor miraculos, ce s-a rllspindit cu iUlealll pretutindeni, nu putea sll nu ajungll ~ ... la Scornicesti, unde trona atotputemica familia BllrbuleSt,ilor,un mic regat in. interiorul altuia mai mare, condus de ruda lor incomparabilll.l A fost instalat mai rnult cu forta intr-o villl din .fieful lor ~. incadrat la C.P.A.D.M.-ul din localitate in ideea "subtila" de a-t folosi ca pe un angajat personal, numai in folosullor. Numai ~ noul "slujbas" s-a dovedit a fi si eel mai nesupus, continuind sli se ocupe decei multi Si suferinzi de-adevaratelea, care n asaltau in eontinuarel Utilitatea deosebita Si-o dovedise, inUlturtnd sechelele rupturii ~ sudarii unui antebrat al "doamnei istoric", asa ell nu se putea recurge la aIungarea lui,trebuiau
21

gilsite alte metode mai perfide, cum emu interzicerea accesului pacientilor fifrll ~irea sa, dezinformarea. lor cind se interesau tele~oni~ e~~., mal.ales cil stiindu-I de-acuma ~i puterea neobI~U]t! 11 cam ~au de fric!! Pare neverosimita afirmatia, dar acesta este adevilrul I fntr-o zi Scornicegtiu] a fost invadat de 0 ~trll de zliltari. care nu mai voiau s1l plece, voiau sa-i trateze si pe ei Mudava, si tot ~eptindU-$i rindul au cam Rcut ~ "_lai dispara cite ceva. Intervenna militienilor n-a ·ajutat la mrmc, asa cll ~fullor, Emil. mai in glum!, mai In serios I-a rugat pe bioterapeut sil gllsl"'.ascll vreo soiuue sil-i scoata de acolo. Mudava s-a dusIntre ei, a ales un cocirjat, I-a adormit realmenre, n~ Ahipnotizat, si l-a pus ~ _rnearga normal. ba ~ se ~al cajere ~l. In fata congenerilor uimiti ~i fngrozili In acelasi nmp, La s:r~t le-a pus In vedere ca-I va adormi pe toti §i-I va face e] saplece, daca nu se hotllrllsc ei, insll acestia n-au mai avut nevoie de altil invitatie §iau Iuat imediat stanul. ~a!"ilia suspusa a prins gustul unor astfel de distractn, §i cu p'nleJ~I. unor. mese, ori alte evenimente cu participatie restrinsa, Jl solicitan Sl alte servicii de profil, folosindu-se de mediumuri ocazion~~e. da:ll tot Ie era la dispozitie permenems, Era pus "sil. adoarma pe CIte unul ales pe vreun membru al farniliei si sil i se comande diverse actiuni spre distractia simandicoaser asistente, ba s1l:rnai fie si intrebat (destepti. oamenii) ce parere are de cutare, sau de curare dintre marimile zilei etc. Mudava se cOnf~rm?, nU~ai ell formula evaziv intrebllrile, dupa cum tot e~~lv SI aluziv proceda .~ cind i se cerea sll spunll, sll pre~IZJOneZe,cam cit va mai continua Ceausescu ~ conduca lara (m acest mod), Era 0 curiozitate mai rnult a doamnei "istoric" care ascultind raspunsurile, aprecia cu gravitate dar ~ precizie

ell "daca se duce Nicu, se duce tot nemul! ". Cu toate acestea Barbulestri n-au fost pre a multurniu de prezenta lui Mudava, pentru c!!. aeesta se dovedea pe mai departe neascultator, dadea prioritate celor multi, poporului, cum zicea el. Ptnll la urrna. conftictul s-a prod us In urma refuzului repetat de a-I trata pe Emil de tupus etuemssos. deoarece nu se putea Indeplini 0 conditie obligatorie bioterapeuticii: "din cauza serviciului" nu putea fi niciodata treaz, adicll. sil. se abtinll de la consumul de alcooll intr-o dupa-amiaza, ~ful Militiei, aflat ea de obicei sub influenta alcoolului.f-a somat sll izgoneasca pe pacienti Si s1l.se ocupe de el, dar s-a ·lovit de acelasi refuz ferm si argurnentat, ceea ce l-a facut sa scoata pistolul si sa ameninte cli-l va folosi! L-a pus insll imediat in toe de teams, auzind Csistia cll nu e de gluma) ca va adorrni inainte de a lua linia de ochire, urmind sl!. fie trezit la 0 datil neprecizatasi cam indepllnatll. Aceasta a fost picatura care a umplut paharul, pentru cll Mudava in noaptea aceea si-a luat "aparatura" (adicli propria-i persoanal) ~i a pllrllsit aeel oras pentru totdeauna. Spre toamna s-a stabtlit eu contract in regula, incheiat cu D.J.T. Prahova ..la Busteni ~ a reinceput sil.-Sitrateze semenii cei multi si neajutorati in suferintele lor. Dar 0 asemenea infruntare a clanului conducator nu putea rl!.mine "nepusa la punct", iar ocazia s-a ivit curind: congresul al XIV-lea al Partidului. In zilele premergatoare, Mudava a fost din nou arestat, tot farli forme legale, nurnai in baza "ordinului de sus" ~ intemnitat in arestul inspectoratului judetean, de unde n-a fost eliberat nici dupil. congres. Militienii de acolo, oameni cu frica lui Dumnezeu din ceruri Si mai ales a lui Mudava de pe parntru 23

22

nu i-au ras totusi barba, prevalindu-se de faptul dl era arestat preventiv !ii nu detinut in baza vreunei hotarin de condarnnare penala. Si a venit ziua de 21 deeembrie, clnd intemnitatul le-a strigat s~ elibereze pe toti cei nevinovati, di dictatorul are zilele nurnarate iar poporul va fi liber. Din teama e11ar putea provoca r1izmeritll, a fost transportat impreuna cu alti citiva retinuti, tot Url1 nici un temei juridic, la Penitenciarul din loealitatea "I.L.Caragiale", judetul Dimbovita. Celor care i-au t1iiat barba Ie-a pus in vedere c~ urmeaza dezastrul si intr-adevar, a doua zi, pe 22 decernbrie s-a generalizat opozitia activa impotriva lui Ceausescu, iar in penitenciar s-au rasculat ~i detinupi. .. au fast clipe de groaza pentru toalll lumea de acolo, nurnai el nu si-a pierdut cumpatul, fiind pentru toti un factor de echilibru ... Detinutii care nu mai ascultau de nimeni au fast constrinsi pinil la urrna sil intre cu totii in. curtea interioara. Doi gardieni si-au pierdut cumpatul Si au tras cu pistolul, ranind citiva oameni; Mudava s-a IngriJit de acestia Si totul s-a terminat pinli la urma eu bine, dar binele acesta a flicut sil fie pus In libertate, nu pe 23 sau 24 decembrie, cum s-a intlmplat in aile p!l.fti in cazuri similare, ci abia pe 2 ianuarie 1990 de catre reprezentantii eomitetului Judetean provizoriu de Untune Nationala Dimbovita .. Se instaleaza de indatlt in orasul Pucioasa, dar dupl1 nici doul1 Iuni este nevoit s1l.renunte din cauza eli pacientii nlivlUind in numar mare. conditiile de cazare in acea micli asezare subrnontana devenisera insuficiente, In disperare de cauza - pacientii trebuiau sll-si astepte rindul la tratament chiar si cite trei zile, dar ~ipentru a-si pune la incercare puterea, a procedat la tratament In colectiv ~i de la distant1i, el stind in balconul hotelului, 24

PUCl00sa -

. . arhi'~CI ....,){IocaUI ~ifortiJiC81C bioenergeticiI

,~wa

25

iar ei in parcul run farlL Oamenii Siinteau ~ asa efectul ' cum. 0 t1nl£r/I femeie ii m"" ,arnehorant. Mudava poveste$te i1rtuIJsea recunosciito Parc, ~, revenise subit Cl'cluJ ~ II are, cum acoto In irsta s . ... Intrerupt de' . virs a ei era fnCi! departe d . mal multI ani. de,si la putea afirma nefncrezat e menopauza nonnaliI! Cineva ar autosugestie .., 'Acestui . or, cil ar putea fi Ia mijloc §i 0 a I soar putea rllsp d ~lI autosugestia a fost d. 1 un e In cazul acesta bi ec an~atiI de un . ' loener_geticil este de 100,140 m ! om a clirUl intluenta in vara gl1sestate condi ii . . MOldova Si se mutl! acolo J en:a1 ~une de I,ucru Ia SllInic favoarea localitlltii Bran dO. P ~ crteva Iuni, renunrfnd in . m ap.roplerea B promlsese un spaliu in cl/Irur fi .• ...., ra.sovuhu, unde i se aprobllrii Prefectwii JudeJul .:~ ostulw cmematograf. In baza :ondurile finane.iare core Ul. rasov, care a pus Ia dispozipe Si Impreunii eu citjva oarn . SdPunzl!toare, Constantin Mudava , tem e sutler s a emematografului (neut.iIizat) 0.. .- U oeupat de renovarea terapeutice. Totul ad. b~ arnenaJarea acestuia in scopun° eCUIS me Si fr cind cltiva indivizi ale caror t . umos plOli la finalizare 01 or In terese erau ~t . ' parente, I-au instigat pe brane . II . en ~e poate de transacolo, pe motiv c.l!-j vor invad:~:t nU'1 petmJ~ sil se instaleze pe urma bolnavilor, de~ se ~ J feluJ de boli molipsitoare de contagio$i. A urmat instalare: ~ ACrt. et nu trateaz;'! pacienrii Fl{g;'!Ia~,dar 10caluI cu cl Ill. In Comuna Mindra J1ngl1 ~mem~Ws.' asemenea mdeletnicire, fiind mult· er~ Impropriu pentruo cu sllni£tatea ~ubred)t La ~ prea fnguros pentru oameni . .. 01. lnCeputul anuj . 199 sta!lunea Vilcele de ling;'! B. un 0 s-a stabilit In lucrat pIna: in luna aprT ra~~v (In Judetul Covasna, !lode a C id 01 re, cUld a lntrerupt) . anSI eram eli e Iocul ~. m .' omemul sa Spunem Iucrurilor pe
> A
0

1.4

0'

a:
A.

'

.0

~o

26

nume in aceata privintal Acest om cu insusiri naturale miraculoase in sprijinul s~nl1t~tji semenilor (cum sint doar citiva in tntreaga lume, cit e ea de mare) este considerat de unii ·ellar putea produce miracole si In finantele precare ale unor statiuni ori alte asemenea asezaminte, numai.prin fortli propriel Hai sll stam cu picioarele pe pamint si sll gindim cu capul: oare unor alte personalitati, eu alte profiluri, cum sint, sll zicem fotbalistul Mathaus sau artistul Pavarotti li s-a pretins ori li soar putea pretinde ca prin forte proprii sa sustfuli financiar intregul club sportiv din care face parte, ori intreaga orchestra care il acornpaniaza, cu toateinstalatiile si celelalte accesorii aferente?! lar dadi mai luarn in consideratie faptul ca in luna ianuarie a anului 1991 a fost invitat in Grecia de catre Dr. Evanghelis Stamatilis din Volos, ocazie eu care a facut 0 nemaivazuta dernonstratie de fortli, "luind bolile cu rntna", la propriu $I la figurat, spre inclntarea .si surpriza, in prirnul rind, a pacientilor Si nu in ultimul rind a medicilor. A stat aproximativ 0 luna si is-au fllcut oferte avantajoase de a mai rarnine in Grecia oricit, poate chiar definitiv, 1ns1l. l s-a e intors irure ai lui, asa cum 0 va face apoi S"i mai tirziu, cind va elll1l.toriIn Germania. In aprilie va plecala Munchen, unde va fi primit calduros de o bogata comunitate romaneasca, Dupa ctteva zile de j'ns1l.nllto~rerniraculoasa a unor suferinzi, preotul de la biserica romaneasca din eras Ii va organiza 0 intilnire afectuoasa eu conationalii din zooli. Cu acelasi prilej este incarcat cu daruri Si i se promite asigurarea tuturor conditiilor rnateriale de existenja, satisfacerea oricaror alte pretentii in caz ca va accepta sli traiasca in conti-

27

nuarein mijlocul cornunitatii rornanesti d'In G ermama, Dar orice _. _, _~ ..... "1 . ~~c7::tl~~:plC:r~~ eXII este mult prea micli si dramatic insuIV cu marea comunitate a neamul rll.dlicmlle adinc lnfipte .ill pllmintul strabunilo - - C Ul ~u Mudava in sim ' , 1 r, Jar onstantm al t,lfea sa autenuca nu face nici el exceptie rna' ,es ,acurn ~md hbertatea de circulatie nu rnai este un ideal ~eall IZabiJO hirnera, precum pl'nll.de curind. A revenit deci Am mod" •• firesc m tarA.. , La granita dintre anti 1991-1992 Mudava i .... '. ' turile romanesti de di 1 d a a dUlltont in nnuelUdurll de cona ion~:~ 0 e ,Prot, ,un~e a .fost primit en multlt "Moldova P ." t - 11, no~n. Chiar inziua sosirii, Agentia , _r~s cornunica: 'La data de 23 decernbrie 1991
_ " A A -A

pentru radio s-a difuzat de 5 ori, ' Ziaristul Victor Ladaniue. care i-a public at un interviu in "Moldova Suveranlf' suferea de calcul renal. Dupa cea de-a treia sedintl de bioterapie, piatra de la rinichi a tnceput sl1 se
-

SOSIt

R:~~Ik~~:r~:
,_ ,"
AX <\

Brasov _

la Chisinau domnul C _'. «Societatii Urnaniste pentru O;lis~:::;

MMuddava,pre~edi,ntele u ava», eu sediul Ia

revista a posibilitatilor de colaborare in plan sri't'fi' cu cornpania "K YT" din Chi .' ,~~llC a practrc, d netr~di ~ionale Si parapSihologi~~ ~a:~r~:~;: lla d~letodel lc afectiuni", iverse or
W

a. Scopul acestui contact este trecerea in

dati clnd dornnu,t Mudava este in vizitl in

In _ __ '.toatll. aceasta peri , noaU4 a realizat contacte stiintifice (fiind pnrmt _ . inclusiv~ la Ministerul SllnXtll.tl"l'o· se di c , b' t ",1 mte pubhce de 10~~J, AtraUnd (Si insanatcsind) 70 de pacienti, Cazul unui copil, In vlrstl! de 4 ani ~i jumatte, surdo-mut d' . , cat in zece din e I . . 10 n~ere, vinde, .' se . t. dupa eea de a cmcea a inceput sl1 auda) a C?"stttUlt un subiect spectaculos, prezentat pe iarg la televizrunca moldovencasca. S-au publicat despre el numeroase articole, iar interviul luat 28

fiirimiteze. AstAzi vin Ia arasov sl1 se trateze la Mudava si romani de peste Prot, all1turi de oameni din toaUI.jumea. Fat!' de valoarea innliscutli si cultivatli (numai de el insusi) in ciuda anror oprelisti. dupa cum s-a vazut pinli aici, avindu-se 1n vedere utilitatea lui inestirnabill1, ar trebui ca autoritAtile sanitare de la eel mai tnatt nivel sa-i acorde sprijinul necesar, sprijin ce s-ar reduce in fapt la un local adecvat (unde si pacien\i ar putea pHlti cazare ~imass ca la spital. ell dear suferinzi sint) nu ~ fie ~bliga\i sl1 locuiasell Ia hotel si s11m11nince la restaurant san te miri unde) si sli-i repartizeze 0 echipa de speciali~ cornI us11din cadre t11edicale si biofizicieni, pHititli din banii statului. ai Ministerului Sl1nl1Ui\ii, precum si aparatura de control necesara, si toate acestea - care nu sint deloc multe - pentru ca tori ucesn nefeIici1i din Romania ce necesitll. ajutorul ~ nu mai conteze doar pe altruismu1 sau caracteristic si pe orgoliulluil Hai ~ rim realisti ~i s1l.acceptarn eli omul, acurn cind este invitat de tot mai multli lurne peste howe, unde i se pun Ill. dispozi\ie condipi incomparabile. unde este lntr-adevlir remunerat 1a nivelul valIii sale ridicate, acurn dndpoate pleca oriclnd. ar putea reveni din ce in ce mai rar ln lara natalll spre regretul miilor de compatrioti pe care i-ar putea ajuta, precum si a1 nostru, al tuturora, pentru eli nu e pUlin lucru ca printre oamenii fenomenali ai lumii 811 mai numere si cite un roman! se Constantin Mudava este un patriot autentic, const;ient cli in-

II

29

cJuSi~.(~cll nu chiar In prirnul rind) numele lui ell rezonanta ~Cli 11Im~une sli nu-si uite congenerii atlati in suferinta, sil Ie fie pe mal departe sprijin (biojfizic ~i moral, sl1 fie pe mai departe un reper insolit In peisajul autohton contemporan.

II
TESTE SI A TEST ARl
In anii '70 citiva entuziastiromani, nu lipsiti de temei profe-ional Si ~iintific s-au apucat, din curiozitate, sa investigheze nici mai mult nici rnai putin, dectt enigma vietii, Ceva rnai tirziu, in Romania se construisera ~ aparate de cercetare a tainei viului, reusmdu-se "irnortalizarea" unor stadit ale vietii cea vesnic curgatoare. AparatuJ in cauza se numea electronograf, reprezentind pe atunci un fel de unicat in domeniu. Se pare eli noi, romanii, avem prioritate In multe dornenii ale ~iintei si tehnicii, dar ne rernarcam in special prin prioritatea de a 111sa altora gloria de a-si insu~ (~ merge pe) cl1ile deschise de noi, precum se va vedea Si de aceasta data .... Dupa anii '80 Dr. Pantelimon Barbulescu iSi luase in serios noua pasiune, care ii va marca viata, devenind 0 a doua specializare, ~i efeetua in mod curent eleetronografii in scopuri stiintifice. Pe vremea aceea erarn, daca nu singurii in lume, in tot cazul, printre primii .... Rezultatele erau imbucuratoare Si verificabile, din moment ce au inceput a veni in tar1l. specialisti straini amatori sll.eumpere 1apre! bun aparatul numit electronograf, de construcne rornaneasca, rod al colaborarii dintre citiva medicisi electronisti. Dar cum slt vinzi la vremea aceea un asemenea aparat strainilor?' Las' eil n-aveai voie, dar n-aveai nici text de lege pentru a exporta a asernenea nouratel L-am tinut deci secret I Dar ce secret poate fi pastrat in secolul XX?!

30

31

Destul cl. strllinii, care nu erau strllini de materie, avind cele dous elemente, adidl obiectuI de studiu si rezultatele (certe) ale cercetarilor; au construit singuri legatura dintre ele, adica electronograful, existent deja la nci, Noi n-am pierdut numai banii cuveniti din prezumptiva vinzare, ci ~ posibilitatea de a proba ell l-am construit totus; prirnii. Dar astea-s chestii romanesti, care, precum spuneam, ne individualizeaza tntte celelalte natii, Ajungem 1n asemenea conditii,in anul1987, eind in fata doctorului Pantelirnon Barbulescu se prezinta Constantin Mudava, care pretinde ell are cimpul bioenergetic iesit din comun, precum Si capacitatea de a transmite bioenergie altor organisme vii, rugind sll fie verificat,ezpertizat. Omul de stiintli solicitat il supuse pe acesta probelor la amintitul aparat, efectuind electronografii ~ in baza experimentului, a emis, ell probitate profesionala, rezultaml; it Yom reda indata, eu toate peripetiile ce le-a implieat, intimplliri inimaginabiIe pentru vremuri norrnale ~i oameni normali, dar posibile si adevarate pentru acele vremurL.

descerce impulsuri de 45 KV tntr-un interval de 0,10 secutuie. Imsginiie electronografice au fost efectuate tnsinte, in timpul $j dupiI efectuareaexperimentului care coasts din apropierea mimi/or tov. MUDAVA C. de miinile subiectului sau corpului acestuia. Subiectul descna la un interval 2-4 minute senzafia de e!fldUll sau parestezii (furnicllturi) pe care te semnala. in ecest moment se declBn$8aparatuJ. Imaginile electronografice obiinut» (in po/sritate pozitiviI) sugereaziIposib.ilitatea tov. MUDA VA C. de a inf1u~~/a 18 subiect 0 sene de modificl.ri vssomotoiii perifence (induce 1a
subiect).

Cabinetul de acupunctud al Spitalului, SectOtl1!J Su. CoMIcescu Nr. 2

Disp, NT . .12 - Diham
La soliciteres

Tov. MUDA VA CONSTANTIN'din

I1rgovi$te, j. Dimbovija, emeiectuet electronografli (metoda e/ectronografiei) te 4 subiec/i amatori (3 femei si un Mrbat, tntre 29 $i 33 ani) .m zilele de 7 $i 13 Julie, utilizj'nd un eiectronograf de conceptie $i coastmctie romsneescs, reglst sf!
32

fENOMENUl

CONStANTIN

MUOAVA

;iIRGO,.n~n -1981

Pe electronografiile al~turate se poete observe modiiiceree polarit~fii semneior, comperetiv inaintea $i dup~ tenninacea
experimentuiui.
I

Experimentul pe dol subiecti bolnevi (1a cererea acestora) temeie de 58 de ani cu parezA (?) dupd tumor/1 toracaliJ joasi'J, operatA, $i bI1rbat de 35 de ani cu hemiparezll spastiel1 dupl1 hematom cerebral operst, scesti« au semnalat aparitia unor senzetii de e~lduri'J $i perestezii pe metnbrele stectst« senzatii care s-eu putut obiective macroscopic prin modificar~ culo~ii 51 tempetsturii pieiii (Juatl1 peipetotiu), comparativ ell membrul s;1nl1tos,senzetii $I moditicsri obiective care au dispsrut la un interval variabil (5-10 minute) duptJ Incetsree experlmentului. Deoerece exists unele indicii obiective privind particular itApJe de biocimp ale tOY MUDA VA propunem explorarea sistemstics, (inclusi» termografie, reograiie, pletismogteii», m~surarea concQmitentl1 a vsiorii pulsului, respirajie5i T.A., electronogreiie in elect Kirlisn, totogreiii in intrsrosa) in cadru organizat

c..

NoUI: Fenomenele obsetvete slnt rep:roductibiJe, inclusiv eJectronografiile - a se vede« cli$eele ailJturate. Data: 13 julie 1987 Dr. BlJrbulescu Pantelimon
Asadar, cu autoritatea ce i-o dadeau calificarea Si cercetarile efectuare, Dr. Pantelimon Barbulescu certifica rezultatul strict 34

obiectv, ~tiinlific. nasavtrsind prin aceasta nici 0 abatere la normele prcfesionale sau morale; mai mult, are credinta cll este in folosul ¢iotei Si propune continuarea cercetarilor, Numai eli C. Mudava va fi curind actionat in justine pentru ... pentru cll. indrll.znea sa afirme ell. in Roraania mai era si a1tcineva iesjt din comun, in. afarll de "eel mai iubit fiu at poporului", cum personajul dispusese sa fie supranumit, Acuzatia suna rnai prozaic, dupll cum am vllzut in primul capitol: "on se lasacu 0 internare la nebuni, ori daca are discernamtnt, i se documenteaza in~lllciunea, urmind a fi ascuns pentru citiva ani", Dar doctorul Pantelimon Barbulescu avea de apArat nu numai ua om, el avea de apltrat propria automate stiintificll pentruca Mudava i-a ocazionat - ceea ce la urrna urmei este important pentru stiintll - finalizarea uncr cercetari de certa valoare $I originalitate, tncepute chiar cu citva timpin urma. Astfe], in anul 1987,]a at II-lea Congres International de Acupunctura din Cehoslovacia, a prezentat concluziile sale asupra "fenomenului Mudava", care au fostpublicate in anul urmlltor in revista vestgerman! "Akupunkturarzaturiculoterapeut". Asadar, iatll-l pe doctoral Pantelimon Barbulescu aparlndu-l pe Constantin Mudava pentru a se apara pe el §i aparindu-se pe el prin apllrarea acestuial Cine este acest doctor, care alaturi de Constantin Mudava (vor mai aplirea si altH, ce vor da bataie de cap autorit!tilor ceauaste in acest caz) isi permite sIt sfideze?( Drept pentru care Dr. Pantelimon Barbulescu este chernat in fata organelor. De mai multe ori l Doar-doar va fi determinat sll.-Si renege cercetarile, Din 1987 si pinli la 20 deoembrie '89 va fi tracasat, sicanat ~i somat sll.-~ renege rezultatul cercetarilor; omul era

35

amenintat eu suspendarea dreptuJui de a mai profesa medicina s~~ i~ eel mai o~n caz, retrogradarea la ultima treapta a profe~ siei $J mutarea in provincie, intr-un sat unde sli nu mai aiba curentelectricpentru electronografa; cercentonn stiintific era pus .in situatia dramatic! de a nega ceea ce nu- putea fi negat: subiectul Mudava Constantin are un biocirnp energetic mai mare declt eel normal, precum ~ posibilitatea de a transmite bioenergie. In IDesli fie .fllcutlipublica aceasta situatie onorantli de la noi, ne aflam in postura aberanta de a anihila pe autorul cercetarii laolalta cu subiectul sliu! Dar daca. oamenii s-au dovedit inda.r!tniei, .0 solutie tot s-a gasit, La putin timpvelectronograful s-a stricat, i s-a ars 0 piesutli ceva - a fost dus la reparat, de unde n-a rnai fost readus! Pe aceeast pozitie curajoasli - hai sa judecam, retntorcfndu-ne la vremea respectiva - s-au situat ~ alti oameni din domeniu, ~ dupa cum se va vedea mai departs, dar electronografia, rnceputa ce e drept, de sovieticul Kirlian, va fi adjudecata cu eel de peste hotare chiar dacli printre cei mai buni se aflli un roman, Florin Durnitrescu, dar unde-i unul... Iar dacli e s1{ spunem adevarul in intregime, msli~ denumirea de "electronografie" este de sorginte romaneasca, fiind formulata de acelasi Florin Dumitrescu, in cali tate de inventator. Rezultatele cercetanlor sale de pionierat in domeniul electronografiei, obtinute in colaborare eu Dr. Eugen Celan, au eonstituit de altfel obiectul unor inventii, prima inventie inregistrara in lume pe aceasta tema, Inventia a fast urmata de altele ale acelorasi.astfel cll. se poate sustine totusi, pe bazli de probe certe ell electronografia, ca metoda de investigare a viului, a fost inventatli in Romania. 36

Dupll plecarea lui Ion Florin Dumitres~~ in sU:1!.i~~ta.te,a rlimas in tarlica principal continuator al non ramun stlln\lfice, fizicianul IDn Mamulas , unul din tre cei mai apropiati discipoli ai savantului autoexilat numai pentru a-si continua cercetl1rile. Mamulas a fost remarcat inel1 de pe ctnd era student de clare Florin Dumitrescu, care l-a si cooptat cu succes in realizarea unor experiente in domeniu. Absolvind faeultatea, Ion Mamulas a fost repartizat la Alexandria, dar eminentul om de stiintli, pe atunci seful "Laboratofului de electfonografie si bioenergi.e aplieatli de pe Iingi\ Ministerul Chimiei", s-a zbatut eno~m !i ~inll la urm.li, gratie prestigiului si etorturilor sale, a reusit mlracoiut de a Sl-l aduee in subordine, acuune beneflca din moment ee dupl1 aeeea au realizat impreunli lucrm de rezonantli in lumea stiintificli. Plecarea lui Florin Dumitrescu a determinat "reprofilarea" laboratorului ee-l condusese, iar eleetronografia - stiintl1 de origine romaneasca - soar fi terminat pentru n~i, rom.anii: la ac~l moment dacli Ion Mamulas, eu tenacitatea Sl orgohul tmeretu, n-ar fi continuat cercetllrile pe eont propriu si uneori semiclandestin, publicindu-si constant re.zultatele in reviste de specialtate din tarl!. si din strliinll.tate Si trimitind lucrari la congresele internaponale. Toate aeeste strildanii l-au confirmat ~a·~x.p~~ent de marca al electronografiei, noua ramura ~ biofiaicii. 0 recunoastere prestigioasli a prodigioasei lui activitati este di:plorna de "Membru de onoare" al "National Institute of Electromedical Information" din New York, acordata in vara anului 1991. In cadrul acestor serioase preoeupllri stiintifiee se tnscrie $I buclucasul episod cu Constantin Mudava; suidiindu-i aptitu-

37

ceausisr a certit· . '~'. .. . . J>OC4 de pJellar dogmattsm luia... • teat 111mod publiC conc]uziiIe examinl!rii aces-

diniIe deesebits, atestlndu-le .., evi" . ,, dus c ~rajul pinilia capllt Si. in e denlund "efectel~ POZlhV~, a

:cea

Ministe:u_l~lJnlt3tii - SpitaJul Clinic aJ M,lRICJplu!ui Bucur~i

Srr, V.lS800n Nr. 4-6
BucUI'e$fi Cen~1 M_etodO]ogiC de A Cupuncturl

In perioada Constantin. A
le-a~

Transferul energetic (sa~ m ,I:~1e s~Je ~e transfer

~jza anumite persoane d~ta'l;e em'
I,

aves

de

venit 11.1 mine Ie It~am cuno~c~~ P: Mudava a testa a titUd"~ til au jXJSlbJllt1JpJe pc care
energetic.
ZIS blo~ner8_e~c) jJ pot rea-

15.07-27071987

in

oamem cu dereoJIJr.'!J' 0, . "A o. eo· 1 UlO~ogJCe , .IS11 ue blOClmp care n n'O sau tind sl1 nominaJizeze funcljjf, fi 0 • 0.. Otm.ulZeaza in scopul testiJrii Be ,e J~I~loglce inIllal dereg/ate. cedsr inti'i 1 ~tOI 8!!tltudlUl la tov. Mudava, am proa un expenment In care dum eaJ ' pasaje ale miinilor la distant d n UJ a aelionat prin' (indeosebi in zona membrel a e tea 1,5.m de persoana mea de secunde am 8vut 0 senzat~; e_cJ,e siJtmoare? Duplf eea 30 m bi pe braJul dreP! Urt11atif de eVI ent: de furnrclturi. indeoseduplJ un interval d; timp sen.,<>~,,~enzafjPede dldurl, Repetind i' '_jl11e au ost aceJea$i
,Pll11 Ja patologio)
A

m/luen/ind

diver$i

sublect'

e c~ aptltudml

deosebite.

I'.

prin

grafice

n continasre am procedat I' ~ . utilizind un electrono ,.;; cJ,Clt~vamregistrlJri

A '

treaptl de manevrdIe a amPJi~d'

n:gJat la penultima mu Impulsulw electronogranc.

.~ .tiP !PA.

eJectrono-

intr-un prim expe.rime.nt cu metods eJectronograficil, am efectuat inregistdri electronografice palmare, in stare banalil. la C. Madal'a $i la mine. Dupaaeeea .•s-au efectuat inregisWri eJectronografice palm81'e (1a aceea5i parameui ai eJectronograIului) pe mine In timpuJ transferuJui bioenergetic filcut de C.Mudal'a, ImpulsuJ eJetronografic a tost decJsrl38t in momentul raportJlriisenzatii10r specifice ecesnu transfer. De asemenea s-a lnregistrat imagiIiea electronograflcl palmar/! a lui Mudava imediat dup! transferol bioenergetic, Analizlnd imaginile electronografice astfel obtituu» e .se pot face. uimuosrel« observatii : - '(;ompa.rind amprentele eleCironografice ale persosnei asupra cmia. a acJionat prin transfer bioenergetic C. Mudava (inainte ~ dupll tienster), imaginea eiecrronograficii palmad obtinutl dup! transfer este net diferita lalA de cea oblinuUf tnsinte de transfer. Aee.~t.f observa/ieconfmn.f faptuJd Mudava are eptitudini care, prin transfer bioenergetic (emisii de biocimp), pot induce unele modificMi tiziologico la persoane/e esupm cdrom aclioneazl ; - imeginee electronograficA paJmaril a lui Mudava in stare banall este fjpicA pentro un subject s.fnittos, tosrte eclliJibrat psiho-somatic (cuefflct pelicuJar uniform distribuit pe comutu! palmelor). AmprentaeJectronogra/icl palmarll siui C. Muda va .imediat dupif transferuJ bioenergetic esteputin modificatif falA de cea din starea banald {o U$Oam intensificare a eiectului pelicular. eu desclrcliri elecuice msi .ample in zona panctulu: Ting al meridianului 3 FOCARE. meridian. (oarte important in ceea ce prive$te scbimbutile energo-inform8/ionale - fn sensul acupuncturii clasice ehineze).
39

38

Este deci de remsrcst faptul cA, pentru realizarea trunsierului bioenergetic, C. Mudava are nevoie de 0 foane scurfj perioadil de concentrare (de ordinul secundelor), etecteie apar de ssemenea dupil 0 scurtil durati1 (0,5-1 minut) isr efortul .Ucut nu afecteazA semniiicetiv persoana lui C. Mudava. intr-o aJ~ serie de experimentsri s-a utilizat 0 tehniei1 asemiln.4toare cu tennies fotografiei Kirlian, inregistri1riJe de electrolumiaescents fiind etectuete pe degetete index ale subieclilor. Unul din subiecti a fast un bilrbat in viirsti1 de 36 de ani, eeWaIt subiect tiind C. Mudava. Degetele index ale ceior dol subjectl s-eu plasat pe ecranul de expunete, pe acee8$i peliculi1 fotosensibilA, 1a distanJi1 de 3,5 em intre degete. inregistrMile emprentei electrogietice ale degetelot s-su efectuat in stare banaJi1$i in timpul transferuJui -bioenergetic (fn momentul apm1jei senzaJiei respective). in stare banalil, aura eJectrografici1 a primului subiect. (bilrbatul de 36 de ani) este destul de bine PIPnunlatJ, in timp ce aura ef&ctrografici1 a indexului lui C. Mudava este mal pupn promm/atd, eu intremper: $i eu 0 descsrcere ???? in zona punctului Ting aJ meridianuiui ???? in timpul trsnsierului bioenergetic, aura primului subiect ere~e I$)T ca emplitudine, in limp ee eea a lui Mudava crC$le evident in ampJitudine, se unifonnizeazA pe contur (in special la virful indexului). aces! experiment indiciI {aptul eil, intr-adevsr, in timpul transferului bioenergetic, eel putin lndexul lui Mudcv« emile 0 energie (ea biocimp) eapabili1 si1 intluemeze subiec/i umeni. Observetiil« experimentele pe care le-em putut efeetua in ?rexent par siJ indice un grad destul de mare de verosimilitste 40

.:.1 Mudava posedif unele aptitudini deosebite care meritiJ .~ fi studist» in continuare. Dat fiind faptul eli la ora actuali1, $lunta
I

cunoes» purine elemente de naturtl sif explice sati9~c~tor astfel de fenomene, nu putem avansa incil ipoteze expiicetive fllri1 0 cercemre preaJabilil experimentali1 aprofunda~. . .,
lmr-o primil etapil sint necessre a multitudiae de studii xperimentaie care sil cettiiice pe deplin feno"!en~l .(sa~ r nomenologia). U171lindca apoi sil se treaciI la expllcaPI $I utilizare praeticii.

23.07.1987

intocmit de : fizician MAMULAS lOA N as. indescifrabil

Un alt specialist, Dr. Costin Dumitrescu, afirm~ la rindul sau:

"L-am eunoscut pe Constantin Mudava In anul 1981.{ fn"?Ta$UI Tfrgoviste, prin intennediul unui prieten care aves Asotla ~olrl8viJ. De$i diagnosticul era fifrif sperante (se/erozlI .1f1 pJ_il~i).a IIpe/at la domnu/ Mudava, rugfudu-mt1 s4-1 1nsotes~ J~VlZl~ c.e !I,ma s/J 0 [acil ecestuie, ceea ce eu am acceptat $1 dm cunoziIilte pro(esionaill. Cunoestem din presif efecteJe benefi~e al~ • bioenergiei (cazu] Djuna Dsvitssvili s.e.), dar le acordam credit tntr-o anumitll masuriJ.

41

I
Am dorit sa mif implic trur-o astfel de experienflJ. terapeuticfJ entru a simf.i $1 vesitice efecteJe la modal personal. N(;-:rrn ~eplasat la domicjJj111 bioterapelltului, unde ~c~ta n~,-a. pl1cat a terapi8 in grup, De 18 dstan/a de 4~5 .m., a m~~~ mllni1e ci!tre I !loi, care eram l.i$ezati pe scaune 51 tme~~Hro!e cu pal~ele 'in sus $i degetele intinse, indreptat~ fn dJIectI8 1.w.~u!,a Clteva secunde (filra sfJ ne Ii sugerat cineve) 8"! slrnt1t ,,1 degete , · .. (f,,,r[u'c"t"" rno .der.8te) q 0 senzatJe de CIJIent de aer.. ~ pares ttfZIl ....... 11......· ." ;!. " 1 rece. La experienti1 au particlpat 6 pelsoane, mca dm tlmpu .' . nit 0 sc·""e de relaxare care S-8 accentuat dupa sedm;eI am stmt' "". ,. $edintlf, iar noap!ca urm4toare am avut un somn preiungJt 51

mentinttuiu-se apoi inel! cites 5 minute dupl! sttrsitul experie.ntei. Senzapa a fast resimptii Ie/atlv diieti: ca intensitate de cstre persoenele de faliI, dar cslaar« au desctis-o apr_..oapeidentic. Vk.sta ceIOI de fatl a fost mire 1'0 $i 70 de ani. In cszul paeientei la care m-am reted; a lnceput tratamentul
cu bioenergie - cum ii spune Constantin Mudava - .8m urmifrit indeaproape evolufia scletozei in pMei. Dupi1 2-3 sedinle stsres ei S-3 fmbunltifjit, insi1 ulterior efectul nu S-3 mai [trcut simtit, In ciuda nomerosselo: $Cd in/e. Nu scelss: luctu se poete spune despre celelslte persosne care au fost tratate $i eu care am disoutat amiInunpt. MuIte dintre ele susJineau ~

odilmitor.

. . 'a in timpuJ tratarii individ.uale a necfUui paclent de,;8 dl~~t, sub un rnetru, pe dnd Constantin Mudava executa _pase ~~~ supra unor zone ale corpuluj ,am constatat a~eleaSI.senzatll ~.

stsxe« .lor genernliI

s-a fmbuniItif{it,

probind uneari

fn spatele

situ, in special

la nivelul

umer!!o:

lUl,

se~~at!'

resimiu« eu atIt mai mult ell eft deplasam mllmie a}teTn8t1V In paIn vertical. Constatarea mi se pare reJevanti1 pttn faptul.e~ exclude posibiJimtea fixfUii eu privirea de e4'tI:et,erapeut. dec! $1 a lInei eventuale hipnoze, pe de 0 parte. jar pe de al~ parte, duce /a stebiiixe» unor similitudini cu ge;terar~ u~~~ curen~ electric pri:n depltlsar,ea inrr--un plan ce mtretrue Iiniit« unU1
cimp magnetic. Dupif terminare<!

progreso! tespectiv $i prin investiga{ii de Iebomti»: Am urmat 5 $edinle $i pot spune eil oboseela pe care 0 tesimteem inerent a inceput siI dispam. de 18 ~dinli11a ~dinla. Paralel cu aceasta Ins;! au scszu: cs intensitate senzatiiJe ce le a veam in timpul sctului tetepeutic.

~dintei individuale, toate pers__oanele .d~ fati1 ne-arn strins de mTini, cOl11itiwindun fel de lant In amtrat
$i tenipelltu1; toti am simii; 0 cifJdurif c1j~ ce ~n ce mal pHlcutlJ ," locatizalil In abdomen $i aseenslOna meet csu» torace. CiJ.e era . "1 t 1 ." p~fsonaJ am resim[it-o 184-5 minute de 1a reailzarea an, u III
si a

car~

durat,

C[1

intensifate

cresci'nda,

Tnell 3-4 fllmutP.

Am evut ocezie sit constat $i reectii nule 1a trensiereree bioenetgiei, cenoscind petsoene care n-au avut seazetii deosebite dar in principiu e.mu silnlftoase: numfUu!' scestore a fost de 3·4 la cei 50-60 depacienfi eu care am discutat. Dorind si1 exclud pe cit posibil iectom: subiectiv, cit $i pe eel al unci eventusle sugestii (de~i Mudava' nu ne suger« teactiile) mai eies eil terepeutu! sustinee ell poete trensmite bioent)rgie la disranl~, i-em sugerat 0 astfe1 de exp~rienti1 pe care el a acceptat-o. In limp ce mil aflam la Tirgovi$te iss el la Bucuresti, J-am coneetat telefonic enuntindu-i localizarea nostrif $i numeral de peciemi. Am lnceput imeoiu: e.'pel·rr.'nta indreptind miinile eu palmele
43

42

inainte $i degetele tntiose ctftre Bucure~. in ciuda distantei de aproximativ 70 Jan .• am resimtit 'acelea$i senzaJij de$i ma.i slab $i' cu 0 oareca.re inti'tziere (cu 2-3 minute tirziu decit in mod obj~uit). Au participa't 7persoane intre 10 $i 75 de ani. La a doua experienttf de acest gen am int-wdus in camerli, fArll $tirea terapeutului • doulf persoene in plus. instmlte toert«

mm

sumar 8supra experienlei,. am a le preciza reacpile respective, iar in ampul ;;edintei am pllstrat 0 }ini$fe convenlionallf,. pentru a lW se putea suger-a: numifnui ceca ce slmte iiecare. Cei dol subjecti, de 22 si de 25 de am au resimtlt aceleB$i scnza(11, ial unuI dintre ei, pe Iingil parestezii in alternanta .8 p.rezentat

ca etectrozi. Caaparat de ml1si..ldL am folosit tot un Y F-UOO. Rezultatul a fast negativ, in timpul ~edintei neapifrfnd a diferenfJ de potenpallntree},ectrozi. Consider totusi elf sceste experiente de obiectivete nr.i exelu~ exjs~enta unei alte forme de comumeeie intre Jiinfe a scesu», Sa-I spunem "bioesergii", care poate fi de alta naturA dedt undele electromagnetice, sau e faarte posi.bil ca memb.rana animalll fo10.sita sa nu Jj fast cea indicata oti s'll nu Ji fost bine preparatif. (lin.- predzi1m clf Dr. Costi~ Damittescu fnainte ~ea. u.rma cl.l!suri~e faeultapi de medici nit, a practica;

acela$i fe.nomen$i Ja nivelulhemifetei drepte. afectatif de 0 parez40bstreticaJil (era 0 studentA 1a medicinif veterinarif). . Toti silbieclii au rela'tat senzatii1e respective, iar dispari[ia acestor senzatii s-a produs in timp, duplf $edin[ll, intervalul diferind de 1'a unul1a ceJalalt. in timpul ambelor $edinfe am incetcet obiectivitatea fenomenului eu ajutorlll unui multimetm digital YF~.100 cuplat. eu milivoJtmetrul $i .avind 0 impedan!if de lMQ (megl1ohm) pe volt; rezultatul a [ostnegativ, aut in eurent coaiinun, cit .$i pe ace1a de eurent aJtemativ,. de$i s-au f%sH mai millie fire (conductori) brElI1$8te 1a bomele aparatuJui $1 orientate in diferite

eleetxonic« 1a modul profesionist, ca tebnicien electronist cu studilspeciflce postlice;lJ.e de dol ani).

" ~n ~p'cllr<:~,'

timpuiui. in eadrul activitlftii p.rofesionale. am mtllmt de cneva on, persoane care mi-au relatat efectul benefic al tratamentnlni cu bioencrgie efectuat de Mudava, £hra. a le

planuri, cu sau Brll Iegifturil 1:apifmfnt. PentnJ iii obiectiva rea cpa lesutului viu la respectiva formlf de
energie am tolasi! 0. membranif animalif (vezidl de peste) ea bioaparat. deIimitind douiJ spatii umpluie cu ses Iiziologic (solutie cloruratl izotonif) $i cuJegfnd temiunea eleetromotoare .din fiecare compartirnent eu ajutorul a aos cifIbuni de retortil

[is~gerat cu. Am intilnit ~i citevs cezuri ctnd persoanele .~ustJneau ctl.trstsmentu! nu 8 avur etec; numarul scestoi« fiind insa iniim". In baza scestot constatan, la momcntuJ respectiv, Dr; Costin Dumittescu a inminat lui Constantin .Mudava un mate.rial Cll c(msideratiile mentionate. apreciind eiJ astfei de tenomene menta ~a fie studiate in cadru organizat ~i sub supravcghcre, excluztndu-se suspiciunea de mercantilism care pJaneazif asupra unor astfel de persoene. Constantit;l Mudava s-e fol'osit de ele, in primul sind pentrua se .apara in .instan/A, impotriva unor nementate pedepse penaJe, elM ~i fn presa. AT Ii fost de doti: ca ga.zetarii .respectivi sit-i ceara acordul cercetiltorului $ti!ntifi.e (ceca. cc~n·a~ flfcut nici in primele doulf ca.zuri) cu at1t mal mult eu elt erticolele sucupiins $i uncle inexactitilp.

44

45

Dr. C. Dumitresc!l considenf ca astfel de fonomene se fntllnesc telstiv frecvent, dar cu intensitAti ~i cu grade de teceptivitate diferitc. De fapt aces! gen de tetspie poart4 msi multe denumiti, care de$i nu sint identice, au similitudini: Qi Gong, Reiki, teispie ell bioenetgie, magnetism animal, fenomenul Djuna, etc. Din pacate nu exista 1'nca 0 posibilitate de obiectiyare a eceste: "bioenetgii". Dar asa cum se aecepta de eatre ~tiintl, teJ.ep.a.tia, omnia sa eonsidenf c4 n-er Ii exclus ca acest d transfer de ceca ce numim bioenetgie sil izvorasea dintr-un trunchi comuncu telepatia. eompensape momentanif, st ti In opinia aceJui8$i, metoda ststisticii, pusi 1a fndemfna de $tiinlele moderne, pentrua se pute« obiectivs Ienomenul. Soar putea aprecia gradul de subjectivism cu ajutoral unor teste psihologice, pentru a exclude fenomenul "Placebo". In cazul in care proeemuJ de vindecari - msi mult sau mai putin indemnat - ar dep~i proeentul ''placebo'' (luerind cu 0 popu1ape eunoscutif) soar obiectivits etectele scestei tetepi: alta metod! er fj - tot dup! parerea sa - obiectivsree ell ajutoru/ unor apa.rate care sl! decodeze schimbarea unor oonstante biologice la terapeut ¢ pecient (temperatura eutanata,

Bste de 18 sine inteles cs 0 asernenea atitudine neechivocil de sfidare a dogrnelor cesusst« nu putea scsp« neobseJVatil. Asa clf s-a inceput de fndatJ operapunea de "identiticere" a medicului neascultf1tor, tn vedetee tragerii la dspundere si a "cumintirii" sale. intfmplarea a mcut ca acesta si!i-$i scbimbe locul de munCIJ

prin demisie - ce medic er Ii putu: omine la acea vreme transferul in interesul serviciului de la 0 /oca/itate ruralil mi1runt~ la OrB$? -, isr pe de altA parte, nedezmin/ita solidaritate medicall a tutictionst $i in cezul lui, fiefndu-l "pierdui" intre atilia Dumitresti ... Au ttss-o insfi, cu virf si indesat, Dr. Pentelimon BlIrbulescll $i tizicianul MamulB$. in toamna 8111l1ui 1990 Prof. Dr. lng. Alexandru Mifrufil, unul tiintxe promototii sinergeticii in Romania, $fiinfil relativ nouil pe plan mondiel, fond~to[ul (ji directotul lnstitutulni "Psi" din Bucuresti; a pcocede: Ie mssuisree clmpului energetic a11ui Constantin Mudava ..· MlJsuriftoarea s-a efectuat tn capita 111, sevsntul tolosind msi multe tipuri de aparate eu care a efectuat mai multe feluri de misudtori. Dar pentru a relata experienta lui - fllmatil de 0 echipl a televiziunii din Brasov - este necessr s4 coborim putin in titnp $i sif ne intoetcem la 1987, dnd acelB$i om de $tiinrll I-e mai exeminet odatll pe protagonist. impreun4 cu Dr. Ivan Iotov din Bulgaria a efectuat mllsurarea razei cimpului bioenergetic a1. scesuue, folosind~-se de 0 rigM cu bobinil caJibratli. stabijind cil are dimensiunee de 35 m. in 1990 $i in 1991, realizind mifsuriftori tepetete, stnergeticisnul .roman a stsbilit ca raz! medie a biocimpului energetic sf lui Mudava, Jungimea de 40 m., cu precizarea cif in momentele de adihna seu de concentrare, scests poate atinge 60 m. deci un dismetru de peste 100 m!
47

La momentul tespectiv, Dr. Costin Dumitrescu mai considera _ cucunJjul tinere{ii ~iaf rectitudini! morale $i profesionaJe - c4 pentru a etucids asernenea fenomene care duu r18)lere la 0 multitudine de discuiii pro t;i contra, ar fi ttebuit constituite 0 comisie din cerceatoxi de prestigiu in domeniul :;tiillIelor biologice, care sl studieze etectut terdpiei pe iotut! de bolnevi

rezistenJa electrica a tegumenului, eJectronografia - executatA la parametristandBrd,. analize delabora.tor etc.).

46

Nr.110

/03.10

1991

Mdsudri efectuate MUDra CHID CONSTANTIN MUPA VA

Data
06.10.91 Sarcina ene.rgeticl (m) Starea gen.emIl a s4nltJtil (%) 7,.92 73 7,923 7,924 7,922

.07.11.90

10.04.91

13.04.91

77 39

77
40

72 40

Raza de ectiane a biocuren/iloT (m) 37

troencefalograme asupra subiectului, in diverse ipostaze, formulind de asemeni concluzii pertinente despre aptitudinile sale deosebite. Cuviote de apreciere a avut Si Dr. Ivan Iotov, direetorul Institutului de parapsihologie din Sofia, care I-a studiat, eu ocazia unei deplaslri efectuate la Bucuresti rn. anul 1987 si si-a mArturisit admirajia pentru tenacitatea cu care si-a sustinut cauza proprie, in conditiile in care aproape toate forurile oficiale 1i erau potrivnice. Intr-o perioada in care tot ceea ce aducea cft de putin eu transcendenta ori parapsihologia era complet prohibit in. Romania. " dar era posibila existenta unui institut special in Bulgaria - directorul aeestuia admira ftril. rezerve capacitatea bioenergetic! deosebita a lui Constantin Mudava ...

DIRECTOR,
Prof. univ, dr. ing Alexandru

Mruutj

Constantin Mudava a mai preocupat ~ alb oameni de ~iintll. care s-au exprimat tntr-un fel sau attul despre et. Astfel, in urma examinarii sumare, cunoscutul om de stiintll, profesorul univesritar Dr. Irrg. Ion Mfulzatu s-a exprimat caacesta reprezinta un fenomen interesant ce ar trebui studiat, E de sperat cll acest universitar Si cercetator stiintific iSi va gasi cindva timp sll cerceteze unele laturi ale fenomenului. in 1988 Prof. Dr. Dumitru Constantin. !If:lfulsecnei de neuropsihiatrie a Spitalului Militar Central a realizat 0 serie de elec-

In cele ce urmeaza neperrnitem sa. formulam unelc concluzii ~i apreximatii personale ocazionate de contactul eu rezultatele experimentelor amintite, ca §i de studiul tangential din bibliografla domeniului de speeialitate respeetiv. HIe reprezinta doar punctul de vedere al unui reporter pe frontul vietii, la rnodul eel mai coneret cu putinta, astfel ell. nu vom pretinde nici un "patent", motiv pentru care vom lAsa ~i expunerea s1l.eurga. firesc, flit a 0 fntrerupe cu precizarile bibHografice obisnuite Ia o lucrare realizatA de oameni de ~tiin14. Unul dintre eei mai autorizati savanti in domeniu, romanul Ion Florin Dumitrescu, actual mente in Franta intemeietcrul de fapt al electronografiei, accepts eli In sens figurativ se poate vorbi despre existenta biocimpului ca 0 entitate de influent! a
49

• ••

48

organismului viu. Rezulta, fie ~i numai etimologic, cli biocimpu1 presupune 0 bioenergie care, ca toate fenomele de aceasta natura, se propaga $i se transmite prin unde. Cercetatorii sint astazi de acord ca organismele vii sint rnconjurate de 0 aura energetica emanata de bioenergia aflatli 1n interiorul lor, caracteristica "sine qua non" vietii. Intrind mai in "interior", se sustine c1 fiecare celula a organismului viu, deci ~i a corpului uman - la care ne vom limita pe viitor - sau poate numai 0 parte dintre aceste celu1e vii constituie in acelasi tirnp §i. 0 "celula piezoelectrica", avind adica doi poli (plus ~i minus) $i un lichid care sub influenta acestora, genereaza energie, bioenergie, in cazul nostru. Cum se produce $i cum se mentine licbidul respectiv, activitatea "chimica" generatoare de efecte fizioe? Reactiile chimice ce se produc in organism in procesu1 asirnilarii hranei in contact cu acizii ~i sarurile gastrice conduc la obtinerea unor elemente chimice necesare vietii ~idiverselor activitati precum $i la producerea bioenergiei. laseamna eli fiecare cclula a organismului uman, face parte dintr-o "baterie"; sau un rei de "acumulator" de bioenergic - omul - care in exterior prezinta aura mentionata. lntelegem eli este vorba de organismele normale, adicA sanatoase, cele afectate de bollia, on alte asemenea fenomene, inregistrind un deficit de energie datorat funtionarii incomplete a unor grupuri tntregi de celule. Se mai poate sustine de asemenea, ca atita vreme crt ta omul normal, aceasta cantitate de energie se mentine relativ constants, datorit! metabolismului, a relatiilor chirnice care au loc in mod obisnuit in eelula piezoelectrica constituita In fie care din cetuleie sale, cu cit "materia prima" - tirana - este mai valorn~~. cu atlt mai hunc VOl' fi rezultatele lor. adica elementele
50

vitale $i bioenergie ocazionatlL Pe de al~ pane, se mai sustine sau presupune ca omul, In calitate de acumulator de bioenergie este "conectat" la sisternul bioenergetic cosmic, ell. in stare norrnala primeste $i transmite unde bioenergetice, ca. lntr-un fel de sistem de "vase comunicante", dacA am cauta un echivalent intr-un alt domeniu a1 fizicii. In afara deci de rezervele proprii pe care ~ Ie detine, omul pierzindin mod natural energie in unna eforturilor fizice, psihice, sufletesti, ce le face in viata de zi eu zi, 0 recupereaza din cosmos, eu conditia ell. biocaptatorul ee-l intruehipeazA, sll fie in stare norma 111 de receptie, de functionare, adicll. sA fie) sanatost Exista deci si 0 serie de criterii ce trebuie lndeplinite, d~pl!. cum e~is~ ~ ~ai muIte. dl.i de ea.ptare a bioen~rgiei, una dintre ele fiind pnn intermediul degetelor, care funtioneasa ca un tel de antene. Asadar, in structurile interioare ale organismelor vii exista 0 cantitate mai mica sau mai mare de bioenergie, care creaza In atara acestora un cimp bioenergetic, 0 aurl!., detectabila In momentul de fatl!.eu unele aparate (Dr. Pantelimon Barbulescu spunea ca are 0 culoare superba, roz-portocaliu, incornparsbila cu vreo alta, culoarea vietii) sau vizibilA de catre uaele persoane, lnzestrate cu aptitudini deosebite, ca de exemplu Djuna
Davitasvili.

Cercetatori renumiti precum Raymond Moody ~ Kenneth Ring, au stabilit in urma investigarii a mii de persoane, ori a analizei rezultatelor obtinute de alti speeialisti ell.in momentul rnortii omului , trupul acestuia este pllrAsit de 0 concentrate de energie, ca un fel de nor ce r~mine citva timp in prea.jma trupului neinsufletit, undeva deasupra, pentru ca apoi sil. se inde51

asupra unor persoane care ~-au revenit dintr-o moarte clinica ori stare de coma preletallt. Unele persoane care "au inviat din rnorti" relateaza cit in aeea faUi se simteau In afara corpului terestru $i vedeau eu un fel de simpatie cum eadrele medicalesi rudele, toti eel din jurul lor se strll.duiau sll.le readuca la viatll.. Relatarile $i detaliile ce Ie dan sint atit de exaete, sueeesiunile evenimentului atlt de aieyea, pentru 0 perioada cind starea lor de ineorI$ientli ori moarte clinica era dovedita cu certitudine de oamenii-martori Si de ceilalti martori mai obieetivi - aparatura tehnica folosita, lncit .omenii de stiintl1 au concluzionat ell. sustinerile acestora sint adevll.rate. Ca urmare sint plauzibile Si eelelalte relatari ale unor astfel de oameni, despre aeea perioada. De vazut, vad, dar nu eu ochii, de auzit, aud, dar nu cu ureehile, se intimpll1 ca Si cind ar "citi'tgtndurile tuturor celor de Ia fata loeului, eu 0 elipl1 inainte de a if exprimate prin vorbe sau fapte. Explicit si cauza revenirii lor la viall!; fie perseverenta Si capacitatea deosebita a medieilor, fie efortul acestora coroborat eu unele motive inti me, cum ar fi dorinta de a-si continua $i tennina studiile, sau imposibilitatea de a lasa fl1r1t ingrijire materna on paternl1, copiii aflati Ia 0 virst1i cruda, revenire despre care tOli povestesc eli 0 realizeazl1 totusi cu regret. in America, lara tuturor posibilitatilor, fecmenele de aceasta natura stnt studiate in mod curent, datorita ee e drept $i numarului mare de astfel de cazuri, denumite conventional "E-M-Iexperienta mortii iminente". 0 asemenea "sansa'' nu putea fi ratata desigur nici de institutul de sondare a opiniei publiee, faimosul "Gallup". Un sondaj realizat de aeest institut a stabilit cA opt milioane (!) de americani au trl!.it cite 0 E.M.I., rezuloarteze. Cercetarile

au fost intrepnnse

~
<

tatele fiind publicate in cartea "Adventure in immortality" (Me Graw and Hill, New York). Psiho-soeiologul Kenneth Ring distinge cinci etapc sueeesive. Prima etapa: subieetul simte eli pluteste deasupra seenei, dovedind acea sirnpatie, toleranta - cea mai mare parte a eelor investigati; etapa a doua: subiectul se vede In afara trupului inert, pluteste si observa tolerant, tot ceea ce se pretrece In legitturd eu el - 37%. Etapa a treia: subieetul se simte atras intr-un imens virtej negru, ea 0 gaura neagra intergalactica ~j pc masura ce inainteaza linistea sa interioara se consolideaza, se mareste 23%; Etapa a patra: subiectul intrezareste tn spatele intunericului 0 lumina ~i pe mllsuri1 ee se apropie de ea, simtindu-se tot mai atras, i~i d! seama eli lumina em ana iubire pura, eare Il absoarbe tot mai puternie - 16%; Btapa a cineea: subieetul e absorbit de lumina ee-l atragea, simte cum se contopeste cu universul, eu eosmosul ~i cunoaste iubirea totala, a ajuns In fericita posesie a cunoasterii universale - 10%. Persoanele care au ajuns in faza a cineea i~i schirnba de regula atitudinea pe tot restul vietii, capatind 0 detasarc intclepta falA de eele ornenesti, devenind toleranti, tngaduitori, afisind 0 seninatatc sufletesca vizibila. Pe de 0 parte, §tiinta, tot mai ofens iva., coosta existenta bioenergiei ~i biocirnpului la orgnismele vii ~i dovedeste de asemenea ea acestea parasesc corpul uman tn momentul incetarii din viat!, sub forma unei concentrari de energie, Pe de aWl parte, oamenii care au trait 0 E.M.I. relateaza cum simi ea ies din corpul terestru ~i plutesc 0 vreme deasupra lui. Am putea spune ell aceasta energie, la un loc cu aura, ce nu po ate fi separata de ea, constituie suf1etul omenesc, anima, cum II numeau anticii; 53

52

sufletul ar putea fi deei encrgia vitala a corpului uman, viata omului in stare de energie pura, caracterizata in principal prin puritate absoluta . Oare fllosofia stramosilor nostrii daci, preceptele zamolxiene, nil statuau ell. pentru a insiinll.'to~i un om bolnav trebuie sa te ingrije$ti in primul rind de sufletul sau? lar acest suflet, asa cum Il releva stiinta la nivelul actual de evolutie, precum ~i oamenii care si-au revenit din moarte clinidi, exists, el face corp comun cu trupul pe tot timpul vietii terestre! Revenind la antici, mitologia greaca, prin notiunea "Erebus" deflnea spatiul intunecat pe care trebuie sa-l parcurga sufletul omului dupa moarte, care spatiu tntunecat poate fi etapa a treia identificata de Kenneth Ring! lata asadar cum stabilim . ca pe mAsura ee stiinta avanseaza, constatam ca anticii erau mai initiati decit noi ~i probabil, fl1~ a mai tncerca "sl1 despice firul In patru" se conduceau fn viat! dupa precepte morale sanatoase! Ne reamintim totodata ca Platen in "Republica" pare a fi primul care a relatat despre un om inviat din mortil ... Nu putem incheia far1'ia mai incerca 0 conexiune intre 0 aWl constatare siintifica si 0 Iatura a experientelor traite de unii oameni. Cerceiatorii stiintifici au sesizat Si evidentiat existenta bioenergiei, posibilitatea transmiterii ei unor subiecti, ca ~i recuperarea din cosmos a deficitului bioenergetic al corpului viu, iar oamenii care au cunoscut 0 E.M.!. destainuie cli acea energie ce se desprinde de corpul terestru - sufletul - tinde sA se integrc=e intr-o alta energie luminoasa ~i pura, imcnsa ~i atragatoare, Uulve- ul Insusi..; Acea imensa energie Iuminoasa Si pura, care atrage sufletul omului dupa moarte, dar ~i compenseaza deficitul de energie a omului viu afectat de boala sau accidente ar putca fi Spiritul Suprem, eel Atotputemic, care 1n
54

acest fel face tegatura intre viata terestra si eea de dincolo de moarte, pinA la 0 limits numai de El $tiutli si hotaritA, Spirit Suprem pe care diferitele popoare Si' 'nenumarat! invlita\i II denumesc Dumnezeu, de~ numele lui suna altfel tn diferitele lirnbi ale omenirii. Va putea vreodata eel care a muscat din marulcunoasteni, Omul, dus de rnintea ~ aparatele nascocite de el, sa ajungllia cunoaserea absolute, la Aflarea Absolutului? Iar daca da, ce se va imirnpla in acel moment?! ... Dupa aceasta scurta incursiune in bibliografia dince in ce mai bogata a studiului vietii de dincolo de moarte, memoria ne readuce 1n actualitate fllosofia zamolxiana a stramosilor nostri daci, care intimpinau moartea pihmnteanli cu bucurie, ea pe un moment fericit al trecerii intr-o altA via{ll... Peate nu lntimplli. tor aceasta reflectie ne-a fost prilejuitl de Constantin Mudava, nume eu rezonanta dacl1 a istoricelor dave.

III BIOTERAPIA DE

SOC

Dupl1 cum spun vechile invlltllUri chineze .5i au redescoperit unii' cercetatori moderni ce s-au apucat apoi sa demostreze, omul este in strinsA si armonioasl1 conexiune co radia,iile de energie emise de cosmos, inclusiv ell cele ale bioenergiei, ale energiei vitale. In acest fel toate organismele vii i5i iau in mod natural din cosmos surplusul de bioenergie necesar pentru reeuperarea diverselor pierderi cauzate de efonurile fizice. psihice, de afectiuni patologice, auta vreme cit respectivul organism se mentine cit de cit apt de a fi biocaptator. Revenind la obiectul cllIlii de fatll. ~ pomind de Lacercetllrile ~intifice prezentate mai sus, care au stabilit eu ceniludine ell Mudava are insusirea deosebitl de a poseda 0 bioenergie intr-o proportie iesit1l din comun (80-120 m) pe care 0 poate transmite altora.reusind s-o recupereze ulterior sau chiar in acelasi limp din cosmos, vom continua cu expunerea modalitiltilor prin care transferll bioenergia, adiell.de tratament propriu-zis. Reamintim de asemeni, cA una dintre formele de manifestare la organismele vii este "aura" care le inconjoarll., aura avind de 56

regulA 0 dimensiune stabila, In situatiile ctnd organismul viu . este alios de boalll., aura respectiva se diminueaza, prezentind in acelasi limp $i alte componente - radiatii negative, sa Ie spunem - produse de afectiunea respectiva; este ceea ce se numeste §liintific "efectul Corona" pe care nu este nici cazul nici locul sll-l explicam mai detaliat, A sosit momentul sli precizam - chiar daca am mai fllcut-o _ ell tratamentul Mudava consta tocrnai in transferul de bioenergie la persoane cu deficit cauzat de unele afectiuni, intt'uclt asa cum s-a putut constata anterior, orice boala lnseamna ~ un minus de energie vitaHl. Cu alte cuvinte, este verba de egalizarea momentana a sarcinii bioenergetice intre un organism cu surplus (eel allui Mudava) ~ un altul cu deficit (eel al pacientului) ca intr-un fel de '.'vase comunicante". Preeizind eli in conditiile in care once om sau alt organism viu ce seapropie de Constantin Mudava intrl1 Si sub actiunea c1mpului sliu bioenergetic supradimensional, compensindu-si In mod natural minusul bioenergetic (datorat fie Si simplei oboseli), bioterapeutul realizeaza compensarea necesara.jn mod sistematic, mai direct ~ mai rapid. Este cazul sli precizam cli de regula pacientii se prezint! la terapeut cu cartificate sau buletine de analizl ce le arestll boala, Modali~lile de transfer bioenergetic practicate -de Consantin Mudava slnt mai multe, inslt el uziteatil in principal, avantajul contactului nemijlocit, individual, desi nici celelalte nu sint rnai puUn eficiente. Pe de al~ parte, conform propriilor afirmatii, Mudava sesizeazl1 organele afectate (aflate deci 10. deficit de bioenergie) datoritllfluxului mai intens de biocurenti ee-l atrag, confirmind

'

57

asttel diagnosticul medical, iar In unele cazuri chiar extinzfn· du-l. Tot dupl1 cum se cunoaste dupa vechile inv!l~l1tUrichineze, omul recepteaza energia vitalll din cosmos in primul rind prin degete, care constituie veritabile antene, energia vital11circul1nd in mod permanent in cosmos sub formll de unde, chiar daca azi rnijloacele limitate totusi ale stiintelor moderne le pot pune incomplet sau indirect in evidenta, Asadar orice om aflat in preajma terapeutului, dad Intinde spre acesta palmele, cu degetele rJsfirate, lncepe s1:lsimtll, dupll putin tirnp, parestezii (furnicaturi) in buricele degetelor, mai puternice desigur cind el se concentraza, pentru a determina transmiterea bioenergiei. Deci, in timp ce pacientii aflati in apropierea terapeutului (de regula, in fata lui) ~ptli cu degetele mlinilor lndreptate spre acesta - poziJia de trstsmem - sirntind furnicaturile si captind in acest fel bioenergia ce se va Iocaliza en precadere in organele afectate, cite unul vine si se aseazll. in fata terapeutului care In acest coop bioenergetic intensificat de concentrare, incepe sa-t transmits in mod nemijlocit biocurenti, in cadrul a ceea ce se cheama masaj bioterapeutic. A~zatide regulli fatii in fatllterapeutul i$i apropie degetele, tntr-o succesiune regulata, mal intii de organele sau locurile de pe corpul uman unde se intilnesc meridianele bioenergetice, aceleasi ca, in cazul acupuncturii ~ presopuncturii (degete, urechi S.c.1.), iar mai apoi de organele sau zonele afectate ale corpului •. in acest mod, pe 0 durata de 3-5 minute, cele doul!. sarcini bioenergetice tind sl1 se egalizeze, realizindu-se compensatia in favoarea organismului deficitar, Este de la sine Inteles di 0 singura sedinta nu este suficienta pentru recuperarea Intregului deficit de energie al pacien58

tului si el, in conditiile In care dupll 1·3 §edintc tncep s! se simt! efectele curative, Slnt totus! necesare mai multe, pentru stabilizarea bioenergiei, in principal 10 §edin\e (s-au cunoscut vindecari de cazuri mal u~oare sau incipiente dupa 2·4 §edinte) ori mai multe serii de cite zece, tn [une\ie de graviiatea bclii. Asa dup~ cum s-a vazut mai sus, uneori chiar dupa primele sedinte de tratament, afeetiunile paeien\ilor tind sll se diminueze, unii dintre ei tnceptnd sa elimine meiastaze, coaguli de singe, on alte urme materiale ale bolii de care sufera. Este de la sine ln1e1es cl sansa insanlto§irii pacientilor este detenninat1!. de gravitatea, vechimea §i stadiul nolilor lor §i nu in.ultimul rind de vlts1:a fieoaruia dintre ei,

II

Consuela Vf}cu san victoria ssupte terifiantei Ieuconevraxite

60

fn situatii exceptionale, ~cjnd imprejur1l.rile. ori numarul . extrem de mare al pacientilor nu au permts praeticarea masajului bioterapeutic individual, 0 alt! modalita:te de rratament la care a recurs Constantin Mudava, cu aceleasi efecte curative, dar eu un efort mult mai mare din pane-l, este tratarea in colectiv, Yntr-o variantl, aceasta. metoda presupune asezarea pacientilor asl:t:el incitsll. se ~j:oo de mfM unul pe altul formind un Iant la al carui prim caplt se ami. terapeutul, ce transmite hioenergia de la om la om, f.iecare dinlIe ei urmind sll. retinl{ atita cit! pot imagazina organele atinse de boala, ftirli riseul de a se epuiza colosala "baterie" - Constantin Mudava- care tn acele momente de concentrare 0 capteaza din cosmos. Rezultatele obtinute evidentiazili eficienta la fel de ridicatili ~ a acestui procedeu. Pe aceeasi linie spectaculoasll se tnscrie !ji fairnoasa experientl1 colectiva de la Pucioasa, unica pin.l1.in acest

moment; scepticilor ori celor tentati sll-i conteste efectele curative, Ii se pot opune oricind marturiile celor ce si-au recistigat slInll.tatea acolo tn ace] mod, cazuistica momentului fiind extrem . de bogatll, diversll si lnteresanta, Tot aiel este casul sll.amintirn ~ posibi1itatea tratamentului de la distantll, asa cum a fast relevara de testul realizat de Dr. Costin Dumitrescu, asupra caruia nu mai insist1lm Intrucit a fast prezentar in eapitolul anterior. Dar a alt! metod! eviden~iatll de practica lui Constantin Mudava ca. avind eficientl1 maxima ~ rapidll este cea a scmnoterapiei; terapeutul i~ adoarme pacientul prin puterea sugescei, dupacare Ii transmits biocarenti prin masaj, ~ cum am descris, de asemeni, mai sus. " asemenea modaHtate, practicata ce e drept rnai rar, in In functie de felul bolii Si de rezistenta pacientilor, efectul este sporit de starea de relaxare a organismului, caracterisuca sornn~lui, s~~ ce faciliteazli. paeunderea ~ localizarea mai lejerll a b1Oen~rglel in organele deficitare. In acest sens, exemplul doctorului C. AlexandrQaie din Borca, judetul Neamt este relevant. Acesta s-a prezentat cu 0. leziune pe creier $i pe urechea stfngll. ~nternll, f~ndintr-un stadiu in care se presupunea ell numai 0. mtervenue chirurgicala pizea fi salvatoare, operatie posibiJA Insll numai In Franta, flrli 0 reusit1l certa totusi, In urma unor blo.ma~aje ~ri.n.somnoterapie s-a ins'Anlitosil complet. Dupa eirevasedinje Jm~lale se simteau deja efecte benefice - reducerea fre~venteiA crizelor si Imbunll.tiltirea eehilibrului. De aItfel, pacientul In cauza a. constituit ulterior un subiect de mare atracti~ la un eolocviu medical tmut la Piatra-Neam], cind s-a IlI.sat din nou adormit de Mudava pentru 0 demonstatie practica 63

de biomass],

ocazie prin care au avut loe sio original.li. COI1:-

ferintll. de presa, experienta fiind filmatll. in Inttegime. S-ar mal putea am inti tot in aceasta ordine de idei, capacitatea lui Constantin Mudava de a hipnotiza, de care uzeaza ln~ extrem de rar $i nu pentru a vindeca. El se eonfeseaza ell. uneori, clnd stabileste eft vreo persoana are aptitudini deosebite de a fi medium, recurge la hipnoz~ pentru., a-si ana propriul viitor. Bunlloarit sustine ell. prin intermediul unei tinere din Resita a aflat cit tn 199 va fi' un nou cutremur deva tater In Romania. motiv pentru care s-a stabilit cu locuinta la BTII$Ov.. Dar asta . 'ntrlln sfera profetiilor $i dep11~ecarlru] cllrtii de fatl1... Bsteneaparat neoesarll precizarea ell.pe timpu~ tratameatului prin metoda bioterapeuuca Muda a, ca de altfel §i. in celelalte lipan de tratament, pacientii trebuie s1l respecte ~i un anumit regirn alimentar §i de via~li. perioada respective depinztnd de
felul bolii ~ de caracteri ticile pacientului.
Uaele recomandari tin strict de "tehnica"ul:i:lizati1 ~i;aici trebole s1(se ~inllseama inclusiv de faptul eli pillii in prezent stiinta

nu a elucidat natura acestei "bioenergii" reusind deocamdata sl1~i pun! in evidenta unele manitestari ... Mudava recomanda,

ca in faza de tratament sanu se tinll miinile .~ picioarele impreunate, tar ua timp de eel put~n douA ore dupa biomasaj, pacientuI ~ evite stringerea rniinilor altor concetateni care nu au fost odata cu el in cimpul de influentll al bioterapentului, s11nu se spele timp de doua-trei ore ... Este necesara in aceeasi masura precizarea ell pacientii trebuie stl:urmeze, pe cit se poare, un regim de odilmli, de relaxare,
spre a da posibilitatea organismului s1l devina un "receptor" optim. In acelasi timp trebuie S!-~iasigure 0 alimentatie mai 65

bogatllin \ljtamine~i caloni. Avem In vedere nu neapasat hrana de cali tale su:perioarll - inaccesibilll din nefericire tuturora - ctt consumul de alimente proaspete. Reamintim ell la electronografie, organismele ~ plantele vii prezintll aura bioeoergeuca mult mai mare decit dupll 0 eventuala conservare a lor. Spre exemplu, 0 floaredill gbiveci are aura mult ma:l pronuntaUl., dedt dupll ce a fost ruptli $i. supusll acelei~i expenenre, Daca ne ream.intim ca Ia omul normal, volurnul de bioenergie se menune relativ constant datorira metabolismului, a reactiilor ehimice declansate in celulele organismului in procesut asimilltrii hranei bioenergia degajatl1 va fi eu arit mai mare cu cit "materia primii" ce 0 prilejui.e~ee mai valoroasl(. . Tot i'n regimuI de vja~ll din perioada tratamentu1ui $i a convalescentei se includ plimbarile ori petrecerea timpului in statiuni montane ori pur $i simplu in parcuri, Atingerea unei virste inaintate .Sislhilitatea indelungatll a unoroameni se explica sf prin aeeea c~ I'll c.ac1rulfndelernicirilor Ior de 0 viatlt all euItivat ell predilectie anumite soiurl de plante, au frecventat aumite zone, bogate in bioenergie, . Daca ne gindim numai el{ bioenergia receptata de la Mudava se localizeaza ell precadere in celulele deteriorate ale organului afectat de ooalll, intelegem de ce este necesara fortificarea acestor celule ~i pe cale material1t (hrana, odihnlt) pentru aredeveni pe cit posibl Ia fel de apte sll $i relinli bioenergia primita ... Nu trebuie exclus din vedere c1l dacll celulele bolnave spre care e inrueptat fluxul bioenergetic a1 lui Mudava s1m extrem de degradate eforturile lui .a,u tOlusi, efecte lirnitate, In cazurile ill care insll boala e atacata tn fazll. incipientll. vindecllrile sint definitive, pacientii recllplltindu-$f sil:lI11tateaSi continuindu-sl

viala lor normala .. Trebuie rnentionat, de aserneni, ell uneori sa i:ntimp!ll ca Incepind chiar din prima sedinta (sau a doua) de tratament, pacientii sl resirma dureri mltrite, frisoane, ameteli ~ aJte reactii negative, ca ~i cind efectul ar fi contrar (de pHd!!, in unele afectiuni diabetice, mai. tntIi glicemia creste, pentru ca dupll. doua-tre! se(jit:lte boala s1t se amelioreze).fn. atari situalii, acestea stt:lt eu siguranp trecatoare Si constituie dovezi sigure ale iminentei insllnll:to~ri> probind cit bioenergia primita de Ja bioterapeut actioneaza in organism tmpotnva afectiunilor carofa. organismuI le-a cllzut prada mai inainte. Aceste dovezi sint la fel de eerte ca si eHnlinllril.e mai sus mentionate,lranspiratiile abundente Si alte rnanifestari de acest fel prin care se tndepllneazll efectele bolii din corpul paciendlor. Ne-am inglldui comparatia ell tratamentele balneare, care pe parcursul si dupll. efectuarea lor "rascolesc" boala pentru ca, la citva limp dupa, slI se lnstaleee ameliorarea scontata. Mai trebuie menuonat ell. in functie de gravitatea ~i stadiul bolii, uneori nu este suficienta 0 serie de 6-10 ~din,e, trebuind sll se reia tratamentul odata sau de mai multe ori, in serii de cite 10 $edinle, la distant! de citeva luni, stabilita de cornun acord cu terapeutul, in timpul iQtteruperii tratameatului se produce echilibrarea sarcinii bioenergetice in organismul bclnavului, concomitent cu inSllnlHosirea celulelor atectate. Echilibrarea poate avea loe - tot de 1a caz la caz - de la citeva ore (2-6) pinli Laciteva luni, Pe tot parcursul tratametulni ~i in special a biarerapiei, pacientul trebuie sll-I tin1i la curent pe terapeut eu evolutia bolii $i rnanifestarile acesteia tn vederea unei cit rnai bune conlucrari

66

67

pentru relizarea scopului comun, vindecarea. Ca reguHl ce trebuie neaparat respectata, se interzice cu desl!v~e fumatul in to~ perioada tratamentului ca si 0 vreme duplt De altfel, in. multe cazuri, pacientii In~~ constata ell surprmdere cll nu rnai suporta fumul de tutun, chiar daell mai inainte unii dintre ei erau furnatori i.nver~una\i ~ eredeau cll nu se pot Hlsa niciodata de furnat, Cazul lui Csiki Alois din S~a$, Harghita, este simptomatic: 8-8. prezeatat la Mudava ell dureri subabdominabHe postoperatoriipersisterue, iar tn afarll de asta
fuma in mod obisnuit cam doul! pachete de tiglIi zilnic - dupa cea de-a a doua sedin\tI,in paralel ell ameliorarea durerilor, a tnceput sit.nu mai agreeze In nici un tel furnul de tutun. 0 problemll ceva mai deoseb.itl 0 prezintii consurnul de alcool (~ de

cafea), care consum trebuie -la fel de imperativ sistat un timp! Dupl! cum se stie, alcoolul determina cresterea artificiaill. a.
fortei $i a rezistentei la efort, Cll aceasta

erestere, mai ales In

easel alcoolului se face prinuzura accentuata a organismului, secatuindu-! si de ultimele rezerve pe care aceasta Si Ie creeaza din instinct, credem cll nu mai e nevoie 811demonstram. Se apreciaza ~. surplusul de energie, artificial ~ parazitar creat de alcool, vine in conflict cu bioenergia receptata de la bioterapeut, care circula prin organism In realizarea eehilibrului de sarcina bioenergetica (acele "vase comunicante", metaforic numite) Si in loc ca bioenergia Mudava sll fie Ulsat! sA compenseze nestiogheritA deficitul de sarcina,. este dirninuata ~ poate chiar anihilatl1, contracarind-o direct si brutal, ell toate ravagiile suplimentare inerente ce le provoaca pe "cimpul de Iupta" care nu e altul decit organismul afectat al paeientului cauza. Similar se iotinpll! $i in cazul consumului de cafea, chiar dacl!

potentarea produsa de aceasta nu e de aceeasi natura cu a alcoolului, 0 pacienta relata. stupefiat!, cil dup!i prima ~edinta de bioterapie Mudava s-a pregiltit sA-§i savureze obisnuita cafeluta .. Dupll dollA trei i'nghitituri a.simtit un tremur inexplicabil Si impesibilitatea de a se conoentra - exact c~ntrariul - de parcl{ Soar f af1at la a. saptea cafea dintr-o zi, Desigur c! dac! pacientul va persevera in a-§i consuma drogul- cafeaua, in acest caa - pillA la unn~ poate amhila efectul bioterapiei., ~ Este de notat, de asemenea, schimbarea de atitudine a unor medici fall! de metoda de tratament Mudava. Daca. tnainte de 1990, cadrele medicate, poate §:i din cauza presiunii autoritlitHor ceausiste, erau aproape in unanimitate i'mpotriva lui Mudava ~i a metodelor sale - in ciuda unor rezultate evidente - in mornentul de fata situapa este oarecum alta. Attt in spiritul opiniei publice de astazi, cind Slot semnala]i tot mai mul~i oameni ell iasusiri bioterapeutiee deosebite, probate cu mijloace ~tiinpfice, eft $i din cauza succeselor obtinute de terapeut in tratarea unor afectiuni, la ora actuala din ce in ce mai multi medici recornanda metoda de terapie Mudava. In acest sens, opinia Dr. Emanuel Florin Ganciu (revista "Bpoca" Nr. 8/30.03.90) este revelatoarer''Mudava trateaza pacienti in cazul carora medicina clasica s-a dovedit neputincioasa, deci Iuptll. cu alte anne decit medicina, dar in aceleasi scop: salvarea unor vieti sau inUtu· rarea unor infirmiti'l.\i considerate incurabile. Avind tn vedere tipul de bolnavi care i se adreseaza, nici nu se poate considera
cit face concurenta rnedicilor clinicieni, desi acesta pare a fi unul din motivele inversunari eli care esie unnarit si persecutat.;." Aeesi fraze le-a formulat dupa ce a urmarit nnmeroase

68

cazuri din "perioada Pucioasa"!

69

La l'indul lui, Dr, Cornel Butnaru, care a urmatit ca Si prirnul, o bogata cazuistica a pmtagcnistului, noteaza eli "d~i tratarnentill prin masaj bioterapeutic estc general valabil, el are efect cu precadcre asupra unor afectiun] cum sint astmul bronsic, diabetul cu toate efectele ce le presupune, hipoacuziile, hipo Si hipcrtiroidiile, unele bali dermatologicc, psoriazis (corobcrat cu ell regirn alimentar), leucemia cancerul, reumatismul, epilepsia
~,a....

Stiinta sustine cll este posibillt vindecarea in toate cazurilc de deficit bioenergetic, iar practica 0 confirma de rnulte Pleciud de la concluzia, acum aproape unanim recunoscuta, cil orice rnaladie tnscmna si 0 pierderc de bioenergie care uneori estc greu, daca nu imposibil de recupcrat pe clli rnedlcamentease ori fizioterapeutice, exista deja doctori care recomanda pacientilor sa. solicite mai ales postopcratoriu, tratarnentul bioterapeutic Mudava spre a benefecia de rccuperare, prin aceasta metoda, a bioenergiei dirninuate de catre boala. Ne limitarn numai la doua exernple: Popa Pavel, de 52 de ani, din Oradea, operat In 1980 de neuriom cerebral acu 'Lie sting, aflat in atcntia scctici de neurochirurgie a Spitalului judtcan Bihor, a fost Indrumat in anut 1991, conform afirmatiilor sa e, spre Constantin Mudava, preclvindu-i-sc de carrc Dr.D.Mohanu ~i Dr.P.Corbll, ca "mcdicina clasica si-a tacLll pe deI1lin datoria", tn eazul sau mai estc necesar dour sts.-~irevigorcze Iuncjiile ganismului; dupa prima sedinta de tratament cu Mudava i-au Ineclat durerilc din regiunea lombara, lar dupA cea de-a doua au loot sfirsit si durcrile de la timplc, ~eat71~iurneri. Mihai Elena din Iocalitatea Mitropolia jud .. Buzau s-a prezcntat cu spondilo/.a reumatica la brajul sting ~i coloana vert brala, precum si rnigrene de natura reumatica, toatc en influcnte ncgatve

on ,..

or-

asupra cordului, Dupa investigalii minutioase la Clinica de cardiolog.ie a Spitalului Coltea, Dr.Xenia Petrescu i-a comunicat ell inima ii este sliniltoasl1 Si ell. doar reumatismul este cauza indicindu-i sil i se adreseze lui Mudava "daca reuseste gaseasca" .Dupil prima sedinlil, "cutitele'' dia inimil i-au disparut, durerea de 'la cotoana a cedat, pacienta simtindu-se, eu fiecare ~dintil. din ce in ee mai bine. In afar! de cazul devenit, credem faimos. ali doctorutui Constantin Alexandroaie din Nearnt, vom mai aminti tot exemplificativ, cazul unui alt medic, Lucian Barlea, din Orilstie, care s-a. prezentat ell traumatism craniocerebral vechi de zece ani si, ca urrn:u-e atrofierea nervului optic drept, cefalee: dupil sapteopt se<Jmte durerea de cap i-a disparut, tar vederea ca ~ starea general! s-au amehorat. ~n fine, unul alt pacient din rindul medici lor, Dr. Bogdan Smelt declara la 20 aprllie 1990 cl1dupa. rea fost extemat de la spitalul "Elias" Bucuresti ell diagncsticul de limfom eu descarcare periferica de celule To. stadiu IV, boal1{ trarata Cll cistostatice $i prednison a constatat 0 ameliorate relativa in::;l{ Ia scurr t~lP au r~pllrul imptomele ini,iale; dupa trel sedinte de masaj bioenergetic la Constantin Mudava, a imtit 0 ameliorare certa, ell regresarea celulelor, ituutie constatata la analizele de laborater efectuate dupil aceea, Yom mai aminti totusi un cuz, la care am fost martori pentru

sll-i

interesul specialistilor, in prlmavara anului 1991, pe dod activa in Statiunea Vilcele. Constantin Mudava a lIu!<Il.·o tlnam albinoasfi lipsitl1 duptt cum se ~ie de pigmentii epiderrnei l}i ai parului; dupl!. sapte-opt sedinte is-all colorat sprlncenele ~ virfurile 71

~a 11consideram

0 premiera

mondiala Si ar fi bine sl{ atraga

70

..
firelor de pllr (da, virfurile,. nuriid!\cinilel) iar stDn{ei ti rlm.ine s3 explice fenomenu1. Rltsfoind documentele aflate 1a dispozitie, iatli ei au ne putem abtine sl nu mai enumeram alte citeva cazuri extrem de spectaculoaseiGabriela Tof!nel, artist! liricl1 de Ia Teatrul din COllstan{a isi pierduse lntr-o mllsur! considerabilll vocea ~ era ameninjata sll nu mai poarl profesa nobita artll; urmind tratamentul lui Mudava, ..Ia Pucioasa Si Slarucul Moldovei Si-a. recliplltat vigoare_a coardelor vocale. 0 fetilll de cinci ani, fiiea lui Zaiat Nabil, inginer Iibanez cts1I:toritin Rom!ln.ia, bolnal/it de hidroencef~tlI, a fost tratatll in Liban, America, Blvetia, dar fleA succes, In disperare de cauza, tadl.l ei a adus-o la Mudava: dup! a cincea sedintl1 a dat semne vadite de insll.nltosire, penttu ca dupl aIte ctteva Sa se vindece complet. Ovidiu Vlad, de opt ani, din Brasov, s-a prezentat in 1990 13 bioterapeut CU ochiul sting infectaeaproape complet III urma in~eplrii en un fier aseutit, ruginit, in fapt 0 "sllgeatl" dusmanll care i se infipsese tn cristalin. Cu tot tratarnentul intensiv pe baz1l:de cele mal puternice antiobiotice, infectia nu a cedar, existind pericolul pierderii completa a vederii, Incepted duplt prima sedintli. de biomasaj la Mudava, infectia a prius Sa se elimine, iar ochiul wnflat sl revin! Ia dimensiunile anterioare. Dupll:a saisprezecea . 3edintl vederea i-a revenit complet, Consuela Vilcu, 29 de ani, din Ploiesti - leuconevraxita (boala extrem de rara =seleroza mnltiplli.), mersul aproape imposibil"l'Oboseal~ pronuntatli,permanent1i" insuficien~ respiratorte; dllpa trei serii a cite zece sedinte a Inceput sli se miste Iejer, iar oboseala a dispil:rut. Florea Vasile, 59 de ani din Brasov accident vascular cerebral in 1984 ell paralizia miinii stingi 5i a piciorului corespunzator, 72 mergea foarte greu, ajutindu-se de baston; dupl1 a 'Ullsprezecea sedinUl a fn.ceput 51 se'deplaseze Bli ajutor, iar dup! 55 de ~dinte pe timp de un an s-a refacut complet lUsfoind nenumaratele fi§e ne vedem l\iunsi in situatia de a nu ne putea abtine 51 mai prezentam citeva, la fel de miracutease, dacA nu si mai Si: SpanoviciJonu]; 5 ani, Bucuresti, d.iagnestle - "formatiune tumoral! occipitalll dreaptA". A fost investigat In 1989 la Spitalul "Gngore Alexandrescu" din Bucuresti Si trimis de urgent! la Spitatul de neurochirurgie "Gheorghe Marinescu" cu eefalee, vomismente, parestezii la pidorul sting, strabism convergent, crize de spasme In sornn, in urma fnrllut!l1irii bolii. A fost propus pentru . operatie, dar mama a . refuzat; in disperare de ceuza a venit la Constantin Mudava. Dupa zece sedin,e eopilul s-a jnSllnlUo~it evident. La 10 luni dupll tratament, prezentindu-se pentru inca. 0 cura. de biomasaj, starea de s1in~tate se mentinea. S-a recornandat investigatie tomografica penttu a stabili 0 eventuala miesorare a tumorii, i'ns3. nu a fest po sibil!, deoarece investlgatia se face in momentul de fatA la noi nurnai in conditii de spitatizaresi cu programare. Petru Vasile-Gcorgel, 4 ani, Nehoiu-Buzau, cu "hemipareza stg. flasca" daiorata unui traumatism obstretical tn travaliu. Manifest!rl: ptoza palpebrala slingll, ptoza a comisurii bucale stingi, mers iropiedicat, impotent! funcponaUi a miinii stingi, Dup! zece ~edinte de biomasaj copilul alerga r.tra dificultate, s-au redus total ptozele palpebral! Si a comisurii buca1e, iar eu mlna sttngl pe care inainte de trararnent nu 0 putea folosi deloe,a tncepur sli apuce si sa stringa. Birsan Ruxandra, 8 ani, Tirgu- Mures - "rnicrocefalec, tetrapareza spastica", Prezenta stare a. de spasticitate de la nastere a membrelor 'inferioare, 73

nereusind flexarea gamb i pe coapsa, sprijinul picioarelor se 11lcea pe virfuri, nu se putea hrllni'singura, simptorne de intirziere rnintala, Dupll numai 8 ~edinte ajunge sa faca flexia
garnbei si se sprijina pe tntreaga suprafaja a talpflor,

ale demnit1tii,
societl1tii. de oameni liberi

libertllJii $i silnllti11ii tizice

,:i morale ale

ImbunAt!tirea stl1rii sa,uatilti' este evidenta in to ate privintele. Popescu Lucia-Maria, 39 ani, Bucuresti, - "mastozs chistica adenematoasa la ambii stni" ~ la stnul drept prezenta 0 formatiune tumoral! de 2/2 em. de consisten14 moale, Ja sinul stIng - tumorete multiple, mastodinii bilaterale, constatabile $i la palpare ..Dupa 16 sedinte de transfer bioenergetic mastodiniHe dispar, ca $i tumoretele de la sfnul sting, tar tumora s-a redus aproape complet. Iat! de ce pare eu atit mai necesara ustinerea lui Constantin Mudava privind asigurarea cu conditii rnateriale adecvate activitl11ii sale binefacatoare, precum ~i cu specialisti in medicina ~i biofizica, inclusiv cadre cu pregatire medie, care s1l:-1ajute in selectia, urmarirea si chiar monitorizarea cazurilor .... Pfnl1 la acest frumos viitor realizabil dar deocarndata iluzoriu, Constantin Mudava, fidel experientei sale proprii, a decis sll se ajute singur! Sustinut de 0 mlna de oameni eu initialiv! a pus bazale legale, prin autorizatia cc utA de lege "Societll,ii Umaniste pentru Siillittate-Mudava" In cadrul careia a organizat cum a putut, dar in conditii civilizatc tratarea pacientilo .Pentru edificarc redam mai jos statutul acesteia:

Al1.2 - S.U.S.M. militeazi1 pentru promovsiee unei 50cietl!Ii $i slIntllo$i Ilzlc $i moral, reaJjz8t~ pe taste cifiIe $i prit: toare mijloacele, scopu: ei este binele omuiui, prin sifniItate, demnitste 51 eredintil in Dumnezeu $i ette veton $i principii general~iJmane. Ca1~ prineipali1. de promovare a ~dealurilor wnanitare esre valorificarea deplmi1 a tenomeaaiu) de

bioenergie Mudev«, cuno85terea, studiere« si utilizsree lui

multiJateraJiI. Alt..3 - Pot face parte din S. U.S.M. persoanele care sint recomandate consiliului de conducete al S.U.S.M. de cstre eel putia doi membti care pWesc 0 tad de inscriere $; 0 coUzatie Exc1uderea din S. U.s.M. 56 face prin neplata cotizsiiei pe perioada unui an ceteeasristio, pialla {iaele scestutu Sf abateri morale, ce clltre Consiliul membrilor tonasto», pan
anual!.

ReniI?

aot dirrxt,hotlfri'rea necesitind aprobarea a eel putin doull treimi din numfirui acestui« Art.4 - Sediul S.U.S.M. esie tn Brssov, Cartier Dirste, Str. Luceafarul nr, 3, tet.: 921/39467. Art.5 - FonduriJe S.U.S.M. sint fOJm<lte din cotiza[iiie mernbrlor seu du; .dO.l1atiiin lei sail va Iuti'i. S. U:S./Vl. dispune de coni descbis 18 Piliet« Bresov a C.B.C. Si de cont velutsr
(45,11,09,77).

Art.! - Sociemc« Umlillis!~ pe.nt.rr.l SlI.nlItatc-Mudava, prescurtail 111 celc ce unnc;lZif S. V.8.M, est« 0 asociape umantaIl,
deschisa cctAtcnilor romani, indifelcnl de napomilitale,

apancnenlii politiclf sau sex, carefmbr!t

i az4 idesluriie

reJigic, nobile

Art.6 . S. U.S.M. are stampiJf1, sigltJ, $; drapel. Art. 7 - Conducerea S. U.S.M. este asigumttf de Aaunste« Genera/II 11 memtuilor care se convosce od:.,tl1pe semestiu $i or; de cire ori este nevoie, dill iniljativa Consiliului de contuseere, sau 1acererea u eel pll~in 1/3 din membrii aduni!irji.
75

74

Art. 8 - inlre sesiunlle A dunsri! generele, ptoblemeie S.U.S.M. sint rezolvete de consillul de contiucete care
raporteazll

semestrie! Adunlrii

Generale.

Art. 9 - Consiliul de conducere a1 S.U.S.M. este fonnat din 7 membri 51 2 membri snpiesnil, ale$i prin vot direct de Adunarea GeneraJdpe 0 perioadd de un an.Consiliu1 de conducere este coordonat de un presedinte. AIt.lO - Peniru rezolvete« problemelor financiare, S. U.S.M. angajeazd un contebil, care, impeunl eu pfesedintele S.U.S.M: V.B avea specimen de semnlfturlf in banc;] $i va lucre sub directa supraveghere a prsedintelu: AIt.11 - in teeiizsre« scopuritor sale, S. U.S.M. poate ecnizition«, concesions sau inchirie imobile coastind din spatH de cezsre, locuit, seli de consuitetie $i tretsment; precum 5i orice alte spatH, laboratoare seu instalatfj necesere eiectusrii de terapie ssu recupersie umanil De asemenea poet» amenaja Ienne anexlf, gospodiIril anexl1, grlfdinile seu c4mine pentru copii

eli ~1 tnttegul spertusj etexent care va face parte in patrimonial S.U.S.M. Art.16 • in vedere« ooisborsrii cu socieuui simi/are din lame, S,U.S.M. are un birou de relapi Cll strJin/JUUeaptia care organizeazJ schimburi de inioimsti! specitice, schimburi de delegatii ~iparlicipati la congtesel«, cOl1sfiltuirifo ~j tntitnirile pe profil. De esemeni S. U.S.M. i5i organizeazlJ un sistem propriu de asisten!ajuridi~. Art.17· MembrifS.U.S.M. se bucllm de protec{ia S.U.S.M .• exerciuu prin mijloecele care fj steu la dispozitie conform
legii.

nr, 3, tel.: 921139467.

Adresa: "S.U.S.M." Brasov, Cartier Dirs e, Str. Luceafarul

bolnavi, batrfni.
AIt.12 - S. U,S.M. editeazd publica/ii de probagandif sau de publicitate,.lucrJri medicale $i de beletristicA Cll comitun general uman, promovind dragostea intre oameni ¢ vslotil« genetete umane,. putJhd s/1orgenizezo a retea ptoprie de difuzare. Art. 13 - S.U.S.M poate orgeniz» sistem propriu de transport.
Art.14 - in administrarea putrimoniului s!u, S. U.S.M. poete 8nga)8 din fondurile societ~!ii, personalul de care are nevoie. Art.I5 - Pe lfngl1 acest personal, S.US.M. poate angaja intreguJ personal in vedetes desfi1$UFMii activitfI/ii de publici tate, t nsm sau treismem. pretium ~l personalal euxuter necesar;

Tinern sl incheiem prln relatarea unei amintiri din copilaria lui Constantin Mudava, pe care el 0 povesteste lnclipele sale de reverie, amintire pe care 0 considerarn revelatoare pentru inrreaga lui viatli. Deasupra petului in care dormeem ci'nd cram mic era 8g5tat pe perote un tablou vecbi, in uiei. De iiecsre data cind rnA culcam, seu mil sculem, difdeam cu ptivires de el. Reprezenta un tnorsr uria$ stfnd in faJ,a morii 51 privind cu blinde{e 0 multime de osmeni Ge-$i ~teptJjtJ rindal la mom ..Pieces» avea cite un
betC$Ug. ani.'

turism sau asistentd. medicaID.

sau cu slte infirmitdli. Intreu a$a imluntru $1 ieseeu Mep/i, frumo$i $i Inuaeriti. A$adar,era 0 mosrs fennecatl. tot Intrebam pe bunica; BuniciI, iuuie se gi'fseste tnosrs aceast~? Cum voi putee stl fac ~'i eu una 13 fel? Isr bunice ml

emu

on slsbi

$f pelizi;

on scbilozi,

cocosnl, orl»

77

76

imMrb!1w:"Ai 51 faci blliatuJc 51 W 08$8 moad .•ai s-o iecit" ,::i'nd bunicu,A, cind? "Ci'nd ve! fi merel. .. ·' ~~llne tnlnspanem ~ sl1 eredem dI. astlllzi copiJul de od:inioru:~ a g:l it acea mom miraculoasll node vin oameni suferinzi ~

CUPIj

pkadi

~'ID.~lO °i. iar cI

cste moraru] eel minunat.,

Cuvlat lnainte, ....•........ ............... " . L Biogra6a c pe npetu.. '.

pag. pag.

5 ,

n. Teste
- m. Bion

~ atest.l1ri rapia de SOC·

pag. 31 pag, 56

,I

78

Tehnoredactare computerizata: NATALIE GHINSBERG .__ ';fiparul afost realizat in Departawentul de Arl,;1Graficl:\ al "InterCO rrE .Jpress",
1_.'

"

ISBN 973 55') - 012·2