AMINTIRI DIN CLASA A V-A

Țin minte destul de bine prima excursie din clasa a V-a. Entuziasmați, ne urcăm
în autocar și facem prezența. Clasa noastră mergea împreună cu a V-a
A. ,,Partenera” mea, adică fata cu care stăteam în camera și în autocar, era Oana,
una dintre colegele mele.
La final, când am ajuns la hotel, eram toți obosiți, deoarece ajunseserăm pe
întuneric. După ce ne-am instalat în camere, am coborât jos și am mâncat clătite
cu ciocolată(bine, am mâncat și un fel de mâncare înainte, dar nu mai țin minte ce
era), și bineînțeles că am devenit iar energici. Peste câteva minute iar țopăiam pe
holurile etajului unde era cazată clasa noastră.
Când s-a dat stingerea, m-am dus în camera mea, unde dormeam cu Oana.
Profesoarele au zis că vor veni să ne verifice din 10 în 10 minute dacă dormim. Am
stat câteva minute, apoi eu și Oana am decis să mergem în camera Iasminei și a
Anei. Ele două ne așteptau, dar pe unde să mergem? După ce m-am gândit, am
decis să mergem prin balcon. Noi aveam balcon comun cu camera fetelor unde
voiam să ajungem, și cu cele 2 camere ale băieților, DAR ȘI CU CAMERA UNDE
DORMEAU DOAMNA DIRIGINTĂ ȘI DOAMNA IANCU ( dar eu nu știam asta pe-
atunci). Ieșim tiptil pe balcon (profesoarele au zis că n-avem voie să mergem
acolo). Ajungem în camera Iasminei și a Anei, vecinele noastre. Vorbim, dar peste
ceva timp se aud niște uși deschise, semn că au trecut cele 10 minute și că
profesoarele veneau să ne verifice. Panicate, ieșim din camera vecinelor noastre,
intrăm într-a noastră, închidem ușa balconului, ne trântim în paturile noastre, și
ne prefacem cât de bine putem că dormim.
Trecem cu brio de „control” și ne pregătim să ieșim iar la vecinele noastre. Totul
bine, deschid încet ușa balconului, ies prima, Oana urmându-mă. Pe la jumătatea
drumului, mă opresc deorece văd niște siluete la balcon. Erau doamna Iancu și
doamna dirigintă. Una dintre ele spuse: „Treceți la culcare, fetelor!”. Ne
întoarcem în camera, și apoi bineînțeles că veni doamna dirigintă să ne verifice.
După cee a pleacă, Oana și-a scos telefonul și ne-am uitat la niște parodii
amuzante.
A doua zi, dimineață, am coborât jos și am luat micul-dejun. Urma să mergem în
drumeție, la munte. Am urcat, și apoi am făcut poze. Am mâncat pizza la un
restaurant după. Eram la masa cu niște fete din clasa A, și cu Oana, Iasmina și Ana.
Chelerițele ne-au servit pe toți de la masa cu pizza, înafară de Ana. Cu o privie
ucigătoare și cu gluga cu urechi de ursuleț pe capul ei, Ana privea chelnerițele. În
final, și pizza ei a fost adusă, și a devenit zâmbăreață iar.
Am oprit și pe la Kaufland, unde eu mi-am luat o înghețată și colegii mei tot felul
de alte chestii.
Ajunse la hotel, eu și colega mea de camera am mers în camera vecinelor. Am
avut și un fel de activitate (toate clasele) la care eu am chiulit la o parte din ea.
Ajunsă în camera, m-am dus în camera vecinelor, în care Ana stătea singură. Țin
minte că a venit Iasmina, apoi Ana a făcut un schimb cu Tudor Rusul. Ea i-a dat o
sticlă de Cola, iar el i-a dat niște pufuleți. Sticla de Cola, era de fapt, falsă. În sticla
aia a mai rămas doar 3 centimetri de Cola. Ș ice s-a gândit Ana? „Nu e destulă, hai
să mai pun ceva.”. A luat ce a mai rămas din sticla Iasminei de suc de portocale,
iar ca să fie plină, plină a turnat apă de la robinet în ea. Știu că Rusul a băut puțin
din ea, atât.
Când a venit ora de culcare, eu m-am băgat în pat și am încercat să dorm, dar se
pare că Oana nu voia și ea. A butonat puțin telefonul ei (vorbea cu colegii pe
grupul clasei), apoi iese din pat, deschide ușa camerei, și iese. M-am uitat cu gura
căscată la ușa întredeschisă, apoi când a venit doamna dirigintă să ne verifice, și a
văzut ușa și patul gol al Oanei, a ieșit repede din cameră, și am auzit niște șoapte
în fața ușii (probabil profesoarele credeau că eu dorm).
În final, intră în camera mea Oana trasă de diriginta clasei A. Îmi povestește pe
scurt, cam ce-a făcut (a bătut pe la uși, după cum susține ea), apoi ne culcăm.
Dimineața, am fost trezită de doamna Iancu și mi-a zis să-mi fac bagajele, că
plecăm. După micul-dejun, mergem cu autocarul spre un parc cu trasee și
tiroliene.
După ce am ajuns la acel parc, initial voiam să fac golf sau ceva, dar Ana era
speriată așa că m-am dus și eu pe traseul numărul 1 (cică cel mai ușor). În acel
traseu, au fost 1 tiroliană destul de mare și una care mă târa prin boscheți. La final
tremuram toată și mi-am zis că asta a fost și cu parcul. Dar nu! La final, când ne
pregăteam de plecare și să mergem la un restaurant să mâncăm, Miruna, o colegă
din clasa mea, era pe la jumatea traseului 5. Am așteptat-o apoi am plecat să
mâncăm. La restaurant eu am mâncat mămăligă cu brânză, apoi după ce-am
terminat am pornit cu autocarul spre muzeul de ouă.
La muzeu a fost destul de interesant, dar mai mult mi-a plăcut puiul de câine e
care eu l-am mângâiat.
Când am ajuns în Iași, eram obosiți, dar și triști că s-a terminat excusia.
Mai am și alte amintiri din clasa a V-a, dar cred că am ales să povestesc excursia
deoarece ne-am distrat mult, în ciuda peripețiilor.