SOLUȚII PENTRU VIITORUL PLANETEI

Pentru o viață așa cum ți-o dorești, plantează un copac, sădește o floare, ai grijă de natură!
Planeta noastră se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește mediul și clima,
iar cumulate acestea reprezintă o amenințare la adresa omenirii. Dar încă nu este prea târziu pentru a
lua măsuri ferme. Aceasta nu este o problemă pe care să o putem amâna până când vom avea mai mult
timp sau mai mulți bani. Suntem datori cu toții să acționăm pentru a opri înrăutățirea climei. Chiar
dacă sarcina poate părea intimidantă, avem încă posibilitatea să reversăm unele tendințe negative, să
ne adaptăm pentru a minimiza daunele, să refacem ecosistemele esențiale și să protejăm cu mai multă
hotărâre ceea ce încă avem. De măsurile pe care le luăm acum depinde cum va arăta lumea noastră
peste 10, 20 sau chiar 50 de ani. Pentru a ne asigura durabilitatea pe termen lung, este necesar să
percepem mediul, clima, economia și societatea ca părți inseparabile ale aceluiași întreg. Pentru o
climă mai bună și un viitor mai bun, va fi necesar să facem cu toții un uriaș efort comun: oamenii,
guvernele, companiile, școlile și alte organizații.
Schimbarea este o trăsătură constantă a planetei noastre. Suprafața terestră, oceanele,
atmosfera, clima și viața de pe Pământ s-au modificat mereu de-a lungul timpului. Însă schimbările
actuale diferă de cele din trecut prin ritmul și amploarea lor fără precedent, precum și prin factorii și
agenții care le cauzează. Evenimentele extreme, cum ar fi furtunile, valurile de căldură, inundațiile și
seceta cu intensități care înainte se produceau o dată la 100 de ani, au devenit noua noastră realitate.
Titlurile apărute în presa din întreaga lume indică o criză climatică și de mediu care afectează viitorul
speciei noastre. 

Clima Pământului este în schimbare, iar schimbarea este cauzată de om

Da, clima Pământului este în schimbare, iar această schimbare este cauzată de om. Dependența
economiilor noastre de combustibilii fosili, practicile de utilizare a terenurilor și defrișările care au
loc pe tot globul duc la creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă, care la
rândul lor determină schimbări climatice la nivel mondial. Este clar, de asemenea, că schimbările
climatice afectează pe toată lumea și fiecare colț al planetei noastre. Unele comunități ar putea
suferi de pe urma valurilor de căldură extinse și a secetei, în timp ce altele s-ar putea confrunta cu
furtuni mai frecvente și mai puternice. Oamenii, natura și economia sunt deopotrivă afectați de
schimbările climatice.

Poluarea atmosferică este dăunătoare pentru sănătatea umană și pentru ecosisteme.

O mare parte a populației nu locuiește într-un mediu sănătos, potrivit standardelor actuale.
Pentru a urma o cale sustenabilă, omenirea va trebui să dea dovadă de ambiție și să nu se rezume la
legislația actuală. Pulberile în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului sunt recunoscuți
în prezent drept cei trei poluanți care afectează cel mai grav sănătatea umană. Expunerile pe termen
lung și cele maxime la acești poluanți variază ca gravitate și impact, de la efectele minore asupra
sistemului respirator până la decesul prematur. Aproximativ 90% din locuitorii orașelor din  Europa
sunt expuși la poluanți în concentrații peste nivelurile de calitate a aerului considerate dăunătoare
pentru sănătate.  De exemplu, pulberile fine în suspensie (PM 2,5) din aer reduc speranța de viață în UE
cu peste opt luni. Benzopirenul este un poluant cancerigen din ce în ce mai îngrijorător care, în mai
multe zone urbane, în special din Europa centrală și de est, este prezent  în concentrații care
depășesc pragul stabilit pentru protecția sănătății umane.
Poluarea aerului afectează și mediul.
 Acidificarea a fost redusă substanțial între 1990 și 2010 în zonele Europei cu ecosisteme
sensibile, aflate sub influența depunerilor acide de compuși de azot și sulf în exces.
 Eutrofizarea este o problemă de mediu cauzată de excesul de substanțe nutritive care pătrund
în ecosisteme.
 Concentrațiile mari de ozon duc la distrugerea culturilor.
 Biodiversitatea dispare într-un ritm fără precedent
Știința este la fel de fermă în ceea ce privește pierderea diversității vieții pe Pământ într-un
ritm căruia nu îi putem face față. În fiecare an, multe specii sunt declarate dispărute, pe măsură ce
habitatele lor continuă să fie distruse, fragmentate sau poluate. Unele specii, inclusiv polenizatori
precum albinele și fluturii, care sunt vitali pentru bunăstarea noastră, au înregistrat o scădere
dramatică a populațiilor din cauza utilizării pe scară largă a pesticidelor. Poluanții generați de
activitățile economice se acumulează în mediu, diminuând capacitatea ecosistemelor de a se regenera
și de a ne asigura servicii vitale. Degradarea mediului afectează nu numai plantele și animalele, ci și
oamenii.

Surse de poluare a aerului :

Sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice sau naturale:
 arderea combustibililor fosili în producerea de energie electrică, transporturi, industrie și
gospodării;
 procese industriale și utilizarea solvenţilor, de exemplu în industria chimică şi extractivă;
 agricultură; 
 tratarea deşeurilor;
 erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine și emisiile de compuşi organici
volatili din plante sunt exemple de surse naturale de emisie.
 deșeurile

Protejarea mediului este de o importanță extrem de mare în zilele noastre. Trebuie să ne

gândim atât la noi, cât şi la nevoile viitoarelor generaţii. Pentru că acum avem posibilitatea de a
schimba modul în care utilizăm resursele naturale, este momentul să ne punem cu toții întrebarea: „Ce
putem face pentru a proteja mediul înconjurător?

Reciclarea plasticului
400 de ani este o perioadă lungă de aşteptare pentru ca să se degradeze sticla pe care tocmai ai
aruncat-o, nu-i așa? În fiecare an, peste 100.000 de animale marine și un milion de păsări mor din
cauza sufocării și ingerării plasticului. Prin reciclare și utilizarea mai responsabilă a produselor din
plastic (pungi, sticle, tacâmuri) poți reduce enorm riscurile asupra mediului, respectiv a sănătății tale.

Reducerea folosirii hârtiei

Hârtia este cel mai comun şi frecvent deşeu şi se eliberează din toate domeniile de activitate. Ne
trece prin mână în fiecare zi, dar de multe ori nici nu ne dăm seama cât de iresponsabil o folosim.
Dezabonează-te de la astfel de servicii (reclame, broșuri, etc.) pentru a consuma mai puțină hârtie și
a reduce cantitatea de deșeuri.
Dacă la nivel global ar fi eliminate mai puţine gaze nocive, măsurile de eliminare a acestora din
atmosferă, care ar putea fi luate începând din cea de-a doua jumătate a secolului, ar fi mult mai mici.
Consiliul ONU pentru Climă consideră că ar fi necesară reducerea la zero a emisiilor de CO 2 până în
2055 - 2070. În prezent, gazul carbonic obţinut prin arderea combustibililor fosili reprezintă 65% din
gazele cu efect de seră produse de omenire. Cota globală cauzată de defrişări şi de schimbarea
destinaţiei terenurilor este de 11%. De asemenea, în opinia cercetătorilor, şi emisiile de metan (CH 4)
sau de oxid de azot (N2O) vor trebui reduse la zero între anii 2080-2100. Emisiile de metan
contribuie cu 16 procente, iar cele de oxid de azot cu 6% la creşterea potenţialului efectului de seră.
Cea mai bună şi mai ieftină cale, dar şi cea cu riscurile cele mai mici, ar fi trecerea la folosirea
energiei alternative.
Aproximativ un procent din actualele emisii de CO 2 ar putea fi reciclat şi folosit ca materie
primă - susţin specialiştii în domeniu. Primele instalaţii experimentale au fost create. Cu ajutorul
energiei eoliene, firma Audi a început să producă hidrogen prin electroliză. În următoarea etapă, din
CO2 va fi produs metan (CH4) folosit la funcţionarea maşinilor.
De asemenea şi industria chimică a început să utilizeze gazul carbonic. Concernul Bayer Material
Science foloseşte gazul rezultat de la o centrală electrică pe cărbune la producerea poliuretanului.

CO2 în subteran
O altă posibilitate de reducere a emisiilor de CO 2 este aşa-numita "Tehnologie CCS" (Carbon Capture
and Storage). Gazele rezultate din activitatea centralelor sau a fabricilor ar putea fi stocate în
subteran, în depozitele de petrol şi gaze epuizate. Industria petrolieră a făcut deja primele
experimente. Deschizător de drumuri în domeniu este concernul norvegian "Statoil".
O posibilitate de eliminare a gazului carbonic din atmosferă ar fi utilizarea tehnicii CCS în combinaţie
cu biomasa. Plantele consumă CO2 în procesul de creştere, lemnul înmagazinează carbon. La arderea
acestuia se elimină CO2 care ar putea fi captat şi stocat în subteran. Institutul pentru Cercetarea
Climei de la Potsdam (PIK) consideră că această tehnologie nu oferă decât posibilităţi limitate de
reducere a gazelor novice.

CO2 ca bio-cărbune
Reîmpăduririle şi regenerarea solului contribuie la reducerea gazului carbonic din atmosferă.
Prin formarea humusului, terenurile devin mai fertile şi, pe termen lung, absorb mult CO 2. Totuşi,
metoda ar necesita un timp mult prea îndelungat până să dea roade. Hans-Josef Fell, expert pe
probleme de energie, este de părere că acest proces natural ar putea fi accelerat cu ajutorul
tehnologiei. Aşa-numita "carbonizare hidrotermală" (HTC) permite obţinerea de bio-cărbune din
resturi de plante şi alte reziduuri bio. "Pământul ar deveni foarte fertil, deşertul ar putea înverzi, iar
solurile erodate şi-ar reveni", susţine Fell. De altfel, primele staţii experimentale au şi fost înfiinţate.
Graţie acestei proceduri, Fell apreciază că, în 30 de ani, din atmosferă ar putea fi îndepărtate cca.
200 de gigatone de CO2 ce ar urma să fie stocate în straturile superioare ale solului. Conform unui
recent studiu al Institutului German de Cercetare a Economiei (DIW), bio-cărbunele ar putea deveni
salvatorul planetei.

10 sfaturi pentru a proteja mediul

Când este întrebată ce se poate face pentru protejarea mediului, Ioanei îi trec prin cap o mie de idei.
Ioana a realizat un top al sfaturilor pentru persoanele îngrijorate de starea planetei:
1. Nu arunca pe jos
2. Strânge gunoiul din drumul tău. Mediul înconjurător va arată mai bine, iar riscul ca
deșeurile noastre să ducă la distrugerea speciilor scade
3. Refuză punguța și recipientele din plastic. Vei ajuta la reducerea consumului de
plastic, implicit la poluarea cu plastic
4. Reciclează. Protejarea resurselor naturale, diminuarea poluării, economisirea de
energie
5. Reutilizează. Reducerea cantității de deșeuri și investiția în produse durabil
6. Oprește apa când te speli pe dinți
7. Consumă moderat. Prevenirea risipei (alimentare, textile, etc.)
8. Consumă local. Încurajarea micilor producători și reducerea poluării generate de
transportul produselor
9. Plantează.
10. Informează-i și pe alții de ce e bine să facă toate aceste mici gesturi. Pentru că
unii oameni preferă informația „de-a gata” este util să transmitem mai departe orice fel
de detalii despre un stil de viața sănătos, atât pentru ei cât și pentru planetă.

Protejăm pădurile, promovăm agricultura durabilă, reducem impactul asupra mediului, ajutăm
agricultorii să se adapteze la un climat în schimbare şi să lucreze pentru conservarea resurselor de
apă, pentru îmbunătăţirea calităţii apei şi pentru promovarea accesului la apă curată.
 Nimic nu este inutil atunci când vine vorba de salvarea planetei noastre! Lucruri simple,
multiplicate la milioane de oameni, pot contribui la conservarea naturii. Astfel:

Cum poți economisi energia?

Cu cât consumăm mai mai multă energie, cu atât trimitem mai multe emisii de dioxid de carbon
în atmosferă, contribuind astfel la fenomenul de încălzire globală. De aceea, este important ca fiecare
dintre noi să încerce să conserve energia. Iată cum poți face şi tu acest lucru:
Nu lăsa aparatele electronice pe stand-by (cu beculețul roşu aprins), deoarece se consumă
inutil jumătate din energia folosită de acestea atunci când sunt aprinse. Aşadar, nu uita să
stingi televizorul, calculatorul şi alte dispozitive electronice de la butonul oprit/pornit, nu
numai din telecomandă.
Vorbeşte cu prietenii și familia şi convinge-i să înlocuiască becurile clasice, incandescente, cu
cele ecologice. Aceste becuri durează de zece ori mai mult decât cele clasice şi folosesc mult
mai puțină energie.
Stinge lumina când pleci dintr-o cameră.
Pune-ți biroul lângă o fereastră pentru a folosi cât mai multă lumină naturală.
In loc sa-ți petreci timpul liber în fața calculatorului sau a televizorului, joacă-te în aer liber.
Nu uita să scoți din priză încărcătorul telefonului mobil, al aparatului foto sau al altor aparaturi
electronice.
Foloseşte bicicleta sau transportul în comun, în locul maşinii personale. Vehiculele hibride au un
motor pe bază de combustibil, pentru călătoriile lungi, și unul cu baterie alimentată electric,
care se folosește pentru deplasările scurte, cu porniri și opriri repetate. Zborul reprezintă
sursa de emisii de CO2 din transporturi aflată în cea mai rapidă creștere. Dacă te deplasezi pe
o distanță de doar câteva sute de kilometri sau mai puțin, ia în considerare mersul cu trenul.
Zilele fără circulație auto reprezintă o modalitate excelentă pentru a-i convinge pe oameni să
exploreze modalități alternative de deplasare prin oraș.

Un mod în care putem reduce emisiile de gaze cu efect de seră este prin utilizarea într-o
proporție mai mare a energiei regenerabile, precum energia eoliană și solară. Acestea oferă o
cantitate nelimitată de energie, spre deosebire de combustibilii fosili, care se vor epuiza într-o
bună zi. Și, spre deosebire de arderea combustibililor fosili în centralele electrice, generarea
de electricitate din surse regenerabile nu produce aproape deloc gaze cu efect de seră.
UE este lider mondial în tehnologiile privind energiile regenerabile, iar numeroase state ale UE
generează deja o cantitate mare din electricitatea pe care o folosesc din resurse regenerabile.
Obținerea unei proporții mai mari de energie din surse regenerabile nu numai că reduce
emisiile, ci înseamnă și cheltuirea unor sume mai mici pentru cărbunele, petrolul și gazele
importate din afara UE.
Energia geotermală este plină de posibilități! Unele țări pot folosi energia stocată sub
suprafața Pământului pentru a încălzi conductele, care încălzesc locuințele și apa sau pentru a
alimenta un generator să producă electricitate.
Ferestrele cu geam triplu, izolația adecvată și acoperișurile pe care se cultivă plante care ajută
la răcirea clădirilor, toate acestea sunt doar câteva dintre modalitățile prin care se poate
reduce amprenta de carbon a locuințelor, a școlilor și a birourilor noastre.

Cum poți folosi cât mai puțină apă?

Apa nu este o resursă nelimitată. În anumite zone de pe glob, oamenii trăiesc în deşert sau în
locuri semi-deşertice, unde resursele de apă potabilă şi pentru agricultură sunt foarte reduse. De
aceea, este foarte important să ne gândim la viitorul planetei noastre şi să nu irosim apa. A economisi
apa poate fi un lucru la fel de uşor precum închiderea unui robinet! Iată ce putem face şi noi acasă:
Nu lăsăm apă să curgă în timp ce ne spălăm pe dinți.
 Facem duşuri mai scurte şi evităm băile în cadă. Totodată, nu uităm să închidem apa în timp ce
ne săpunim.
Să reparăm robinetele ce provoacă scurgeri şi pierderi de apă – aceste defecțiuni pot duce la
risipirea a 50 de litri de apă pe zi.
Să folosim mai puțină apă fierbinte – sugerează-le prietenilor și familiei să instaleze un cap de
duş cu debit scăzut de apă şi să spele rufele în apă rece sau călduță.

Gestionarea inteligentă a apei

Unii oameni găsesc moduri noi pentru a economisi apă, de exemplu, instalând sisteme pentru „apa gri” în
locuințe și firme (precum hoteluri), spre a reutiliza apa rezultată din spălare în scopul curățării toaletelor. Iar
fermierii inovatori folosesc irigarea prin picurare în timpul nopții, astfel încât plantele primesc apă exact la
rădăcină, fără ca aceasta să se evapore la căldura zilei.

Mai puțină hârtie, mai mulți copaci

Pădurile reprezintă plămânul verde al planetei, dar în prezent acestea sunt supuse tot mai
multor presiuni. În mai multe regiuni din lume, exploatarea excesivă a materiei lemnoase pentru
producerea hârtiei pune în pericol ultimele păduri naturale, inclusiv fauna şi flora lor. În plus,
procesarea fibrei lemnoase şi fabricarea hârtiei presupun eliberarea unei cantități foarte mari de
gaze cu efect de seră, cât şi un consum ridicat de energie şi apă. Iată ce putem face pentru a
economisi hârtia şi resursele naturale:
Să folosim ambele părți ale unei foi de hârtie.
Să reciclăm revistele vechi şi hârtia de care nu mai avem nevoie.
Să trimitem felicitări electronice în locul celor din hârtie.

Plantarea inteligentă
Unii fermieri plantează din ce în ce mai multe culturi printre copaci, pentru a asigura umbra necesară în
scopul de a face față climei mai fierbinți și mai uscate. În orașe, peisagiștii introduc flori tolerante la secetă
și arbuști în parcuri și de-a lungul drumurilor, pentru a face față condițiilor calde și uscate.
Ziduri și acoperișuri verzi
Mai multe orașe cultivă plante pe ziduri și acoperișuri, pentru a absorbi căldura și a ajuta la ținerea sub
control a temperaturii în interiorul clădirilor, pe vreme de arșiță. De asemenea, absorb apa și reduc torentele
în timpul furtunilor. Unele țări, printre care Franța și Danemarca, au instituit legi și programe pentru a
încuraja instalarea de acoperișuri verzi.

Cum să reducem cantitatea de deşeuri?

Încă din cele mai îndepărtate timpuri, oamenii produc deşeuri, dar, odată cu dezvoltarea
civilizației şi creşterea populației, au apărut noi tipuri de deşeuri. Pământul devine tot mai poluat cu
deşeuri nedegradabile. Acestea sunt deşeuri care nu vor fi descompuse prin procese naturale sau vor
fi descompuse într-o perioadă foarte lungă de timp. De exemplu, un obiect din plastic are nevoie de
500 de ani pentru a se descompune, iar o cutie de conserve de la 10 la 100 de ani. Iată ce putem face
pentru a micşora cantitatea de deşeuri:
Când mergem la cumpărături, luăm o plasă de pânză în care să punem cumpărăturile. Nu luăm de
fiecare dată pungi de plastic sau de hârtie de la magazine!
Nu aruncăm la gunoi obiecte care pot fi reciclate. Reciclăm plasticul, sticla, hârtia, cutiile de
metal şi alte deşeuri produse în casă. Ducem aceste deşeuri la centrele de reciclare din oraşul
nostru.
Folosim baterii reîncărcabile pentru obiectele noastre electronice.
Nu cumpărăm obiecte de care nu avem cu adevărat nevoie şi care după un timp ajung la gunoi.
Nu cumpărăm produse cu prea mult ambalaj.
Oferim hainele, jucăriile şi cărțile vechi copiilor care duc lipsă de aceste lucruri.
Ne implicăm în acțiunile de igienizare din oraşul în care locuim.
Aruncăm gunoiul numai la coş sau în dispozitivele special amenajate şi le atragem atenția celor
care aruncă gunoiul pe jos, la întâmplare.

Fabricile care realizează produsele pe care le utilizăm și centralele care produc electricitatea
de care avem nevoie pentru a ne alimenta locuințele, școlile și birourile emit CO 2 și alte gaze cu efect
de seră. Cu cât companiile emit mai multe gaze cu efect de seră, cu atât mai mult trebuie să
plătească; așadar, este în interesul lor să emită cât mai puțin posibil, de exemplu, investind în
tehnologii mai curate, care produc mai puțin CO 2. Unele dintre soluții ar fi energia regenerabilă, cum
ar fi turbinele eoliene din largul mării, energia geotermală și biocombustibilii, altele asupra noilor
tehnologii care captează carbonul și îl stochează în subteran.

Ignoranța și nepăsarea ne distrug pe zi ce trece!

Ai grijă de mediu și astfel vei avea grijă de tine!

Casele plutitoare
 În Maasbommel, în zolene joase din Țările de Jos, unii locuitori se pregătesc pentru inundațiile
mai frecvente trăind în case amfibii, care sunt ancorate la țărm, însă sunt create pentru a se înălța în
momentul în care crește nivelul apei.

Construirea de bariere
Construirea de către oameni a unor ziduri și diguri în mare, împiedică pătrunderea apei în
aceeași măsură ca dunele de nisip. Pe dune se pot planta ierburi rezistente ale căror rădăcini nu lasă
dunele să fie risipite de valuri.

Bureți verzi
Câmpiile inundabile (zone naturale din care apa se scurge în râuri) pot îndeplini rolul unor
bureți, absorbind excesul de apă pluvială. Țările situate de-alungul fluviilor Dunăre și Elba,
reconstruiesc fostele lunci, oferind râurilor mai mult spațiu.

turbine eoliene în largul mării

BIBLIOGRAFIE:

 https://www.eea.europa.eu/ro/articles/un-mediu-sanatos-este-indispensabil
 https://ec.europa.eu/clima/sites/clima/files/youth/docs/youth_magazine_ro.pdf
 https://www.unilever.ro/news/news-and-features/2020/climate-and-nature.html
 https://blog.blablacar.ro/blablalife/reinventam-calatoritul/protejarea-mediului
 https://editiadedimineata.ro/ghidul-ecologistului-10-sfaturi-pentru-a-proteja-mediul/
 https://www.agerpres.ro/planeta/2019/05/10/unica-solutie-la-pericolele-care-ameninta-viitorul-
planetei-se-gaseste-sub-pamant-sustin-anumiti-experti--305177
 https://www.dw.com/ro/solu%C5%A3ii-pentru-planeta-albastr%C4%83/a-18105861
 https://www.cargill.ro/ro/protejarea-planetei
 https://wwfeu.awsassets.panda.org/downloads/ce_poti_face_tu_pentru_planeta.pdf
 https://ec.europa.eu/clima/sites/youth/solutions/solutions-nature_ro

Știați că: