Sunteți pe pagina 1din 5

Altă elevă: Se uită speriată în turbincă. Mămicuță!

( scuipă-n sîn ăși face cruce) d-apoi îi


bîcșită cu draci, ghivoli, faraoni și demani.

Se aude o melodie. Din toate colțurile apar draci chinuind și dansînd caraghios.

Se face liniște, de după culese se aude de cîteva ori ” Pu-pu-pup!„

Nică: taci, leliță, că te căptuțesc eu, îi mai pupa și pe dracul de acum! ( pleacă după culise).
Se apropie de un tei și prinde pupăza.

Toți: pu-pu-pup! Strici mereu somnul meu, pupăză din tei.

Las că mi te prind, moțato,

Și te-oi întreba, ce vrei,

Cînd ți-oi smulge coada toată

Și ți-oi vinde-o pe 5 lei

Pu- pu-pup! Chia acum osă-ți vin de hac

Înspre tei arunc căciula

Peste cuib căpcană îți fac

Apoi, scotocind cu mîna, prind de gît puiul de drac!

Pu-pu-pup!

Mătușa Măriuca: ( c-o falcă-n cer și cu una-n pămînt)

Mai auzita-i dumneata, cumnată, una ca asta să fure Ion pupăza, s-o chinuiască, ea ne trezește
la lucru de atîția ani.

Smaranda: ce spui, cumnată! L-aș ucide-n bătaie, dacă aș afla că el a prins pupăza.

Mătușa Măriuca: Nici nu te mai îndoi despre asta cumnată, căci de zbînțuitul ista al
dumitale nimic nu scapă, pun capul la mijloc că el a făcu asta.

Negustorul: de vînzare ți-i găinușa asta, măi băiete?

Nică: De vînzare, moșule!

Negustorul: Și cît vrei pe dînsa?

Nică: Cît crezi și dumneata că face.

Negustorul: Ia dă-o încoace la moșul s-o drămăluiască.

Nică: gătește banii, moșule! ( moșul se face a o căuta de ouă și-i dă drumul)

Ce gîndești dumneata, moșule, te joci te joci cu marfa omului, la ce i-ai dat drumul.
Negustorul: da știi că ești amarnic la viață, măi băiete, pe semne, te mănîncă spinarea, acuș
te scarpin, dacă vrei. Ia stai oleacă să te duc eu la tată-tău și să văd, el ti-a trimis cu pupăza de
vînzare.

Nică cînd aude de tată-său o croiește la fugă spre Humulești.

Se aude o melodie, apoi Pu-pu-pup!

Apare iar Mătușa Măriuca

” Doamne, cumnățică, hai, cum se pot învrăjbi oamenii din nimica toată, luîndu-se după
gurile rele, poți să apuci cîmpii.”

Smaranda: ” Așa-i, Măriucă dragă, văzut-ai dumneata? Să mai pui temei altă dată pe vorbele
oamenilor!

Se poate înscena un fragment din ” Soacra cu 3 nurori”, ” Capra cu 3 iezi”.

Prezentatorul I: E primăvară...

Pe căi răzlețe se întorc cococrii

La cuibul inimii, pe-aripi de cînt,

Dar Creangă cu povești ne-aduce zorii

Copilăriei sfinte pe pămînt.

Prezentatorul II. Și a plecat Creangă prin lume,

Să tot depene, să spună,

Tot ce are scump un grai,

Tot ce are sfînt un plai.

Toți participanții la șezătoare se ridică, răsună o melodie.

Un declamator: Sfătosule bunic din Humulești,

Cît haz ai pus, cît pas și cîtă jale.

În tîlcul slovei tale țărănești

Din zilele copilăriei tale

Ai tîcluit nepoților povești

Pe prispele Țiclăului din vale,

Ca-n Sadoveanu, apoi să dăinuiești

Și-n alți rapsozi de slove și chimvale.


Iar cînd a fost să pleci pe la chindii,

Tot astfel ai intrat și-n veșnicii-

Cu zîmbetul și lacrima pe față.

(l. Deleanu)

Un elev: Pășim pragul lumii eroilor lui Ion Creangă la o vîrstă fragedă , cînd abia începem a
înțelege tîlcul slovei materne și rămînem aici o viață ispitiți a-i gusta miezul.E scriitorul
tuturor vîrstelor și al celor mai diferite gusturi estetice, adică al copiilor de la 7-70 de ani. E ,
într-adevăr un copac rămuros și voinic, cu rădăcinile adînc împlantate în solul înțelepciunii
populare, căruia îi este hărăzit să rămînă pururea verde.

Alt elev: Multe seri vom mai sta la sfat cu bunicul din Humulești. De la dînsul, din opera lui
nemuritoare, am învățat că trebuie să fim prieteni, descurcăreți ca Harap-Alb, buni, șugubeți
ca Dănilă Prepeleac, harnici și înțelepți ca Fata moșneagului.

El ne-a povățuit, că răul e ceva trecător, că, dacă ai alături prieteni devotați, dacă știi să
prețuiești prietenia, bunătatea, nimeni nu-ți poate sta în cale.

Smaranda-l ține de mînă pe Nică.

Smaranda : Dragi copii! L-am crescut pe Nică omenos, bun la suflet. Așa e mama, așa-s
măicuțele voastre. Sînt bucuroasă că-l găsesc alături de el, că-l iubiți. Pentru mine el a rămas
copil, copil dulce și scump, de-și grijile, necazurile l-au încărunțit și-n ajun de An Nou
pășește în nemurire.

s-a prefăcut într-o carte cu povești, ce o aveți la căpătîi încă din leagăn.

Să vă aibă Dumnezeu în paza sa! Să creșteți omenoși, detoinici pe pămîntul străbun. Păstrați-i
în suflet doinele, baladele, poveștile, care au fost plăsmuite într-un grai cu ochii umezi de dor,
într-un grai fără de moarte.

Nu uitați niciodată satul natal cu oamenii lui harnici și frumoși, doinele strămoșești, casa,
vatra părintească.

Se interpreteazărefrenul cîntecului ” Focul din vatră” , versuri Dumitru Matcovschi, muzică


Ion- Aldea-Teodorovici.

Toți: Sfîntă ni-i casa

Cu focul ei veșnic din vatră

Sfîntă ni-i casa

Cu pragul ei tare ca piatra

Sfîntă ni-i casa


Din leagăn de dor ce coboară

Sfîntă ni-i casa

Ce crește fecior și fecioară.

Prezentatorul II: A sosit primăvara cu grijile ei. O veche zicală glăsuiește ” O zi de primăvară
hrănește un an întreg”. Șezătorile de iarnă iau sfîrșit. Începe aratul, semănatul.

Prezentatorul I: La sfîrșit de șezătoare

Noi avem cîte o urare

Toți seamănă spectatorii pe rînd.

Unul: Soare în casă!

Altul: Pîine pe masă!

Fericire!

Sănătate!

Și succese mari la carte!

Nică: Să trăiți, să-nfloriți

Ca merii, ca perii

În mijlocul verii...

Participanții cîntă veseli cîntecul popular ”Coasa”

Vom mai face șezătoare, iaca așa!

Și la iarna viitoare, da, da, da!

Vă rugăm anticipat

Să veniți neapărat!

Toți vă așteptăm.

Prezentatorul: Dar acum e timpul să ne despărțim de personajele crengiene, le mulțumim


frumos de prezența lor, le dorim drum bun și să mai vină în ospeție la noi, căci vor fi așteptați
cu mare drag.

S-ar putea să vă placă și