CALITĂŢILE MORALE ŞI PROFESIONALE ALE

ASISTENTEI MEDICALE
STILUL DE MUNCĂ ŞI COMPORTAMENTUL
ASISTENTEI MEDICALE LA LOCUL DE MUNCĂ
ÎMBRĂCĂMINTEA DE PROTECŢIE LA LOCUL DE
MUNCĂ
PROTECŢIA MUNCII ÎN MEDIUL SPITALICESC
PREVENIREA INFECTĂRII PERSONALULUI
MEDICAL (HIV, HVB, HVC)

*Calităţile morale şi profesionale ale asistentei medicale

Exigenţa pacienţilor şi aparţinătorilor cresc continuu.

Se impun
o conştiinciozitatea
 în muncă
 verificarea activităţii la sfârşitul turei
o buna organizare a muncii şi materialelor
o buna pregătire profesională
 cunoştinţe corespunzătoare asupra investigaţiilor, îngrijirilor,
evoluţiei bolnavilor
 cunoştinţe asupra prevenirii infecţiilor intraspitaliceşti
 cunoştinţe psihologice
o transmiterea cunoştinţelor acumulate în timp
o devotamentul (situaţii de dezastre, calamităţi, secţii aglomerate)
o punctualitatea + îndeplinirea sarcinilor în timpul turei
o păstrarea secretului profesional
o dragostea faţă de profesiune şi muncă
o atitudinea justă faţă de bolnav (acut, cronic) - calm, politeţe, solicitudine,
nediscriminare, demnitate, comportament adecvat gravităţii afecţiunii
o respectarea bunurilor bolnavilor
o atitudine principială faţă de aparţinătorii bolnavilor
o bune relaţii cu colegii de serviciu

*Stilul de muncă şi comportamentul asistentei la locul de muncă

1.Organizarea şi sistematizarea muncii
a)în secţie
 programarea investigaţiilor şi tratamentelor, dieta pacienţilor, etc.
 aprovizionare şi întreţinerea aparaturii din dotare
 2

 gestionarea deşeurilor
b)în faţa bolnavului
 pregătirea psihologică pentru investigaţii şi tratament şi obţinerea acordului
pacientului
 pregătirea materialelor
 pregatirea fizică a bolnavului
 efectuarea manoperei
 reorganizarea locului de muncă
 educaţia pentru sănătate a pacientului şi aparţinătorilor
2.Cultivarea spiritului de observaţie
3.Ingeniozitate şi initiaţivă
4.Verificarea muncii şi stării bolnavilor la sfârşitul turei
5.Prevenţia infecţiilor intraspitaliceşti
 pacientul să nu devină sursă de infecţie sau să se autoinfecteze
 spitalizarea în condiţii de izolare a pacienţilor înalt receptivi la infecţii
 personalul medical să nu devină sursă de infecţie
 infecţia să nu se transmită prin elementele mediului de spital
6.Prevenirea autocontaminării
 Prevenirea îmbolnăvirii personalului medical (regim de viaţă şi somn corespunzătoare,
regim alimentar bogat în vitamine, sport)
 Imunizare activă prin vaccinări.
 Respectarea precauţiilor universale
7.Interzis fumatul în instituţiile sanitare (locuri special amenajate).
Nu se consumă alimente la locul de muncă.
8.Respectarea regulilor de predare-preluare a serviciului:
 în echipamentul individual de protecţie
 punctualitate (15min)
 completarea condicii de predare – preluare a serviciului

*Îmbrăcămintea de protecţie la locul de muncă

Echipamentul individual de protecţie = bariera între personalul medico-sanitar şi sursa de
agenţi patogeni, în cursul activităţilor cu risc de contaminare
1.Echipamentul obişnuit (inclusiv la sala de operaţii):
 halat alb cu mâneci scurte sau bluză şi fustă (pantalon); personalul din secţiile cu
bolnavi cu receptivitate mare / septice vor purta halate colorate: galben pentru secţiile
septice, albastru pentru cele cu receptivitate mare, roşu pentru urgenţe
 bonetă simplă sau impermeabilă
 mască
o schimbată la 4 ore: secţii de sugari, epidemii cu răspândire aerogenă, secţii de
boli infecto-contagioase în cazul afecţiunilor transmise aerogen
o schimbată la ½ oră: în secţiile de nou-născuţi, prematuri, distrofici,
imunodeprimaţi (masca din 4 straturi de tifon)
o schimbată înaintea fiecărei manevre care prevede utilizarea măştii de protecţie
conform Precauţiilor Universale
 pantofi cu talpă moale, fără toc
2.Al 2-lea halat de protecţie, cu mâneci lungi, şi ochelari de protecţie sau mască facială:
pentru fiecare manevră care prevede utilizarea lor conform Precauţiilor Universale (se
 3

anticipează contaminarea cu produse biologice sub formă de picături în jet, în secţiile de

Chirurgie, Urgenţe).
La fel: al 2-lea halat de protecţie, cu mâneci lungi, ochelari de protecţie, mască şi mănuşi: la
Prosectură, în cursul necropsiilor, la Anatomie patologică, laboratoare.
3.Iarna - la ieşirea din secţie - halat gros (nu şi în saloane!)
4.La intrarea în saloane de pacienţi cu risc deosebit de infecţie: al 2-lea halat alb, care se
dezbracă la ieşire + mănuşi, mască
5.În cazul riscului de contaminare cu boli infecţioase cu contagiozitate deosebită sau mod de
contaminare necunoscut: echipament special de protecţie (izolare completă de mediu)
6.În serviciul radiologie - la expunerea la raze Roentgen: şorţ special de cauciuc impregnat cu
săruri de Pb care protejează organele genitale, guler impregnat cu plumb pentru protecţia
tiroidei
7.Cizmele din cauciuc sunt folosite în spălătorii.
Încălţămintea impermeabilă acoperită cu material impermeabil până la genunchi se
recomandă în blocurile operatorii pentru a împiedica prelingerea sângelui în interior.
8.Mănuşi de protecţie de unică folosinţă
 în cazul manipulării substanţelor corozive, toxice, coloranţi, etc. (ex.: dezinfectante,
citostatice, radioizotopi)
 în caz de alergie a asistentei la contactul cu unele substanţe
 la manevre tip aplicare de supozitoare / ovule, clisme, etc.
 la contactul cu sânge sau alte produse biologice
 în secţii de boli contagioase (pentru bolile transmisibile prin contact) şi dermatologie
(în cazul pacienţilor contagioşi)
Mănuşile se schimbă:
 între 2 pacienţi
 între 2 îngrijiri
 în caz de întrerupere a actului medical
 în caz de rupere
După folosire se îndepărtează prinzând marginea primei mănuşi din exterior; se aruncă în
containerul pentru materiale contaminate, iar apoi se prinde cealaltă cu mâna liberă din
interior; după aruncare mâinile se spală din nou chiar dacă mănuşile nu prezintă semne
vizibile de deteriorare
Mănuşile de unică folosinţă pot fi:
 sterile → utilizate în intervenţii invazive şi când tegumentul pacienţilor prezintă
soluţii de continuitate
 nesterile → utilizate pentru examinări curente
Mănuşile nu se spală, nu se dezinfectează
Mănuşile nu se refolosesc
Portul a 2 perechi de mănuşi nu scade frecvenţa AES, dar divide cu 3 riscul de
contact cu sângele sau un produs contaminat
9.Mănuşile reutilizabile – de uz general (de menaj) – utilizate în cursul activităţilor de
întreţinere. Acestea se pot decontamina şi reutiliza dacă nu prezintă semne de deteriorare

!Păstrarea hainelor de oraş - în dulapuri individuale

Păstrarea echipamentului de protecţie - în alte dulapuri (aşezate pe umeraş cu
suprafaţa exterioară ( „contaminată”), spre interior
Durata maximă de purtare a unui echipament de protecţie = 3 zile
!Atenţie!
 4

echipament de protecţie curat, apretat, călcat, sau de unică folosinţă!

interzise bijuteriile la locul de muncă (inele, brăţări)! + igiena mâinilor şi părului!

*Protecţia muncii în mediul spitalicesc

1.Instructaj introductiv, repetat periodic: asupra:

 riscurilor la care se expun lucrătorii,
 părţilor periculoase din aparatele tehnice utilizate,
 mijloacelor şi dispozitivelor de protecţie,
 modului de intervenţie în caz de avarii şi accidente,
 sistemelor de avertizare şi alarmare
 semnificaţiilor marcajelor.
La controlul medical de la angajare se decide : apt / inapt (conf. reglementărilor Ministerului
Sănătăţii). + Obligatoriu : controlul medical periodic (conf. reglementărilor Minis-
terului Sănătăţii).
Datele asupra eventualelor expuneri la agenţi biologici se păstrează la medicul de Medicina
Muncii al unităţii - dosarul medical individual al angajatului – timp de cel puţin 10 ani
de la încetarea expunerii (până la 40 de ani în cazul expunerii la agenţi din grupele 3 şi
/ sau 4).
La fel, se păstrează date asupra eventualelor accidente de muncă. (Accident de muncă =
vătămare violentă petrecută la locul de muncă în timpul procesului muncii)
2.Condiţii optime de muncă în toate unităţile:
temperatură, umiditate şi nivel de zgomot optime
suprafeţele de muncă: netede, atraumatice; din materiale care se pretează la dezinfecţie
repetată
pavimentele: să nu fie alunecoase
3.Amplasarea buteliilor cu gaze comprimate
 la distanţă de sursele de căldură
 eventual în afara clădirii
 buteliile de O2 se depozitează în poziţie verticală
Transportul buteliilor de O2
 pe cărucior
 în poziţie verticală
 se va evita lovirea lor
Verificarea buteliilor de O2
 a racordurilor de către lucrătorii de la staţia de gaze medicinale
 a reductoarelor: lunar şi la nevoie
Se interzice utilizarea aparatelor ce produc scântei sau se încălzesc la incandescenţă,
precum şi flambarea în sălile de operaţii în timpul utilizării de eter, O2, etc.
Se interzice aprinderea oricărei flăcări în apropierea surselor de O2.
4.Dotarea cu extinctoare
Conţinutul lor va fi reîmprospătat la termen.
5.Sistemul de canalizare al spitalului - prevăzut cu tanc septic
6.Periodic se face dezinsecţie şi deratizare.
Pacienţii se deparazitează la internare.
7.Manipularea substanţelor corozive şi caustice sau colorante se face numai cu mănuşi de
protecţie
 5

8.Pentru evitarea sensibilizărilor la substanţe medicamentoase sau antiseptice se vor utiliza

mănuşi de protecţie la manipularea acestora (nu permanent)
În caz de sensibilizare pe cale aerogenă se tentează desensibilizarea; iar în caz de eşec →
transferul în alt loc de muncă.
9.La utilizarea lămpilor cu raze UV cu radiaţie directă:
 personalul părăseşte sfera de acţiune
 se vor utiliza ochelari de protecţie, mască cu fantă, mănuşi de cauciuc
 ulterior se aeriseşte încăperea
10.Dozarea corectă a efortului personalului medical
 ascensoare
 brancarde, cărucioare port-brancardă, fotolii rulante, alte mijloace ajutătoare
 manipularea bolnavilor - preferabil de către mai multe persoane, cu respectarea
principiilor generale de manipulare a pacienţilor (vezi cursul Transportul pacientului)
 încadrarea de personal adaptat numeric sarcinilor
11.Evitarea infecţiilor intraspitaliceşti
 separarea sector septic / aseptic
 asepsie corectă în timpul manoperelor medicale
 spălarea pe mâini înainte şi după fiecare pacient; uscare cu prosop de unică folosinţă
sau uscătoare speciale
 produsele patologice şi instrumentele utilizate se manipulează numai cu pense sau
mănuşi
 în timpul manevrelor medicale → purtarea de mănuşi, după caz - sterile sau nu -
(infirmiera va purta mănuşi de protecţie, de unică folosinţă)
 dezinfecţia terminală a saloanelor unde au fost pacienţi contagioşi
 în caz de epidemii cu transmitere aerogenă → purtare de măşti de protecţie
 în caz de boli cu transmitere prin contact → supravegherea igienei pacienţilor, evitarea
contactului lor cu obiectele şi vesela altor bolnavi, dezinfectarea veselei, suprafeţelor,
etc.
 dezinfectarea corespunzătoare a irigatoarelor, urinarelor, măştilor de O2, pipelor
Guedel, etc.
 personalul medical nu se aşează pe patul pacientului
 controale medicale periodice ale personalului medical
 personalul medical cu boli infecto-contagioase: Concediu de boală
12.În cazul tratamentelor de electroterapie (Balneologie, Cardiologie, Neurologie, etc.)
 mâinile absolut uscate
 utilizarea echipamentului de protecţie recomandat (inclusiv mănuşi în mediul umed,
cizme sau pantofi cu talpă de cauciuc izolant)
 izolarea electrică a paturilor
 evitarea contactului cu suprafeţele metalice
 toate aparatele electrice vor avea împământare, toate suporturile metalice ale
aparatelor electrice la fel
 aparate electrice în perfectă stare şi cu izolaţie bună, verificate periodic
 grătare de lemn sau preşuri electroizolante pe pardoseală
13.La spălătorie
 compartimente separate: lenjerie murdară / curată
 pardoseala: în pantă
 grătare de lemn sau preşuri electroizolante pe pardoseală
 aparate electrice în perfectă stare şi cu izolaţie bună, verificate periodic
 6

 utilizarea echipamentului de protecţie recomandat în mediu umed

14.Autoclavele se utilizează doar de personalul special instruit
Aparatele de formolizare vor fi verificate înaintea punerii lor în funcţiune; ele vor fi
utilizate numai sub supraveghere.
15.Măsuri speciale în serviciul radiologie ! Protecţia din construcţie + generaţia aparaturii
 purtarea de dozimetre permanent (citire lunară)
 şorţuri, gulere şi mănuşi de cauciuc cu săruri de Pb; ochelari absorbanţi la Rx. Interv.
 Control medical complet semestrial; evitarea expunerii în cursul sarcinii
16.În serviciul de medicină nucleară
 purtarea de dozimetre (dozifilm măsurat lunar la Institutul Naţional de Dozimetrie)
 stocul de izotopi - în încăperi îndepărtate de saloane, în containere speciale
 transportul: în cantităţi mici, în rezervoare uşoare cu mânere lungi
 manipularea izotopilor: în nişe cu telemanipulatoare sau în spatele unor paravane de
Pb
 aspirarea soluţiilor radioactive: numai cu pipete automate
 injectarea radiotrasorilor: se face de către de persoanele calificate
 se interzice strict fumatul şi consumul alimentelor la locul de muncă
 îmbrăcarea şi scoaterea corectă a manuşilor!
 la plecarea de la locul de muncă: spălarea corectă a mâinilor, detectarea oricărei
contaminări
 bolnavul investigat în serviciul medicină nucleară = sursă de radiaţii până la
eliminarea radiotrasorului → va fi izolat, iar dejecţiile şi produsele lui biologice au
acelaşi regim ca şi radioizotopul însuşi
17.Munca în secţiile de psihiatrie comportă riscuri specifice → selectarea atentă a
personalului!
 La internare bolnavilor nu li se vor lăsa obiecte periculoase
 Spaţiul destinat plimbării bolnavilor va fi lipsit de obiecte contondente pentru a
preveni agresiunea fizică a personalului; personalul de supraveghere va fi dublu
numeric pe timpul plimbării
 Ferestrele vor fi prevăzute cu gratii în pavilioanele cu pacienţi agresivi, iar pentru
restul pacienţilor vor fi prevăzute cu sticlă incasabilă
 Vesela va fi din materiale uşoare, incasabile
 Mobilierul va fi din materiale rezistente şi grele, eventual fixată în pardoseală
 Lumina artificială va avea materiale de protecţie şi nu va fi colorată
18.Protecţia muncii în laboratoarele de anatomie patologică şi prosectură
Amplasare: conform reglementărilor în vigoare
Recipientele cu formol: ermetic închise
În sala de necropsie: mese prevăzute cu canale de scurgere şi instalaţie de apă
Masă pentru instrumentar în sala de necropsie
Recipientele cu piese anatomice sau cele care conţin substanţe toxice (formaldehidă,
benzen, toluen, acid clorhidric) vor fi păstrate în spaţii special amenajate
Recipientele vor fi etichetate
Se interzice consumul de alimente şi băuturi în incinta prosecturii
Echipamentul de protecţie: halat cu mâneci scurte, mănuşi, mască, bonetă, ochelari sau
protectoare faciale, şorţ impermeabil şi încălţăminte adecvată (cizme de cauciuc)
Antiseptice pentru tegumente, dezinfectante pentru suprafeţe
19.Protecţia muncii în laboratoarele de bacteriologie, virusologie, micologie, parazitologie,
imunologie
 7

 Circuit închis
 Dezinsecţie, deratizare (eliminarea vectorilor)
 Mobilierul de lucru – din material lavabil
 Hote pentru boxele cu agenţi periculoşi
 Deschiderea fiolelor cu material infecţios liofilizat se va face numai în nişă
 Toate recipientele cu solvenţi, culturi, etc. – etichetate
 Neutralizarea produselor contaminate înaintea evacuării
 Sticlăria de laborator contaminată va fi sterilizată prin autoclavare, iar instrumentarul
metalic prin autoclavare sau căldură uscată, după pregătirea pentru sterilizare (cele 7
etape)
 Materiile fecale se recoltează în recipiente de unică folosinţă care se sterilizează
înaintea distrugerii
 Se interzice pipetarea lichidelor prin aspirare cu gura
 Se interzice examenul organoleptic al substanţelor de laborator
 Echipamentul de protecţie va fi sterilizat înaintea spălării
 Interzis consumul de alimente şi lichide în laborator
20.Condiţii de securitate a muncii în secţiile ATI şi blocul operator
 Blocul operator are zonă aseptică (destinată operaţiilor aseptice) şi zonă septică
(intervenţii septice)
 Se limitează accesul persoanelor străine şi intrările şi ieşirile în timpul intervenţiilor
chirurgicale
 Umiditate 60%, temperatura 25ºC
 Pardoseala şi pereţii: acoperite cu materiale care să permită scurgerea sarcinilor
electrice (bune conducătoare)
 Aparatura pentru anestezie: etanşă; verificată zilnic
 Nu se foloseşte îmbrăcăminte cu fire sintetice sau lână în încăperile unde se lucrează
cu narcotice inflamabile
 Echipament de protecţie individual, peste care: echipament steril
21.Protecţia muncii în secţiile de pneumo-ftiziologie
 Se interzice personalului de la informaţii să aibă contact direct cu bolnavii (prin ghişeu
de sticlă)
 În camerele de radiologie se introduc cel mult 2 – 3 bolnavi, şi după fiecare serie de
bolnavi se face aerisirea încăperii
 Echipament de protecţie adecvat (măşti în saloanele de contagioşi9
 Personalul care lucrează cu probele de spută va purta mască de unică folosinţă, iar
însămânţările se fac în boxe prevăzute cu lămpi bactericide
 În caz de contaminare accidentală se urmăreşte virajul tuberculinic
22.Protecţia muncii în secţiile de boli infecto-contagioase
 Primirea şi spitalizarea bolnavilor se face pe grupe de vârstă şi boli
 Curăţenia şi dezinfecţia se fac ori de câte ori este nevoie
 Lenjeria de pe patul de consultaţie se schimbă după fiecare bolnav
 Lenjeria de pat şi lenjeria de corp a bolnavilor se dezinfectează înainte de spălare
 Se interzice accesul personalului medico-sanitar în grupurile sanitare destinate
bolnavilor
 Manipularea obiectelor contaminate se va face obligatoriu cu mănuşi şi mască de
protecţie de unică folosinţă
 Reziduurile alimentare provenite de la bolnavii contagioşi vor fi sterilizate înaintea
transportului la rampa de gunoi
 8

 Ţinuta de protecţie: conform precizărilor anterioare

23.Protecţia muncii în secţiile de dermato-venerologie
 Purtarea obligatorie a mănuşilor de protecţie
 Se examinează clinic şi serologic la fiecare 6 luni personalul care lucrează în secţiile
cu pacienţi cu Sifilis
 Orice contaminare accidentală este raportată şefului de secţie, se vor face testări
serologice şi se va institui penicilinoterapia
24.Protecţia muncii în secţiile de oncologie, hemato-oncologie
 Manipularea citostaticelor: exclusiv cu mănuşi
 Prepararea medicaţiei pentru utilizare: cu mănuşi, mască facială, ochelari de protecţie,
în cameră specială cu boxe cu hote; spaţiul va fi fără curenţi de aer
 La prepararea medicaţiei toate materialele necesare vor fi la locul de lucru, deoarece
acesta nu poate fi părăsit înaintea terminării pregătirii
 Suprafaţa de pregătire a medicaţiei: lavabilă; lichidele vărsate se şterg, se spală cu
săpun lichid şi în final se dezinfectează
 Seringile şi flacoanele pregătite se etichetează imediat
 Deşeurile contaminate: în recipiente separate, la fel: halatele de protecţie
 Ochelarii de protecţie se spală după fiecare utilizare
 Orice contaminare accidentală a tegumentelor sau mucoaselor impune spălare sub jet
de apă
 Excluse de la manevrarea citostaticelor: gravidele şi femeile care alăptează

*Prevenirea infectării personalului medical (HIV, HBV, HCV)

CEI MAI MULŢI PURTĂTORI DE HIV, HBV, HCV, SUNT ASIMPTOMATICI ŞI
NU-ŞI CUNOSC STAREA DE PORTAJ → SE LUCREAZĂ ÎN IDEEA CĂ TOŢI
BOLNAVII POT FI INFECTAŢI!

HIV

Centrul de Control şi Prevenire a Bolilor - Atlanta (SUA) a emis o serie de recomandări =

”Precauţii universale”, care au la bază următorul principiu: ”Sângele sau alte fluide ale
organismului care conţin sânge, indiferent de statusul HIV al pacientului, reprezintă un risc de
infecţie.”

Sunt de luat în considerare

 sperma, secreţiile vaginale
 LCR, lichidul sinovial
 lichidul pleural, pericardic, peritoneal
 lichidul amniotic
 ţesuturile şi organele

Nu intră în această categorie

 materiile fecale, urina
 secreţiile nazale, lacrimale
 secreţia sudorală
 saliva, sputa, lichidul de vărsătură, dacă nu conţin sânge vizibil cu ochiul liber
Nu se pot testa toţi pacienţii:
 din motive etice
 9

 în condiţii de urgenţă
 testarea poate fi fals negativă: ”fereastra imunologică”

Precauţii universale (recomandările Centrului de Control al Bolilor – CDC - SUA)

Tipul de protecţie ales de personalul sanitar va fi în funcţie de ceea ce se prevede:

 posibilitatea expunerii faţă de sânge sau alte produse biologice
 tipul de fluide organice contactate
 cantitatea de sânge sau alte produse biologice cu care se presupune că s-ar putea să se
intre în contact
a)Mănuşile
 obligatoriu
 pentru evitarea contactului cu
 produsele biologice
 mucoasele
 tegumentul cu leziuni
 pentru puncţii venoase, cateterism
 se vor schimba după fiecare pacient
 mâinile se spală după scoaterea mănuşilor
b)Măştile şi ochelarii de protecţie
 când se prevede posibilitatea stropirii su sânge sau alte produse biologice
 protejeaza mucoasa nazală, bucală şi conjunctivală
c)Halatele şi şorţurile - în cursul procedurilor ce se pot solda cu stropirea cu sânge sau alte
produse biologice
!+ Mâinile şi alte suprafeţe acoperite de piele vor fi spălate imediat şi intens cu apă şi săpun,
dacă au fost stropite cu sânge sau alte produse biologice
!+ Tot personalul sanitar trebuie să prevină lezările prin ace, bisturie sau alte instrumente care
pot produce o cât de mică leziune. Ele nu vor fi reintroduse în teci ci vor fi depozitate în
containere rezistente, care se vor incinera ulterior, sau vor fi duse la spălare şi sterilizare.
!+ Deşi saliva nu a fost incriminată în transmiterea HIV, în cursul resuscitării cardio-
respiratorii cu respiraţie gură–la–gură se vor folosi piese bucale.

Precauţii universale în îngrijirea tuturor pacienţilor

Spălare Mănuşi Halat de Mască Ochelari de
PROCEDURA cu apă şi protecţie protecţie
săpun (şorţ)
Anamneza, discuţii cu
pacientul
Ajustarea ritmului unei
p.e.v. deja montate
Examinarea pacientului
fără a atinge sânge, alte
produse biologice,
mucoase, tegument lezat X
Examinarea pacientului cu
atingerea sângelui,
mucoaselor sau altor
produse biologice X X
 10

Recoltarea de sânge
Montarea de catetere
venoase, puncţii venoase
Aspirare
Montarea de catetere sau
sonde pe diverse căi
Manipularea de materiale
de orice fel, murdare
Intubarea şi / sau
endoscopia
Montarea de accesorii
arteriale
Operaţii sau orice
intervenţii de urgenţă care
pot produce stropirea cu
sânge sau alte produse
X X
X X
Se folosesc: halate, mască,
X X X ochelari de protecţie, dacă
se prevede stropirea cu
X X X sânge sau alte produse
Se folosesc: halate, mască,
ochelari de protecţie, dacă
materialele par a fi intens
X X X contaminate
X X X X X
X X X X X
X X X X X

HBV, HCV

Riscul depinde de frecvenţa expunerii la sânge şi alte produse biologice → Vaccinarea de

la începerea stagiaturii (posibilă doar vaccinarea antihepatitică B)
Hepatita virală B – largă răspândire populaţională. Prevenţia primară: vaccinarea – 3 doze
(a 2-a doză la o lună, iar a 3-a doză la 6 luni de la prima); necesită rapel la fiecare 5 ani.

Accident prin expunere la sânge (AES) = orice expunere accidentală la sânge, la un lichid
biologic contaminat cu sânge sau la un fluid care poate să conţină agenţi patogeni
transmisibili prin sânge (HIV, HVB, HVC, Plasmodium, Toxoplasma gondi, Herpes virus,
Citomegalovirus, Leptospira, Rickettsia, etc.).
Expunerea presupune:
 lezarea tegumentelor (înţepare, tăiere)
 proiectarea pe tegumente sau mucoase lezate

Riscul de transmitere în funcţie de tipul de lichid biologic

Virus Sigur Posibil Nul
HVB Sânge sau lichide Spermă, secreţii Urină, materii fecale
biologice ce conţin vaginale, lichid de
sânge ascită, salivă
HVC Sânge Spermă, secreţii Urină, materii fecale,
vaginale lacrimi, salivă

Riscul de transmitere a HIV, HVB, HVC

Virus Evoluţie Risc după Vaccin Profilaxie
cronică accident nespecifică
percutan
HIV 100% 0,3% NU DA
 11

HVB 10% 30% DA DA

HVC 60 – 80% 3% NU DA

Profilaxia secundară – atitudinea în cazul accidentului prin expunerea la sânge

(HIV, HVB, HVC)
Întreruperea îngrijirii cu asigurarea securităţii pacientului
Se anunţă cadrul medical superior
În caz de expunere cutanată se spală locul cu apă şi săpun după care se utilizează un
antiseptic clorigen, iodat sau alcool 70 grade
În caz de expunere percutanată se spală locul cu apă şi săoun, se utilizează un antiseptic şi
se interzice sângerarea (poate crea microleziuni care accelerează difuziunea virusului)
În cazul contaminării mucoaselor se recomandă spălarea cu ser fiziologic călduţ 5 minute
1. Dacă pacientul este cunoscut HIV pozitiv e necesară chimioprofilaxia cât mai rapid (3
ore) – Zidovudina®, Indinavir®, Nefinavir® - ; profilaxia medicamentoasă iniţiată cu
întârziere de 48 ore are efect nul
2. Dacă statusul HIV al pacientului este necunoscut se efectuează un test HIV al pacientului,
cu acordul acestuia, în primele 2 ore de la accident; în funcţie de rezultat se recomandă
chimioprofilaxie; dacă testul nu poate fi efectuat se analizează riscul pentru HIV al
pacientului (consumator de droguri, polispitalizat, homosexual)
3. De la persoana accidentată se efectuează în primele ore un test HIV (pentru a putea
ulterior confirma o infecţie de natură profesională); în cazul supravegherii testul HIV se
repetă la 3 şi 6 luni
4. Personalul expus la accidente cu sânge HIV pozitiv va fi testat şi la HBV, HCV
5. Trebuie cunoscut statusul infecţiei cu HBV al pacientului şi dacă personalul este vaccinat
antihepatitic B sau infectat anterior cu HBV
 dacă nu se obţin date de laborator despre AgHBs sau AcHBs de la sursă în maxim
12 ore, iar persoana accidentată nu a fost vaccinată se recomandă administrarea de
imunoglobuline specifice antihepatită B, urmată de vaccinarea anti-hepatitică B a
persoanei expuse (schema de urgenţă: la 0, 1, şi 2 luni şi rapel la 12 luni)
 dacă pacientul sursă este HVB pozitiv se recomandă titrarea anticorpilor persoanei
accidentate; dacă are titru de peste 10 mUI/ml persoana este protejată şi nu există
risc
 dacă pacientul sursă este HVB pozitiv iar persoana accidentată a fost vaccinată
incomplet sau dacă nu se poate determina rapid titrul anticorpilor se administrează
imunoglobuline nespecifice şi o doză de vaccin, titrul determinându-se ulterior;
dacă titrul este protector se întrerupe vaccinarea iar dacă este neprotector se
continuă vaccinarea cu schema de urgenţă
6. Dacă sursa are viremie evidenţiabilă (prin PCR) pentru HCV sau dacă statusul HCV al
sursei este necunoscut → supraveghere pentru diagnosticul de infecţie cu HCV la
lucrătorul sanitar expus: se vor urmări:
 valoarea TGP la 2 săptămâni timp de 2 luni, apoi la o lună în
următoarele 4 luni
 lunar în primele 3 luni: PCR
 determinarea Ac-ilor anti virus C la 3 şi 6 luni de la expunere
 astfel, în cazul surprinderii unei hepatite acute determinate de HCV se poate
interveni cu tratament cu Interferon alpha şi / sau chimioterapice antivirale
7. În afară de testarea pacientului – sursă pentru HIV, HBV, HCV şi alte virusuri, este
absolut necesară anamneza atentă şi bine direcţionată.
 12

Expunerea accidentală se declară ca accident de muncă în maxim 24 ore şi se aplică

protocolul de profilaxie!

Testarea HIV trebuie să fie posibilă şi liberă pentru toate cadrele sanitare. Aceasta
trebuie să fie precedată şi urmată de consiliere efectuată de persoane calificate în acest tip de
activitate. Pentru consilierea şi testarea personalului sanitar expus accidental la infecţia cu
HIV şi pentru asigurarea chimioprofilaxiei antiretrovirale se solicită spitalele de boli
infecţioase locale.

Personalul sanitar infectat cu HIV se expune (prin afectarea imunităţii) la riscul

contactării de diverse boli infecţioase şi la complicaţiile acestora (în special la afecţiunile
transmise aerogen).
De la caz la caz, se vor lua în discuţie:
 posibile vaccinări
 alte măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor prin contactul cu pacienţii
 reorientarea profesională, în special la cei care prin specificul activităţii au de
efectuat manevre invazive
 măsuri de prevenire a infectării pacienţilor
În general, în cazul personalului infectat cu HIV:
 respectarea drepturilor omului
 schimbarea locului de muncă, având acordul celui infectat sau la cererea acestuia,
atunci când:
 se dovedeşte că nu-şi protejează pacienţii
 este necesară protecţia sa medicală
 conducerea unităţii va asigura un alt loc de muncă
 13

Bibliografie

Ghid de colaborare medic – asistentă

Mozes 17 – 21, 25 – 28, 92, 50 – 51, 47, 54

Kristel

Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice, Ed.

Institutul de sănătate publică Bucureşti, 2004