Didactica Domeniului Om Si Societate

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE DIDACTICA ȘTIINŢELOR SOCIO-UMANE
SUPORT TUTORIAL DE CURS
Didactica Domeniului „Om și societate”
(învățământ preșcolar și primar)
Anul de studiu III, Semestrul II
Cluj-Napoca
I. Informaţii generale
1.1. Date de identificare a cursului
Date de contact ale titularului de curs: Date de identificare curs şi contact asistenţi:
Nume: Conf. univ. dr. Sorina Paula Didactica domeniului „Om și societate”
Bolovan (învățământ primar și preșcolar)
Birou: Sindicatelor, nr. 7, Cluj-Napoca, Cod curs: PLR3621

400029
Anul III, Semestrul II
Telefon: 0264 590 559
Tipul cursului: Disciplină obligatorie
Fax: 0264- 590 559
Pagina web a cursului:-
E-mail: paula_sorina@yahoo.com
Asistent: Lect. univ. dr. Elena Andreea
Consultaţii: Marți, 10-12, permanent prin e- Trif-Boia
mail
Adresa e-mail asistent:
boia_andreea@yahoo.com
1.2. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite

Cursul nu este condiţionat de alte discipline.
1.3. Descrierea cursului

Cursul urmareste orientarile de importanta majora in didactica generala, contextualizate
pentru domeniul particular al disciplinelor din aria curriculară „Om și societate‖, pentru
învățământul preșcolar și primar, ajungandu-se la premisele specifice ce pot asigura
eficientizarea procesului de predare-invatare-evaluare al acestor discipline. Sunt parcurse si
prezentate cele mai importante arii de studii si cercetare ale domeniului didacticii ariei
curriculare „Om și societate‖. Abordarea sistemica a cursului isi propune schimbarea
raportului dintre aspectul informativ, in favoarea celui formativ. Cursul accentueaza
necesitatea reconsiderarii metodelor tradiționale si a utilizarii lor in spirit modern, alaturi de
cele active recomandate de didactica actuala.
Cunoaşterea disciplinelor din aria curiculară „Om și societate‖ este parte esenţială în formarea
unei culturi generale de bază pentru fiecare individ la începutul mileniului trei într-o Europă
unită şi democratică. Aceste discipline contribuie nemijlocit la formarea gândirii critice, la
înţelegerea diversităţii societăţii actuale, la adoptarea unei atitudini tolerante, la dezvoltarea
unui spirit civic atât de necesar societăţii româneşti în noile contexte europene şi mondiale.
1.4. Organizarea temelor în cadrul cursului

Modul 1 Aria curriculară „Om și societate”. Documente curriculare
1.1 Noile dimensiuni ale curriculumului național. Delimitări conceptuale
1.2 Aria curriculară „Om și societate‖. Documente curiculare pentru învățământul preșcolar și
primar
1.2.1 Învățământ preșcolar
Obiectivele cadru și de referință pentru domeniul Om și societate
Teme anuale
Sugestii de conținut
1.2.2 Învățământul primar
A. Planul de învățământ
B. Programa școlară
C. Manualul
1.3. Competențe generale și competențe specifice disciplinelor din aria curriculară „Om și
societate‖. Învățământ primar
Competențele de bază pentru Educația civică (Competențe civice)
Modul 2 Fundamente procedurale

2.1. Metode didactice tradiționale și moderne
Expunerea sistematică a cunoştinţelor
Brainstorming
Ciorchinele
Jurnalul cu dublă intrare
Dezbaterea
Problematizarea
Jocul de rol
Jocul didactic
2.2. Abordarea integrată a conținuturilor
Modul 3 Evaluarea cunoștințelor, priceprilor și deprinderilor

3.1 Delimitări conceptuale
3.2 Forme de evaluarea a rezultatelor școlare
3.3 Tehnici de evaluare
A. Metode tradiționale
B. Metode complementare
1.5. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

Cursanţii vor parcurge temele prin îmbinarea studiului individual cu realizarea de aplicaţii
practice. Cursantul va parcurge toate materialele bibliografice obligatorii și va rezolvare temele
de control. Reperele de timp și implicit perioadele în care studenţii vor rezolva fiecare activitate
(lucrări de verificare, proiect etc.) sunt monitorizate de către asistenţi prin intermediul
calendarului disciplinei. Cursul este structurat în manieră interactivă, iar pentru parcurgerea unei
teme studentul poate solicita sprinjinul cadrului didactic sau al colegilor pe forum, principalele
activităţi realizate cu studenţii fiind discuţiile în care vor fi angajaţi participanţii şi vor fi
încurajaţi să analizeze critic, să îşi spună opiniile, să argumenteze, să ofere exemple, să
problematizeze, să propună soluţii, să facă predicţii ş.a.m.d.
1.6. Materiale bibliografice obligatorii

1. Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela Predarea si invatarea disciplinelor socio-umane, Iasi,
2000.
2. Bolovan, Sorina Paula Didactica istoriei, Cluj-Napoca, 2007.
3. Bolovan, Sorina Paula; Felezeu, Călin, Trif-Boia Elena Andreea Didactica Domeniului „Om
şi societate” (învățământ preșcolar și primar). Suport de curs ID.
4. Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), MECT, 2008.
5. Evaluarea competențelor civice ale elevilor. Exemple de bune practici, coord. Corina Leca,
Centrul Român pentru Educație și Dezvoltare Umană, 2004.
6. Felezeu, Călin Didactica istoriei, Cluj-Napoca, 2000.
7. Programa școlară pentru disciplina Educație civică, București, 2014. www.edu.ro.
8. Programa școlară pentru disciplina Geografie, clasa a IV-a, București, 2014. www.edu.ro.
9. Programa școlară pentru disciplina Religie, Cultul ortodox, clasa pregătitoare, clasa I, clasa a
II-a, București, 2013.
10. Programa școlară pentru disciplina Religie, Cultul ortodox, clasa a III-a și clasa a IV-a,
București, 2014.
11. Recomandarea 12 (2002) a Comitetului Miniștrilor către statele membre cu privire la educația
pentru cetățenie democratică.
12. Planul cadru pentru învățământul primar, Anexă la OMEN nr. 3371, din 12 martie 2013.
13. Sarivan, Ligia; Horga,Irina; Teșileanu, Angela; Căpiță, Carol; Mândruț, Octavian, Didactica
ariei curriculare „Om și societate‖, MEN, Proiect pentru Învățământul rural, 2005.
* Lucrările sunt accesibile la Biblioteca Centrală Universitară ―Lucian Blaga‖ sau/şi la filialele
acesteia de la Istorie şi Pedagogie.
1.7. Materiale şi instrumente necesare pentru curs

Videoproiector, Laptop, fișe de lucru, calculatoare cu conexiune la Internet, legislația
specifică învățământului
1.8. Calendar al cursului

Pe parcursul semestrului sunt programate mai multe întâlniri faţă în faţă de tip practic
conform calendarului disciplinei. Două întâlniri constau în rezolvarea sarcinilor de lucru din
cadrul modulelor, iar celelalte constau în realizarea a două teme de control precizate în suportul
de curs.
1.9. Politica de evaluare şi notare

Nota finală se acordă după cum urmează:
50% - Evaluare finală: cunoașterea temelor din cadrul suportului de curs; metode de
evaluare: Examen
50% - Evaluare continuă: operarea cu cunoștințele oferite în suportul de curs, respectiv

evaluarea temelor de control în cadrul activităților tutoriale; Metode de evaluare: eseul
argumentativ, analiza critică, rezolvarea de exerciții.
1.10. Elemente de deontologie academică

Materialele elaborate trebuie să respecte condiţiile de redactare academică și citarea
surselor. Studenţii ale căror lucrări se dovedesc a fi plagiate nu vor fi acceptaţi la examinarea
finală. Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancţionată prin acordrea notei minime
sau, in anumite conditii, prin exmatriculare. Rezultatele finale vor fi puse la dispoziţia studentilor
prin afisaj electronic. Contestaţiile pot fi adresate în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor
iar solutionarea lor nu va depasi 48 de ore de la momentul depunerii.
1.11. Studenţi cu dizabilităţi

Cursanţii cu dizabilităţi vor lua legătura prin e-mail sau telefonic cu titularul de curs
pentru a stabili împreună cu acesta specificul activităţilor acestora în cadrul cursului.
1.12. Strategii de studiu recomandate

Ca strategii de studiu reomandăm studiul suportului de curs ca bază teoretică de pornire,
urmat de documentare suplimentară pentru rezolvarea temelor de control. După ce temele au fost
reolvate, studenţii le vor posta pe platformă și vor aștepta feed-backul asistentului. Ȋn funcţie de
acest feed-back ei își vor putea îmbunătăţii materialele care ulterior vor fi prezentate la examen.
Informarea de pe Internet este bine venită dar materialele și informaţiile trebuie preluate cu
precauţie. Studenţii vor parcurge temele în ritm propriu şi în ordinea indicată prin calendarul
cursului cu precizarea că ele trebuie să fie trimise la data specificată.
II. Suport de curs
Modul 1.
Aria curriculară „Om și societate”. Documente curriculare
 Timp de studiu: 5 h
 Scopul şi obiectivele
Dobândirea unor cunoștințe legate componentele ariei curriculare „Om și societate‖
în învățământul preșcolar și primar, cunoașterea documentelor curriculare și a rolului
acestor discipline în educarea elevilor, în formarea viitorilor cetățeni.
Obiective:
La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să:
- Opereze cu terminologia specifică disciplinelor socio-umane
- Prezinte documentele curriculare pentru învățământul preșcolar și primar
- Precizeze competențele și conținuturle ariei curriculare „Om și societate‖
- Argumenteze importanța studierii disciplinelor socio-umane pentru
formarea viitorilor cetățeni
 Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior

Nu este cazul.
 Schema logică a modulului

- Noile dimensiuni ale curriculumului național. Delimitări conceptuale
- Aria curriculară „Om și societate‖. Documente curiculare pentru
învățământul preșcolar și primar
- Competențe generale și competențe specifice
 Conţinutul informaţional detaliat

1.1. Noile dimensiuni ale curriculumului național. Delimitări
conceptuale
Baza oricarei formații intelectuale, civice, morale, trebuie pusă în

anii școlii primare (Stefan Augustin Doinas)
După o lungă perioadă în care încercarea de a cerceta cu atenție anumite probleme ale
lumii contemporane a dus la o multiplicare a decupajelor, la apariția unor specializări tot
mai înguste, în ultimele decenii s-a impus necesitatea unei reevaluări epistemologice. În
locul decupajelor tradiționale ale cunoașterii s-a propus ideea unei abordări transdisciplinare 1.
Pe această linie, documentele care fundamentează politica școlară din România trasează
următoarele repere de constituire a curriculumului:
- Raportarea la dinamica şi la nevoile actuale, dar mai ales la finalităţile sistemului
românesc de învăţământ
- Raportarea la acele tradiţii ale sistemului nostru de învăţământ care se dovedesc
pertinente din punctul de vedere al reformei în curs
- Raportarea la tendinţele generale de evoluţie şi la standardele internaţionale
unanim acceptate în domeniul reformelor curriculare2.
Conform curricului național, aplicarea cu consecventă a reperelor enunţate mai sus duce
la inducerea în sistem a unor noi dimensiuni:
 Plasarea învăţării - ca proces - în centrul demersurilor şcolii
1
Ligia Sarivan, Irina Horga, Angela Teșileanu, Carol Căpiță, Octavian Mândruț, Didactica ariei curriculare „Om și
societate”, MEN, Proiect pentru Învățământul rural, 2005, p. 4.
2
Ibidem.
 Orientarea învăţării spre formarea de capacităţi şi atitudini, prin dezvoltarea
competenţelor proprii rezolvării de probleme, precum şi prin folosirea
strategiilor participative înactivitatea didactică.
 Flexibilizarea ofertei de învăţare venită dinspre şcoală.
 Adaptarea conţinuturilor învăţării la realitatea cotidiană, precum şi la
preocupările, interesele şi aptitudinile elevului.
 Introducerea unor noi modalităţi de selectare şi de organizare a obiectivelor
şi a conţinuturilor, conform principiului "nu mult, ci bine"
 Posibilitatea realizării unor parcursuri şcolare individualizate, motivante
pentru elevi, orientate spre inovaţie şi spre împlinire personală.
 Responsabilizarea tuturor agenţilor educaţionali în vederea proiectării,
monitorizării şi evaluării curriculum-ului3.
În România, noile planuri cadru în care gruparea disciplinelor s-a realizat pe arii
curiculare au apărut cu precădere după anul 2000. Conceptul de arie curriculară oferea o
viziune multi- și/sau interdisciplinară asupra obectelor de studiu, în baza unor criterii
epistemologice și psiho-pedagogice. În prezent, Curriculum-ul Național este structurat pe 7 arii
curriculare, însemnând 7 grupuri de discipline școlare care au în comun anumite obiective,
competențe și metodologii:
Limbă și comunicare
Matematică și Științele Naturii
Om și societate
Arte
Educație fizică și sport
Tehnologii
Consiliere și orientare
3
Idem, p. 6.
Sarcină de lucru 1.1:
a. Oferă o definiție proprie a conceptului de arie curriculară.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
________________
b. Analizează Planul cadru pentru învățământul primar și notează disciplinele care formează aria
cuuriculară „Om și societate‖
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
c. Arătați care sunt elementele comune ale acesor discipline

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Există o serie de fundamente care dau coerență și specificitate ariei curriculare „Om și
societate‖:
- preponderenţa acordată cunoaşterii şi înţelegerii proceselor din societate, care au
relevanţă atât din perspectiva trecutului, cât şi faţă de orientările viitoare
- atenţia acordată analizei elementelor care contribuie la schimbările din societate şi
la diversitatea lumii contemporane
- utilizarea cunoştinţelor dobândite pentru cunoaşterea de sine şi a celorlalţi
- conştientizarea raporturilor de identitate şi diferenţă în relaţionarea persoanei cu
mediul social
- dobândirea unor valori şi atitudini care să permită o inserţie socială activă şi
responsabilă a tinerilor absolvenţi
- formarea unor comportamente de tip participativ, favorabile cristalizării unei reale
solidarităţi sociale4.
4
Idem, p. 8.
Fig. 1 Trăsături comune ale disciplinelor ce compun aria curriculară „Om și societate‖ 5
1.2. Aria curriculară „Om și societate”. Documente curiculare

pentru învățământul preșcolar și primar
1.2.1 Învățământul preșcolar
Educația timpurie asigură intrarea copilului în sistemul educațional obligatoriu, prin

formarea capacității de a învăța. După cum s-au pronunțat unii cercetători, deprinderile
și cunoștințele dobândite devreme favorizează dezvoltarea altora ulterior, iar deficiențele
de cunoștințe și deprinderi produc în timp deficiențe și mai mari, oportunități de învățare ratate
sau slab valorificate6.
Studiile referitoare la efectele educației timpurii au evidențiat o serie de elemente
importante, dintre care amintim:
 Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are un efect pozitiv
asupra abilităţilor copilului si asupra viitoarei sale cariere şcolare, în special pentru copiii
5
Ibidem.
6
Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), MECT, 2008, p. 4.
proveniţi din medii socio-economice foarte defavorizate, în sensul că aceştia progresează în
plan intelectual, dezvoltă atitudini pozitive faţă de învăţare precum şi motivaţia de a depune
în viitor un efort real în şcoală. Pe de altă parte, s-a constatat că educaţia timpurie are un
efect pozitiv asupra abilităţilor intelectuale şi sociale ale copiilor, independent de mediul lor
de provenienţă, atunci când instituţiile preşcolare promovează cu adevărat calitatea, atât în
ceea ce priveşte mediul fizic cât şi interacţiunile adult/copil.
 Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are efecte pozitive asupra

viitoarei integrări sociale a adolescentului şi adultului. Studiile ongitudinale au stabilit
faptul că pentru copiii proveniţi din medii socio-economice defavorizate s-a observat o
reducere a comportamentului delincvent, precum şi o rată mai mare a duratei de şcolarizare.
Acest efect asupra integrării sociale poate fi explicat, desigur, printr-o integrare
educaţională reuşită cu mai puţini ani de repetenţie, rate mai scăzute de abandon şi o dorinţă
mai mare de a fi integrat în societate7.
Documentul care orientează desfășurarea activităților din învățământul preșcolar este

Curriculum pentru învățământul preșcolar, adoptat de către MECT în anul 2008.
Acesta cuprinde 2 mari secțiuni: Curriculum pentru educația timpurie a copiilor cu
vârsta cuprinsă între naștere și 3 ani (antepreșcolari) și Curriculum pentru educația timpurie a
copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 6/7 ani(preșcolari). În redactarea lui s-a ținut cont de
Reperele fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului între naştere şi 7
ani, document de politică educațională, elaborat în 2007 cu sprijinul Reprezentanței UNICEF
România, ce are la bază noile teorii privind dezvoltarea copilului, generate de psihologie,
neuropsihologie și științele educației8.
Curriculum pentru învățământul preșcolar este organizat pe domenii experiențiale, definite
drept „câmpuri cognitive integrate‖ (L.Vlăsceanu) care transced graniţele dintre discipline şi care,
în
7
Ibidem.
8
Reperele fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului între naştere şi 7 ani, coord. Mihaela
Ionescu, București, 2010, p. 5.
contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiţionale de dezvoltare a
copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul limbajului, domeniul socio-emoţional,
domeniul cognitiv9.
Domeniul „Om și societate” include omul, modul lui de viaţă, relaţiile cu alţi oameni,
relaţiile cu mediul social, ca şi modalităţile în care acţiunile umane influenţează
evenimentele. Domeniul are o extindere şi către contexte curriculare care privesc
tehnologia, în sensul abordării capacităţilor umane de a controla evenimentele şi de a
ordona mediul10.
În cadrul domeniului socio-uman se doreşte ca preşcolarii să înţeleagă fiinţele umane
angrenate în construirea propriului viitor şi propriei lumi, trăind viaţa de zi cu zi. Totodată, este
important ca preşcolarii să înţeleagă faptul că situaţiile prezente îşi au originile în situaţii din
trecut, să observe similarităţi sau diferenţe între oameni sau evenimente, să îşi imagineze viaţa în
alte perioade istorice11.
Se consideră necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilităţi de ordin
general să utilizeze ca puncte de plecare experienţele personale ale copiilor. Din acest punct de
vedere, ei vor fi încurajaţi să se angajeze în explorarea activă, din punct de vedere uman şi social,
a zonei sau cartierului în care locuiesc. Familiile acestora, mediul fizic, uman şi social pot fi
utilizate ca resurse de învăţare. Pe de altă parte, textul literar, imaginile şi alte materialele audio-
vizuale pot fi utilizate ca surse de informare 12.
În abordarea acestui domeniu se pleacă şi de la premisa că instituţia preşcolară reprezintă un
context utilizabil pentru coordonarea principiilor şi acţiunilor morale. Astfel, copiii vor înţelege
mult mai uşor concepte precum dreptatea, echitatea, bunătatea, adevărul etc. atunci când le vor
putea observa concretizate în acţiunile adulţilor cu care vin în contact. De asemenea, dezvoltarea
unor conduite consistente cu principii morale va fi favorizată de observarea şi discutarea de către
copii a unor probleme morale, de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate şi de studierea şi
dezbaterea unor opere literare specifice vârstei13.
9
Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), MECT, 2008, p. 9.
10
Idem, p. 10.
11
Ibidem.
12
Ibidem.
13
Ibidem.
Consultați Reperele fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului
între naştere şi 7 ani (2007)14 și indicați scopul și dimensiunile domeniului dezvoltare socio-
emoțională.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
14
http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/Repere-fundamentale-in-invatarea-si-dezvoltarea-timpurie-a-
copilului.pdf
Obiectivele cadru și de referință pentru domeniul Om și societate
Curriculum pentru învățământul preșcolar este orientat pe obiective cadru și derivatele

acestora, obiectivele de referință. Primele sunt formulate în termeni de generalitate şi
exprimă competenţele care trebuie dezvoltate pe durata învăţământului preşcolar, pe cele
cinci domenii experienţiale.
Obiectivele de referinţă, precum şi exemplele de comportament, ca exprimări explicite
rezultatelor învăţării, sunt fromulate pentru fiecare temă şi fiecare domeniu experienţial
în parte. În redactarea acestora s-a ţinut cont de:
• posibilităţile, interesele şi nevoile copilului preşcolar, precum şi respectarea ritmului
propriu al acestuia
• corelarea fiecărei noi experienţe de învăţare cu precedentele
• încurajarea iniţiativei şi participarea copilului preşcolar la stabilirea obiectivelor, selecţia
conţinuturilor şi a modalităţilor de evaluare
• încurajarea învăţării independente prin oferirea de ocazii pentru a-şi construi cunoaşterea
(atât în instituţia de învăţământ cât şi în afara acesteia), precum şi a lucrului în grupuri
mici pe centre de activitate (arii de stimulare) şi, pe cât posibil, în grupuri cu o
componenţă eterogenă ;
• stimularea autoreflecţiei, autoevaluării, autoreglării comportamentului de învăţare.
Obiective cadru pentru domeniul Om și societate
 Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea

abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini
pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
 Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (iniţiativă)
 Dezvoltarea abilităţii de recunoaştere, acceptare şi respect al diversităţii
 Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul
spiritual al poporului român
 Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare
motrică
 Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre
tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse
simple
 Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.
Obiective de referință pentru domeniul Om și societate
 Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială,

precum şi reguli de securitate personală (ex.: importanţa alimentelor
sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activităţii şi ale jocului, în vederea
evitării unor situaţii periculoase; reguli de minimă protecţie a naturii şi pericolul
încălcării lor; reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur etc.)
 Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte
(familie, grădiniţă, grupul de joacă)
 Să negocieze şi să participe la decizii comune
 Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu
norme prestabilite şi cunoscute.
 Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,
toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului.
 Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care
locuieşte (elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice,
religioase, etnice).
 Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi
practice.
 Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice
 Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice
 Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea
temei propuse în cadrul activităţilor practice.
 Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin
lucrările personale.
 Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria
persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte.
 Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de
comportament corect şi util celorlalţi.
 Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
 Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.
Teme anuale
În învățământul preșcolar, programul anual de studiu este organizat în jurul a 6 teme

mari, fiecare având stabilite obiectivele cadru, obiective de referină și sugetiile de
conținut, pe nivel de studiu și în funcție de domeniile experiențiale. Cele șase teme sunt:
Cine sunt/suntem ?
Cum este/a fost și va fi aici pe pământ ?
Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim ?
Ce și cum vreau să fiu ?
Când/cum și de ce se întamplă ?
Cine și cum planifică/organizează o activitate ?
Sugestii de conținut
Conținuturile constituie mai degrabă recomandări pentru cadrele didactice debutante.
 copilul în diferite ipostaze (la masa, la joaca, la plimbare, in vizita, in

excursie etc.)
 familia în diferite ipostaze
 domiciliul
 numele ţării de origine
 prieteni, vecini
 responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă norme de convieţuire socială
(norme de conduita, norme de circulaţie, norme igienice etc.)
 diferențe de gen/ diferenţe individuale / diferenţe determinate de etnie,
mediu, religie etc.
 drepturile copilului
 valori individuale/ naţionale/ internaţionale
 responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă
 obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale
 tinereţe-bătrâneţe, trecut-prezent-viitor
 evenimente (istorice, personale etc.)
 popor, locul natal
 însemne specifice (steag)
 război/pace
 corpuri cereşti, aparate de zbor etc.
 reguli de convieţuire socială şi de păstrare/ menţinere a vieţii proprii şi a
vieţii planetei.
 cum reacţionăm la schimbare, la întâlnirea cu o altă formă de viaţă
 modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor
 valori umane-valori artistice
 comportamente adecvate/inadecvate în raport cu exprimarea unui sentiment.
1.2.2 Învățământul primar

În învățământul primar, în genere operăm cu următoarele categorii de
documente curriculare:
A. Planul de învăţământ - reprezintă un document de stat elaborat

de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ce reflectă politica statului respectiv
şi valorile aprobate de societate. Prin intermediul său sunt stabilite următoarele: obiectele de
învățământ care se studiază într-un anumit tip şi grad de şcoală, succesiunea acestora pe ani de
studiu, numărul de ore repartizate săptămânal şi anual fiecărui obiect în funcţie de clase şi
structura anului şcolar.
Ariile curriculare cuprind, în principal, 7 grupe de discipline: Limbă şi comunicare,

Matematică şi ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport și sănătate,
Tehnologii, Consiliere și orientare. Din Aria curriculară „Om și societate‖ fac parte Istoria,
Geografia, Educația civică și Religia. Primele două au alocată o singură oră/săptămână, începând
cu lasa a IV-a. Educația civică se studiază la clasele a III-a și a IV-a, 1h/săptămână, în vreme ce
Religiei îi este alocată tot o oră pe săptămână, începând cu lasa I și până la finalul învățământului
primar15.
B. Programa şcolară sau Curriculumul şcolar - este documentul care detaliază

conţinutul obiectelor de învăţământ pentru fiecare clasă sau an de studiu. Dacă planul de
învăţământ precizează obiectele, programele şcolare concretizează natura şi volumul
cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor ce urmează a fi însuşite pe parcursul unui an şcolar.
Reprezintă documentul pe baza căruia profesorul sau învăţătorul îşi realizează proiectarea
activităţilor de predare-învăţare şi, totodată, un ghid indispensabil autorilor de manuale şcolare.
Din punct de vedere structural, acestea cuprind următoarele secţiuni:
1. Nota de prezentare – care precizează scopul studierii disciplinelor la clasa respectivă şi locul
pe care îl ocupă această etapă de şcolaritate în învăţământul obligatoriu.
2. Competențele generale
3. Competențele specifice
4. Exemple de activități de învățare
5. Conținuturi
6. Recomandări privind conținuturile și sugestii metodologice
Educație civică, clasele a III-a și a IV-a
Programele școlare au fost aprobate prin O.M. nr. 5003/02.12.2014 și corespund

cerințelor formulate în Legea învățământului cu referire la idealul educațional și la
finalitățile învățământului, dar și recomandărilor cuprinse în documente europene
din domeniu: Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC); Raportul
15
Planul cadru pentru învățământul primar, Anexă la OMEN nr. 3371, din 12 martie 2013.
către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul al XXI-lea; Convenția ONU
cu privire la drepturile copilului, 1989.
Potrivit programelor, studierea Educației civice la clasele a III-a și a IV-a are ca finalitate:
- alfabetizarea moral-civică a copiilor
- dezvoltarea unor atitudini pozitive față de propria persoană și față de ceilalți
- valorificarea experienței specifice vârstei, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-

atitudinale asociate celei cognitive
- inițierea elevilor în practicarea unui comportament moral-civic într-o societate

democratică – un comportament activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, reflexiv,
autoevaluativ16.
Conținuturile programelor sunt selectate și adaptate particularităților de vârstă ale

elevilor. Astfel, la clasa a III-a se pornește de la studierea persoanei și a trăsăturilor
morale ale acesteia, pentru ca, mai apoi, să se continue cu prezentarea raporturilor
oamenilor cu lucrurile și ființele. Ultima parte este alocată exclusiv relațiilor
interumane fiind evidențiate câteva tipuri de grupuri umane, familia, grupul de joacă, grupul
școlar, grupul religios, dar și regulile existente în cadrul unei astfel de colectivități. Ulterior,
problematica este reluată la clasa a IV-a, când elevilor le este predată tipologia relațiilor în cadrul
grupului, dar și condițiile de manifestare ale acestor relații în diverse situații, precum și
drepturile și obligațiile copiilor. În sfârșit, pe măsură ce îi sunt clarificate copilului aceste aspecte
elementare ale conviețuirii în societate, se trece la un nivel mai avansat, respectiv, cel al formelor
de comunitate umană: comunitatea locală familiară școlarului, mai apoi, poporul, națiunea și, în
cele din urmă, comunitatea internațională. Tot la acest nivel se face și o scurtă introducere în
problema statului și a societății, cu mențiuni succinte legate de instituțiile democratice ale
statului, ca și de simbolurile statului, teme care vor fi reluate și aprofundate, mai apoi, în
gimnaziu.
16
Programa școlară pentru disciplina Educație civică, clasele a III-a și a IV-a, București, 2014. www.edu.ro.
Analizați critic conținuturile Programelor școlare de Educație civică din învățământul
primar.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Istorie, clasa a IV-a
Programa școlară actuală a fost aprobată prin OMEN nr. 5003/02.12.2014 și se

dorește a fi o abordare nouă menită să contribuie la recâștigarea interesului
elevilor față de cunoașterea trecutului. În elaborarea ei s-au avut în vedere atât
legislația din domeniu și recomandările referitoare la studiul istoriei, cuprinse în documente
elaborate la nivel european, cât și rezultatele unor cercetări referitoare la importanța studiului
disciplinei în învățământul primar, contribuția ei la dezvoltarea competențelor de bază ale
elevilor.
La selectarea conținuturilor s-au avut în vedere criteriile accesibilității, dacă pot fi ele
înțelese și însușite de către elevi, respectiv al relevanței aplicative a acestora, dacă sunt ele
relevante pentru existența cotidiană și pentru experiența de viață a tuturor elevilor 17.
Principiul istoriei integrate, însemnând valorificarea contextului european/internațional în
învățarea istoriei naționale este cel care a determinat selecția și organizarea conținuturilor. Astfel,
majoritatea temelor propun conținuturi care vizează istoria națională și cea europeană, expuse
după un criteriu tematico-cronologic18.

Analizați critic conținuturile Programei școlare de Istorie, clasa a IV-a.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
17
Programa școlară pentru disciplina Istorie, clasa a IV-a, București, 2014. www.edu.ro.
18
Ibidem.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Geografie, clasa a IV-a

Programa școlară de Geografie, clasa a IV-a, a fost aprobată prin același Ordin al
Ministerului Educației Naționale nr. 5003/02.12.2014.
Ea are următoarele caracteristici:
 se bazează în mod predominant pe experiența concretă a elevului în orizontul lui de
existență cotidiană;
 elementele prezentate formează, în ansamblul lor, o „introducere în geografie‖,
deoarece evidențiază aspectele geografice esențiale ale existenței cotidiene a
elevilor și au un caracter minimal, introductiv;
 demersul de învățare pornește de la localitatea natală și ajunge la dimensiunile
planetei, trecând prin spații de referință semnificative (orizontul local și apropiat,
regiunea natală, județul natal, țara, continentul, planeta ca întreg);
 facilitează perceperea corectă a localizării unor evenimente care au loc simultan, dar
în locuri diferite;
 metodologia principală o reprezintă trecerea succesivă de scară de la dimensiunile
orizontului apropiat, până la cele ale planetei;
 presupune acordarea unei atenții deosebite reprezentării în plan a elementelor
principale întâlnite prin trecerile de scară;
 își propune să asigure o legătură mai strânsă între geografie, domeniul științelor
naturii, matematică și istorie 19.
Prin urmare, programa oferă premisele pentru construirea unei reprezentări coerente și
ierarhizate spațial a realității înconjurătoare, de la nivelul localității natale, până la dimensiunile
planetei.
Religie, clasele I-IV

Introducerea religiei ca obiect de studiu este justificată, potrivit unor autori, de
argumente de tip istoric (rolul bisericii şi al religiei în planul educaţiei, al apariţiei
şi dezvoltării şcolii ca principală instituţie de educaţie; educaţia religioasă a fost o
prezenţă constantă în legislaţia şcolară românească), cultural (valorile religioase constituie parte
componentă a ierarhiei de valori ale societăţii, având un rol specific în formarea culturii generale
a individului şi în pregătirea acestuia pentru viaţa socială) 20.
Pentru disciplina Religie, cultul ortodox, învățământ primar, Ministerul Educației Naționale
a aprobat 2 programe: cea dintâi vizează clasele pregătitoare, a I-a și a II-a, aprobată prin OMEN
nr. 3418/19.03.2013; iar cea de a două este destinată ultimelor clase din învățământul primar și a
fost validată printr-un ordin al aceluiași minister, nr. 5001/02.12.2014.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competențe. Construcția programei fiind realizată astfel încât să contribuie
la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de
studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului
pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Pentru clasele a III-a și a IV-a, conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor
necesare elevului pentru dobândirea competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe
următoarele domenii: Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului; Dumnezeu se face cunoscut
omului; Viața creștinului împreună cu semenii; Mari sărbători creștine. De asemenea, la nivelul
19
Programa școlară pentru disciplina Geografie, clasa a IV-a, București, 2014. www.edu.ro.
20
fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore:
Dumnezeu este Viața (la clasa a III-a); Dumnezeu este Calea (la clasa a IV-a). Aceste teme susțin
formarea competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de învățare într-un mod
flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. Astfel,
conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor majore 21.
Lectură suplimentară:
Recomandarea 12 (2002) a Comitetului Miniștrilor către statele membre cu privire la

educația pentru cetățenie democratică:
Pentru a atinge obiectivele generale ale educației pentru cetățenie democratică trebuie avute
în vedere următoarele:
- favorizarea abordărilor şi acţiunilor multidisciplinare care asociază, mai ales, educaţia

civică şi politică cu predarea istoriei, filosofiei, religiei, limbilor moderne, ştiinţelor sociale
şi a ansamblului de discipline care se referă într-un mod sau altul la aspectele etice, politice,
sociale, culturale sau filosofice, fie în conținutul lor propriu, fie în opţiunile sau
consecinţele pe care le implică pentru o societate democratică.
- acordarea unei atenţii speciale acumulării unor atitudini necesare pentru viață în societățile
multiculturale, care să respecte diferențele și care să fie preocupate de mediul lor, aflat într-
o evoluție rapidă și deseori imprevizibilă.
Pentru aceasta, ar fi nevoie, de asemenea, de punerea în aplicare a metodelor de predare și a

abordărilor educaționale care vizează să înveți să trăiești împreună într-o societate
democratică și să lupți împotriva naționalismului agresiv, a rasismului și intoleranței, să
elimini extremismele și fenomenele de violență. Această punere în aplicare ar trebui să se
bazeze pe acumularea competențelor cheie, precum:
- Soluționarea conflictelor într-un mod pașnic.
- Argumentarea și apărarea propriului punct de vedere.
- Ascultarea, înțelegerea și interpretarea argumentelor celorlaltor persoane.
21
Programa școlară pentru disciplina Religie, Cultul Ortodox, clasele a III-a și a IV-a, București, 2014.
www.edu.ro.
- Recunoașterea și acceptarea diferențelor.
- Alegerea, luarea în considerare a alternativelor și supunerea lor unei analize etice.
- Asumarea responsabilităților împărtășite.
- Stabilirea de relații constructive și neagresive cu alții.
- Dezvoltarea spiritului critic în ceea ce privește informarea, metodele (modalitatea) de

gândire, concepțiile filosofice, religioase, sociale, politice și culturale, rămânând în același
timp ferm atașat valorilor și principiilor fundamentale ale Consiliului Europei.
Manualul şcolar
Manualul dezvoltă şi concretizează conţinutul programei prin prezentarea

sistemului de cunoştinţe şi a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse de către elevi
pentru asimilarea lor. Din punctul de vedere al profesorului, acesta reprezintă un
document de orientare, în timp ce pentru elev constituie un instrument de lucru.
De regulă, manualului îi sunt atribuite mai multe funcţii (cf. I. Nicola, 1996):
1. Funcţia de informare – manualele de Istorie, de Geografie, de Religie și de Educație

civică cuprind un sistem de cunoştinţe sau informaţii, prezentate şi structurate cu ajutorul
limbajului şi al altor mijloace — hărți istorice sau geografice, grafice, scheme, desene, fotografii,
axa timpului etc..
2. Funcţia formativă – mai exact, posibilităţile pe care manualul le oferă pentru stimularea
muncii individuale cu scopul prelucrării informaţiilor, familiarizării elevilor cu metodologia
cercetării, aplicării cunoştinţelor în practică, creării unor situaţii problemă, etc. — discuții libere,
comentarea unor fragmente de text, extragerea unor informații dintr-o sursă, realizarea unui
poster tematic, argumentarea unor idei, redactarea unei compuneri pornind de la niște noțiuni
specifice disciplinelor.
3. Funcţia stimulativă – constă în declanşarea şi susţinerea unei motivaţii pozitive în

activitate de învăţare; manualul trebuie să trezească şi să menţină atenţia şi interesul, prin temele
abordate, dar și prin aspectul grafic, să stimuleze curiozitatea şi să suscite continuu efortul creator
din partea elevului.
4. Funcţia de autoinstruire – manualul trebuie să pregătească condiţii pentru realizarea
auto-educaţiei, mai exact, trebuie să-l obişnuiască pe elev cu tehnica învăţării şi să-i pună bazele
unui stil de muncă individual (Nicola I., 1996, 372).
Pentru fiecare din disciplinele ce fac obiectul ariei curriculare „Om și societate‖, Ministerul
a aprobat o serie de manuale alternative. Acestea sunt accesibile în atât în format fizic, cât și în
format electonic. Cele din urmă, însă, reprezintă resurse educaționale moderne și câștigă din ce în
ce mai mult teren, fiind admirate de o potrivă de către elevi și cadre didactice. Din punct de
vedere al conţinutului, acestea cuprind integral conţinutul manualului tipărit, având
complementar, în locul ilustraţiilor, tabelelor etc. clasice, elemente specifice cum sunt: exerciţiile
interactive, hărțile și imaginile interactive, jocurile educaţionale, animaţiile, filmele şi simulările
care, prin utilizare, aduc un plus de profit cognitiv. Ele pot fi accesate direct de pe pagina
Ministerului Educației Naționale, la secțiunea Manuale digitale 22.
Img. 1 Manual interactiv de Educație civică, ed. Aramis, 2016

Cele trei tipuri de documente curriculare, Planul cadru de învăţământ, Programa şcolară şi
Manualul, se află, aşadar, într-un raport de interdependenţă, se completează reciproc pentru a
asigura buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ.

Consultați programele școlare de Educație civică, clasele a III-a și a IV-a.
22
https://www.manuale.edu.ro/
Sarcină: Redactați un eseu de aproximativ 2 pagini în care să arătați care dintre competențe
vi se par mai dificil de realizat.
1.3. Competențe generale și competențe specifice disciplinelor din

aria curriculară „Om și societate”. Învățământ primar
Proiectarea curriculară centrată pe competențe are la bază cercetările din domeniul

psihologiei cognitive ce au dus la concluzia că, spre deosebire de alte concepte, cel de
competență reflectă cel mai bine rezultatele procesului de învățare. Aceasta datorită
faptului că el presupune nu doar cunoștințe și capacitatea de a opera verbal cu ele, ci și cunoștințe
procedurale, alături de elemente de orientare și energizare afectiv/motivațională și de control
metacognitiv în realizarea activităților desfășurate de subiect (Voiculescu, F., 2011, 14). Astfel,
competenţele sunt definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini
dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui
domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse 23.
Pentru o mai bună înțelegere, luăm exemplul unei competențe specifică disciplinei
Educație civică.
COMPETENȚA: Cunoașterea și respectarea drepturilor copilului, a normelor de

comportare
CUNOȘTINȚE: Informații legate de drepturile și obligațiile ce le revin, ca și de

documentele oficiale în care sunt înscrise acestea.
ABILITĂȚI: Elaborarea unui regulament al clasei care să cuprindă drepturile și obligațiile

ce le revin; efectuarea unor comparații între situații care privesc drepturi și îndatoriri ale
copilului; discutarea pe marginea unor reguli; recunoașterea după imagini a situațiilor în care sunt
respectate sau încălcate drepturile copilului; abilitatea de a discuta despre importanța respectării
drepturilor copilului pentru dezvoltarea sa fizică, intelectuală, morală; relatarea unor situații în
care au beneficiat de anumite drepturi.
23
Programa școlară pentru disciplina Educație pentru societate, București, 2012.
ATITUDINI: Conștientizarea importanței acestui cadru normativ pentru bunul mers al
colectivității și, totodată, aplicarea lui în relațiile cu semenii.
Competențele de bază pentru Educația civică (Competențe civice)
Sunt definite drept ansamblu de cunoștințe, valori și comportamente ce

caracterizează profilul unui cetățean (Evaluarea competențelor civice…, 2004, 12). În cadrul
programului Educația pentru cetățenie într-o societate democratică: o perspectivă a educației
permanente, se vorbește de următoarele sunt amintite trei categorii de competențe civice de bază
(Audigier, F., 2000, 20-21):
Competențe cognitive
 Competențe de natură juridică și politică: cunoștințe referitoare la regulile vieții în

colectiv, cunoștințe referitoare la puterile dintr-o societate democratică, cunoștințe
despre instituțiile democratice publice și regulile care guvernează libertatea și
acțiunea.
 Cunoștințe despre lumea actuală: implică o dimensiune istorică și una culturală.
Pentru a participa la dezbaterile publice și a lua decizii favorabile cu privire la
alegerile oferite într-o societate democratică, trebuie să știm despre ce este vorba, să
avem cunoștințe despre subiectele discutate. Tot aici este inclusă și capacitatea de a
anticipa, de a vedea problemele și soluțiile pe termen lung și de a evita analizele
superficiale. Este clar că multe din deciziile actuale ne vor afecta în viitor și este
obligația noastră să le trată cu seriozitate.
 Competențe cu caracter procedural: capacitatea de a argumenta, de a discuta, de a
dezbate, capacitatea de a reflecta asupra direcției și limitelor posibile, asupra
conflictelor de valori și de interese etc..
 Cunoașterea principiilor și valorilor drepturilor omului și cetățeniei democratice.
Competențe etice și opțiuni privind valorile
 Libertate, egalitate, solidaritate: implică recunoașterea și respectarea de sine și a

celorlalți, capacitatea de a asculta, de a reflecta asupra locului pe care îl ocupă
violența în societate și asupra felului în care ea poate fi controlată în vederea
rezolvării conflictelor. Desigur, valorile amintite implică acceptarea pozitivă a
diferențelor și a diversității și necesită încrederea în ceilalți. Și nu este vorba de o
simplă toleranță, concept care poate să însemne uneori și indiferență. Ci toleranță în
sensul recunoașterii celuilalt ca individ de încredere, căci fiecare om are nevoie de
alteritate pentru a se constitui ca subiect uman.
Capacități de acțiune (competențe sociale)
Cunoștințele, atitudinile și valorile aduc sens în viața personală și socială de zi cu zi.

Ele se regăsesc în capacitățile de acțiune, în competențele sociale și ne ajută să dăm
sens prezenței fiecăruia pentru ceilalți și pentru lumea întreagă.
 Capacitatea de a trăi împreună cu ceilalți: implică dialog, cooperare, punerea în

aplicare a unor proiecte, asumarea unor responsabilități. Această capacitate
contribuie la interculturalitate, în special sub forma nevoii oamenilor de a învăța mai
multe limbi. Desigur, interculturalismul implică pe lângă dimensiunea lingvistică și
una culturală, inclusiv istorică.
 Capacitatea de a soluționa conflicte în concordanță cu principiile dreptului
democratic: implică soluționarea conflictelor prin mediere, prin participarea unui
terț care să acționeze în conformitate cu principiile juridice.
 Capacitatea de a lua parte la dezbateri publice, de a argumenta și a alege într-o
situație reală (Audigier, F., 2000, 20-21).
După gradul de generalitate există două tipuri de competențe:
A. Competențele generale se definesc pe obiect de studiu și se formează pe

durata unui ciclu școlar. Ele au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au
rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale dobândite de elev prin
învățare, în cazul de față, alfabetizarea moral-civică a elevilor pentru integrarea lor
în comunitate și familiarizarea lor cu trecutul localității de proveniență, al țării și chiar al
Europei, în genere.
B. Competențele specifice se definesc pe obiect de studiu și se formează pe parcursul unui
an școlar. Ele sunt derivate din competențele generale, fiind etape în dobândirea acestora.
Competențelor specifice li se asociază, prin programă, unități de conținut.
Educație civică, clasele a III-a și a IV-a
Competențe Comptențe specifice

generale
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1. Aplicarea unor 1.1. Explorarea calității de persoană 1.1. Recunoașterea locurilor de
norme de conduită pe care o are orice om apartenență (locală, națională,
în viața cotidiană 1.2. Identificarea unor trăsături europeană) în care se integrează
morale definitorii ale persoanei persoana
1.3. Explorarea grupurilor mici și a 1.2. Identificarea unor elemente
regulilor grupului relevante pentru apartenența la
diferite comunități (locală,
națională, europeană)
1.3. Explorarea unor norme morale
care reglementează relațiile cu
ceilalți oameni
2. Manifestarea 2.1. Recunoașterea unor atitudini în 2.1. Explorarea unor valori morale
unor deprinderi de raport cu lucrurile, cu plantele și care stau la baza relațiilor cu ceilalți
comportament animalele oameni
moral-civic în 2.2. Manifestarea unor atitudini 2.2. Recunoașterea unor
contexte de viață pozitive în raport cu lucrurile, cu comportamente moral-civice din
din mediul cunoscut plantele și animalele viața cotidiană
2.3. Explorarea unor relații 2.3. Deosebirea comportamentelor
existente între oameni în cadrul prosociale de cele antisociale
grupului 2.4. Identificarea drepturilor
universale ale copilului
3. Cooperarea cu 3.1. Relaționarea pozitivă, în 3.1. Relaționarea pozitivă cu
ceilalți pentru grupuri mici, pentru rezolvarea unor ceilalți, în rezolvarea unor sarcini
rezolvarea unor sarcini simple de lucru simple de lucru
sarcini simple de 3.2. Participarea la acțiuni în 3.2. Participarea la activități care
lucru, manifestând grupuri mici, prin asumarea de promovează drepturile universale
disponibilitate drepturi și îndatoriri ale copilului
*3.3. Participarea la proiecte simple *3.3. Participarea la proiecte cu
cu conținut moral-civic, în cadrul conținut moral-civic, în cadrul
clasei, al școlii sau al comunității clasei, al școlii sau al comunității
locale locale
Istorie, clasa a IV-a

generale
1. Localizarea în 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viața familiei, a faptelor
timp și în spațiu a prezentate într-o situație de învățare
evenimentelor 1.2. Localizarea în spațiu a evenimentelor istorice
istorice studiate 1.3. Recunoașterea preocupării oamenilor pentru raportarea la timp și
spațiu
2. Explorarea 2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de instrumente,
surselor relevante inclusiv tehnologiile de informare și comunicare
pentru a înțelege 2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor pentru a
fapte și evenimente identifica informații variate despre trecut
din trecut și din 2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a
prezent elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită perioadă de timp
3. Utilizarea 3.1. Recunoașterea unor termeni istorici în cadrul unor surse accesibile
termenilor istorici în 3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de
diferite situații de comunicare orală și scrisă
comunicare
4. Formarea 4.1. Determinarea semnificației unor evenimente din trecut și din prezent
imaginii pozitive 4.2. Recunoașterea asemănărilor și deosebirilor dintre sine și celălalt,
despre sine și despre dintre persoane și grupuri
ceilalți 4.3. Manifestarea unei atitudini deschise in cazul unor situații care
presupun comunicarea
Geografie, clasa a IV-a

generale
1. Prezentarea 1.1. Identificarea unor termeni geografici în texte/contexte/situații de învățare
realității observabile, diferite
cu ajutorul 1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
terminologiei 1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute
generale și specifice
2. Utilizarea 2.1. Aplicarea unor elemente și operații matematice minime în înțelegerea unor
elementelor situații reale observate
semnificative din 2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale
matematică, științele naturii, istorie, științe sociale) în descrierea și explicarea realității înconjurătoare
naturii și disciplinele 2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul
sociale, în înțelegerea înconjurător al orizontului local, al regiunii, țării și continentului
realității
înconjurătoare
3. Relaționarea 3.1. Identificarea poziției elementelor reprezentate pe hartă
realității 3.2. Utilizarea semnelor și a altor reprezentări convenționale
înconjurătoare cu 3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe reprezentările cartografice
reprezentarea ei 3.4. Utilizarea unor reprezentări grafice și cartografice simple
cartografică
4. Dezvoltarea 4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice
interesului pentru orizontului local, țării și lumii contemporane
cunoașterea 4.2. Dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător
orizontului local, a pentru viața și activitatea societății
țării și a lumii 4.3. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea diversității naturale
contemporane și umane
Religie, Cult ortodox, clasa pregătitoare – clasa a II-a

generale
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
1. Aplicarea unor 1.1. Recunoaşterea unor 1.1. Descrierea unor aspecte de 1.1. Explicarea unor
norme de elemente de bază ale bază ale credinţei religioase, aspecte specifice
comportament credinţei religioase prin apelul la experienţa propriei credinţe
specific moralei 1.2. Observarea proprie religioase
religioase, în caracteristicilor 1.2. Identificarea 1.2. Evidenţierea
contexte de viaţă comportamentale ale unui caracteristicilor caracteristicilor
uzuale creştin, pe baza comportamentale ale unui comportamentale ale
valorificării unor situaţii creştin, pe baza valorificării unor modele de
din viaţa de zi cu zi unor situaţii din viaţa de zi cu credinţă
1.3. Aplicarea unor reguli zi şi a exemplelor unor 1.3. Aplicarea în mod
de comportament moral- persoane din Biblie autonom a unor reguli
creştin în contexte de viaţă 1.3. Aplicarea unor reguli de de comportament
familiare comportament moral-creştin moral-creştin în
într-o serie de contexte de viaţă diferite contexte de
reale sau imaginare viaţă reale sau
imaginare
2. Colaborarea cu 2.1. Asumarea unor 2.1. Manifestarea interesului 2.1. Asumarea în mod
copiii şi cu responsabilităţi în cadrul pentru asumarea unor explicit a unor
adulţii din grupurilor din care face responsabilităţi în cadrul responsabilităţi în
mediul familiar, parte, la propunerea grupurilor din care face parte cadrul grupurilor din
în acord cu adultului 2.2. Observarea unor elemente care face parte
valorile 2.2. Identificarea unor de diversitate în cadrul 2.2. Descrierea unor
religioase elemente comune şi de diferitelor grupuri elemente de diversitate
diferenţiere între oameni în cadrul diferitelor
grupuri
3. Explorarea 3.1. Explicarea 3.1. Explicarea semnificaţiei 3.1. Explicarea
activă a unor semnificaţiei unor unor evenimente religioase din importanţei unor
elemente din evenimente religioase viaţa comunităţii evenimente religioase
viaţa de zi cu zi, cunoscute 3.2. Prezentarea unor sărbători din viaţa comunităţii şi
din perspectiva 3.2. Identificarea unor şi evenimente cu conţinuturi şi a societăţii
propriei credinţe sărbători şi evenimente cu semnificaţii religioase, cu 3.2. Explicarea rolului
semnificaţii religioase, cu incidenţă asupra vieţii familiei diferitelor sărbători şi
incidenţă asupra vieţii şi a comunităţii evenimente cu
familiei conţinuturi şi
semnificaţii religioase,
cu incidenţă asupra
vieţii familiei şi
comunităţii
Religie, Cult ortodox, Clasele a III-a și a IV-a

generale
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1. Aplicarea unor 1.1. Analizarea unor opinii cu 1.1. Compararea unor opinii cu
norme de semnificație religioasă, exprimate în semnificație religioasă, exprimate în
comportament raport cu anumite situații de viață raport cu diferite situații de viață
specific moralei 1.2. Identificarea principalelor1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri
religioase, în diferite îndatoriri ale unui creștin în relație cu ale unui creștin, pe baza valorificării
contexte de viață semenii, pe baza valorificării unor unor situații din viața cotidiană, a
experiențe din viața cotidiană exemplelor unor persoane din Biblie și
1.3. Formularea unor reguli de a unor sfinți
comportament moral-creștin, pentru 1.3. Analizarea modului în care sunt
diferite contexte de viață familiare aplicate reguli de comportament moral-
creștin, în diferite contexte de viață
familiare
2. Colaborarea cu 2.1. Exersarea unor roluri în cadrul 2.1. Descrierea comportamentelor
copiii și cu adulții din grupurilor de apartenență relaționale din cadrul grupurilor de
mediul familiar, în 2.2. Descrierea unor tipuri de relații și apartenență
acord cu valorile atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și
religioase moralei religioase, pornind de la atitudini sociale, din perspectiva
situații concrete moralei religioase, pornind de la situații
concrete
3. Explorarea activă a 3.1. Analizarea semnificației unor 3.1. Analizarea semnificației unor
unor elemente din evenimente religioase din viața evenimente religioase din viața
viața de zi cu zi, din comunității comunității apropiate și a societății
perspectiva propriei 3.2. Prezentarea importanței unor 3.2. Prezentarea importanței unor
credințe sărbători și evenimente cu semnificații sărbători și evenimente cu conținuturi
religioase, din viața familiei și a și semnificații religioase, din viața
comunității creștinilor
 Sarcini și teme ce vor fi notate

a. Oferă o definiție proprie a conceptului de arie curriculară.
b. Analizează Planul cadru pentru învățământul primar și notează
disciplinele care formează aria cuuriculară „Om și societate‖
c. Arătați care sunt elementele comune ale acesor discipline
Consultați Reperele fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului
între naştere şi 7 ani (2007) și indicați scopul și dimensiunile domeniului dezvoltare
socio-emoțională.
Analizați critic conținuturile Programelor școlare de Educație civică din învățământul
primar.
Analizați critic conținuturile Programei școlare de Istorie, clasa a IV-a.
Consultați programele școlare de Educație civică, clasele a III-a și a IV-a.
Sarcină: Redactați un eseu de aproximativ 2 pagini în care să arătați care dintre
competențe vi se par mai dificil de realizat.
Sumar
În acest modul sunt prezentate următoarele:

- Noile dimensiuni ale curriculumului național. Delimitări conceptuale
- Aria curriculară „Om și societate‖. Documente curiculare pentru învățământul preșcolar și
primar: Curriculum pentru învățământul preșcolar, Planul cadru pentru învățământul primar,
Programele școlare de Educație civică, Istorie, Geografie și Religie, manualele școlare.
- Competențe generale și competențe specifice disciplinelor din aria curriculară „On și societate‖,
învățământ primar. Competențe de bază pentru Educația civică
Bibliografie modul
1. Bolovan, Sorina Paula, Didactica istoriei, Cluj-Napoca, 2007.
2. Felezeu, Călin, Didactica istoriei, Cluj-Napoca, 2000.
4. Curriculum pentru învățământul preșcolar. Prezentare și explicitări, București,
2009.
5. Nicola, I ., Pedagogie, 1996.
6. Reperele fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului între
naştere şi 7 ani, coord. Mihaela Ionescu, București, 2010
7. Planul cadru pentru învățământul primar, Anexă la OMEN nr. 3371, din 12 martie
2013.
8. Programa școlară pentru disciplina Educație civică, clasele a III-a și a IV-a,
București, 2014. www.edu.ro.
9. Programa școlară pentru disciplina Istorie, clasa a IV-a, București, 2014.
www.edu.ro.
10. Programa școlară pentru disciplina Geografie, clasa a IV-a, București, 2014.
www.edu.ro.
11. Sarivan, Ligia; Horga,Irina; Teșileanu, Angela; Căpiță, Carol; Mândruț,
Octavian, Didactica ariei curriculare „Om și societate‖, MEN, Proiect pentru Învățământul
rural, 2005.
Test de evaluare modul I
Se acordă 1 punct din oficiu! Nota:_______________
Test 1
1. Documentul care orientează desfășurarea activităților din învățământul preșcolar

este___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________(0,75 p)
2. Domenii experiențiale sunt definite
drept__________________________________________________________________________
________________________________________________________________________(0,75 p)
3. Potrivit programelor, studierea Educației civice la clasele a III-a și a IV-a are ca
finalitate:______________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________(1,5p)
4. Apreciați cu A (adevărat) și F (fals) următoarele afirmații (0,5X4=2p):
a. Domeniul „Om și societate‖ acoperă stăpânirea exprimării orale şi scrise, ca şi abilitatea
de a înţelege comunicarea verbală şi scrisă____
b. Curriculum pentru învățământul preșcolar este orientat pe competențe generale și
competențe speciale____
c. Manualul didactic dezvoltă şi concretizează conţinutul programei prin prezentarea
sistemului de cunoştinţe şi a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse de către elevi pentru asimilarea
lor____
d. Competențele de bază pentru Educația civică sunt definite drept ansambluri de
cunoștințe, valori și comportamente ce caracterizează profilul unui cetățean____
5. Consultă programele școlare de Educație civică, clasele a III-a și a IV-a, și compară

competențele specifice derivate din aceeași competență generală, identificând nivelurile de
complexitate ale acestora
(4p)___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Test de autoevaluare modul I
Se acordă 1 p din oficiu! Nota propusă:______________
Test de autoevaluare 1
1. Oferiți minim 6 argumente în favoarea studierii disciplinelor din aria curriculară

Om și societate în învățământul primar (0,5X6=3p).
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
2.Arătați care sunt funcțiile unui manual școlar (0,5X4=2p)

___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
__________________________________________________________________
2. Oferiți o definiție proprie a conceptului de competență civică (1p).

___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
__________________________________________________________________
4. Prezentați comptențele generale pentru disciplina Educație civică (1X3=3p).

___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
În autoevaluare, puteți utiliza informațiile de la paginile 20-25, 29, 32-33.
Modul 2.
Fundamente procedurale
Familiarizarea studenților cu principalele metode de predare a disciplinelor din aria
curriculară „Om și societate‖. Cunoașterea modalităților de abordare integrată a acestor
discipline.
La finalul activității, studenții vor fi capabili să:
- Prezinte metodele moderne și metodele tradiționale specifice ariei
curriculare „Om și societate‖.
- Ofere exemple de aplicare a metodelor pe conținuturi de Istorie, Educație
civică, Geografie și Religie învățământ primar
- Să dea exemple de conținuturi cu potențial integrator pentru aria
curriculară „Om și societate‖, învățământ primar

- Dimensiunile Curriculumului Național; conceptul de arie curriculară
- Documente curriculare pentru învățământul preșcolar și primar
Competențe generale și competențe specifice pentru disciplinele din aria
curriculară „Om și societate‖. Învățământ primar

- Delimitări conceptuale (metoda didactică).
- Metode didactice în predarea conținuturilor din aria curriculară „Om și
societate‖
- Abordarea integrată a conținuturilor

Etimologia cuvântului metodă derivă din combinaţia a două cuvinte greceşti: odos – cale
şi metha – spre, către şi are înţelesul de „cale spre...‖. În înţelesul strict al cuvintelor
componente, metoda ar fi calea de urmat pentru atingerea obiectivelor educaţionale.
Noţiunea de metodă, de-a lungul timpului, a cunoscut o diversitate de definiţii, toate însă surprind
esenţa sa. Nu vom face în cele ce urmează un inventar al definiţiilor metodei aşa cum se
întâlneşte la diverşi autori. Reţinem punctele comune asupra cărora toate definirile s-au oprit şi pe
care diverşi autori le-au inserat (Bru, 2007, p. 5):
„Metoda este calea, mijlocul, acţiunea organizată şi distribuită în timp prin care se ating
scopuri integrate în programa şcolară”.
M. Bru semnalează că, o metodă pedagogică nu reprezintă doar o sumă de tehnici şi de
procedee şi nici un algoritm specific unei acţiuni şi care respectat cu stricteţe ar duce întotdeauna
la aceleaşi efecte. Articulând mijloace şi scopuri, metodele pedagogice constituie un cadru
necesar conceperii şi realizării practicii educative. Această perspectivă asupra metodei ni se pare
mult mai realistă şi mai potrivită cu activităţile didactice propriu-zise , deoarece:
- există algoritmul metodei, dar el poate suferi modificări pe parcursul aplicării

- e necesară aplicarea metodei ţinând cont de particularităţile elevului
- o metodă fără suport didactic (materiale didactice, mijloace de învăţământ) nu-şi
va atinge niciodată scopul propus (atunci când aplicăm o metodă, un pas este acela de a
da elevilor fişe de lucru, de a-i arăta o imagine, de a prezenta un film etc.).
Ajungem la concluzia că metoda oferă un cadru de acţiune, şi este un ansamblu de acţiuni

însoţite de suporturi didactice. O metodă în esenţa sa nu se poate aplica sau sau se poate, dar ea va
părea incompletă fără susţinerea materialelor auxiliare. O separare a metodei de mijloacele de
învăţământ nu mi se pare potrivită într-o definiţie, metoda include atât calea, cât şi mijlocul de
realizare, în atingerea scopurilor educaţionale.
Specialiştii nu vor ajunge niciodată la un acord în definirea noţiunii de metodă, dar nu este
nici pe departe un motiv de îngrijorare. Dimpotrivă, aceste „dezacorduri‖ accentuează caracterul
dinamic al metodei, deschis modificărilor şi intervenţiilor profesorului, pentru că „încarcerarea‖
în forme fixe a metodei, ar diminua considerabil posibilităţile dascălului de a fi mai creativ şi
spontan, trăsături esenţiale ale portretului său. Din această perspectivă, prezentările următoare, ale
metodelor centrate pe activitatea elevului, vor include şi sugestii privind suporturile didactice
posibile pentru atingerea scopurilor propuse prin utilizarea unei metode.
2.1. Metode didactice tradiționale și moderne

Expunerea sistematică a cunoştinţelor
Datorită specificului disciplinelor din aria curriculară „Om și societate‖,

dar și datorită nivelului de studiu vizat, învățământ preșcolar și primar, expunerea sistematică a
cunoştinţelor rămâne una dintre rnetodele cu numeroase valenţe educative. Aceasta este definită
drept „activitate prin care profesorul comunica elevilor cunoştinţe noi, în mod sistematic, sub
forma unei prezentări orale‖.
Există mai multe forme ale expunerii: Povestirea, Explicația, Descrierea și Prelegerea.
Povestirea
Povestirea este, potrivit lui Călin Felezeu, o formă de expunere, cu caracter

narativ şi descriptiv, a dinamicii, a frumuseţii şi a dramatismului faptelor din
trecut‖. Succesul acesteia se datorează unei înclinații naturale „spre imaginar,
miraculos, fantastic și istorisire‖ puternic manifestată în rândul școlarilor (I. Cerghit).
De-a lungul timpului, potențialul formativ al poveștilor a constituit obiectul de studiu a

numeroși specialiști. Astfel, în timp ce Holdaway a insistat asupra faptului că ele permit copiilor
să creeze imagini ale timpurilor şi locurilor pe care nu le-au trăit în realitate şi astfel să exploreze
emoţiile, intenţiile, comportamentul şi scopurile omului, Briggs sublinia rolul lor în actualizarea
și perpetuarea credințelor, a valorilor, ca și a identității. La rândul său, Erikson a arătat că
poveştile spuse elevilor constituie metafore ale propriilor lor vieţi, ale propriilor lor preocupări şi
interese, ajutându-i să se implice în cursul principal ale emoţiilor umane, în timpuri şi locuri altele
decât cele ale lor (L. Căpiță, 2013,51). Și Fox Eades milita pentru utilizarea lor la clasă
considerând că poveștile, spuse de profesor, dar, mai ales, de elevi, sunt extrem de utile în
captarea atenției și a interesului celor din urmă, în reducerea stresului la clasă, în dezvoltarea
abilităților de a vorbi și de a asculta ale elevilor, dar, mai ales, în dezvoltarea gândirii lor și a
competențelor lor sociale și emoționale (J. M. Fox Eades, 2006, 12). Referindu-se la utilizarea
metodei la orele de istorie, Fox Eades oferea ca exemplu lecturarea unor legende, urmată de o
analiză comună, a profesorului și a elevilor, în vederea disocierii adevărului de ficțiune (J. M. Fox
Eades, 2006, 107). În sfârșit, Mary F. Lenox considera poveștile drept o sursă importantă de
facilitare a înțelegerii diversității rasiale și etnice, iar, în acest scop, le recomanda în predarea
disciplinelor cu conținut civic. Stadiul timpuriu de dezvoltare a copilului, arăta ea, este momentul
ideal de a le angaja inimile și mințile și de a construi atitudini de apreciere și de respect pentru
diversitate, mai simplu spus, de a îndepărta barierele culturale (Mary F. Lenox, 2000, 97).
Utilizarea metodei povestirii, indiferent de natura textului folosit — legendă, povestire

istorică, ficțiune, fragment din relatările unor călători etc. —, trebuie să fie urmată de o analiză
sistematică în care elevii, împreună cu cadrul didactic, să rememoreze evenimentele. Aceasta
pentru a ne asigura că ei au reținut principalele scene, dar, mai ales, că au înțeles mesajul
povestirii și că sunt capabili să analizeze textul acesteia pe baza unui plan dat. În funcție de natura
textului utilizat, rememorarea se poate realiza în mai multe moduri. Amintim aici setul simplu de
întrebări (vezi fig. 3), lanțul de evenimente (vezi fig. 4), axa cronologică (vezi fig. 5), fișa de
caracterizare (vezi fig. 6), Storyboard-ul (vezi fig. 7).
Povestirea: Luptele dintre daci și romani . Tapae, anul 101 d. Hr. (Al.
Vlahuță, Din trecutul nostru, pp. 24-25)
Ce anume v-a impresionat din această povestire?
Care sunt imaginile cu care ați rămas în urma lecturii?
Sunt termeni pe care nu îi cunoașteți?
Când se petrece acțiunea?
Care sunt personajele principale?
Care este motivul luptei?
Cum se desfășoară evenimentele?
Care este deznodământul?
Cum i-ați caracteriza pe Decebal și pe Traian?
Fig. 3. Setul simplu de întrebări
Fig. 4 Lanțul de evenimente (Sursa: Laura Căpiță, Didactica istoriei. Neptun, 2013)
Fig. 5 Axa cronologică (Sursa: Laura Căpiță, Didactica istoriei. Neptun, 2013)
FIȘĂ DE CARACTERIZARE
Avram Iancu, „Craiul Munților” (Dumiru Almaș, Povestiri istorice)
Cine a fost Avram Iancu?
Prin ce s-a remarcat acesta?
Care sunt trăsăturile sale fizice?
Care sunt trăsăturile sale morale?
Cum era văzut el printre conaționali?
Ce tip de relație avea el cu țăranii și cu nobilii unguri?
Ce anume v-a impresionat la el?
De ce este important să-i studiem faptele?
Alte aspecte
Fig. 6 Fișa de caracterizare
Storyboard-ul
Constituie reprezentarea schematică a unei narațiuni pe care profesorul o realizează, în

urma lecturării unor povești, pentru a dezvolta capacitățile de analiză și sinteză ale elevilor. Ea
poate îmbrăca mai multe forme. Avem, mai întâi, varianta cea mai simplă în care elevul primește
o fișă de lucru pe care trebuie să noteze atât în scris, cât și prin intermediul desenului principalele
secvențe ale povestirii ascultate/lecturate (vezi fig. 7). Cea de a doua variantă, și mult mai
avantajoasă din punctul de vedere al timpului necesar rezolvării ei, este aceea în care profesorul
stabilește principalele secvențe ale textului și le marchează prin reprezentări grafice caracteristice,
elevului revenindu-i sarcina de a le descrie în câteva cuvinte.
FIȘĂ DE LUCRU
Titlul povestirii: ……………………………………………………………………………
Exemple de povestiri
Istorie
Condeele lui Vodă

Am să vă povestesc ceva din istorie, ceva care s-a întâmplat demult, demult, când ţara era
ameninţată de puterea cea mare a sultanului, adică a împăratului turcilor. El cucerise multe ţări
şi râvnea să supună şi ţara noastră. Se numea Baiazid. Şi pentru că năvălea ca o vijelie, lumea l-
a poreclit Fulgerul. În vremea aceea, voievod în Ţara Românească era Mircea, căruia noi îi
zicem Mircea cel Bătrân.
Când a auzit că sultanul Baiazid Fulgerul se apropie de Dunăre, gata să năvălească în
ţară, Mircea vodă a dat poruncă: „Toţi bărbaţii să se gătească de oaste! Fiecare să aibă cal,
tolbă plină cu săgeţi, suliţă, ghioagă şi scut. Care au topoare şi săbii, să vină cu ele la locul de
adunare a oştirii. Că asupra ţării vine mare primejdie turcească!”
Oamenii, ce să facă? Au lăsat toate celelalte treburi şi s-au pregătit de luptă. Fierarii au
făurit săbii; lemnarii au încordat arcuri şi au strujit suliţi din lemn tare; ba, le-au şi pârlit în foc,
anume ca să fie şi mai tari. Dar dacă suliţi, săbii, scuturi, arcuri, topoare ori săbii trebuiau câte
unul sau câte una de fiecare oştean, săgeţi trebuiau multe, de două-trei ori mai multe decât
soldaţi avea Baiazid sultan. De aceea toţi românii, care aveau cât de cât îndemânare la cioplit, s-
au apucat, în grabă, să facă săgeţi. Băieţii şi fetele, flăcăii şi bătrânii, toţi ciopleau cu cuţitele,
mii şi mii de săgeţi.
Acu, Mircea vodă cel Bătrân umbla prin ţară, să vadă cum împlinesc oamenii porunca şi
cum se pregătesc să-şi apere ţara. Ca să nu-l cunoască lumea, îmbrăcase strai ţărănesc, ca un
drumeţ oarecare. Aşa ajunse într-un sat, Boiştea. În mijlocul lui, pe pajişte, zeci şi zeci de săteni,
ce făceau? Jucau hora? Nu: ciopleau săgeţi şi, din când în când, aruncau câte o glumă, ca să se
înveselească şi să li se pară munca mai uşoară.
Mircea vodă se bucură văzând hărnicia şi voia bună a oamenilor lui. Întrebă pe un
băieţandru: „Ce faci aici, flăcăoaşule?“ „Păi, ce să fac? Condeie!” „Condeie?… Parcă
seamănă cu săgeţile”. „Noi le spunem condeiele lui vodă”. „De ce le spuneţi aşa’?“ „Pentru că,
la porunca lui vodă, cu ele vom scrie pe spatele duşmanilor vrerea noastră de libertate”.
„Frumos, flăcăoaşule”, l-a lăudat măria sa. „Dar… cerneală aveţi?“ Baieţandrul s-a gândit o
clipă şi a zis răspicat: „Avem: dragostea de ţară care izvorăşte în călimara inimii noastre”.
Mult s-a bucurat Mircea vodă de asemenea vorbă; l-a sărutat pe acel flăcăoaş şi l-a
întrebat: „Cum te cheamă’?“ „Mă cheamă Stroe… Dar domnia ta cine eşti şi de unde vii?” „Ai
să afli tu, când vom porni lupta“, a surâs voievodul, cu bunătate. Apoi a luat cuţitul din mâna
băieţandrului şi a încrustat pe o săgeată litera „S”, iar pe alta „M”. I le-a pus în tolbă şi a zis:
„Pe astea să le foloseşti numai la mare primejdie”. L-a ţintit cu privirea pe Stroe, a zâmbit, a
urat tuturor „spor la treabă” şi a plecat. Înţelegeţi: nu voia să ştie satul că el, vodă însuşi, a
venit în cercetare.
Rămas între ai săi, Stroe a privit cu luare aminte săgeţile încrustate cu litere şi le-a aşezat
în tolbă, să le folosească aşa cum a zis acel drumeţ tainic (Dumitru Almaș, Povestiri istorice,
1982).
Religie
Omul milostiv
Într-o şcoală de la ţară, la ora de religie, un copil 1-a întrebat pe preot, care le vorbea
despre milă, ca despre prima virtute pe care trebuie să o avem neapărat ca să ne mântuim.
- Părinte, dar eu, care sunt sărac şi nu am ce dărui, cum să fac eu milostenie? Dacă aş
avea şi eu mai mulţi bani, aş da cu dragă inimă, dar aşa...
- Fiule, nu asta înseamnă milă. Uite, de exemplu, ieri dimineaţă, plecând cu treburi, am
văzut-o peste drum pe mama ta, ieşind din curte şi ajutând până acasă o bătrână, ce se ostenea
cu o legătură de lemne. Mai târziu, am zărit-o iarăşi îndrumând un călător ce se rătăcise şi,
chiar dacă nu 1-a putut ospăta, un sfat bun şi o cană cu apă rece s-au găsit şi pentru el. Când
vecina de alături a plecat în târg cu treburi, i-a lăsat în grijă copilul cel mic. Spre seară, când
doi săteni se certau în drum, a ieşit şi, cu vorbe frumoase, i-a împăcat. Vezi tu, acum, ce este
mila? Chiar dacă nu ai bani să dai şi celorlalţi, nimic nu te împiedică să-i ajuţi cu atât cât poţi.
Nu trebuie să dai din buzunar, ci din suflet.
"Cu un bănuţ dăruit, poţi cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă
Dumnezeu este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel bănuţ, atunci dă un pahar cu apă
rece!" (Sfântul Ioan Gură de Aur); Leon Magdan, Cele mai frumoase pilde și povestiri creștin-
ortodoxe, Aramis, p. 23.
Educație civică
„Casa lui Aristide era așezată în centrul comunei, unde se încrucișau toate drumurile
comunale și județene […]
Clădirea cea mai impunătoare a comunei era Banca Populară „Primăvara”, clădită în
1931 și care dăduse faliment îndată ce apăruse legea conversiunii. Era clădită în stilul
primăriilor comunale, dar mult mai mare, cu paisprezece trepte de ciment, cu câte două coloane
în părți și cu două intrări laterale mai mici. Acum era folosită la întrunirile consiliului comunal,
sau ale comitetului bisericesc, sau în timpul campaniilor electorale. Uneori tinerii obțineau
aprobarea lui Aristide pentru baluri și serate.
Alături de bancă, înconjurată de o bogată grădină cu pomi și straturi de zarzavat și de
flori, se află casa parohului Petrică Provinceanu, care imita clădirea băncii […].
În continuarea șoselei, de la centru spre răsărit veneau rând pe rând: o fântână de piatră,
școala primară, o uliță care ducea spre prima biserică, primăria comunei, față în față cu
primăria, casa notarului, alături de el casa ginerelui, directorul școlii primare, învățătorul
Toderici, apoi casa celui de al doilea paroh al comunei, un tânăr învățător care se făcuse popă și
reușise să împartă chiar anul acesta parohia în două (acum umbla prin sat și strângea de la
oameni să repare vechea biserică). Alături de el se află magazinul comercial și casa lui Petre
Ianculov, vechi negustor al comunei … ‖ (Marin Preda, Moromeții, vol. I).

Realizați un eseu de cca 2 pagini în care să argumentați importanța utilizării metodei
povestirii în predarea conținuturilor din domeniul curricular/aria curriculară „Om și societate‖,
învățământ preșcolar și primar.
Brainstorming
Brainstorming-ul este o metodă de stimulare a creativităţii şi imaginaţiei elevilor, dar
şi de formare a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism etc.). Se
realizează prin formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situaţie enunţată de
profesor sau un elev, după principiul cantitatea generează calitatea.
Un moment de brainstorming se poate crea în orice etapă a lecţiei şi poate să se desfăşoare de
la 5 minute până la întreaga oră (50 minute). Pentru desfăşurarea optimă a unui brainstorming, se
impune respectarea unor reguli, enunţate de liderul grupului (profesorul, elevul) chiar de la
începutul activităţii:
- solicitarea de exprimare a ideilor rapid în fraze, propoziţii sau cuvinte scurte şi
concrete fără cenzură
- sunt interzise aprecierile critice, ironiile, contradicţiile, orice manifestare de acest gen
care inhibă imaginaţia participanţilor
- sunt încurajate asociaţiile neobişnuite de idei, combinările şi ameliorările soluţiilor
propuse de ceilalţi
- imaginaţia trebuie să fie liberă, exprimându-se orice idee îi vin elevului în minte, care
este acceptată fără cenzură
- toţi elevii trebuie să comunice o idee
Metoda se parcurge prin derularea următoarelor etape:
1. Alegerea temei/problemei şi prezentarea ei
- liderul (profesorul sau un elev) va comunica tema pusă în discuţie şi va
prezenta/reaminti regulile
-subiectul brainstorming-ului se poate formula prin diferite noţiuni sau concepte
(revoluţie, răscoală, democraţie etc.), prin întrebări (Ce ştiţi despre...?, Ce aţi face
dacă aţi fi...?, Ce aţi propune...?, Cum s-ar putea realiza...?, Cum explicaţi...?, Ce
întrebări aţi pune...? etc.), prin prezentarea unor imagini, a unui film (metoda poate să
preceadă dezbaterea lor).
2. Generarea ideilor
-toţi elevii îşi vor comunica ideile, după regulile enunţate, fără nici o cenzură
- toate ideile vor fi scrise pe tablă sau flipchart în ordinea emisă de participanţi
- etapa se încheie când toţi participanţii şi-au exprimat cel puţin o idee
3. Evaluarea calităţii ideilor
- reluarea ideilor pe rând şi gruparea lor pe diferite criterii
- analiza critică, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul
întregii clase sau al unor grupuri mai mici
4. Selectarea celor mai importante idei
- se discută liber soluţiile originale şi fezabile
5. Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale
Pentru operativitatea aplicării metodei se va constitui un grup operativ format din lider
(profesor, elev), unu-doi secretari, care vor nota ideile emise şi câţiva membri, care vor urmări
implicarea tuturor în emisia de idei. Acest grup formează un nucleu permanent, ce îşi va intra în
rol în momentul în care se anunţă activitatea de Brainstorming. Se recomandă , ca rolurile din
aşa-numitul „nucleu permanent‖ să se schimbe periodic, pentru ca pe rând toţi elevii să fie
implicaţi şi în organizare, nu să fie veşnici participanţi.
Ciorchinele
Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează gândirea critică,

conexiunile dintre idei, crearea unei structuri grafice, a unor clasificări şi corelări
de cunoştinţe, utilizând informaţii dintr-o sursă analizată. Este o metodă grafică
antrenantă ce poate fi utilizată pentru reţinerea informaţiei dintr-un text, dar şi pentru observarea
şi comentarea unei imagini sau film. Se poate folosi în activităţile de învăţare, de fixare a
cunoştinţelor şi la evaluarea sumativă a uneia sau a mai multor unităţi de învăţare. Într-un cerc, în
mijlocul unei for/planşe/tablă se scrie un cuvânt, o sintagmă care să reprezinte subiectul. Pe
măsură ce vin ideile, se formează „ramuri‖ care se trec în cercuri mai mici pe lateral, legate de
subiectul principal prin linii. Aceste „subiecte-ramură‖ pot avea, la rândul, „subiecte-mlădiţe‖. Un
subiect poate avea numeroase ramuri, iar o ramură numeroase mlădiţe.
Etapele de realizare ale metodei:
1. stabilirea modalităţii de lucru: individual, pe grupe de 4-5-6 elevi sau cu întreaga
clasă
2. se scrie un cuvânt/temă/sintagmă ce urmează a fi cercetată în mijlocul foii, planşei
sau tablei
3. se poate utiliza metoda brainstorming-ului timp de 5 minute
4. se citeşte textul/documentul, se observă imaginea într-un timp propus (15 – 20
minute)
5. se notează individual ideile, sintagmele, cunoştinţele care le vin în minte elevilor
în legătură cu tema propusă în jurul cuvântului central, trăgându-se linii între acesta şi
informaţiile notate
6. schimbul de idei – împreună cu colegul de bancă, apoi în grup, elevul discută şi
completează ciorchinele individual
7. se realizează un produs al grupei sau al clasei, un „afiş‖ pe coală mare, fiecare
grupă foloseşte altă culoare de scris stabilită la început şi se fixează timpul de lucru (10
minute)
8. produsele finale se afişează şi se realizează „turul galeriei‖
9. raportorul grupei prezintă produsul şi răspunde întrebărilor
10. se face autoevaluarea şi evaluarea pentru fiecare produs în parte, după criterii
dinainte stabilite şi cunoscute de elevi.
Dacă metoda nu se utilizează pe grupe, ci este implicată întreaga clasă, atunci ciorchinele
se va realiza pe tablă sau flipchart, şi în această situaţie:
- se urmează paşii 1-5, activitatea oprindu-se când s-au epuizat toate ideile, în limita de
timp anunţată
- în final, ciorchinele se va reorganiza, utilizându-se conceptele, ideile fezabile, elevii
notându-şi în caiete forma definitivă a ciorchinelui.
Produsele finale pot rămâne afişate în clasă, iar cele individuale se vor păstra în Portofoliul
elevului. „Ciorchinele‖ se poate utiliza cu succes la toate clasele, gradul de complexitate al
acestuia se organizează în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor.

Realizați un ciorchine pentru o lecție de Educație civică, învățământ primar.
Jurnalul cu dublă intrare
Este o metodă prin care elevul stabileşte o legătură între textul citit, propria
experienţă şi curiozitate. Este o modalitate de a apropia elevul de textul istoriei şi
de înţelegerea acestuia, de opinii ale contemporanilor cu evenimentele prezentate,
dar şi a istoricilor care interpretează sursele istoriei. Metoda este eficientă la citirea unor texte mai
lungi sau la interpretarea unor succesiuni de fragmente/citate.
Modul de realizare:
- pagina de caiet sau o foaie A4 (ce se poate ataşa portofoliului) se împarte în două
- în partea stângă elevii vor nota un pasaj, un citat din textul lecturat care li se pare
semnificativ, i-a impresionat, le-a amintit o experienţă personală, aduce informaţii importante sau
impresionante, îi contrariază sau nu sunt de accord cu afirmaţiile respective etc.
- în partea dreaptă vor comenta acel pasaj: de ce l-au ales, la ce i-a făcut să se gândească, ce
întrebări au în legătură cu pasajele alese, să-şi exprime păreri pro sau contra etc.
- pe parcursul lecţiei, se revine la text, solicitându-se comentariile, opiniile personale
- profesorul are şi el propriile comentarii asupra textului, pe care le prezintă, le sugerează
elevilor dar nu şi le impune
- profesorul poate atrage atenţia asupra părţilor din text pe care ţine neaparat să le discute cu
elevii.
Metoda se poate folosi în momentul lecţiei destinat dobândirii cunoştinţelor, dar şi în faza
de consolidare, de reflecţie. Este o manieră de a stimula lectura textelor istorice, dar şi a literaturii
cu subiecte istorice sau a literaturii de frontieră: memorii, biografii, jurnale de călătorie etc. Se
poate utilize cu success nu numai la clasele liceale, dar şi la cele gimnaziale, dacă scopul
profesorului este acela de a deprinde copilul cu cititul (o mare problemă a lumii noastre
contemporane!), de a-l apropia de carte.
Educație civică, clasa a IV-a
„România este patria - De ce au ales acel text?

comună și indivizibilă a tuturor - La ce i-a făcut să se
cetățenilor săi, fără deosebire de gândească?
rasă, de naționalitate, de origine - Ce întrebări au în legătură
etnică, de limbă, de religie, de sex, cu pasajele selecționate?
de opinie, de apartenență politică, - Păreri pro/contra.
de avere sau de origine socială” - Desene sugestive.
(Constituția României – Art. 4)
Dezbaterea
Formă de comunicare orală ce permite punerea în dialog contradictoriu a elevilor

individual sau în grupuri opuse pe baza unei teme date, a unei pregătiri prealabile
și după un sistem riguros al schimbului de replici.
Ea are un caracter polemic, fiecare persoană/echipă încercând să îşi apere opinia prin
construirea de argumente şi de contraargumente la răspunsurile oferite de echipa adversă.
Etape:
1. Etapa organizatorică — profesorul împarte copiii în grupuri de câte cel mult 3 elevi.
2. Introducerea în dezbatere se realizează prin formularea temei cu accentuarea importanţei
şi a dificultăţilor pe care ea le prezintă.
3. Etapa de investigaţie — fiecare grup face analiza situaţiei problematice, culege informaţii
şi îşi formulează propriile argumente.
4. Dezbaterea propriu-zisă cuprinde luările de cuvânt ale reprezentanţilor grupurilor
formate.
5. Etapa finală — încheierea expunerilor polemice, recapitularea şi sintetizarea rezultatelor,
a concluziilor la care cele două echipe au ajuns, cu accentuarea elementelor noi, a contribuţiilor
originale.
Avantaje:
- dezvoltă gândirea autonomă și spiritul critic
- dezvoltă limbajul
- ajută la restructurarea cunoștințelor dobândite
- oferă elevilor mai multe perspective asupra temelor studiate
Problematizarea
Îi conduce pe elevi la rezolvarea unor situaţii conflictuale, reale sau aparente, între
cunoştinţele dobândite anterior şi noile informaţii despre fenomenul sau procesul
istoric studiat.
Nu orice întrebare adresată elevilor constituie o problemă, motiv pentru care în practica
școlară au loc o serie de confuzii.
O „Situație problemă‖ autentică trezeşte în mintea elevilor o contradicţie neaşteptată, o
tensiune, o incertitudine, o uimire care le stimulează interesul, le mobilizează capacităţile psihice
şi îi determină să adopte o atitudine activă, până la găsirea soluţiei.
Etape:
1. Etapa pregătitoare – verificarea cunoștințelor necesare rezolvării problemei.
2. Anunțarea situației-problemă.
3. Rezolvarea problemei – studiu individual sau pe grupe.
4. Verificarea rezolvării.
Avantaje:
- îi ajută pe elevi să formuleze opinii și dezvoltă gândirea
- dezvoltă limbajul
- captează interesul pentru activitate
- dezvoltă abilitățile de cercetare
- facilitează înțelegerea conținutului lecției
- le dezvoltă capacitatea de reflecție
Jocul de rol
Jocul de rol este definit de către cercetătorii din domeniu drept „o metodă de
instruire bazată pe acţiunea indirectă, simulată‖. Inspirat de jocul de creaţie al
copilului şi preluat, adaptat din psihodramă, îmbină acţiunea euristică cu actul de
comunicare în vederea înţelegerii unor situaţii de viaţă complexe şi problematice. Esenţa sa
constă în interpretarea scenică a informaţiilor pe care celălalt (din realitatea socială sau din
realitatea transpusă artistic) le autodezvăluie (intenţionat sau neintenţionat) prin comportamentele
manifestate (Neacșu, I., 2013, 41).
Prin jocul de rol, subiectul, în cazul nostru elevul, se transpune imaginar în anumite situaţii
preluate din realitatea socială (adeseori conflictuale sau de luare de decizii), sau din cea fizică,
exersează comportamente date, ajungând să-şi apropie (cognitiv şi afectiv) persoana reală sau
personajul, îi descoperă gândurile, emoţiile, aspiraţiile, înţelege şi asimilează drepturi şi
îndatoriri. Practc, învaţă să exercite în sens pozitiv interacţiunile afective şi de comunicare,
sesizează consecinţe. Această metodă are o valoare educativă deosebită întrucât permite formarea
deprinderilor şi regulilor de colaborare, atitudinilor pozitive faţă de ceilalţi, responsabilităţii,
autocontrolului şi a capacităţii de autoreglare. Jocul de rol valorifică şi dezvoltă empatia,
inteligenţa emoţională (Neacșu, I, 2013, 41), motiv pentru care este o metodă indispensabilă
activităților specifice Educației civice. Practic, aproape nu există lecție care să nu se preteze unei
astfel de activități, de la cele ce privesc propria persoană, respectiv, de la clasa a III-a și până la
cele ce vizează comunitatea locală, poporul, statul și instituțiile acestuia (clasa a IV-a). Luăm, de
pildă, lecția Încrederea și lipsa de încredere. Elevii se pot implica în dramatizarea unor povestiri
precum Moș Ion Roată și Vodă Cuza, Mincinosul sau pot fi invitați să conceapă ei înșiși un dialog
prin care să evidențieze diverse trăsături morale ale persoanei. De asemenea, în cadrul lecției
Mândria de a fi român elevii pot fi stimulați să-și imagineze o discuție cu un coleg din Uniunea
Europeană în care ei ar fi nevoiți să-și prezinte țara, cultura și specificul acesteia.
Jocul didactic
În literatura de specialitate există mai multe definiții ale acestei metode,

majoritatea insistând asupra importanței utilizării sale în formarea elevilor din
învățământul primar:
1. Formă a jocului „care îmbină armonios elementul instructiv și educativ cu elementul
distractiv‖.
2. „Tip de joc prin care educatorul consolidează, precizează și verifică cunoștințele
copiilor, le îmbogățește sfera de cunoștințe‖.
3. „Ansamblu de acțiuni și operații care, paralel cu destinderea, buna dispoziție și
bucuria, urmărește obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală, estetică, fizică
a copilului‖ (M. Roșu, 2006, 77).
Metoda este foarte utilă în special în lecțiile de consolidare a cunoștințelor, dar poate fi
folosită la fel de bine și în activitățile de predare sau de evaluare. Marele său merit este că
reușește să antreneze elevul în totalitate, dezvoltânu-i gândirea, creativitatea, imaginația, spiritul
de muncă în echipă. Implicarea tuturor membrilor grupului constituie o normă, iar elementul
distractiv al acestora le asigură motivarea.
La Istorie, la Religie, la Geografie și la Educație civică principalele tipuri de jocuri
didactice pot fi grupate după cum urmează:
- jocuri pentru transmitere de cunoștințe.
- jocuri pentru orientare în timp și în spațiu.
- jocuri de verificare a însușirii termenilor de specialitate.
- jocuri de consolidare a informațiilor.
- jocuri de dezvoltare a gândirii și a memoriei.
- jocuri de dezvoltare a competențelor sociale și de interrelaționare.
Etape:
I. Alegerea temei care se pretează jocului didactic și stabilirea modului de desfășurare a
acestuia (resurse materiale, timp etc.).
II. Etapa introductivă – se prezintă elevilor sarcina de lucru și se oferă informații
legate de modalitatea de desfășurare a jocului. Totodată, sunt enunțate și regulile menite să
asigure buna desfășurare a activității (Vorbește doar atunci când îți vine rândul! Respectă opiniile
celorlalți! Implică-te în rezolvarea problemei! etc.).
III. Formarea grupurilor – nu este o etapă obligatorie. Ea apare doar în cazul jocurilor
didactice ce necesită o astfel de divizare a grupului de elevi.
IV. Desfășurarea jocului – elevii participă activ în rezolvarea sarcinilor propuse; la
rândul său, profesorul urmărește gradul de îndeplinire a sarcinilor, respectarea regulilor, gradul de
implicare a elevilor etc..
V. Etapa finală – sunt formulate concluzii, aprecieri, recomandări pentru activitățile
ulterioare.
Exemple:
Potrivește bilețelele
Jocul se poate realiza în fața clasei. Pentru aceasta profesorul are nevoie de o
planșă și de niște bilețele pe care să noteze expresii, termeni de specialitate,
noțiuni cu caracter divers. Elevii vor fi invitați să extragă câte un bilețel. Sacrina
constă atât în a găsi locul acetuia pe planșa afișată, cât și de a-și argumenta opțiunea.
Fig. 8 Drepturile și îndatoririle copilului, Educație civică clasa a IV-a
Ruleta didactică
Este o metodă folosită de profesori, în special, în lecțiile de consolidare a

informațiilor sau în cele de verificare a cunoștințelor. Ea este foarte ușor de
confecționat, iar sarcinile pot fi dintre cele mai diverse:
- definirea noțiunilor de Istorie, de Geografie, de Religie sau de Educație civică.
- recunoașterea personalităților și indicarea rolului lor în istoria națională/universală.
- recunoașterea tipului de grup și discutarea relațiilor stabilite în interiorul său.
- identificarea drepturilor ilustrate în imagine și asocierea lor cu responsabilități.
- recunoașterea gesturilor personajelor din imagine și discutarea importanței acestora
(încrederea, respectul reciproc, curajul, bunătatea, sinceritatea).
- recunoașterea castelului/cetății/orașului și prezentarea istoriei sale etc..
Pentru ca totul să se desfășoare într-o atmosferă cât mai degajată, profesorul poate opta și
pentru introducerea unor secțiuni cu pedepse (întrebări suplimentare adresate de colegi sau de
cadrul didactic, sarcini de lucru, intonarea unui cântec ș.a.m.d.)
Fig. 9. Ruleta emoțiilor24
2.2. Abordarea integrată a conținuturilor
Din punctul de vedere al didacticii, predarea integrarată presupune asocierea

diferitelor obiecte de studiu, din acelaşi domeniu sau din domenii diferite, în una şi
aceeaşi planificare a învăţării25.
La nivelul curriculumului, integrarea înseamnă stabilire de relaţii clare de convergenţă între
cunoştinţele, capacităţile, competenţele, atitudinile şi valorile care aparţin unor discipline şcolare
distincte26.
Curriculum integrat prezintă următoarele caracteristici:
 combinarea şi punerea în relaţie a obiectelor de studiu;
 stabilirea de relaţii între concepte, fenomene şi procese din domenii diferite
 corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană
 centrarea pe activităţi integrate, de tipul proiectelor
24
La roue des émotions. https://boutsdchouxetboutonsdroses.wordpress.com/2015/01/25/la-roue-des-emotions/.
Adresă accesată în noiembrie 2018.
25
Abilitatea curriculară a cadrelor didactice din învățământul primar pentru clasa pregătitoare. Suport de curs,
2014, p.7. http://www.isjolt.ro/wp-content/uploads/2016/09/SUPORT-CURS-C.P.-28.08.2014.pdf. Adresă accesată
în noiembrie 2018.
26
Ibidem.
 principiile organizatoare ale curriculumului sunt unităţile tematice, conceptele sau
problemele;
 flexibilitatea în gestionarea timpului şcolar şi în gruparea elevilor
 maximizează utilizarea timpului de învătare pentru „împrumuturile‖ dintr-o arie spre
a fi utilizate ca suport în alta 27.
Basarab Nicolescu, una dintre vocile cele mai avizate în domeniul cercetării
transdisciplinare, distinge trei grade diferite de integrare:
- Pluridisciplinaritatea care „se referă la studierea unui obiect dintr-una şi aceeaşi
disciplină prin intermediul mai multor discipline deodată‖28.
- Interdisciplinaritatea care „se referă la transferul metodelor dintr-o disciplină în alta‖.
Basarab Nicolescu distinge:
- un nivel aplicativ: transferul metodelor din fizica nucleară în medicină conduce la
tratamente specifice diverselor afecţiuni
- un nivel epistemologic: transferul metodelor logicii formale în domeniul dreptului
generează analize în epistemologia dreptului
- un nivel generator de noi discipline: transferul metodelor matematicii în domeniul fizicii a
condus la apariţia fizicii matematice 29.
Ca şi în cazul anterior, deşi interdisciplinaritatea depăşeşte compartimentarea disciplinelor,
finalitatea sa rămâne totuşi la nivelul cercetării disciplinare. Practic, prin cel de-al treilea nivel al
său, contribuie la ceea ce s-a numit în sec. XX „Big Bang-ul disciplinar‖30.
- Transdisciplinaritatea - se referă „...la ceea ce se află în acelaşi timp şi între discipline,
şi înăuntrul diverselor discipline şi dincolo de orice disciplină. Finalitatea sa este înţelegerea
lumii prezente, unul din imperativele sale fiind unitatea cunoaşterii‖31. Atât din punct de vedere
epistemologic, cât şi din punct de vedere curricular, abordarea „transdisciplinară‖ presupune
fuziunea disciplinelor în perspectiva rezolvării problemelor complexe ale lumii contemporane32.
Programele școlare pentru învățământul primar oferă profesorilor sugestii privind abordarea
multidisciplinară a conținuturilor. Așa, de pildă, cea de Istorie oferă câteva exemple, arătănd că o
27
Idem, pp. 7-8.
28
29
Ibidem.
30
Ibidem.
31
Ibidem.
32
Ibidem.
astfel de abordare poate viza, deopotrivă, domeniile de conținut, temele subsumate acestora,
competențele specifice.
Exemplele oferite de Programa școlară de Istorie, clasa a IV-a

a. Tema Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și
istorice (Istorie) se poate corela cu temele Raporturile noastre cu ceilalți oameni și
Valori, norme și comportamente moral-civice (Educație civică) și cu tema Viața
creștinului împreună cu semenii (Religie). Astfel, se pot susține reciproc, în formarea
lor, competențele Recunoașterea asemănărilor și a deosebirilor dintre sine și celălalt,
dintre persoane și grupuri (Istorie), Recunoașterea unor comportamente moral-civice din
viața cotidiană, Deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale (Educație
civică) și Evaluarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament moral-creștin,
în diferite contexte de viață (Religie). Din perspectiva conținuturilor propuse, tema de
istorie ar putea fi îmbogățită prin discutarea valorilor moral-religioase pe care le-au
promovat acești conducători. Paleta de activități aflate la îndemâna cadrului didactic
este foarte variată: mini-proiecte individuale sau de grup, realizarea de mici narațiuni pe
baza unor informații obținute de la ceilalți (familie, cunoscuți), transpunerea în mici
scenete a unor fapte sau a unor atitudini, ilustrarea prin desene a calităților/defectelor
conducătorilor, antrenarea în concursuri de tipul „Cine știe, câștigă!‖, pe tema faptelor
și comportamentelor acestor figuri legendare etc33.
b. Temele Comunitatea locală și națională (Istorie), De la orizontul local la țară
(Geografie), Locuri de apartenență (Educație civică) și domeniul Mari sărbători
creștine (Religie) pot fi abordate integrat. Ele constituie suport pentru formarea unor
competențe specifice pentru fiecare dintre disciplinele menționate. În acest scop, se pot
realiza activități diverse, așa cum sunt:
- proiecte de grup, cu teme precum „Ce am aflat despre satul/ orașul meu?‖, „Jurnalul
localității mele‖ „Ziua localității mele‖ (care să se concretizeze fie în expunerea de
către elevi a unor date privind comunitatea locală, obținute prin chestionarea membrilor
familiei sau a unor apropiați, fie în alcătuirea unui mic „jurnal‖, în care fiecare să
consemneze, într-o manieră proprie, părerea despre propria localitate, despre
particularitățile sale istorico-geografice și alte elemente ale specificului cultural local);
33
Programa școlară pentru Istorie, clasa a IV-a, MEN, 2014, p. 11.
- expoziție alcătuită din desene ale elevilor („Eu în/și localitatea mea‖) – desene care să
exprime plastic modul în care aceștia percep comunitatea locală/de apartenență și care
să respecte, la alegere sau integral, cerințe precum: de a surprinde cum arăta în trecut și
cum arată în prezent localitatea, ce are ea specific din perspectiva mediului cultural sau
a mediului natural;
- realizarea de jocuri de rol, pentru simularea diferențelor/ particularităților
comportamentale și acționale ale elevilor în condițiile în care li s-ar schimba
identitatea/localitatea de domiciliu/ orizontul local de viețuire („În ce fel m-aș manifesta
dacă m-aș fi născut și aș locui în …);
- alegerea și confecționarea, de către elevi, a unor simboluri reprezentative pentru casa/
domiciliul și pentru școală (de exemplu, ecusoane, realizate pe post-it-uri, etichete etc.),
și amplasarea acestora pe harta localității, reliefând deopotrivă deosebirile de amplasare,
relațiile de vecinătate cu ceilalți colegi și, în final, particularitățile propriei comunități
față de altele („Unde și cine sunt eu/Unde și cine suntem noi?‖) 34.

Consultă programele școlare ale disciplinelor din aria curriculară „Om și societate‖,
învățământ primar (www.edu.ro).
Sarcină:
a. Identifică minim trei conținuturi cu potențial integrator
b. Argumentează selecția făcută
_________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
34
Ibidem.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Test de evaluare modul II
Se acordă 1 punct din oficiu! Nota:__________________
Test 2
1. Formele expunerii sistematice a cunoștințelor sunt

(0,25X4=1p):___________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Prezentați rolul metodei povestirilor în educarea elevilor

(2p):__________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

a. Brainstorming-ul stimulează gândirea critică, conexiunile dintre idei, crearea unei structuri
grafice, a unor clasificări şi corelări de cunoştinţe, utilizând informaţii dintr-o sursă analizată____
b. Dezbaterea permite punerea în dialog contradictoriu a elevilor individual sau în grupuri opuse
pe baza unei teme date, a unei pregătiri prealabile și după un sistem riguros al schimbului de
replici____
c. Jocul de rol valorifică şi dezvoltă empatia, inteligenţa emoţională____
d. M. Roșu definea jocul de rol drept formă a jocului „care îmbină armonios elementul instructiv
și educativ cu elementul distractiv‖___
4.Predarea integrată presupune (0,5

p)____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
5. Stabiliți prin săgeți corespondența dintre cele două coloane (0,5X3=1,5p).
Pluridisciplinaritatea se referă la… ...transferul metodelor dintr-o

disciplină în alta
Transdisciplinaritatea se referă …studierea unui obiect dintr-una şi
la… aceeaşi disciplină prin intermediul
mai multor discipline deodată
Interdisciplinaritatea se referă la… ...ceea ce se află în acelaşi timp şi
între discipline, şi înăuntrul
diverselor discipline şi dincolo de
orice disciplină. Finalitatea sa este
înţelegerea lumii prezente, unul din
imperativele sale fiind unitatea
cunoaşterii
6. Dați 2 exemple de teme de Educație civică, clasa a IV-a, care pot fi predate integrat.
Argumentați-vă răspunsul!
(2p)___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Test de autoevaluare modul II
Nota propusă:______________
1. Arătați cum pot fi abordate multidisciplinar conținuturile unei lecții privind Relațiile
copilului cu familia și rudele, Educație civică (3p).
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Oferiți minim 5 argumente în favoarea utilizării metodei povestirii în predarea disciplinelor din
aria curriculară Om și societate în învățământul primar (0,5X5=2,5p).
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3. Dați minim două exemple de situații problemă la disciplina Educație civică în învățământul
primar (0,75X2=1,5p).
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4. Prezentați minim 4 argumente în favoarea utilizării metodei Jocului de rol în predarea

disciplinelor cu conținut civic (0,5X4=2p).
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
În autoevaluare, puteți consulta informațiile oferite în suportul de curs la paginile 44-50, 56-57,
61-62.
Realizați un eseu de cca 2 pagini în care să argumentați importanța utilizării
metodei povestirii în predarea conținuturilor din domeniul curricular/aria
curriculară „Om și societate‖, învățământ preșcolar și primar.
Realizați un ciorchine pentru o lecție de Educație civică, învățământ primar.
Consultă programele școlare ale disciplinelor din aria curriculară „Om și societate‖,
învățământ primar (www.edu.ro).
Sarcină:
a. Identifică minim trei conținuturi cu potențial integrator
b. Argumentează selecția făcută
 Sumar
În acest modul sunt prezentate următoarele:
 Delimitările conceptuale.
 Metode didactice în predarea conținuturilor ariei curriculare „Om și societate‖.
 Abordarea integrată a conținuturilor din aria curriculară „Om și societate‖.
 Bibliografie modul
1. Abilitatea curriculară a cadrelor didactice din învățământul primar pentru clasa
pregătitoare. Suport de curs, 2014, p.7. http://www.isjolt.ro/wp-
content/uploads/2016/09/SUPORT-CURS-C.P.-28.08.2014.pdf.
1. Cerghit, I. Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
3. Idem, Metode de învăţământ, ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.
5. Fox Eades, Jennifer M. Classroom Tales. Using Storytelling to Build Emotional, Social
and Academic Skills across the Primary Curriculum, Jessica Kingsley Publishers, 2006.
7. Curriculum pentru învățământul preșcolar. Prezentare și explicitări, București, 2009.
8. La roue des émotions. https://boutsdchouxetboutonsdroses.wordpress.com/2015/01/25/la-
roue-des-emotions/. Adresă accesată în noiembrie 2018.
9. Magdan, Leon Cele mai frumoase pilde și povestiri creștin-ortodoxe, Aramis, 1998.
10. Programa școlară pentru disciplina Educație civică, clasele a III-a și a IV-a, București,
2014. www.edu.ro.
11. Programa școlară pentru disciplina Istorie, clasa a IV-a, București, 2014. www.edu.ro.
12. Programa școlară pentru disciplina Geografie, clasa a IV-a, București, 2014. www.edu.ro.
13. Sarivan, Ligia; Horga,Irina; Teșileanu, Angela; Căpiță, Carol; Mândruț, Octavian,
Didactica ariei curriculare „Om și societate‖, MEN, Proiect pentru Învățământul rural,
2005.
Modul 3
 Evaluarea cunoștințelor, priceprilor și deprinderilor
Familiarizarea studenților cu specificul evaluării disciplinelor ariei curriculare „Om și
societate‖.
La finalul activității, studenții vor fi capabili să:
- prezinte importanța evaluării rezultatelor școlare
- precizeze principalele formele de evaluare
- descrie tehnicile de evaluare tradiționale și cele complementare
- să realizeze teste de evaluare pentru disciplinele din aria curriculară „Om și societate‖

- Delimitări conceptuale
- Metode moderne și tradiționale în predarea disciplinelor ariei curriculare
„Om și societate‖
- Abordarea integrată a cunoștințelor din aria curriculară „Om și societate‖.

- Delimitări conceptuale
- Forme de evaluare a rezultatelor școlare
- Tehnici de evaluare: a. Tradiționale; b. Complementare
3.1 Delimitări conceptuale

Evaluarea reprezintă un moment important al activităților didactice întrucât ea ne
permite verificarea gradului de atingere a obiectivelor prestabilite, dar, totodată,
este eficientă și pentru aprecierea strategiei utilizate în predare. Practic, „a evalua‖
înseamnă a investiga progresul elevilor, a analiza schimbările care îi afectează ca urmare a actului
de predare-învățare — cunoștințele acumulate (concepte, definiții, procese, date specifice unor
domenii de studiu etc.), capacitățile intelectuale dezvoltate (raționamente, interpretare și
argumentare, gândire logică, spirit critic, creativitate etc.), capacitatea de a utiliza cunoștințele
(priceperi, deprinderi, stăpânirea unor tehnici de lucru etc.) și trăsăturile de personalitate
(atitudini, comportamente, conduite)35.
Importanța evaluării școlare este ilustrată și de funcțiile pe care ea le îndeplinește (cf. C.

Cucoș):
a) de constatare – surprinde dacă o activitate instructivă s-a derulat ori a avut loc în
condiții optime, dacă o cunoștință a fost asimilată sau dacă o deprindere a fost
achiziționată.
b) de informare a societății prin diferite mijloace privind stadiul și evoluția pregătirii
populației școlare.
c) de diagnosticare a cauzelor care au condus la o slabă pregătire și la o eficiență
scăzută a acțiunilor educative.
d) de pronosticare a nevoilor și disponibilităților viitoare ale elevilor sau ale
instituțiilor de învățământ.
e) de selecție sau de decizie asupra poziției sau integrării unui elev într-o ierarhie,
într-o formă sau într-un nivel al pregătirii sale.
f) pedagogică, în perspectiva elevului (motivațională, stimulativă, de orientare
școlară și profesională, de întărire a rezultatelor, de formare a unor abilități, de
conștientizare a posibilităților) și din perspectiva profesorului (pentru a ști ce a făcut și
ce are de realizat în continuare) 36.
La temelia întregii strategii de evaluare stă operaționalizarea obiectivelor. Cu ajutorul
acestora se formulează standardele sau nivelurile cognitive, afective și comportamentale ce
trebuie atinse de elevi prin lecții37. Practic, fiecare obiectiv operațional este transformat în sarcini
35
Vezi I. Zainea, Predarea și învățarea istoriei, Oradea, 2001.
36
C. Cucoș, Pedagogie, 2006, p. 373.
37
Ibidem.
(itemi), precizând-se, mai apoi, performanțele vizate: la nivelul minim, la nivelul mediu și la
nivelul maxim.
Standardul Item Performanța
Superioară (F.B.)
Medie (B.)
Suficientă (S.)
În proiectarea probelor de evaluare este recomandat să pornim de la următoarele întrebări

(cf C. Cucoș, Pedagogie, 2006, p. 398):
 Care sunt obiectivele cadru și obiectivele de referință ale programei școlare, pe care
trebuie să le realizeze elevii?
 Care sunt performanțele minime, medii și superioare pe care le pot atinge elevii,
pentru a demonstra că au atins aceste obiective?
 Care este specificul colectivului de elevi pentru care îmi propun evaluarea?
 Când și în ce scop evaluez?
 Pentru ce tipuri de evaluare optez?
 Cu ce instrumente voi realiza evaluarea?
 Cum voi proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai
variate, astfel încât evaluarea să fie cât mai obiectivă?
 Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate pentru a
elimina eventualele blocaje constatate în formarea elevilor și pentru a asigura
progresul școlar al fiecăruia dintre ei?
3.2 Forme de evaluarea a rezultatelor școlare
Evaluare inițială
Se efectuează la începutul unei etape de instruire, an școlar, ciclu de învățământ, la

începutul unui capitol, al unei teme sau lecții de urmează a fi predată 38 în scopul
cunoaşterii nivelului de pregătire a elevilor la acel moment. Ea constituie una din
premisele conceperii și asigurării succesului oricărui program de studiu, întrucât îi garantează
pregătirea optimă.
În principal, evaluarea inițială îndeplinește două funcții: de diagnostic și de pronostic39.
Pentru aria curriculară „Om și societate‖ testele inițiale realizate la începutul predării
acestor discipline trebuie să conțină sarcini din conținuturile parcurse până la data respectivă,
motiv pentru care învățătorul este pus în situația de a analiza curriculum pentru învățământul
preșcolar (Curriculum pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 6/7 ani),
acolo unde elevii intră pentru prima dată în contact cu noțiuni de educație moral-civică și moral-
patriotică, dar, totodată, trebuie să țină cont și de acele cunoștințe pe care elevii le pot obține din
experiențele lor de viață.
Evaluare continuă sau formativă
Se realizează prin verificări sistematice pe tot parcursul procesului de

instruire şi reprezintă o modalitate prin care profesorul poate să verifice gradul de
atingere a obiectivelor operaţionale și să remedieze eventualele neajunsuri care
apar pe parcursul procesului de predare-învățare. Referindu-se la utilitatea acestei
forme de evaluare a cunoștințelor, Bloom, de pildă, sublinia că ea permite „remedierea lacunelor
sau erorilor săvârșite de elevi‖40, în timp ce Geneviéve Meyer atrăgea atenția asupra faptului că
38
Ș. Păun, Didactica istoriei, Corint, 2003, p. 169.
39
Evaluarea programului de formare în domeniul didacticii specialității, p. 191.
40
Ibidem.
ea nu trebuie să-l judece sau să-l claseze pe elev, ci doar să-i compare performanța cu un prag de
reușită de dinainte stabilit 41.
Evaluarea sumativă
Se realizează prin verificări periodice (scrise sau orale) la sfârşitul unui sistem de
lecţii, al unui capitol sau la sfârşitul întregii activităţi (semestriale, anuale), în
vederea cunoaşterii nivelului real de stăpânire a materiei la momentul respectiv.
Datorită faptului că nu însoţeşte procesul didactic secvenţă cu secvenţă, evaluarea sumativă are
prea puţine valenţe formative, principala sa menire fiind aceea de a contribui la clasificarea
elevilor. Așadar, în sens general, evaluarea sumativă este „certificativă‖, adică „certifică‖
achiziția competențelor vizate prin documentele școlare și dă dreptul absolventului unui program
de instruire (ciclu școlar etc.) de a primi „certificatul‖ sau „diploma de absolvire/finalizare‖ a
studiilor 42.

Realizați un test de evaluare inițială pentru disciplina Educație civică, clasa a III-a.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
41
Ibidem.
42
Idem, p. 192.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3.3 Tehnici de evaluare
A. Metode tradiționale
Evaluare orală
Constă într-o conversație între profesor și elevi, individuală, frontală sau

combinată, cu scopul identificării „cantității și calității‖ instrucției43. Pentru aria
curriculară „Om și societate‖ ea este foarte importantă deoarece, printr-o serie de
întrebări cu privire la conținutul lecției/lecțiilor precedente, se poate asigura conexiunea cu
informațiile ce urmează a fi parcurse.
Avantaje (cf. C. Cucoș, 2006, pp. 381-382):
- se realizează o comunicare deplină între profesor și elevi, iar feedback-ul este rapid
- profesorul poate oferi explicații sau întrebări ajutătoare
- favorizează dezvoltarea capacităților de exprimare ale elevilor
- permite corectarea răspunsurilor greșite
Dezavantaje (cf. C. Cucoș, 2006, pp. 381-382):
- subiectivitatea profesorului este greu de eliminat, dat fiind faptul că nu există barem și pot
apărea o serie de variabile: starea de moment a acestuia, gradul de dificultate a întrebărilor
puse etc.
- nu toți elevii sunt verificați
- necesită mult timp pentru realizare
43
C. Cucoș, op. cit., p. 381.
În plus, unii elevi sunt timizi și răspund foarte greu atunci când li se cere să se exprime în
fața întregii clase.
Evaluarea scrisă
Spre deosebire de evaluările orale, acestea permit verificarea întregului grup de

elevi și se realizează prin intermediul unor suporturi scrise, lucrări de control sau
teze44.
Avantaje (cf C. Cucoș, 2006, pp. 382-383)
- permit verificarea tuturor elevilor într-un interval de timp determinat

- este posibilă compararea rezultatelor
- elevii au timp să reflecteze pentru a oferi răspunsul final
- anonimatul lucrării favorizează diminuarea subiectivității profesorului; în plus, există un
barem de corectare
- sunt avantajați elevii timizi sau cei care au probleme în a se exprima pe cale orală
Dezavantaje (cf C. Cucoș, 2006, pp. 382-383)
- implică un feedback mai slab, astfel că erorile nu pot fi corectate imediat de profesor
- elevii nu pot fi ajutați prin adresarea de întrebări suplimentare
- întârziere în oferirea rezultatelor
Evaluarea practică
Oferă informaţii asupra deprinderilor practice dobândite de elevi pe parcursul

activităţilor de predare-învăţare (deprinderi de a citi şi utiliza hărţi istorice,
politice, geografice, de a interpreta documente istorice, de a identifica şi grupa
izvoarele istorice, de a realiza schițe și planuri, realizarea unui regulament al clasei, interpretarea
rolului unor personaje etc.).
44
Idem, p. 382.
B. Metode complementare
Observarea curentă
Presupune analiza comportamentul elevilor în timpul lecţiei și consemnarea

metodică a manifestărilor lor individuale sau colective: gradul de participare la
îndeplinirea sarcinilor de învăţare, relaționarea cu colegii în vederea rezolvării
sarcinilor de grup, aptitudinile și interesele manifeste, trăsăturile de temperament, dificultățile de
învățare etc.. Practic, observarea este o metodă de cunoaștere a personalității umane și are
avantajul de a se asocia cu toate celelalte metode, fie că ne referim la cele tradiționale, fie că
vorbim de cele moderne45. Observarea sistematică se bazează pe următoarele instrumente de
evaluare: fișa de evaluare, scara de clasificare și lista de control/verificare46.
Referatul
Reprezintă o lucrare întocmită de către elev pornind de la un subiect, de la o temă

dată. Aceasta din urmă poate fi impusă sau poate fi aleasă dintr-o listă mai lungă
elaborată tot de către cadru didactic la începutul unei perioade de studiu (capitol,
semestru). Pentru realizarea sa este necesară parcurgerea unei bibliografii și/sau, în funcție de
complexitatea temei, efectuarea unor cercetări de teren, mai exact, vizitarea unor vestigii istorice
(castre romane, cetăți medievale, biserici, mănăstiri etc.), a unor monumente, a unor muzee, a
unor instituții etc..
Portofoliul
Reprezintă un instrument de evaluare complex, proiectat într-o secvență mai lungă

de timp, ce oferă elevilor un rol activ în învăţare. Portofoliul oferă o imagine de
ansamblu a progresului educabililor și se prezintă sub forma unei colecții a
45
Evaluarea programului de formare în domeniul didacticii specialității, p. 203.
46
Vezi C. Cucoș, op. cit., pp. 388-390.
activității lor, colecție ce poate să cuprindă: fișele de informare și documentare independentă,
referate, eseuri, pliante, desene, colaje ș.a.m.d. 47. Structura acestuia se subordonează scopului
pentru care a fost proiectat, iar elementele componente obligatorii, ca și criteriile de evaluare, sunt
stabilite de către profesor, pornind de la analiza preocupărilor elevilor 48.
Structura portofoliului:
I. Coperta (titlul, domeniul, numele celui care l-a elaborat).

II. Sumarul (titlul fiecărei lucrări și pagina la care se găsește).
III. Conținutul (fișe de lucru, eseuri, teste și lucrări semestriale, hărți cognitive,
articole, referate, rezumate, eseuri, schițe, comentarii pe baza unor texte).
Autoevaluarea
Ocupă un loc important în evaluare întrucât ea îi permite elevului să se implice în

reglarea învățării. Practic, aceasta din urmă este coresponsabilizat 49.
În practica școlară profesorii pot apela la mai multe modalități de

autoevaluare (cf Marin Manolescu50):
a) Autocorectarea sau corectarea reciprocă – elevul este solicitat să-și depisteze unele erori
sau să corecteze lucrările colegilor.
b) Auto-notarea controlată – elevul este solicitat să-și acorde un calificativ, calificativ care
se discută mai apoi cu profesorul sau împreună cu colegii.
Metoda de apreciere obiectivă a personalității – presupune antrenarea întregului colectiv al
clasei, „în vederea evidențierii rezultatelor obținute de aceștia prin coroborarea a cât mai multe
date și aprecieri în vederea formării unor reprezentări cât mai complete despre posibilitățile
fiecărui elev în parte și ale tuturor la un loc‖51.
47
Idem, p. 387.
48
Ibidem.
49
Elaborarea programului de formare în domeniul didacticii specialității, p. 207.
50
Ibidem.
51
Ibidem.
Sarcină de lucru 3.2: Prezentați avantajele metodelor complementare de evaluare
pentru disciplinele din aria curriculară „Om și societate‖.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Exemple
Nume, prenume………………………………….
Clasa………………………………………………….
Data…………………………………………………..
TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ

EDUCAȚIE CIVICĂ
Lecția: Curajul, frica, lașitatea
1. Încercuiește cuvintele care exprimă curajul.
corectitudine sârguință
vitejie
sacrificiu pricepere
biruință
abatere dârzenie
enunț
persoană neînfricare bărbăție
temere îndrăzneală eroism
2. Prezintă pe scurt două exemple de situații în care ai dat dovadă de curaj.
3. Prezintă pe scurt două exemple de situații în care ți-a fost frică.
4. Arată care dintre cele două imagini ne înfățișează persoane ce dau dovadă de curaj. Explică
de ce ai ales acel răspuns.
5. Arată care dintre cele două personaje dă dovadă de lașitate. Argumentează-ți răspunsul.
Test de evaluare modul III
Se acordă 1 p din oficiu! Nota:____________________
Test 3
1. Oferiți o definiție proprie a evaluării didactice (1p).

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Care sunt formele de evaluare a activității școlare? (1p)

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

a. Evalurile scrise permit verificarea întregului grup de elevi și se realizează prin intermediul
unor suporturi scrise, lucrări de control sau teze___
b. Evaluările orale permit verificarea tuturor elevilor într-un interval de timp determinat___
c. Observarea curentă a activității elevilor este o metodă tradițională de evaluare____
d. Portofoliul reprezintă o lucrare întocmită de către elev pornind de la un subiect, de la o temă
dată____
4. Realizați un test de evaluare formativă pentru lecția Acasă, în localitatea mea, Educație civică,
clasa a IV-a*, utilizând cel puțin unul din următoarele tipuri de itemi: item obiectiv cu alegere
duală, item obiectiv de tip pereche, item obiectiv cu alegere multiplă, item semiobiectiv cu
răspuns scurt, item semiobiectiv de tip întrebare structurată
(0,4X5=2p)_____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
5. Consultați Programa școlară de Educație civică, clasa a III-a, 2014**. (1,5+1,5= 3p)
Sarcină de lucru :
Selectați 2 competențe generale și 2 competențe specifice și derivați din fiecare două obiective de
evaluare.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Test de autoevaluare modul III
Nota propusă:________________
1. Oferiți o definiție proprie a conceptului de evaluare (2p).

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
2. Prezentați minim 3 avantaje și minim 3 dezavantaje ale evaluărilor scrise [0,5X3)X2=3p]

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Arătați în ce constă metoda complementară a Portofoliului (1p).

Totodată, oferiți 1 exemplu de temă de portofoliu pentru disciplina Educație civică, clasa a III,
cu indicarea structurii portofoliului și a unor exemple de documente din componență (1X3=3p).
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
În autoevaluare, puteți consulta informațiile de la paginile 72-77.
 Sumar
În acest modul sunt prezentate următoarele informații și concepte:
- Evaluarea cunoștințelor, a priceperilor și a deprinderilor
- Forme de evaluare a rezultatelor școlare
- Tehnici de evaluare tradiționale și complementare
Sarcina de lucru 3.1: Realizați un test de evaluare inițială pentru disciplina

Educație civică, clasa a IV-a.
Sarcina de lucru 3.2: Prezentați avantajele metodelor complementare de evaluare
pentru disciplinele din aria curriculară „Om și societate‖.
 Bibliografie modul
1. Bocoș, Mușata; Potolea, Dan; Cucoș, Constantin; Cozma, Teodor; Manolescu, Marin
Elaborarea programului de formare în domeniul didacticii specialităţii. Suport de curs,
Neptun, 2013.
2. Cucoș, Constantin, Pedagogie, Polirom, Iași, 2006.
3. Elaborarea programului de formare în domeniul didacticii specialității, coord. Florea
Voiculescu, ed. Matrix, 2013.
4. Evaluarea competențelor civice ale elevilor. Exemple de bune practici, coord. Corina
Leca, Centrul Român pentru Educație și Dezvoltare Umană, 2004.
6. Păun, Ștefan, Didactica istoriei, Corint, 2003.
I. Bibliografia completă a cursului
1. Abilitatea curriculară a cadrelor didactice din învățământul primar pentru clasa

pregătitoare. Suport de curs, 2014, p.7. http://www.isjolt.ro/wp-
content/uploads/2016/09/SUPORT-CURS-C.P.-28.08.2014.pdf.
2. Bocoș, Mușata; Potolea, Dan; Cucoș, Constantin; Cozma, Teodor; Manolescu,
Marin Elaborarea programului de formare în domeniul didacticii specialităţii.
Suport de curs, Neptun, 2013.
4. Cerghit, I. Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1976.
5. Idem, Metode de învăţământ, ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.
6. Cucoș, Constantin, Pedagogie, Polirom, Iași, 2006.
8. Curriculum pentru învățământul preșcolar. Prezentare și explicitări, București,
2009.
9. Educația civică în Europa, Trad. Cristina Elena Cenușă, Agenția Executivă pentru
Educație, Audiovizual și Cultură, 2012.
10. Elaborarea programului de formare în domeniul didacticii specialității, coord.
Florea Voiculescu, ed. Matrix, 2013.
11. Evaluarea competențelor civice ale elevilor. Exemple de bune practici, coord.
Corina Leca, Centrul Român pentru Educație și Dezvoltare Umană, 2004.
13. Fox Eades, Jennifer M. Classroom Tales. Using Storytelling to Build Emotional,
Social and Academic Skills across the Primary Curriculum, Jessica Kingsley
Publishers, 2006.
14. Gruber, Gabriela, Didactica Istoriei și formarea de competențe, Ed. Cetatea de
Scaun, Târgoviște, 2016.
15. La roue des émotions.
https://boutsdchouxetboutonsdroses.wordpress.com/2015/01/25/la-roue-des-
emotions/. Adresă accesată în noiembrie 2018.
16. Leroy Gilbert, Dialogul în educaţie, ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974.
17. Magdan, Leon Cele mai frumoase pilde și povestiri creștin-ortodoxe, Aramis,
1998.
18. Nicola, I. Tratat de pedagogie școlară, București, 1996.
19. Okoń, Wincenty Învăţământul problematizat în şcoala contemporană, trad.
Constantin Geambaşu, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.
20. Reperele fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului între
naştere şi 7 ani, coord. Mihaela Ionescu, București, 2010.
21. Păun, Ștefan, Didactica istoriei, Corint, 2003.
22. Pițilă Teodora, Mihăilescu Cleopatra, Educație civică. Culegere de texte, Aramis,
2003.
23. Planul cadru pentru învățământul primar, Anexă la OMEN nr. 3371, din 12 martie
2013.
24. Programa școlară pentru disciplina Educație civică, clasele a III-a și a IV-a,
București, 2014. www.edu.ro.
25. Programa școlară pentru disciplina Istorie, clasa a IV-a, București, 2014.
www.edu.ro.
26. Programa școlară pentru disciplina Geografie, clasa a IV-a, București, 2014.
www.edu.ro.
27. Programa școlară pentru disciplina Religie, Cultul ortodox, clasa pregătitoare,
clasa I, clasa a II-a, București, 2013.
28. Programa școlară pentru disciplina Religie, Cultul ortodox, clasa a III-a și clasa a
IV-a, București, 2014.
29. Recomandarea 12 (2002) a Comitetului Miniștrilor către statele membre cu privire
la educația pentru cetățenie democratică.
30. Stamatescu, Mihai; Căpiță, Carol; Căpiță, Laura Predarea istoriei și educația
civică, Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice
din mediul rural, 2007.
31. Sarivan, Ligia; Horga,Irina; Teșileanu, Angela; Căpiță, Carol; Mândruț,
Octavian, Didactica ariei curriculare „Om și societate‖, MEN, Proiect pentru
Învățământul rural, 2005.
32. Zainea, I., Predarea și învățarea istoriei, Oradea, 2001.

Limbă

Didactica Domeniului Om Si Societate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Didactica Domeniului Om Si Societate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

DEPARTAMENTUL DE DIDACTICA ȘTIINŢELOR SOCIO-UMANE

SUPORT TUTORIAL DE CURS

Didactica Domeniului „Om și societate”

(învățământ preșcolar și primar)

Anul de studiu III, Semestrul II

1.1. Date de identificare a cursului

Birou: Sindicatelor, nr. 7, Cluj-Napoca, Cod curs: PLR3621

1.2. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite

1.3. Descrierea cursului

1.4. Organizarea temelor în cadrul cursului

Modul 2 Fundamente procedurale

Modul 3 Evaluarea cunoștințelor, priceprilor și deprinderilor

1.5. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

1.6. Materiale bibliografice obligatorii

1.7. Materiale şi instrumente necesare pentru curs

1.8. Calendar al cursului

1.9. Politica de evaluare şi notare

50% - Evaluare continuă: operarea cu cunoștințele oferite în suportul de curs, respectiv

1.10. Elemente de deontologie academică

1.11. Studenţi cu dizabilităţi

1.12. Strategii de studiu recomandate

 Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior

 Schema logică a modulului

 Conţinutul informaţional detaliat

Baza oricarei formații intelectuale, civice, morale, trebuie pusă în

c. Arătați care sunt elementele comune ale acesor discipline

1.2. Aria curriculară „Om și societate”. Documente curiculare

1.2.1 Învățământul preșcolar

Educația timpurie asigură intrarea copilului în sistemul educațional obligatoriu, prin

 Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are efecte pozitive asupra

Documentul care orientează desfășurarea activităților din învățământul preșcolar este

Curriculum pentru învățământul preșcolar este orientat pe obiective cadru și derivatele

Obiective cadru pentru domeniul Om și societate

 Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea

Obiective de referință pentru domeniul Om și societate

 Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială,

În învățământul preșcolar, programul anual de studiu este organizat în jurul a 6 teme

Cum este/a fost și va fi aici pe pământ ?

Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim ?

Ce și cum vreau să fiu ?

Cine și cum planifică/organizează o activitate ?

Conținuturile constituie mai degrabă recomandări pentru cadrele didactice debutante.

 copilul în diferite ipostaze (la masa, la joaca, la plimbare, in vizita, in

1.2.2 Învățământul primar

A. Planul de învăţământ - reprezintă un document de stat elaborat

Ariile curriculare cuprind, în principal, 7 grupe de discipline: Limbă şi comunicare,

B. Programa şcolară sau Curriculumul şcolar - este documentul care detaliază

Din punct de vedere structural, acestea cuprind următoarele secţiuni:

4. Exemple de activități de învățare

6. Recomandări privind conținuturile și sugestii metodologice

Educație civică, clasele a III-a și a IV-a

Programele școlare au fost aprobate prin O.M. nr. 5003/02.12.2014 și corespund

- alfabetizarea moral-civică a copiilor

- dezvoltarea unor atitudini pozitive față de propria persoană și față de ceilalți

- valorificarea experienței specifice vârstei, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-

- inițierea elevilor în practicarea unui comportament moral-civic într-o societate

Conținuturile programelor sunt selectate și adaptate particularităților de vârstă ale

Programa școlară actuală a fost aprobată prin OMEN nr. 5003/02.12.2014 și se

Sarcină de lucru 1.4:

Geografie, clasa a IV-a

Religie, clasele I-IV

Recomandarea 12 (2002) a Comitetului Miniștrilor către statele membre cu privire la