1.Revolutia stiintifica, Strategia UE-2010.

Procesul Bologna
Epoca contemporana se caracterizeaza prin revolutie stintifico-tehnica deoarece volumul cunostintelor stiintifice se dubleaza la cativa
ani dupa care se gasesc aplicatii practice.
Resursele materiale, energetice, umane, financiare, aparate, instalatii, sunt limitate, unele dintre ele sunt epuizabile. Utilizarea lor se
face in conditii de crestere democratica, cresterea economica ilegala, procesul de globalizare si uneori in cazul crizei economica-
financiara.
Concurenta intre firme este foarte puternica. Ele se orienteaza spre inovare pentru folosirea eficienta a resurselor si pentru dezvoltare
durabila.
Strategia Lisabona
In martie 2000, statele membre ale UE, intrunite la Lisabona, au adoptat o strategie pana in 2010 pentru dezvoltarea Europei in
competitie cu SUA si Japonia. Aceasta urmarea ca Europa sa devina “cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe
cunoastere” capabila de crestere economica sustinuta cu locuri de munca mai ulte si mai bune si o extraordinara coeziune sociala.
Strategia urmarea ca cercetarea stiintifica sa fie finantata in proportie de 3% din PIB-ul UE din care 1% sa fie de la buget si 2% din
resurse private.
In 2010 s-a lansat strategia UE pana in 2020, si sunt considerate urmatoarele domenii privind cresterea economica:
- Cresterea economica inteligenta ( economii bazate pe cunoastere)
- Cresterea economica durabila (emisii reduse si eficienta resurselor)
- Cresterea economica inclusiva (ocuparea fortei de munca).
Comisia a stabilit 5 indicatori de referinta:
- 75% din populatia cu varsta intre 20-34 de ani trebuie sa fie angajata
- 3% din PIB-ul UE trebuie investit pentru cercetare-dezvoltare
- Trebuie indeplinite obiectivele energetice (20/20/20) (adica, reducerea CO2 cu 20% fata de 1990, consum energetic redus cu 20%,
20% din energie sa fie din resurse regenerabile)
- Ponderea abandonului scolar sa fie sub 10% (cel putin 40% din generatia tanara sa aiba studii universitare)
- Trebuie redus cu 20 mil nr populatiei expuse riscului saraciei
Procesul Bologna- in 1991 la universitatea din Bologna, reprezentantii tarilor UE, au semnat un tratat referitor la pregatirea
universitara, de specialitate a tinerilor. Tarile semnatare au fost de acord cu pregatirea in proportie cat mai mare in universitati prin
discipline comune. Aceste programe permit o pregatire academica relativ unitara si mobilitatile tinerilor.

2. Creativitate.
Def Notiunea de “creativitate” a fost definita de sociologul englez Allport, drept o dispozitie a personalitatii spre nou. O alta definitie
considera creativitatea drept capacitatea de identificare a unor noi legaturi intre obiecte, evenimente, legi etc; afarent fara legatura.
Creativitatea prezinta urmatoarele caracteristici: noutatea, originalitatea, eficienta, productivitatea si utilitatea.
Forme Exista mai multe forme de creativitate clasficate dupa mai multe criterii:
a) Dupa modul de desfasurare: creativitate individuala, de grup, sociala/nationala.
b) Dupa continut: creativitate artistica, stiintifica/tehnica, politica.
Etape Etapele procesului creator: Prepararea, Incubatia, Iluminarea, Verificarea
Prepararea- observarea domeniului in care omul poate interveni creator, sesizarea problemei, formuleaza ipoteze, colecteaza material
informational.
Incubatia- se defineste preponderent mental, sa fac procese de asociere, analogii, combinari
Iluminarea- aparitia ideii noi este favorizata de mediul ambiant placut,linistea, singuratatea, perioadele inainte si dupa somn.
Verificarea – cizelarea ideii creatoare in vederea aplicarii in practica; se pot stabili si etape de rezolvare partiala a problemei- probleme
complexe.
Factori
- Inteligenta omului
- Capacitatea de rezolvare a problemei
- Imaginatia (capacitatea de a utiliza imagini compleze, dinamice)
- Sensibilitatea la implicatii

1
- Fluiditatea (capacitatea de a stabili asociatii, idei, de a gasi raspunsuri). Exista fluiditate de idei, de expresii, verbala, figurala (schite,
desene, figuri)
- Flexibilitatea (capacitatea de modificare a ideii de baza)
- Originalitatea (aparitia e idei noi neobisnuite)
- Capacitatea de elaborare a etapelor epntru realizarea in practica a unei idei complexe.
Atitudini creative
Sociologii au observat atitudinea creatoare . Se urmareste la copi, la angajarea resurselor umane, la promovari. Ex. Capacitatea de
observare a lucrurilor banale, a amanuntelor. Ex. Capacitatea de concentrare, experienta proprie, curaj in abordarea unor probleme si
prezentarea ideilor, nonconformism intelectual si profesional, independenta in gandire si actiune, autodepasire, autoperfectionare
continua, initiativa etc.

3. Metode si tehnici de stimulare a creativitatii

Aceste metode si tehnici se pot clasifica in: Metode convergente (de abordare logica), Metode divergente (euristice), Metode
imaginative.
Metodele convergente – cauta sa rezolve probleme mari, complexe, prin desfacerea in subproblele pentru care se cauta solutii. Din
aceste solutii se alege solutia cea mai buna de rezolvare a problemei generale.
Ex 1.1 analiza functionala utilizata la lansarea in fabricatie de noi produse, se stabilesc functiile noului produs, se alege apoi solutia
finala cea mai buna de rezolvare a problemei de ansamblu.
Ex 1.2 analiza morfologica – descompunerea unei probleme mari, complexe, in elemente de firma: se cauta solutia de rezolvare pentru
fiecare element. Din aceste solutii se alege solutia cea mai buna pentru rezolvarea problemei generale.
Ex 1.3 analiza grafica – apeleaza la figuri, desene: metoda drumului critic, arborele decizional…etc.
Metodele divergente – stabilesc o multitudine/ infinitate de solutii pentru rezolvarea unor probleme, dintre care urmeaza sa se aleaga
cea mai buna solutie.
Ex 2.1 metoda morfologica – la lansarea de noi produse se pun in evidenta factorii care influenteaza acel produs. Solutiile de rezolvare
a problemei apar prin combinarea celor n parametrii luati individuali in fiecare solutie.
Ex 2.2 metoda descoperirilor - se grupeaza factorii care influenteaza obtinerea unui produs. Ex. Se formeaza o grupa de factori de
natura economica si de natura tehnica, se evidentiaza posibilitatile de variatii sau de modificare a fiecarui grup de factori, solutiile de
rezolvare a problemei de ansamblu se obtin prin combinarea grupelor e factori, se alege apoi solutia convenabila.
Ex 2.3 desfacerea problemei – se stabilesc proprietatile unui produs care trebuie imbunatatit. Fiecare proprietate se studiaza punand
intrebari si facand aprecieri: se obtin pentru fiecare proprietate o multitudine de solutii sau raspunsuri.
Metode imaginative – apeleaza la imagini combinate simbolice, translari de idei din alte domenii, etc
a) Brainstorming – apeleaza la discutia in grup de 7 pana la 12 persoane intr-un timp scurt (aprox 1h) in vederea aflarii solutiei optime de
rezolvare a unei probleme; autorul metodei a considerat valabile urmatoarele principii:
- Cantitatea naste calitatea
- Este interzisa critica ideilor altor persoane
- Stimularea asoc de idei pornind de la idei individuale
- Este acceptata mag de orice fel
Se realizeaza:
- Intr-o firma se asigura un grup de creativitate, initial era format din oameni pe aceeasi pozitie ierarhica
- Grupul era anuntat despre problema care trebuie rezolvata in firma
- Participantii erau convocati in afara firmei intr-o ambianta placuta
- Ideile emise timp de 0.5 pana la 1h erau inregistrate in vederea analizarii de catre conducerea firmei
- Metoda a fost imbunatatita prin aducerea in grupul de creativitate a unor persoane de varste diferite, din domenii diferite, s-a marit
durata de cateva ore, sedintele din brainstorming au loc in firme intr-o sala ferita de alte interventii, problemele sunt supuse dezbaterii
in urma unei desfaceri in subprobleme la care se cauta solutii.
b) Metoda analogiilor – utilizeaza comparatii din alte domenii sau imagini simbolice. Grupul este format din 5-7 persoane cu varsta
cuprinsa intre 25-40 de ani, din diferite domenii ale firmei
- Membrii grupei sunt informatii asupra problemei
- In timpul sedintei se poate discuta in contradictoriu timp de aprox 1h.
- Discutiile sunt inregistrate pentru a fi analizate de conducerea firmei

2
c) Metoda carnetului colectiv – stimuleaza creativitatea individuala
- Se alcatuieste un grup de creativitate intr-o firma
- Fiecarui membru I se da un carnet in care trebuie sa-si noteze timp de o luna ideile pentru rezolvarea unei probleme
- La sfarsit fiecare isi face un rezumat al ideilor
- Conducerea grupului intocmeste un raport cu ideile emise
O varianta a acestei tehnici este tehnica notarii ideilor din timpul somnului; membrii grupului de reativitate li se recomanda sa-si
noteze ideile cu privire la o problema din firma, inainte si dupa somn.
d) Metoda Philips (66) – metoda rapida pentru obtinerea de idei
- Se alege un grup de creativitate format din 30 de persoane
- Grupul mare este impartit intr-un grup de 6
- Fiecare grupa de 6 se intalneste 6 minute pentru a-si expune ideile
- Grupurile se reunesc si se exprima ideile in vederea alegerii solutiilor
In concluzie, metodele si tehnicile de stimulare a creativitatii pot rezolva probleme importanta legate de eficienta economica si sociala,
de competitivitatea dintre firme; ele atrag personalul in rezolvarea problemelor firmei si permit obtinerea mai multor solutii care se
vor utiliza pe moment sau in timp.

4.Inovare
Def prima definitie a fost data de J. Shumpeter, care considera inovarea drept “actiunea de a produce alte sau astfel” (referitor la
bunurile materiale). Alta definitie considera inovarea prept “transferul unei indei intr-un produs vandabil nou sau imbunatatirea dintr-
un proces industrial, comercial sau o metoda sociala.
Cauzele inovarii:
1. Necesitatea ca firma sa-si pastreze si sa-si dezvolte pozitia pe piata
2. Concurenta acerba dintre firme
3. Cererea pietei pentru produse diversificate, noi, cu performante deosebite
4. Obligatia firmelor de a respecta legislatia si cerintele sociale
5. Utilizarea de resurse, a materiei prime si a energiei limitate si cu fluctuatii de preturi (petrol, gaz)
6. Necesitatea de dezvoltare a firmelor
7. Pozitia si strategia conducerii firmelor orientate spre inovare
Factorii care incurajeaza inovarea in firme:
- Pozitia conducerii firmei orientata spre inovare
- Alegerea corecta a resurselor umane cu abilitate pentru posturile ocupate
- Existenta unui colectiv de cercetare-dezvoltare
- Alcatuirea unei echipe multidisciplinare pentru cercetare-inovare
- Cunoasterea opiniei clientilor; informatiile de la clienti ajuta la reorientarea informatiei in firma
- Informatiile primite de la alte firme cu care se colaboreaza
- Apelarea la studii de prognoza pentru firme mari
- Concentrarea activitatii in firma pe un nr limitat de proiecte
Factori care favorizeaza……..:
- Concentrarea activitatii doar pe perfectionare, fara a aduce inovari
- Pozitia firmei care nu isi asuma riscuri legate de inovare
- Activitati internationale de tip recesiune economica, criza economica si financiara
- Insertia pietei de a accepta produse noi
- Schimbarea domeniului de activitate a firmei care afecteaza temporar inovarea in firma
- Incertitudini legate de aprovizionare cu materii prime si energie
- Informatii din toate domeniile defectuase.
Dupa implicarea in activitatea de inovare, firmele pot fi considerate de tip: inchis (inovare redusa), stabil (inovare redusa) , deschis
(inovare neadecvata), inovate ( inovare importanta).
Sursele inovarii ( P. Drucker) -> 7 surse: Surse interne (4), Surse externe (3).
Sursele interne:
1. Neprevazutul sub forma succesului/insuccesului
3
2. Incongventa (discrepanta dintre realitatea perceputa si cea adevarata)
3. Necesitatea procesului de obtinere a produsului/serviciului, procesele trebuie modificate si inovate
4. Schimbari in sfera domeniilor/pietelor
Sursele externe:
1. Modificari demografice ca nr, grupe de varsta
2. Schimbari de atitudine ale populatiei catre produse eco
3. Noile cunostinte stiintifice din diferite domenii care sunt generate de inovare
Indicatorii de apreciere a procesului de inovare:
a) Investitiile firmelor pentru activitatile de: cercetare, dezvoltate, inovare
b) Numarul de brevete obtinut pentru realizarea unui produs nou
c) Ponderea firmelor care inoveaza intr-un domeniu de activitate
d) Procentul vanzarilor de produse nou sau imbunatatite din totalul vanzarilor.
Oameni inovanti
Activitatea de creativitate si inovare este specifica oamenilor si se poate aprecia dupa urmatoarele criterii:
-usurinta de rezolvare a problemelor
-capacitatea de a-si asuma riscuri
-capacitatea de a conduce un colectiv de oameni
-comunicarea cu usurinta
-experienta in domeniu
-imaginatia
-optimismul
Sociologul Kirton a creat un test cu 30 de intrebari la care raspunsurile se evalueaza cu note de la 1-5.Dupa acest test el considera ca
intr-o colectivitate se regasesc urmatoarele categorii de oameni:
1.obisnuiti
2.metodici
3.inventivi
4.necorespunzatori pt. locul ocupat
Oamenii metodici se caracterizeaza prin:
-precizie
-prudenta
-constanta
-respecta regulile
-conduc structure stabile
-se supun ordinelor ierarhice
Oamenii inventivi se caracterizeaza prin:
-accepta greu activitatea de rutina
-nu respecta reguli,obiceiuri
-sunt siguri pe ei
-sunt utili in rezolvarea unor situatii dificile,de criza
Sociologul Sol denumeste astfel categoriile de oameni:
1.logici(perfectionisti)
2.poeti(propun idei origimale)
3.”experti”(judeca,critica,fara sa-si exp proprii pareri )pe langa oamenii obisnuiti

5 Inovarea tehnologica
Tehnologia industriala se ocupa cu transformarea materiilor prime in produse necesare societatii.
Transformarile se fac de obicei in etape numite operatii tehnologice.
Totalitatea operatiilor tehnologice formeaza un proces tehnologic.Succesiunea in timp a operatiilor tehnologice formeaza fluxul
tehnologic.
Exista flux principal prin care se dat produsul dorit.Mai pot exista fluxui secundare ,prin care se valorifica materiale(subproduse)
obtinute pe langa produsul principal
4
 Operatiile au loc in utilaje .Totalitatea utilajelor formeaza instalatia tehnologica.Intre utilaje se identifica un utilaj principal
(conducator),dupa care se calculeaza dimensiunile celorlalte utilaje.
Inovarea tehnologica are drept scop activitatea de schimbare a produselor si tehnologiilor de fabricatii.
Exista urmatoarele modalitati de clasificare:
1.dupa obiectul inovarii
2.dupa intensitate
3.dupa impact
1.Inovarea clasificata dupa obiect:
a) Inovarea de produs si de process tehnologic
Inovarea de produs-schimbarea mat pr de realizare a produsului ,schimbarea design-lui,aspecte exterioare produsului,schimbarea
conceptiei produsului pe alte principii stiintifice ,sau schimbarea domeniului de utilizare a produsului.
Inovarea de proces se axeaza pe inovari aduse oper tehnologice,utilajelor sau inovarea intregului flux tehnologic pe alte principii:
2.Dupa intensitate,inovarea poate fi:
-de ameliorare
-de adaptare
-de ruptura
Inovarea de ameliorare se realizeaza cu eforturi reduse,se fac mici perfectionari ale produslui sau tehnologici.
Inovarea de adaptare se face aducand elemente din alte domenii pt.cresterea performanetelor unui produs.
Inovarea de ruptura-lansarea unui nou produs (o noua tehnologie) bazat pe alte principia stiintifice.
3.dupa impactul asupra pietei/industriei/vietii ec si soc.:
-inovare de fond-lansarea unui nou produs pe o noua piata
-inovare nisa comerciala-lansarea unui produs cunoscut pe o noua piata
-inovare curenta/obisnuita-mici perfectionari
-inovarea revolutionara-noi produse sau tehnologii bazate pe alte concepte stiintifice.
Inovatiile pot avea efecte economice diferite pe langa cresterea cantitativa/calitativa.Inovatiile pot pastra sau pot crea noi
relatii de o afacere,pot pastra sau schimba tehnologiile si pot crea noi logistici tehnologice
Pentru a-si mentine sau a obtine avantaj concurential,formele apeleaza la diverse metode cum sunt
-veghea tehnologica
-prognoza tehnologica

6 Veghea tehnologica
Veghea tehnologica-activitatea de culegere de informatii ,instuctare a lor,finalizarea si prezentare a rezultatelor cautarii de informatii
externa.
Are drept scop:
1.cunoasterea noutatilor stiintifice
2.cunoasterea situatiei din alte firme concurente
3.cunoasterea informatiilor de la client si furnizori
4.depistarea domeniilor in care firma se poate extinde
Informatiile sunt de natura diferita:
a) Stiintifice
b) Tehnice
c) Economice
d) Comerciale
e) De legislatie
f) De protective a:-oamenilor,-mediului
Se pot clasifica in:
-informatii neprelucrate
-informatii prelucrate
-informatii difuzate
1.Inf. neprelucrate(brute) provin din diverse surse
Pot fi:
5
a)din surse primare
b)secundare
c)neformale
1.1 Sursele primare de informatii:
-revistele de specialitate
-volume publicate de manifestari stiintifice(simpozioane,congrese,etc)
-brevete de inventii
-teze de doctorat
Contin o cantitate mare de inf pe o anumita tema.Se gasesc in biblioteci/format electronic
1.2 Sursele principale :
-reviste de rezumate
-ziare
-carti
-banci de date
-internet
Contin mai putine detalii
1.3 Sursele neformale-mult mai diverse
-materiale publicitare
-prospecte
-expozitii
-targuri
-sesiuni de comunicari
-atelier de service
-contacte cu pers. din alte firme
Alti autori considera existenta unor surse “deschise”(70% informatii),surse “inchise”(20% informatii),alte surse:spionaj
economic(10%)
2.Informatia prelucrata –provine din informatia bruta,care este analizata.Unele informatii pot fi lasate pt. viitor,altele sunt
completate,se apeleaza si la specialit in domeniu,se verifica si se realizeaza material de sinteza
3.Informatia difuzarii:
-articole in reviste de specialitate
-brevete
-comunicari stiintifice
-expozitii

7 Prognoza tehnologica
Def Prognoza tehnologica=evaluarea probabila pe baze stiintife a evolutiei unui domeniu intr-un interval de timp.
Limita de timp=orizont:-scurt,-mediu-lung
Alegerea orizontului depinde de:
1.scopul urmarit
2.beneficiarul studiului de prognoza
3.importnata deciziilor
4.costurile studiului
5.costurile de aplicare
Rezultatele studiului de prognoza pot fi prezentate ca :
1:aprecieri cantitative
2.cifre insotite de intervalul de eroare
3.aprecieri calitative
Se fac studii de prognoza pentru diferite domenii:
1.economic
2.politic
3.social
6
4.tehnologic
Aceste studii se pot face de-specialisti din firma:-specialisti din firme,-specialisti in prognoza
Exemple de studii de prognoza:
1.Metoda curbelor logistice
Evolutia pe piata a unui produs(tehnologii),este descris matematic de ecuatia:
Y=p/1+a▪e¯ᴮᵡ

8 Prognoza tehnologica: def spatiul transferelor de tehnologie

Este o metoda de pognoza tehnologica utlizata in secial t stabilirea mom de lansare a unei tehn noi.Metoda foloseste 8 etape:

Treapa 1: resursele stiintifice-cele mai noi cucerici ale stine int-un domeniu

Treapta 2:resursele tehn-brevete de inventie , oi utilaje si tehnic de lucru

Treapta 3: tehnolgii elemntare noi elab de institute de cerct

Trepata 4: sisteme thenologice, tehnologii nnoi integrate in sist de prd

Treapta 5: aplicatiile noi tehnologii

Treapta 6: mediul ec care va accepta noile produse

Treapta 7: sistemul social prin care se urmaresc efetele noilor produse in alte domeni sociale, sanatate, demografie, aparare

Treapta 8: soc in ansamblu: se stabilesc consecintele noilor produse pe plan national si international

Poblema lansarii ni produs este impartita in 8 trepte. La fiecae treapta se studiaza situatia t alte firme si pt alte domenii industriale.
Prognoza ,pornind de la treapta 1 spre treapta 8- prognoza explorativa

Se poate efectua si prognoza , pornind de la treapta 8 spre treapta 1-prognoza normativa.

Firmel pot adopta diferite tipuri de strategi ,vizand perfectionarea tehnologiei

a)strg dezvoltarii propi, prin avtivitate de cercetare-inovare

b)strg achizitiei de deavlt tehnologica. Se poate realiza prin:

-cooperare cu late firme pt dezvlt tehnologica

-cumparare de licente pt a avea drepturi de a utiliza o tehnologie produsa de o alta firma

-cumpararea de componente tehnologice noi.

c)strg vanzarii de tehnologii noi: este caracteristica firmelr specializate pt producerea se dezvlt de tehnologii noi pe care le pot exporta
altor firme.

9. Activitatea inventiva, brevete de inventie

Activitatea de inovare presupune aplicarea in practica a noilor idei pt realizarea de prod. Ideile noi se denumesc inventii si pot fi
protejate printr-un sistem corespunzator de management.

Inventia repr rezolvarea practica a unei probleme din orice domeniu. Ea aduce noutate si progress, fata de stadiul actual la nivel
national si international. Elementele de noutate ale inventiei sunt denumite revendicari. Acestea sunt explicitate ca descriere si dupa
caz sub forma de figure explicative. Astazi, inventiile au la baza cunostinte anterioare fata de care aduc o noutate, deoarece sunt f rare
cazurile in care se descopera principii stiintifice total noi. Noutatile considerate a fi inventii pot fi inscrise intr-un brevet de inventie.
Asadar, pt a fi brevetate inventiile trebuie sa prezinte 3 caracteristici: noutate, activitate inventive, aplicabilitate industriala.
7
 Noutatea se refera la timpul de depunere a doc si revendicarilor pt acordarea brevetului de inventie. Inventia trebuie sa rezulte dintr-
o activitate specificca de creativitate si inovare. Aceasta poate fi realizata in cadrul firmei, pt firma respectiva, sau pt alte firme sau de
persoane particulare pe cont propriu. In primul caz autorul inventiei este firma, in a doua sit autorul este firma pt care se face inventia
si in a treia autorul este pers particulara.

Pot constitui inventii brevetabile urm: - solutii practice din orice domeniu, pt realizarea unei idei; - orice procedeu ce permite
imbunatatirea unei operatii tehnice; - produse alimentare noi; - jocuri si jucarii noi; - mijloace si procedee tehnice de creeare,
reproducere, reconditionare a operelor de arta. Se exclud de la brevetabilitate: - descoperirile stiintifice, geografice; - idei publicitare; -
programe de calc; - metode matematice.

Autorii de inventii pot depune o cerere pt acordarea unui brevet de inventie, in Romania. Cererile de brevetare se depun la OSIM.
Autorii pot solicita o cerere de brevet pt o inventie sau pt un grup de inventii. Ei formuleaza revendicarile care def obiectul protectiei,
solicitate de inventator pt activitatea inventive depusa.

Institutul specializat analizeaza cererea, coopereaza cu institute din alte tari. Se stab: indeplinirea celor 3 caract (noutate, act
inventive si aplic ind) si daca exista sau nu alti autori de inventii. In final se acorda autorului brevetul de inventie, care este un doc de
protectie al inventiilor. Inventatorul are dreptul de ai fi mentionat pe acest brevet si in toate publicatiile care se refera la brevetul
respectiv.

Exploatarea brevetelor de inventie

Brevetele de inventie daca sunt aplicate in practica pot adduce autoritatilor o serie de avantaje.Uneori autorii pot renunta la
drepturile lor in privinta brevetului,ei pot inchiea contracte cu alte firme care aplica inventia.Contractele pot fi de licenta sau de
cesiune.

Licenta=un contract scris prin care proprietarul de brevet vinde contra unui prêt dreptul de a folosi inventia de alta
persoana/firma.Vanzarea se poate face pet imp limitat sau nelimitat.Plata autorului inventiei se poate face ca redeventa (procent din
cifra de afaceri) sau prin forfetare( ca suma fixa).

Cesiunea=cedarea drepturilor de folosinta a brevetului pe un anumit timp sau pe un teritoriu.

Protectia inventiilor

Brevetul de inventie protejeaza ca un produs/tehnologie brevetata sa nu poata fi copiat si reprodus.Copierea/reproducerea fara

acordul autorilor inventiei=infractiune denumita contrafacere. Protejarea inventiilor este organizata la nivel national si
international.Ex.: exista Organizatia Europeana a brevetelor(din 1973)-autorii romani pot depune cereri de brevet in Romania sau in
alte state la aceasta organizatie europeana.Exista si Organizatia Mondiala a propritatii intelectuale care asigura pe langa protectia
intelectuala si colaborarea administrative dintre diferite uniuni existente in aceasta organizatie internationala.

Intre state exista colaborari si conventii privind protectia proprietatii intelectuale, cooperarea in domeniul brevetelor, clasificarea
internationala a brevetelor, etc. Aceste colaborari permit inventatorilor sa-si breveteze inventiile si in alte state sis a beneficieze de
toate drepturile acordate de statele respective.

10 Cercetarea stiintifica
Def Activitatea sistematica si creatoare,menita sa sporeasca volumul cunostintelor stiintifice sis a le utilizeze in noi aplicatii.
Conceptul de cercetare stiintifica este utilizat astazi si ca cercetare-dezvoltare.Cercetarea –dezvoltarea si inovarea reprezinta ot.orice
tara motorul dezvoltarii economice si sociale.Societatea actual se dezvolta pe baza cunostintelor stiintifice si esre denumita societatea
stiintifica.
Cercetarea stiintifica produce stiinta care se incorporeaza in diverse produse,material,energetic,economice,de arta,sport,etc.
Caracteristici :
1.se acumuleaza si se multiplica in timp,
2.se consolideaza prin utlizare
3.reprezinta o sursa gratuita a puterii de creatie a oamenilor,nu se pierd,prin transmitere
4.raman de obicei in posesia celor care le-au creat.

8
Cercetarea stiintifica are nevoie de cercetatori→specialisti,in diverse domenii,cadru organizatoric si legal de functionare si
infrastructura(calculatoare,material,energie).
Este influentata din exterior de fenomene cum sunt globalizarea crizei economice financiare.
Este finantata in principal de stat (buget) si din domeniul privat(direct de la firme)
Forme de cercetare stiintifica:
a)fundamental
b)aplicativa
c)de dezvoltare
a)Cercetarea stiintifica fundamental:
Acitivitate teoretica sau experimental pentru acumularea de noi cunostinte privind aspectele generale ale fenomenelor,faptelor,fara a
urmarii o aplicare a lor.Prin cercetarea fund. Se studiaza natura,societatea umana,gandirea,se elaboreaza teorii noi.
Cercetarea teoretica se completeaza cu experiment prin care se verifica teoria sau se pot extrapola dat. Obtinand legitate matematica ce
pot caracteriza un fenomen.
In domeniul economic se studiaza:
-cresterea economica,
-analiza econ
-prognoza econ
-noi sisteme managerial,financiare
Relatii economic-social-politice
-globalizarea
-crizele financiare
b)Cercetarea aplicativa
Activitate originala pentru acumularea de noi cunostinte orientate pt.rezolvarea unor problem concrete din practica,foloseste
rezultatele cercetarii fundamentale pe care le aplica in situatii concrete.
Pentru productia de bunuri material si de energy,cercetarea se poate realize pe langa teorie,in laboratoare si instalatii pilot si uneori
instalatii semiind.
1.in laborator-se lucreaza cu instalatii de mici dimensiuni si cu cantitate mici de materie si energie
2.instalatii pilot-stiudiu de dimensiuni mai mari,utilizand cantitati mai mari de materii,permit un studio mai amplu al fabricarii
produsului nou,se mai pot utilize si pentru cercetare fundamental
3.instalatii semi-industriale-studiu de dimensiune mai mare decat cel pilot se permit o mai buna studiere a procesului tehnologic.Se
trece apoi la proiectarea instalatii industrial de mari dimensiuni.
c)Cercetarea de dezvoltare
Activitate sistematica in vederea lansarii in fabricatii de noi produse sau noi procedee,sisteme,servicii sau imbunatatiria celor
existente.
Se realizeaza pt. stiudiu un prototip de :produs sau o serie mica de produse.Pe acestea se studiaza conditiile de obtinere si
caracteristicile lor in scopul imbunatatirii acestor caracteristici.Se mai pot face simulari pe calculatoare ,pt.fabricatii,servicii,etc.
Etapele realizarii unei lucrari stiintifice
1.Alegerea temei de cercetare
2.Documentarea stiintifica
3.Realizarea lucrarii stiintifice
4.Redactarea lucrarii
5.Valorificarea rezultatului ercetarii stiintifice
1.Alegerea temei de cercetare-foarte importanta;o aleg temele in functie de specialitate a cercetarilor de echipa de cercetare:
-pt.temele complexe→rezolvarea:in etape
-temele pot fi alese din programe de cercetare
-pot fi si teme impuse de parteneri
-cercetatorii pot propune teme de cercetare
-temele se aleg astfel ca riscul de nereusita sa fie minim
2.Documentarea stiintifica→se poate realize in biblioteca sau pe internet
-se cunoaste stadiul actual al cunostintelor stiintifice in domeniul pt. care se face cercetarea.
-se apeleaza la carti,reviste de specialitate,teze de doctorat,volume editate de manifest stiintifice,brevete de inventive,internet
-se pot consulta si specialisti in domenii
9
3.Realizarea lucrarii stintifice→cercetatorul intocmeste un plan al lucrarii
-se analizeaza critic lucrarile de specialitate
-se fac experimente
-se formuleaza ipoteze
-datele experimentale se interpreteaza apeland la aparate matematice,statistice,etc,uneori se fac simulari la calculator,se interpreteaza
rezultatele experimentale
-se trag concluzii
4.Redactarea lucrarii→o lucrare stiintifica cuprinde un capitol introductiv,alt capitol despre prezentarea conditiilor in care s-a facut
studiul:
-rezultatele experimentale si interpretarea lor
-concluzii,presupuneri,bibliografie
Produsele stiintifice pot fi:
a)rapoarte de cercetare
b)lucrari de licenta,master,doctorat
d)brevete de inventii
e)comunicari stiintifice
5.Valorificarea rezultatelor→se valorifica prin predare la beneficiar,sustinere publica,publicarea in reviste de specialitate sau brevete
prin prezentare de comunicari stiintifice la congrese,simpozioane.
Dupa incheierea cercetarii, echipa de cercetare se desface.

10
 Un cercetator poate participa simultan la mai multe proiecte de cercetare.

11. Scientometrie
Def:Stiinta a masurii si a analizarii stiintei.Analiza statistica a literaturii stiintificea inceput prin compararea productiei stiintifice din
mai multe tari
Indicatori
Scintometria utilizeaza idicatori scintometrici care pot fi grupate astfel:
1.indicatori referitori la act. de creatie si inovare;
2.indicatori privind impactul stiintei si tehnologiei in economie;
3.indicatori stiintifici:nr de publicata,nr de citari ale autorilor de articole in alte articole,nr de referinte.
Se mai folosesc factorul de impact al domeniului,factorul de impact al revistei si un scor al revistei.
Indicatorii scintometrici se utileaza pt evaluarea cercetarilor,cadrelor didactice,a institutiilor de cercetare,a universitatilor,a firmelor
care fac cercetare stiintifica.
Evaluarile se pot face de catre conducatorii institutiilor de acreditare,de organisme nationale si internationale.In cadrul unor lucrari
importante de analiza a tarilor se urmaresc o serie de indicatori,printre care si ind. scientometrici.Indicatorii sunt:
A.Populatia;
B.populatia tanara intre 25-34 ani;
C.PIB/locuitor;
D.numarul de cercetatori acreditati;
E.cheltuieli/cercetator;
F.cheltuieli cu cercetarea din BIP(%);
G.brevete aplicate la 1 mil de cercetatori;
H.nr de lucrari publicate in reviste cotate ISI;
I.premiante Nobel;
J.cheltuieli cu educatia din PIB(%);
K.ponderea populatiei cu studii superioare din totalul populatiei.
Indicatorii G,H,I, sunt socotiti cei mai importanti indicatori sciento.
CLASAMENTUL SHANGHAI. Institutul pt invatamant superior al Universitatii Jiao Tang din Shanghai(China) a initiat in 2003 un
clasament al universitatilor la nivel international.Clasamentul a luat in considerare rezultatele stiintifice ale universitatilor.Pe primul
loc se mentine Universitatea Harvard(SUA).Clasamentul ia in considerare urm.indicatori:
1.nr de absolventi premiati Nobel si cu medalia Fields;
2.cadre didactice premiate Nobel/medalia Fields;
3.nr de cadre didactice citate f des in reviste de specialitate;
4.nr de articole in revistele Nature,Science;5.nr. de articole in reviste considerate ISI.
Obiectivele activitatii de cercetare stiintifica in Romania sunt inscrise in strategia nationala si constau in:
1.dezvoltarea sistemului romanesc de cercetare;
2.integrarea cercetarii romanesti in comunitatea stiintifica internationala;
3.protectia patrimoniului stiintific;
4.dezvoltarea resurselor umane pt cercetare;
5.dezvoltarea bazei materiale si financiare pt cercetare.
Politica guvernamentala urmareste realizarea ab.strategice.Se insista pt dezvoltarea cercetarii de excelenta.Politica guvernamentala se
realizeaza prin intermediul planului national de cercetare-dezvoltare-inovare.Prin acest plan se urmareste cresterea contributiei
cercetarii romanesti la dezvoltarea economica,cresterea niv.cercetarii stiintifice si dez.parteneriatului international.

12 Managementul cercetarii stintifice

Def:Ansamblul elementelor cu caracter organizational,informational,motivational si decizional cu ajutorul carora se desfasoara act. de
cercetare stiintifica si se realizeaza eficienta acestora.
Principiile generale ale M.C.S. sunt:
1.Principiul compatibilitatii dintre mecanismele de realizare ale managementului si specificul activitatii de cercetare;
2.Principiul managementului participarii,cercetat. pot participa la luarea deciziilor si pot propune teme de cercetare;
11
3.Principiul motivarii cercetatorilor si a personalului auxiliar din cercetare,motivare stiintifica,baneasca,materiala,participare la
congrese stiintifice;
4.Principiul eficientei act. de cercetare stiintifica eficienta interna si externa.
Functiile M.C.S.:
1.planificare a activitatii;
2.organizare sistem adecvat de relatii;
3.selectarea si instruirea personalului;
4.conducerea;
5.controlul activitatii.
Componente
Acestea sunt de natura:
1.organizatorica;
2.informationala;3
.decizionala;
4.de gest....
1)Subsistemul organizatoric este alc.formal si informal.-Org.formala->ateliere de cercetare,laboratoare,departamente,structuri
auxiliare si administrative.Organizatia informala->totalitatea interactiunilor umane si de natura organizatorica.
2)Subsistemul informational->totalitatea informatiilor dintr-o unitate de cercetare precum si informatii privind colaborarea unitatilor
de cercetare cu partenerii de cercetare sau cu ministerul cu probleme de cercetare,respectiv cu organisme subordonate ministerului.
3)Sistemul decizional este alcatuit din metodologice de elaborare a deciziilor si actiunile pentru indeplinirea deciziilor.
4)Sistemul de gestiune asigura suportul logistic pentru procesul de management.Gestiunea se refera la componente
materiale,financiare,drepturi de proprietate intelectuala,etc

Sistemul de cercetare din Romania.In Romania exista Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului(METCS). Cercetarea
stiintifica se efectueaza in institute de cercetare,universitati si firme.Institutiile de cercetare pot fi:
1.institute nationale de cercetare-dezvoltare pe diferite domeniii(INCD).Domeniile pot fi: fizica, chimie, biologie, medicina,t ehnic.
Aceste institute sunt in subordinea Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica(ANCS)
2.unitate de cercetare din subordinea altor ministere. Ministerul:Economiei,Agriculturii,Transporturilor,Sanatatii,etc.
4.unitate de cercetare din subordinea Academiei Romane->60 de institute si centre de cercetare.
A.N.C.S. (Autoritatea Nationala pentru Cercetarea Stiintifica din Romania)

Se afla in subordinea Ministerului Educatiei si se ocupa cu realizarea atributiilor in legatura cu cercetarea stiintifica din Romania.

Autoritatea asigura aplicarea politicilor in domeniul cercetarii stiintifice, defineste cadrul normativ, functional si financiar necesar
aplicarii politicilor, controleaza respectarea reglementarilor, finanteaza programele de cercetare.

Autoritatea realizeaza legatura cu alte organizatii nationale si internationale, stimuleaza cercetarea regionala si totodata parteneriatul
international.

A deschis la Bruxelles oficiul roman pentru stiinta si tehnologie.

C.N.C.S.I.S. (Consiliul National pentru Cercetarea Stiintifica si Invatamantul Superior)

E principala institutie prin care se finanteaza cercetarea stiintifica in Roamania si studiile post universitare.

CNCSIS isi propune alocarea fondului de cercetare pe teme de interes national si international. Asigura un cadru collegial si
competitive in comunitatea academica romaneasca. Urmareste sa stimuleze tineri cercetatori, sa stimuleze cercetarea pentru
valorificarea mai buna a resurselor.

13 Programe de cercetare in Romania si ale UE

12
UE,in strategia de dezvoltator pana in anul 2020,a mentinut obiectivul 3%,adica finantarea cercetarii in proportie de 1% din PIB la
nivelul UE de la buget+ 2% din PIN din fonduri particulare.In general,sursele de finantare din care o parte pot ajunge si la cercetarea
stiintifica sunt:
a) la nivel international:programe ale bancii nationale,ale Fondului Monetar International(FMI),ale Nato(pt armata),ale unor fundatii
internationale-> SOROS,Rockefeller,etc).
b) la nivel european:programe ale UE,ale Bancii Europene pt Reconstructie si Dezvoltare(BERD).
c) la nivel national:programe din PNCDI,ale unor ministere,departamente,agentii ale unor societati sau fundatii.
d) la nivel local:programe ale prefecturilor,primariilor,etc.

Planul National de Cercetare-Dezvoltare Inovare(PNCDI)

.Cercetarea stiintifica in Romania este finantata in principal prin programele de cercetare-strategii in domeniul cercetarii la nivel
national sau regional.Programele de interes national sunt induse in PNCDI.PNCDI a fost pt 2003-2005.Era organizat pe 14 programe
care reprezentau directii prioritare de cercetare stiintifica.
Ex:Programul CALIST a primit proiecte de cercetare cu tematica de calitate si standardizare.Programul primea proiecte,le evalua si le
finanta.
Programul MENER s-a ocupat de proiecte de materiale si energetica,
MATNANTECH-materiale si nanotehnologii.
BIOTECH-biotehnologii;
VIASAN-viata si sanatate;
AGRAL-agricultura;
CERES-stiinte economice si sociale.
In 2006 s-a lansat programul CEEX-cercetare de excelenta.Pentru 2007-2013 este in aplicare PNCDI 2,organizat pe directii de
cercetare prioritare considerate la nivel european.PNCDI 2 urmareste 3 obiective strategice:
1.crearea de cunoastere-obtinerea de rezultate stiintifice competitive international;
2.cresterea contributiei cercetarii si inovarii la dezvoltarea economica;
3.cresterea contributiei CDI la dezvoltarea sociala.
Proiecte de cercetare stiintifica.Proiectul=ansamblul de activitate stiintifice cu caracter temporar intreprinse pt a crea un produs sau un
serviciu unic.Proiectul are un scop bine definit,o perioada in care poate fi realizat(1-3 ani),resurse
alocate(umane,materiale,financiare).Este organizat pe baza unor reguli si are obiective si activitate.Finantarea cercetarii prin licitatii de
proiecte depuse la programe de cercetare este considerata forma moderna de stimulare a cercetarii.Programele de cercetare
organizeaza concurs de proiecte pe o tematica(ex:2011:idei,resurse umane).
Proiectele se depun in conditii legale,stabilite de program.Programul apeleaza la specialisti pt evaluarea proiectului,care urmareste
respectarea legii,continutul stiintific al proiectului(ex:aplicarea la cunostintele internationale stiintifice in domeniu|),ideile stiintifice
ale proiectului realizabile cu risc minim de nereusita,diseminarea rezultatelor stiintifice prin articole,brevete,comunicari stiintifice.Se
mai evalueaza modul de utilizare al resurselor umane si financiare precum si incadrarea in timp.Proiectele evaluate primesc punctaj de
la 0 la 100.Ele se ordoneaza in sesul descrescator al punctajului,primele proiecte,in functie de bugetul programului,primind
finantare.Urmeaza derularea proiectului;deci realizarea cercetarilor stiintifice.Echipa de cercetare preda la program,la intervale de
ordinul lunilor,un raport de cercetare.Programul evalueaza raportul,apreciaza diseminarea rezultatelor si finanteaza in continuare
cercetarea.Dupa 3 ani,se prezinta un raport final pt incheierea activitatilor produse.In general,obiectivele proiectului sunt:
1)Performanta si calitate;
2)Inscrierea in buget;
3)Respectarea duratei de finalizare.

14.-15 Progresul tehnic

Def Aplicarea cunostintelor stiintifice si tehnice in practica economica, fiind rezultatul unei ample activitati de cercetare stiintifica
bazata pe creativitate si inovare.
J Shumpeter : progresul ethnic - ansamblul activitatilor de inovare a sectorului productive, avand ca support cercetarea
stiintifica si in special cea aplicativa.
Progresul tehnic – factor important de dezvoltare economica si sociala; de acesta se tine seama in stabilirea strategiilor si
politicilor de dezvoltare regionala, nationala si globala

13
Progresul tehnic poate fi :
1. de tip intensiv – pe verticala
2. de tip extensiv – pe orizontala
1. Cel intensiv se bazeaza pe implicatiile pe termen lung ale progresului tehnic, evolutia acestuia, eforturi pt sustinerea
progresului; se ia in considerare pt domenii si produse de mare interes economic si social
2. Cel extensiv se bazeaza pe transfer de tehnologie pe durate mici de timp si cu efort financiar cat mai redus.
Caracteristici :
a) multilateral – afecteza toate domeniile
b) factor de crestere economica : cresterea cantitatii produse, a calitatii si diversitatii produselor, a productivitatii muncii,
competitivitatii firmelor ; scaderea poluarii
c) modeleaza economia nationala, orientand-o catre domenii purtatoare de progres tehnic
d) diferentiaza tarile in : producatoare si consumatoare de progres tehnic
e) este institutionalizat (poate fi inclus progresul de dezvoltare) si planificat (esalonat in timp)
Factori ce influenteaza progresul tehnic
1. uman : orientat spre creatiesi inovare, acest factor se pregateste prin programe de educatie, se perfectioneaza, se adapteaza; are
nevoie de infrastructura de cercetare si aplicare a inovarii
2. conditiile tehnice si materiale : resurse de materii prime, de energie, echipam performante
3. managerial – orientat catre obtinerea de progres tehnic
4. diversi factori economici si in special cei financiari
Efecte ale progresului tehnic : se manifesta in toate domeniile , incepand de la unitatile de cercetare la cele care produc progres
tehnic; rezulta efecte individuale dar si cumulate
Aprecierea efectelor se poate face : cantitativ, calitativ, mixt
a) evaluarea cantitativa – apeleaza la formule de calcul, cifre, unitati de masura : cresterea productiei in procente, a productivitatii
muncii in tone/an
b) evaluarea calitativa – apeleaza la aprecieri (a crescut, scazut, a ramas constant) sau la coficienti de importanta ; aprecieri privind
calitatea prof a productiei
In studii se utilizeaza aprecierile calitative, cantitative
Difuzarea progresului tehnic
- este creat in institutiile de crecetare, universitati, firme mari
- catre utilizatori se poate realiza : intrafirma si interfirme
- utilizatorii pot cumpara tehnologii de varf, adica tehnologie noua, emergenta, evolutiva; tehnologie de baza care poate fi evolutiva
sau matura
- utilizatorii timpurii – ce au curaj sa investeasca, utilizatorii majoritari – verificatori,
- utilizatorii tarzii cumpara tehnologie matura cu costuri reduse
Forme de materializare a progreului tehnic : se materializeaza in materiale noi; performante avansate, inteligente; tehnologii noi;
automatizare avansata
a) materiale noi : materiale compozite, inteligente, supraconducatoare
b) tehnologii noi : biotehnologii, automatizare avansata : roboti industriali
1. Tehnologia materialelor – este orientata pt mat cu performante deosebite, cu propr prestabilite. Mat compozite – sunt
amestecuri din 2 sau mai multe mat, care prezinta propr imbunatatite fata de mat prime. Aceste materiale contin 2 componente:
liantul(mat de leg) si armature (faza dispersa). Liantul poate fi o subst. organica, un metal sau aliaj sau un material ceramic. Armatura
poate fi alc din fibre nat, artificiale sau sintetice, particule metalice, ceramice,etc. Se diferentiaza composite metalice, ceramice sau
organice.

Domenii de utilizare – in constructii, in medicina, pt echip sportive, etc. Ele se pot prepara prin tehnologii accesibile in fct de cant
de liant si de cant , nat si forma armaturii, se pot obt mat composite cu propr stab anterior.

Materiale inteligente – sunt produse care se pot adapta la mediu sub influenta modificarilor de temp, presiune, camp magnetic,
intensitate luminoasa. Aceste mat isi pot modifica forma sub influenta unor factori externi si revin la forma initiala la incetarea actiunii
factorilor.

Materiale supraconductoare – acestea in anumite domenii de temp, permit trecerea curentului electric cu randamente mari,deci
pierderi aproximativ 0. Lucreaza la temp de 23 pana la 110 grade Kelvin. Aplicatiile se regasesc la prod campurilor magnetice
14
intense(utilizate la trenurile cu levitatie), in electronica, in transporturi si in info. Se studiaza si mat semiconductoare ultrapure,
obtinute chiar in conditii de imponderabilitate. De ex, s-au obt cristale de arsenura de galiu, care produce modificari revolutionare in
microelectrica.

2. Nanotehnologiile – se ocupa cu proiectarea si realizarea de componente cu dimensiuni f reduse. Alta directie de utilizare este pt
obt de piese mari, dar cu o calitate a suprafetelor f buna, cu tolerante in domeniul nano, iar o alta ar fi realizarea de masini si agregate,
care executa miscari cu f mare precizie. Se aplica in diverse domenii, de ex in ind chimica, biologie, la prelucrarea umor mat f dure,
sau care vor intra in componenta unor ansamble si la care se doreste o calitate inalta a suprafetelor. Se mai util si in info, de ex in anul
2002 s-au fabricat componente de calc la scara nanometrica, s-au utilizat molecule de monoxid de carbon, depuse ordonat pe supraf de
Cu, realizandu-se circuite de 260 de ori mai mici, decat cele cunoscute si cu performante imbunatatite. Se mai util in microelectronica,
optica, tehnica microsenzorilor,etc.

3. Biotehnologiile – util procese biochimice specifice vietii, in practica industriala. Se util in procesele de obtinere a berii sau pt
panificatie, diverse produse lactate. In prezent se folosesc urm cat de procese:

I. Tehnologii bazate pe fermentatie aplicate in ind alimentara, in ind metalurgica(bacterii care dizolva metale din minereuri f sarace,
metalele trecand in solutie apoasa din care se recupereaza), prel apelor reziduale, ale unor namoluri (se trateaza cu microorg, bacterii,
care distrug o parte din poluanti);

II. Tehnologii enzimatice, care utilizeaza enzime, pt a cataliza unele procese( asa se obtin antibioticele, proteine);

III. Tehnologiile genetice, care pot crea noi soiuri de plante si animale;

IV. Tehnologii neconventionale de proiectare a materialelor – ele util efectele curentului electric, fascicolii de electroni, ultrasunete,
pt prelucrarea unor mat dure, metale, aliaje, sau pt obt unor cavitati pt obt de microgauri. Acestea necesita masini speciale de
prelucrare a unui nr mare de piese. In timp redus se mai justifica investitiile pt mat speciale sau domenii speciale de prelucrare.

4. Automatizarea – reprezinta echiparea unei instalatii, cu un dispozitiv care poate actiona, fara interventia directa a omului. Ea
este prezenta in toate domeniile. Avantajele utilizarii sis automatizate det cresterea performatelor in toate domeniile, cresterea
sigurantelor in exploatare, protectia oamenilor, a mediului. Exista sis automate simple, care regleaza cate un factor in anumite limite
sau pastreaza la valori relativ constante unii factori si sis automatizate evaluate care util calc de proces, roboti. Calc de process se util
pt conducerea automata a unor procese complexe( in ind metalurgica, in energetica, in trans,etc)

Functionarea unui calculator de proces – Din proces se masoara valorile a n factori (n>100) de nat diferita. Sunt transf in marimi
electrice prin intermediul unor traductoare (senzori). Semnale electrice proportionale cu factori masurati in proces intra intr-un
multiplexor, apar intr-un conventor analogic, care le transforma din natura analogica in natura numerica. Semnalul ajunge la calc, intra
in programul de calcul si este comp cu val dorita de om. Daca exista abateri, fata de val dorita de om pt acel factor, atunci calc trmite
un semnal spre process pt anularea abaterii. Semnalul iese din calc, ajunge la un convertor numeric-analogic, care ii transforma natura
semnalului. Semnalul analogic ajunge la demultiplexor care il orienteaza spre unul din n circuite. Semnalul dintr-un element de
executie, prin care se actioneaza deasupra procesului pt reducerea abaterii.

5. Roboti industriali – robotii sunt masini programabile care pot efectua, una sau mai multe operatii fara interventia directa a
omului. S-au util prima data in constructia de masini pt asamblare. Astazi, robotii se util in: astronautica, ind aparatelor de mare
precizie, vopsitorii, constructii, manevrarea mat radioactive, ridicarea si transportul unor mat cu masa mare, dar si pt lucrul la inaltime.

In evolutia lor, robotii au cunoscut urmatoarele etape: - roboti de generatia 0 (masini mecanice pt lucru); - roboti de generatia 1 (util
in constr de autoturisme, pt prinderea unor piese, deplasarea si montarea lor); - roboti de generatia 2 (dotati si cu camere de
televiziune, pot sa aleaga piese pt montaj); - roboti de generatia 3 (roboti inteligenti, executa miscari complexe, se autoadapteaza la
mediu).

Robotii sunt constituiti din urm sis: - sis te actionare (format din motoare); - sis cinematic (fomat din elemente si articulatii, brate); -
sis senzorial (alc din traductoare); - sis de programare si comanda (calc si programe). Robotii atasati masinilor de prelucrare a
materialelor formeaza automatizarea flexibila. Robotii necesita investitii, care conduc urmatoarele avantaje: precizie f buna in
executie, actionari in domenii accesibile, operatii simple, cresterea performantelor, aceste avantaje fac posibile util lor numai in
anumite domenii.
15
16 Tehnologii emergente
Def Acestea au la baza cele mai noi inovatii stiintifice si pot transforma o industrie existenta sau pot crea o noua industrie.Aceste
tehnologii apar datorita unor inovatii de ruptura si prezinta urmatoarele caracteristici:
-baza stiintifica este in dezvoltare
-aplicatiile emergente sunt inovatoare , se creaza noi piete de desfacere
-standardele de calitate, fabricatie sunt energente beneficiile sunt necunoscute
-reteaua de furnizori este in formare
-structura este embrionara
-concurenta este cea existent dar si concurenta noua
-regulile de desfasurare a activitatii sunt noi
Firmele pot sa adopte noile tehnologii pe instalatiile deja existente sau pot face investitii in noi instalatii.
Factorii care determina aparitia si evolutia tehnologiilor emergente:
1.elementele delimitative
2.criteriile de selectie si abundenta resurselor
3.convergenta si fuziunea tehnologica
4.evolutia treptata si distrugerea constructiva
1.elementele delimitative-sunt reprezentate prin transferul de cunostinte tehnologice in alt domeniu de aplicativitate unde gaseste alte
conditii de dezvoltare putand genera o tehnologie emergenta.
2.criteriile de selectie si abundenta resurselor-tehnologia transferata in alt domeniu gaseste alte conditii si beneficiaza de abundenta
resurselor din acel domeniu.
3.convergenta si fuziunea tehnologica-convergenta inseamna imbinarea a doua tehnologii distinct intr-un domeniu in care una din ele
era deja cunoscuta;fuziunea inseamna imbinarea a doua tehnologii intr-un domeniu nou.
4.evolutia treptata si distrugerea constructive-cunostintele stiintifice se acumuleaza ,evolueaza treptat in timp pana se descopera o
noua tehnologie emergenta;distrugerea construpctiva (creativa)=inlocuirea vechilor tehnologii cu tehnologii noi mai avantajoase.
Statul (guvernul) poate sustine activitatea inovatoare in domeniul tehnologiei.Interventia statului de concretizeaza in mai multe
directii:
-finantarea cercetarii stiintifice in institutii de cercetare prin proiecte de cercetare
Pregatirea resursei umane prin educatie
-asigurarea cadrului legislative favorabil inovarii tehnologice
-stabilirea standardelor care sa garanteze protectia oamenilor si a mediului
Statul poate investii in tehnologia militara,alaturi de firme.Multe descoperiri in domeniul militar au trecut apoi in domeniul civil.
Pozitia statului fata de TE. In majoritatea statelor dezvoltate economic, guvernul incurajeaza introducerea TE in productie.

16