COLEGIUL TEHNIC “GRIGORE CERCHEZ”

INSTALAŢII DE
PROTECŢIE
INSTALATII DE PROTECTIE PRIN RELEE

Instalatia de protectie prin relee este formata din totalitatea aparatelor si

dispozitivelor destinate sa asigure deconectarea automata a instalatiei in cazul aparitiei
regimului anormal de functionare sau de avarie (defect), periculos pentru instalatia
electrica: In cazul regimurilor anormale care nu prezinta pericol imediat, protectia
semnalizeaza numai aparitia regimului anormal.
Deconectarea instalatiei electrice se efectueaza de catre intrerupatoare, care
primesc comanda de declansare de la instalatia de protectie. Se realizeaza separarea
partii cu defect de restul instalatiei (sistemului) electrice, urmarindu-se prin aceasta:
-limitarea dezvoltarii defectului, ce se poate transforma intr-o avarie la nivelul
sistemului:
-preintampinarea distrugerii instalatiei in care a aparut defectul:
-restabilirea regimului normal de functionare, asigurand continuitatea in alimentarea cu
energie electrica a consumatorilor. In tara noastra a avut loc o perfectionare continua a
instalatiilor si echipamentelor de protectie, in prezent fabricandu-se majoritatea
echipamentelor necesare. Se cerceteaza noi instalatii de protectie, care utilizeaza tehnica
de calcul si sistemele de achizitie cu microprocesor in instalatiile de protectie care sunt
in curs de asimilare si 1a noi in tara. Acestea permit reducerea timpului de lucru al
protectie si reducerea gabaritului echipamentelor, odata cu cresterea numarului
parametrilor analizati si a fiabilitatii sistemului de protectie pe ansamblu.
Se produc relee si sisteme de protectie la Medias, ICEMENERG, IPA Bucuresti si la
diverse firme private din tara. Pentru a indeplini in bune conditii obiectivele impuse,
instalatiile de protectie trebuie sa satisfaca anumite performante (calitati):

RAPIDITATEA

Protectia trebuie sa actioneze rapid pentru a limita efectele termice ale

curentilor de scurtcircuit, scaderea tensiunii, pierderea stabilitatii sistemului electric.
Timpul de lichidare (eliminare) a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al
protectie ( =0,02…0.04 s), timpul de temporizare reglat si timpul de declansare a
intreruptorului ( =0,04...0,06 s). Pentru protectiile clasice timpul minim de deconectare
din momentul aparitiei scurtcircuitului va fi =0,06…0,10 s. Aceste valori sunt suficiente
pentru instalatiile electroenergetice. Deci rapiditatea se obtine prin utilizarea unor
echipamente de calitate (performante).
SELECTIVITATEA

Reprezinta proprietatea unei protectii de a deconecta numai elementul

(echipamentul, tronsonul) pe care a aparut defectul, restul instalatiei (sistemului)
ramanand sub tensiune.Protectia trebuie sa comande declansarea celor mai apropiate
intreruptoare de la locul defectului. Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin
temporizari), pe baza de curent sau prin directionare. In funtie de particularitatile
instalatiei si de importanta consumatorului se va adopta prioritatea intre rapiditate si
selectivitate.
De exemplu, in reteaua de joasa tensiune, incepand de la tabloul general din postul de
transformare si pana la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de protectie
(intreruptoare automate cu declansatoare, sigurante fuzibile, relee termice) alese in
functie de cerintele impuse de portiunea respectiva a retelei. 
Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la
sursa de alimentare (transformator) pana la locul defectului, el poate influenta si alte
aparate decat cele care trebuie sa elimine defectul produs.
De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru asigurarea
selectivitatii protectiei, adica sa functioneze numai aparatul de protectie de pe tronsonul
cu defect, restul instalatiei ramanand sub tensiune.

Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare, (in trepte crescatoare spre sursa)
sau prin valorile curentului de pornire a protectiei (ardere fuzibil). 
Selectivitatea intre elementele de protectie in retelele electrice de joasa tensiune se va
face analizand comportarea acestora la suprasarcini si la scurtcircuit. Selectivitatea intre
elementele de protectie se va face comparand caracteristicile timp-curent, astfel incat
timpul de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare decat timpul total al sigurantei
din aval sau timpul de declansare al intretruptorului.
Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparand valorile de prearc al sigurantei din
amonte sa fie mai mare decat total al sigurantei din aval sau al aparatului protejat.
Pentru aparatele de protectie se poate calcula pentru curentul limita termic si timpul
impus.
Selectivitatea sigurantelor fuzibile poate fi analizata si din punct de vedere al stabilitatii
dinamice a aparatelor de comutatie la scurtcircuit. De exemplu, in ansamblul siguranta-
contactor-relee termice, siguranta asigura protectia la scurtcircuit, iar releele termice
protectia la suprasarcina. Curentul limitat (taiat) de siguranta trebuie sa fie suportat de
contactor.

Functionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea

caracteristicilor de protectie ale dispozitivelor care lucreaza in serie.
Vor rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la aceleasi valori ale curentului.
Selectivitatea este asigurata atunci cand diferentele de timp sunt suficiente.

SIGURANTA

Aceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara

functionari intempestive, adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia protejata.
Siguranta presupune o protectie bine proiectata, (alegerea tipului schemei reglajului si
calculul acestuia) si echipamente cu fiabilitate ridicata. Acestea se pot obtine printr-un
grad crescut de integrare, folosind microprocesoare specializate.

SENSIBILITATEA

Instalatiile de protectie trebuie sa lucreze (actioneze) la abateri cat mai mici de

la valoarea normala a marimii fizice controlate. Sensibilitatea protctiei se apreciaza prin
coeficientul de sensibilitate, care pentru protectiile maximale de curent se calculeaza cu
relatia: in care: este valoarea minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii
protectiei pentru un scurtcircuit metalic; valoarea curentului de pornire al protectiei,
corespunzatoare circuitului de forta (primar) al instalatiei protejate.
Coeficientul de sensibilitate poate lua valori intre 1,2...2,5, in functie de tipul protectiei
si importanta instalatiei protejate. Atunci cand nu sunt satisfacute conditiile de
sensibilitate se vor utiliza protectii complexe (de distanta, cu filtre)
Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume (absoarba) o
putere redusa pentru actionare.

INDEPENDENTA DE SCHEMA DE CONEXIUNI

Protectia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa actioneze corect,

independent de configuratia schemei de conexiuni a sistemului electric la momentul
respectiv (de numarul surselor in functiune si
pozitia cuplelor). Corectitudinea functionarii protectiei se asigura verificand
selectivitatea in regim maxim si sensibilitatea in regim minim. 

EFICIENTA ECONOMICA

Cu toate ca, in general, costul echipamentelor de protectie este mic in

comparatie cu costul instalatiilor protejate, cheltuielile de investitii si de exploatare vor
fi comparate cu daunele produse in cazul nefunctionarii protectiei. De aceea, nu este
indicat sa se faca economii la acest capitol. Pe langa aceste calitati, la alegerea
instalatiilor de protectie se vor mai avea in vedere: gabaritul, elasticitatea in modificarea
caracteristicilor de actionare, tipizarea (modularea) subansamblelor, invariabiliatea
parametrilor reglati si a caracteristicilor indiferent de conditiile de functionare (vibratii,
temperatura variabila, variatia regimului de functionare al instalatiei protejate). O
problema importanta care apare in functionarea instalatiilor de protectie o constituie
saturarea transformatoarelor de masura, care duce la modificarea formei de unda a
semnalului aplicat echipamentelor de protectie, precum si comportarea acestora la
functionarea sistemului protejat in regim deformant si dezechilibrat. Pentru aceasta se
impune constructia unor noi tipuri de traductoare (de curent, de tensiune, de putere) si
utilizarea semnalelor numerice, in cazul transmiterii la distanta a marimilor controlate.
Proiectarea instalatiilor de protectie trebuie sa aiba ca obiectiv pastrarea continuitatii in
alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, chiar in cazul aparitiei unor defecte in
sistem.

PROTECTIA DE CURENT

Se foloseste in general ca protectie maximala de curent. Actioneaza la aparitia

unui supracurent in circuitul protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui
scurtcircuit. Se realizeaza cu relee de curent care actioneaza atunci cand curentul din
circuitul protejat depaseste o anumita valoare de prag stabilita, numita curent de pornire
(de actionare) al protectiei.
Aceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in serie pe circuitul protejat, la
care curentul de actionare al releului sau cu relee secundare in montaj indirect, montate
in secundarul transformatoarelor de curent.
La montajul indirect, tipul si curentul nominal al releului se aleg in functie de curentul
de actionare al releului care se calculeaza cu relatia:
Curentul nominal al releului se alege astfel incat curentul de actionare determinat prin
calcul sa poata fi reglat si sa indeplineasca conditia de sensibiltate.
Acest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de selectivitate,
deoarece cresterea valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor
scurtcircuite din interiorul zonei protejate, dar si scurtcircuitelor externe. Pentru
asigurarea selectivitatii sunt necesare elemente suplimentare (de obicei relee de timp).
Se pot folosi si protectii minimale de curent, de exemplu cele care functioneaza la
intreruperea circuitelor de curent (excitatia generatoarelor). Ele sunt utilizate rar in
practica.
PROTECTIA DE TENSIUNE

Protectiile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care

poate avea loc la un scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. Releele minimale de
tensiune actioneaza cand valoarea eficace a tensiunii U din circuitul protejat scade sub
valoarea tensiunii de pornire a protectiei.

In practica se utilizeaza in general in montajul indirect, releul fiind conectat in

secundarul transformatorului de tensiune. Pentru alegerea releului se calculeaza
tentiunea de pornire a releului cu relatia: in care: este raportul de transformare a
transformatorului de tensiune. Releul se alege astfel incat valoarea calculata sa poata fi
reglata.
In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minima tensiune este asigurata de bobinele
contactoarelor sau de declansatoarele de minima tensiune ale intreruptoarelor automate.
Protectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit scaderea tensiunii
fiind resimtita si in exteriorul instalatie in care a aparut defectul. 
Protectiile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la cresterea tensiunii
circuitului, U, peste tensiunea de pornire a protectiei. In general, coeficientul de
revenire , estc definit ca raportul intre valoarea marimii de revenire a releului si
valoarea marimii de actionare.

PROTECTIA DIFERENTIALA

Protectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre

curentii de la capetele zonei protejate).
curentii de la capetele zonei protejate se considera egali si in faza, deci: is1=is2; is1-
is2=0
La aparitia unui defect in afara zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,) valoarea
curentilor va creste proportional, diferenta lor ramanand tot zero.
Daca apare un defect in interiorul zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,), faza
curentilor se modifica.
Prin releu va circula diferenta fazoriala a cclor doi curenti si deci protectia va da
comanda de declansare la depasirea valorii reglate. Principiul de functionare permite
asigurarea unei bune selectivitati. iar valoarea redusa a curentului reglat la releu (mai
mica decat la protectia maximala de curent) conduce la marirea sensibilitatii protectiei.
Dupa modul de realizare, exista protectii diferentiale longitudinale si diferentiale
transversale.
PROTECTIA DE DISTANTA

Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanta, care actioneaza la

micsorarea impedantei circuitului protejat. Releele de impedanta functioneaza pe
principiul balantei, masurand impedanta Z ca raportul U/I de la sursa la consumatori. In
caz de scurtcircuit, tensiunea scade, curentul creste, deci Z scade. 
La aceste protectii reglajele de timp se stabilesc in functie de impedanta pana la locul
defectului, permitand actionarea rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. Se
elimina astfel dezavantajul protectiilor maximale de curent temporizate. 
Ele asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. Sunt protectii
complexe, care in ultima vreme se folosese si in retelele de medie tensiune.
protectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara, de curent sau de tensiune. Se
utilizeaza in special impotriva defectelor insotite de puneri la pamant. Se mai folosesc
protectii termice, cu relee de gaze si altele. 
La proiectarea instalatiilor de protectie prin relee, se vor prevedea protectii de baza si
protectii de rezerva care trebuie sa functioneze in cazul nefunctionarii protectiei de
baza. Protectiile de rezerva vor functiona de asemenea la aparitia unui defect in zonele
moarte.

RELEE DE PROTECTIE

Parametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor

constructiv si se dau in cataloagele (prospectele) firmelor constructoare. Principalii
parametri sunt: curentul nominal, tensiunea nominala, valoarea de actionare (pornire),
valoarea de revenire, factorul de revenire, timpul propriu de actionare, puterea
consumata, puterea comandata de contactele releului, numarul si pozitia normala
(inchis, deschis) a contactelor, stabilitatea termica si dinamica.

Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:

1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect);

2) dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin intermediul altor
relee sau dispozitive);
3) dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de inductie,
magnetoelectrice, electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu
microprocesoare;
4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta; 5) dupa forma
caracteristicii de lucru: cerc, elipsa, histerezis, semiplan, etc.
RELEELE TERMICE

Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor
electrice impotrriva efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale
motoarelor electrice. Se folosesc relee termice tip TSA cu lamele bimetalice in montaj
direct pana la si relee tip TSAW, in montaj indirect cu transformatoare de curent
trifazate. Functionarea corecta a protectiei este influentata de diferentele care exista
intre constantele de timp la incalzire ale motoarelor electrice protejate si ale releului de
protectie, pentru durate diferite ale suprasarcinii.

Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai cu

ajutorul termistoarelor montate in infasurarile motoarelor. Circuitul de protectie poate fi
prevazut si cu compensare in functie de temperatura mediului ambiant.
Functionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului ambiant. Timpii
de declansare sunt influentati si de starea rece (repaos) sau calda (functionare) in care se
afla motorul protejat. Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee
termice se face astfel: se regleaza la releu curentul rezultat din calcul si se porneste
motorul din stare rece. Dupa ce a functionat 15 minute se scoate siguranta fuzibila de pe
una din faze. Releul trebuie sa declanseze in cel mult 2 minute. Daca nu declanseaza, se
va roti butonul de reglaj spre limita inferioara pana cand releul declanseaza. Se
monteaza siguranta fuzibila, iar dupa pauza necesara se verifica daca releul nu
declanseaza la pornire.

CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR ELECTRICE

Proiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea (intocmirea) schemei de

principiu pe baza schemelor tip prezentate anterior, calculul reglajelor, alegerea releelor
si verificarea calitatilor instalatiei de protectie. Schema instalatiei de protectie depinde
de echipamentele protejate (generatoare, transformatoare, motoare, linii, bobine,
condensatoare) si de importanta (complexitatea) instalatiei (sistemului) protejate.
Se va prezenta modul de calcul al reglajelor pentru principalele tipuri de echipament si
instalatii racordate la bara de medie tensiune de la consumatori. 

PROTECTIA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE

Pentru protectia trasnformatoarelor electirce montate in posturile de

transformare (industriale, rurale, urbane) se folosesc scheme de echipare in functie de
defectele ce pot
transformator si de normativele in vigoare. Se pot utiliza:
- Protectia maximala de curent temporizata. Reglajul protectie se calculeaza cu relatia:
in care este curentul nominal al transformatorului pe medie tensiune. 
- Protectia cu sectionare de curent. Se monteaza numai atunci cand protectia maximala
de curent temporizata trebuie reglata la un timp t > 1 s.
- Protectia homopolara de curent temporizata. Se realizeaza cu releu maximal de curent
montat la iesirea filtrului Holmgreen sau in secundarul unui transformator toroidal tip
CIRHi.
- Protectia cu sigurante fuzibile pe medie tensiune. Pentru transformatoarele montate pe
stalpi sau in cabine zidite, cu puteri intre 40 ...630 kVA, care alimenteaza consumatori
casnici sau sisteme de irigatii, protectia la scurtcircuit pe partea de medie tensiune se
poate asigura si cu sigurante fuzibile tip SFEn (SFIn). Curentul nominal al fuzibilului se
alege cu relatia: in care: este curentul nominal al transformatorului de medie tensiune.
Se adopta valoarea standardizata cea mai apropiata din tabelul 1si se verifica
selectivitatea lor fata de protectia din amonte. In aceste cazuri este important de
verificat si sensibilitatea protectiilor din primarul si secundarul transformatorului in
raport cu defectele (scurtcircuitele) produse in reteaua de joasa tensiune.

Protectiile motoarelor electrice sincrone si asincrone se prevad impotriva

defectelor interne (scurtcircuite intre faze sau intre spirele aceleiasi faze, puneri la
pamant) si a regimurilor anormale (suprasarcini datorate mecanismului antrenat,
ramanerii in doua faze, scaderea tensiunii). La motoarele sincrone trebuie, de asemenea,
sesizata iesirea din sincronism. Protectia prin relee se prevede, in general, la motoare cu
tensiune peste 1 kV, dar si la cele cu tensiune sub 1 kV de putere mai mare si care
antreneaza utilajele importante. 

PROTECTIA IMPOTRIVA SCURTCIRCUITELOR IN MOTOR

Pentru motoarele cu puteri sub 5000 kWse prevede o protectie maximala de

curent netemporizata.
In cazul motoarelor cu puteri mai mari de 5000 kW se va prevedea o protectie
diferentiala longitudinala pe doua sau pe trei faze.
Se pot utiliza relee de tip RC - 2A sau relee RESS (relee electronice de suprasarcina si
scurtcircuit).

PROTECTIA IMPOTRIVA SUPRASARCINILOR

Aceasta protectie se prevede in general la motoarele care antreneaza mecanisme care

sunt supuse suprasarcinilor tehnologice si a celor cu conditii grele de pornire.
Schemele de protectie pot fi cu un singur releu sau cu doua relee maximale de curent
RC- 2A. Temporizarea protectiei se alege astfel incat sa nu actioneze la pornirea
(autopornirea) motorului.

PROTECTIA IMPOTRIVA PUNERILOR LA PAMANT.

Se realizeaza cu filtre de curent sau de tensiune homopolare, calculele facandu-se cu

relatiile prezentate anterior. 

PROTECTIA DE MINIMA TENSIUNE.

Are ca scop posibilitatea efectuarii autopornirii motoarelor importante, ea comandand

cu temporizare declansarea motoarelor mai putin importante si a motoarelor care prin
autopornire ar periclita securitatea personalului de deservire.
Reglajul protectiei se face pentru la t=0,5 secunde si la t=5..10 secunde.
Motoarele sincrone se echipeaza cu tipurile de protectii expuse anterior si in plus cu o
protectie impotriva iesirii din sincronism. In detaliu, protectiile sunt similare cu cele ale
generatoarelor electrice.

PROTECTII NUMERICE 

Instalatiile de protectie din relee au cunoscut mai multe etape de dezvoltare. S-

au utilizat initial relee electromecanice (termice, electromagnetice), care se folosesc si
in prezent. Cresterea complexitatii instalatiilor si dezvoltarea tehnologica au facut
posibila construirea releelor statice cu componente discrete, folosind elemente
semiconductoare si traductoare, iar apoi cu circuite integrate. Acestea au permis
imbunatatirea performantelor instalatiilor de protectie.

Odata cu descoperirea microcomputerului s-au dezvoltat protectiile numerice, care

permit realizarea unor sisteme de protectie performante. Ele au fost utilizate mai intai ca
protectii de rezerva. In prezent se fabrica diverse tipuri de protectii numerice
specializate (protectii de distanta) sau complexe multifunctionale, care echipeaza linii,
transformatoare, motoare, generatoare.

SISTEME DE PROTECTIE NUMERICE

La conceperea si realizarea sistemelor de protectie numerice s-a avut in vedere

rezolvarea urmatoarelor cerinte: integrarea lor atat ca protectii separate in vechile
instalatii, cat si ca sisteme de protectie in sisteme computerizate; realizarea unor
interfete care sa permita implementarea lor in orice tip de instalatie; achizitia si
transmiterea datelor si semnalelor de la si catre instalatiile protejate sa se faca prin
sisteme aliniate la standardele internationale, fiind compatibile cu alte sisteme;
asigurarea competitivitatii economice cu sistemele clasice de protectie.

In prima faza, se utilizeaza transformatoarele de masura conventionale si sistemele de

actionare asupra intreruptoarelor prin intermediul releelor de declansare. Pe parcurs vor
fi concepute alte sisteme de achizitie primara a semnalelor analogice cu traductoare
liniare, care vor permite reducerea gabaritului si a erorilor de masura.
Fata de sistemele clasice de protectie au avantajul realizarii unui numar important de
functii: achizitie, memorare si prelucrare, automatizare, monitorizare.
Semnalele analogice primare care erau prelucrate direct de releele clasice de protectie
sunt convertite in semnale tip binar. Numarul lor se reduce prin prelucrarile partiale
locale efectuate de elementele componente ale sistemului numeric de protectie.
Informatia binara este prelucrata cu ajutorul unor programe care au la baza algoritmi si
parametri (conditii) de reglare a protectiilor.

Pentru asigurarea functionarii corecte a protectiilor se folosesc diverse criterii: sensul de

circulatie a puterii reactive pe linie, controlul tensiunilor de faza si homopolare, calculul
impedantei prin derivare sau integrare numerica. Se pot utiliza elementele R si X pentru
calculul impedantei si argumentului , iar pentru cresterea preciziei, metoda reflectarii
impulsurilor. Prelucrarea numerica a semnalelor achizitionate se face dupa algoritmi ce
permit determinarea unor marimi sintetice ca:

- valorile efective, medii sau de varf ale U si I;

- puteri active, reactive, aparente, defazaje, sau a unor marimi complexe rezultate din
analiza spectrala (de exemplu analiza Fourier), din descompunerea in sisteme de
componente de succesiuni directe, inverse, medie tensiune si motoare. Ele sunt produse
de firmele ABB, Siemens, English Electric, Merlin Gerin, iar in ultimii ani chiar de
firme din tara. Experienta si rezultatele obtinute in exploatare vor permite in viitor
extinderea acestor sisteme de protectie homopolare sau descompunerea in sisteme de
coordonate rectangulare (componente reale-imaginare) sau cilindrice.
Pe baza acestor principii au fost realizate baze de date care contin biblioteci de functii
de protectie si biblioteci de programe.

Partea de hard a echipamentelor numerice de protectie fiind unitara si modulata,

functiile de protectie se aleg in concordanta cu caracteristicile si importanta
echipamentului protejat, cu schema electrica a statiei la care este racordat, cu topologia
retelei si cu cerintele tehnologice ale procesului. Se va avea in vedere existenta sau nu a
altor instalatii de protectie analogica si numerica.

Pentru cresterea sigurantei in functionare (fiabilitatii), sistemele numerice de protectie

sunt prevazute in cazul echiparii agregatelor mari cu doua sisteme de hardware paralele.
Ele se completeaza reciproc, iar la defectarea unuia, celalalt ramane in functiune. In
plus, aceste sisteme sunt prevazute cu functii de autotestare permanenta a starii
elementelor protectiei, cu diagnostic si alertare a personalului de exploatare, prin
sistemele de supraveghere centralizata.
Sunt concepute astfel incat utilizatorul sistemelor numerice de protectie sa nu necesite
cunostinte de programare. Cu ajutorul calculatorului personal, se pot regla valorile de
pornire, parametrii caracteristici si temporizarile protectiilor. Se pot de asemenea asocia
diferite tipuri de protectie pe canalele de intrare, repartizarea impulsurilor de declansare
a intreruptoarelor in sistem matriceal, coordonarea semnalelor binare interne si externe
pentru asigurarea diferitelor functii de blocare a functionarii protectiilor sau a efectuarii
unor manevre.
Utilizarea microprocesoarelor la realizarea instalatiilor de protectie a permis
imbunatatirea calitatii si unele facilitati ale noilor sisteme: fiabilitate ridicata, depanare
usoara, autotestare; flexibilitatea executarii reglajelor prin algoritmi numerici de
urmarire a evenimentelor in timp; posibilitati de arhivare a reglajelor si testelor de
verificare; sistem de operare accesibil prin tastaturi locale sau cu PC; executie
compacta, cu elemente de separare galvanica, protectie impotriva campurilor
electromagnetice, posibilitati de interconectare cu sisteme de supraveghere comanda si
control centralizat; cost de achizitie rezonabil prin facilitatile pe care le creeaza in cazul
unei exploatari corespunzatoare. Introducerea si dezvoltarea sistemelor numerice de
protectie in sistemul energetic va permite imbunatatirea functionarii sistemelor de
protectie in conditiile cresterii complexitatii evenimentelor.

Utilizarea noilor sisteme de protectie necesita insusirea unor cunostinte noi in domeniul
sistemelor de achizitie si prelucrare a datelor si acceptarea de catre oameni a unor noi
tehnologii.