UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
MASTER : M.A.C.P.A. ( anul I )

INSTALATII FRIGORIFICE
Aparate si instalatii de frig

Prof.ing Sorin BORUZ

Mihaela STANILA
1.Pricipiu de functionare la masini frigorifice.-masina functioneaza conform pricipiului 2
al termodinamicii, dar inversat.”caldura trece de la sursa de nivel termic ridicat(calda), la
sursa rece si produce lucrul mecanic.
Desen 1 Q0  Q1  W -ect de bilant termic
Desen 1  c   0  Pc -ect de bilant termic

Tot o masina frigorifica -pompa de caldura, care lucreaza inre surse energetice cu nivele mai
ridicate decat masina frigorifica propri-zisa, iar caldura utila este cea ibtinuta la sursa calda.
Utilizarea frigului artificial
-domeniul industriei alimentare:racirea ,congelarea,pastrarea produselor perisabile-inductria
chimica:medicamente,fibre artificiale-climatizarea-frigul adanc:temp care ajunge la -200C-
scopuri stintifice-
Agenti frigorifici-este un fluid,substanta pura sau amestec de 2 subs care circula in instal
frigo suferind succesiv transformari simple de comprimare,condesare,vaporizare,cadere de
pres.Subs folosite:-apa-aer-abur-gaze(CO2,SO2)-solutii binare de gaz dizolvat in
lichid(amoniac in apa,br-li-apa)-amoniac-freoni-clorura de metil
Agenti intermediari-saramuri-clorura de sodiu, de magneziu,calciu,-alcooli cu apa.;acestia
transporta frigul la distanta
Calitati pt ca o subs sa fie ag frigo:1-prop fizice cat mai bune 2-sa aia o relatie buna cu
personalu de exploatare,cu mediul, cu produsul racit 3-sa aiba cost redus
Proprietati termofizice:
1)-caldura latenta cat mai mare-cald specifica cat mai mare-coef de transf termic convectiv cat
mai mare –conductivitate termica –densitate mica
2)-toxicitate redusa-grad de inflamabilitate scazut-sa nu influienteze negativ calitatea
produsului-ag frig sa nu atace instal
Agenti frigorifici:1-freon,2-amoniac,3-amoniac-apa,4-br-li-apa,5-apa
Freonii sunt agenti frigo de larga utilizare in instal frigo cu compresie mecanica,puteri mici,
dar si in instalatii de putere medie si mare pana la 500kw, sunt derivati din hidrocarburi
saturate.
Calitati-nu sunt inflamabili-nu sunt explozibili-nu au miros,nu altereza produsul-nu au
gust,nu este toxic-are exponent adiabatic mic-temp pana la care poate cobora-80 C
Dezavantaje –disolva uleiul-are coef termici de transfer mai mic decat amoniacul-are o
tendinta pronuntata de a scapa prin neetanseitati-cost mare
Amoniacul-parametri termici de schimb de caldura f buni-nu se amesteca cu uleiul-este
ieftin-se amesteca in orice proporti cu apa. Dezavantaje-este toxic la peste 1%, lucru mecanic
mare-volum specific mare,compresor mare,altereaza produsele
Ag intermediari-nu este fluid frigorific-la instal frigo industriale cu froni nu e nevoie de ag
intermediar, in schmb la amoniac trebuie
2.INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESIE MECANICA INTR-O TREAPTA -
AMONIAC
1-compresor K,2-condesator C, 3-ventil de laminare VL,4-vaporizator V
Din V compresorul preia vapori reci, ii comprima si ii refuleaza in C,unde condenseaza-un
lichid(ag frigo)care intra in VL unde lichidul pierde din presiune si trece in V.In C se produce
caldura care este preluata de apa de racire

SR-subracitor,CF-consumator de frig,SL-separator de lichid,SU-separator de ulei,RA-

rezervor de amoniac,BC-bloc comanda.

Inst lucreaza intre 2 nivele de temp si pres

-nivelul o- temp de vaporiz  Po- pres de vaporizare
-nivelul c- temp de condensare  Pc- pres de condensare
VL- face trecerea de la pres Pc Po
1- compresorul K aspira vaporii reci de stare 1
Pt funct compresorului – el functioneaza uscat
SL – picaturile antrenate sunt separate
K – vaporii sunt comprimati de la starea 1 la 2
1-2 comprimare la 3=ct (comprimare adiabatica teoretica)
2-2’ in condensator – racire a vaporilor izobar Pc=ct
2’-3 condensare a vaporilor (proces izobar cat si izoterm c=ct)
Lichidul intra in subracitor (SR)
3-3’ subracire a lichidului la Pc=ct
Lichidul 3’ ajunge in VL unde are loc procesul de laminare – proces izentalpic (entalpie
const)
Lichidul de stare 4 ajunge in separatorul de lichid SL – asigura functionarea inecata a
vaporizatorului
4-5’ proces de separare a vaporilor de lichid
4-1 proces de vaporizare la Po=ct si o=ct a lichidului
Cald de vaporizare este preluata de la saramura S1. Se reia ciclul din punctul 1.
Trasarea ciclului de functionare permite efectuarea calculului termodinamic.

CALCULUL TERMODINAMIC
S1, w1, 0
Se calculeaza sarcinile specifice pt aparat
qo-sarcina specifica de vaporizare
qc-sarcina specifica de condensare
qSR-sarcina specifica de subracire
LK-lucrul mec de comprimare
Qm -debitul masic de vapori de amoniac in circulatie
QV-debitul volumic
Ec de bilant
COP- coef de performanta
Determinarea temp de lucru
o, c, SR
o=1=4
c=2’=3
SR=3’
Diadrame temp – supraf (-S)

(DESEN)
Ca sa trimita S2 trebuie facuta o racire mai scazuta decat temp de vaporizare o=2-4oC
o=SR-o

3.INSTALATIA CU COMPRIMARE MECANICA CE VAPORI INTR-O TREAPTA

CU FREONI
Particularitati
-nu avem separator de ulei dupa compresor
-inst nu are separator de lichid (funct uscata a compresorului este asig prin supraincalzirea
vaporilor aspirati in 2 trepte, prima supraincalzire-prin marirea supraf de schimb a
vaporizatorului, a2-a se face prin prevederea unui schim de cald economizor
-inst nu are rezerv de lichid
Schema
Ciclu teoretic

Freonul vaporizeaza in V rezultand vapori saturati uscati de starea 1 cu temperatura 

a2-a treapta de supraincalzire 2=5-10oC
Din starea 1” vaporii intra in compresor K si sunt comprimati pana la starea 2
1”-2-proces de comprimare adiabatica la S=ct
Vaporii de stare 2 intra in condensatorul C, se subracesc de la starea 2 la 2’ (proces izobar la
p=ct) urmeaza procesul de condensare 2’-3 rezultand lichid saturat de starea 3. Lichidul de st
3 se subraceste in economizorul E de la 3-3’proces izobar la
“E” asigura un transfer intern de caldura intre lichidul ins procesul 3-3’ si vap 1-1”,
urmeaza pierderea de sarcina in VL de la p0proces izentalpic h=ct
4-1 vaporizarea freonului lichid in vaporizator.

Calculul termodinamic
Este identic cu cel de la inst similara cu amoniac, dar cu mici deosebiri

DESEN

apare aceasta zona in plus-supraincalzirea vaporilor la iesirea din vaporizator se face pe baza
unei diferente de temp “t”
lK-lucrul mec efectuat de compresoare
t1’=t1+t1
t1”=t1’+t2
h3’=h4

4.INSTALATIA CU COMPRESIE MECANICA DE VAPORI IN 2 TREPTE DE

COMPRIMARE
Daca temp de vaporizare necesara scade sub valorile –25 oC amoniac, - 35 oC freon inst cu o
sg treapta de comprimare funct insuficient si apare necesitatea folosirii celei cu 2 trepte
Dezavantajele inst cu o sg treapta
1. se reduce eficienta inst (COP) deoarece q
Pc=ct
COP=q0/lK

DESEN
2.COP se micsoreaza pt ca creste lucrul mec de comprimare (lK)
3.daca se incearca marirea pres Pc creste temp de
4.scaderea lui 0p0 este limitata la p0=0,4 bar
5.creste raportul de compresie
Pc ( pres de refulare )

P0 ( pres de aspiratie)
Daca creste  se inrautateste randamentul volumic al compresorului
Pt a atinge temp 0-30 oC- amoniac se trece la folosirea inst cu 2 trepte de comprimare
O inst cu 2 trepte are urmat parti componente
a) treapta de joasa presiune – vaporizator
- separatorul de lichid
- compresorul de joasa pres (K1)
- ventilul de laminare (VL1)

b) treapta de inalta pres – compresor (K2)

- condensator ( C)
- subracitor (SR)
- ventil de laminare (VL2)
Aparat comun – schimbator de caldura cu tripla functiune
(BUTELIE DE RACIRE INTERMEDIARA)

Vaporii 2' sunt comprimaţi adiabat K2 (2'-3)

Subrăcirea vaporilor în condensatorul C (3-3')
(3'-4) : condensarea izobară şi izotermă
Lichidul este subrăcit în subrăcitor, debit de lichid împărţit în 2 părţi, o parte este laminată la
entalpie constantă(VL2), (4'-5); a-2-a parte este răcită izobar în serprntina B.R.I. (4'-6),
laminarea în VL1 la h = ct. (6-7).
Lichidul la presiune po este trecut în vaporizator.
Funcţionarea B.R.I.
Schimbător de căldură cu 3 funcţii :
a). răcirea vaporilor de stare 2
b). subrăceşte lichidul de stare 4'→6
c). suplementează debitul de vapori aspiraţi de K2
Rol de : → vaporizator
→ separator de lichid
→ subrăcitor
Calculul termodinamic
Pi- presiune intermediară→B.R.I.
Rapoartele de presiune în cele 2 trepte sunt aproximativ egale
Π1=Pi/po ; Π2=Pc/Pi
Puterea frigorifică masică specifică :
qom= h1-h7 (KJ/Kg)
qov= qom/v1 (Kj/m³)
Volumul specific
Debitul masic de vapori treapta I
Qm1=Φo/qom (Kg/s)
Debitul volumic
Qv1=Qm1 · v1(m³/s)
Lucrul mecanic de comprimare specific pt. treapta I
Debitul masic în treapta II
Rezultă din balanţul termic scris pt. B.R.I. căldura care intră este egală cu căldura care iese.
Qm1·h2 + Qm1·h'4 + Qm2 – Qm1)·h5 = Qm1·h'2 + Qm1·h6

5.NOTIUNI DESPRE SOLUTII BINARE

Particularităţi :
-concentraţie ;
-temperatură ;
-presiune sau entalpia (h) .
Concentraţia : raportul între masa amoniacului şi masa amestecului.
Studiem procesul de fierbere al soluţiei
Diagrama se trasează la o presiune p = constantă.
Luăm o concentraţie care se găseşte în stare subrăcită .
Începem să încălzim soluţia, evoluţia soluţiei se face pe verticală până se atinge pct. 2 (stare
de saturaţie). La atingerea temp. stării 2 începe procesul de fierbere- din cauza temp. de
fierbere foarte diferite începe să se vaporizeze amoniacul.
Vaporii de amoniac aproape puri (2") în echilibru cu vaporii (2').
Între ζ1 şi ξ2 se evaporă amoniac aproape pur .
Se continuă fierberea, punct. Evoluează în I – amestec de lichid I cu vapori II" cu temp. θt cu
concentrările ζT" .
Vaporii degajaţi conţin din ce în ce mai puţin amoniac şi mai multă apă.
Soluţia evoluează de la 3 (3") în echilibru cu 3', se degajă ultima picătură de amoniac.
Conclizii : în proc. de fierbere apa-amoniac vaporii rezultaţi au concentraţia maximă la
începutul fierberii, conc. evoluînd descrescător până în pct. de sfârşit al fierberii, soluţia
evoluează descrescător.
ζB – concentraţia soluţiei bogate ;
ζS - concentraţia soluţiei sărace.
În cazul procesului de fierbere oscilaţia vaporilor rezultaţi scade, pt. calcule
s-a convenit că se consideră vapori rezultaţi la o stare medie .
Dacă vrem să desenăm aceste pct. la diverse pres. avem urm. poză :

Studierea diagr. lui Merkel (h – ζ)

Lentilele se suprapun parţial .
Dreptele de temp. în int. sunt oblice .
ζb – soluţia bogată ;
ζS - soluţia săracă .
Procese ale variaţiei a conc. → vaporizarea, condensarea amoniacului.
6. INSTALATIA CU ABSORTIE APA-AMONIAC INTR-O TREAPTA(FARA
RECTIFICARE)

Inst. cu absorbţie într-o treaptă, poate furniza saramură la -30 ºC, faţă de inst. cu compres.
are avantajul absenţei parţiale în mişcare; nu introducem energie electrică, este foarte eficientă
dacă căldura utiliz. este reziduală.
La generator se foloseşte energie în procesul de fierbere, la absorbitor unde se degajă căldură
este necesară apă de răcire .
DESEN

În absorbitor se produce absorbţia vap. reci de stare 7 în soluţia săracă de stare si rezultă
soluţia bogată de stare 4 e preluată cu pompa P şi i se ridică pres. până la val. Pe (proces
invers laminăriih= ct.) .
Soluţia bogată 4 este încălzită în generator, se încălzeşte până la ating. pct. de fierbere → ξs şi
ξb. Procesul 4-1: soluţia 1 este în echilibru cu vaporii 1" .
Soluţia de stare 1 se răceşte (pierde amoniac) ajunge la starea 2, vap.degajaţi evoluează de la
st.1" la st. 2" .
5" – pct. de ieşire al vap. din generator, convecţie .
Soluţia săracă de st. 2 este laminată în ventilul VL1 până la st. 3 (h=ct).
Este o succesiune de stări .
1,2,3,4 – circuitul secundar al soluţiei bifazice
5",6,7 – circuitul principal pe care se produce frig, circulă amoniac aproape pur
Vaporii de st 5" (st. medie a vaporilor [1" şi 2"] ), intră în condensator→
condensează până la starea 5 – se menţin const. conc. şi pres. Urmează laminarea lichidului de
stare 5 în ventilul de laminare (VL2). Lichidul de stare 5" cu pres. po intră în vaporizatorul V
şi vaporizează până la starea 7. Vaporii de st. 7 se duc în absorbitor unde sunt absorbiţi de
soluţia săracă 3 după care se reia ciclul.
Pe baza diagramei trasate se face calec. termic. Mai sunt necesare nişte mărimi impuse : Φo,
θw1, θw2, θs1, θs2 , se mai cunosc Φi1, Φi2 .
Definim :
F – debitul de soluţie bogată livrată de absorbitor (kg/s)
Qom – debitul masic de vapori de amoniac livrat de generator (kg/s)
f = F/Qom – grad de livrare (coef. de circulaţie) – ce cantitate de soluţie bogată avem în
circulaţie pt. a obţine o unitate de masă de amoniac .
qom – sarcina frigorifică specifică masică .(kj/kg)
Øe – sarcina totală a condensatorului = Qom(h5"-h5)
Øo = Qom(h7-h6)
Pt. absorbitor- proces cu degajare de căldură (F) .
La fierbător- soluţie sărată (F-Qom)

Absorbitor : ØA + F · h4 = ( F- Qom) · h3 + Qom · h7

Dacă toate valorile le împărţim cu debitul de amoniac rezultă sarcinile specifice

qc= q0= qA= qG=
Definim gradul de livrare în funcţie de concentraţie
Scriem ecuaţia de bilanţ de masă pe generator (fierbător)
F∙ξb=(F-Qom)∙ξs+Q0m∙ξ” / Qom
f∙ξb=(f-1)∙ξs+ξ”
f∙(ξb- ξs)=ξ”- ξs →
f 

 b
"


 s

Pentru acest tip de instalaţie nu se mai defineşte eficienţa (COP), ci o mărime, coeficientul
termic al instalaţiei (η)

 0
G

7.INSTALATIA FRIGORIFICA CU ABSORTIE CU RECTIFICARE SI CU

ECONOMIZOR.
Pentru mărimea coeficientului termic (η) se face o rectificare a vaporilor rezultaţi în fierbător
(rectificare – mărirea concentraţiei vaporilor printr-un proces de condensare – vaporizare într-
o zonă numită coloana de rectificare şi o mărire a concentraţiei vaporilor prin condensarea
apei din vapori folosind un agent de răcire exterior).
Schimbul de căldură este un schimb intern între vapori şi soluţie – RECTIFICARE.
Avem un generator format din FIERBĂTOR – COLOANA DE RECTIFICARE –
CONDENSATORUL DE REFLUX. Se mai adaugă două economizoare (E1 – încălzeşte
soluţia bogată care trece de la absorbitor la generator prin răcirea soluţiei sărace; E2 –
subrăceşte lichidul NH3 la ieşirea din condensator preluând căldura de la vaporii reci ce ies
din vaporizator).

Generatorul are trei zone:

- zona de fierbere propriu-zisă G(F);
- zona de epuizare a soluţiei (E);
- zona de rectificare (R) – schimbătorul de căldură alimentat cu vapori care vin din zona de
epuizare şi urcă în zona de rectificare. De sus în jos lichidul care cade din condensatorul de
reflux (CR) şi se produce un schimb de căldură şi masă între vapori şi reflux prin procese
succesive de condensare – vaporizare. Se produce în acest fel o creştere a concentraţiei de
NH3. Vaporii îmbogăţiţi din coloana de rectificare ajung în condensatorul de reflux care este
alimentat cu apă de răcire producând condensarea vaporilor de apă.
DESEN

Soluţia bogată de st 4 ieşită din absorbitor este pompată până la starea 4 (proces de
h=constant).
4  4 - proces de ridicare a presiunii
Soluţia 4 trece prin economizorul E1 încălzindu-se până la st 1a (process de încălzire cu ξ-
const.).
Soluţia 1a intră în generator unde se continuă procesul de încălzire până la punctul de
fierbere.
Vaporii 1” străbat coloana de rectificare fac schimb de căldură şi masă cu refluxul, se
îmbogăţesc, încălzesc condensatorul şi rezultă vaporii 5” de concentraţie maximă.
După fierbere soluţia 1 bogată părăseşte generatorul în st 2. Soluţia 2 trece prin E 1 subrăcindu-
se până la st 3, urmează laminarea soluţiei, iar soluţia 3a intră în absorbitor, absoarbe vaporii
reci şi devine soluţie bogată 4.
Vaporii de amoniac 5” cu concentraţie maximă condensează în condensatorul C până la starea
6. Lichidul de st 6 este subrăcit în economizorul E 2 până la stare 6a. Lichidul rezultat este
laminat până la starea 7, urmează vaporizarea lichidului.
Elemente de calcul termodinamic
Se cunosc:
Φ0; θW1; θW2; θi1; θi2; θs1; θs2; ξ”;
F
f  - grad de livrare;
Q0 m
R
r - debit specific de reflux;
Q0 m
R – debit de reflux;
Se calculează:
Φinc; ΦA;
Ecuaţia de bilanţ termic şi masic pe generator
DESEN

Ecuaţia de bilanţ de masă pe generator:

F∙ξb=Qom∙ξ”+(F-Qom)∙ξ5
 F
f  sau
Q0 m
f 

 b
"


 s

Ecuaţia de bilanţ termic pe generator:

Φînc+F∙h1a=Qom∙h5”+(F-Q0)∙h2+ΦR;
Obs.: Faţă de instalaţia fără rectificare fluxul de încălzire creşte cu Φ R. Se obţine mărirea
concentraţiei cu o creştere a sarcinii termice a generatorului.
ξ1”∙(Qom+R)= ξ1∙R+Qom∙ ξ”
ξ1”∙(Qom+R) – vapori care intră în zona de rectificare
ξ1∙R – reflux care circulă
Qom∙ ξ” – vapori care ies din zona de rectificare.
Ecuaţia de bilanţ termic(generator):
qR= h1,, - h5,, + r(h1,,- h1)
Ecuaţia fluxului de încălzire la fierbător după împărţire cu debitul de amoniac:
qinc= h5,, - h2+f(h2- h1a)+ h1,,- h5,,+ r(h1,,- h1)
Concluzii:
qinc(rectificare)> qinc(fara rectificare)
Fluxul termic pe absorbitor:
A+Fh4=(F-Qom)h3+ Qomh8a/ Qom
qA= h8a- h3a+f(h3a- h4)
Concluzii: qa(rectifcare)< qa(fara rectifcare)
Trebuie puse alaturi cele doua ecuatii:
Fluxul specific la condensare: q6=h5,,-h6
Sarcina frigorifica specifica: q0=h8-h7
Debitul de amoniac:
0
Qom= ; E1=F(h1a-h4)=(F-Qom)(h2-h3); E2=Qom(h6-h7)= Qom(h8-h8a)
h7  h6

0
Randamentul: =
 inc

8.INSTALATIA FRIGORIFICA CU ABSORTIE APA-AMONIAC IN 2 TREPTE

Foloseste doua compresoare termochimice legate in serie. Vaporii rezultati din primul
compresor alimenteaza absorbitorul compresorului.

pi= p 0  p c

5-6 proces de incalzire; intra in fierbatorul G2, fierbe pana la (starea 7). Vaporii rezultati dupa
treapta 2 parasesc generatorul (starea 9”)
Vaporii 9” condenseaza in condensatorul C pana la starea 10; Amoniacul lichid rezultat este
subracit in economizorul E3 pana la starea 11, rezulta starea  dupa laminare. Urmeaza -12
proces de vaporizare in vaporizatorul V. Urmeaza incalzirea vaporilor in procesul 12-13(nu e
benefic). Dupa care vapori 13 sunt absorbiti in absorbitorul A1=>solutie bogata 1.
Starea 4- starea solutiei sarace:
In treapta II solutia 7 trece in starea 8
Pentru calculul termodinamic stabilim:
- factorii de circulatie (f1,f2)
- factorul de reflux (r1,r2)
- randamentul termic

9.INSTALATIA FRIGORIFICA CU GAZ COMPESATOR

Particularitati:
- compresor termochimic
- putere mica si foarte mica (<1 kw)
- are absorbitor si fierbator incalzit electric
- in instalatie se gaseste amestec din trei substante: amoniac+apa+hidrogen.
- nu are piese in miscare(nu are pompa)- fiabiltate foarte mare cu conditia sa nu se piarda
gazele(amoniacul si hidrogenul).
- condensatorul de reflux sunt schimbatoare de caldura racite cu aer.
Principi de functionare:
Gaz compensator- hidrogenul
In instalatie in toate partile componente exista aceiasi presiune (pc), (pc=12 bar- determinat de
condensator)=>(c=25- 300C)
Legea lui Dalton: Pc=Ptot=PNH3+PH2O+PH2 (PNH3,PH2O,PH2- presiuni partiale)
Intr-o zona daca PH2= 0 se mentine Pc=12 bari prin compensare.
Condensator (NH3): Pc=Ptot=PNH3;
Vaporizator (NH3+H2): Pc= PNH3+PH2.

C= condensator tip serpentina racit cu aer

V= vaporizator tip serpentina spatiala (etajata)
CR= condensator de reflux-schimbator de caldura tip teava cu aripioare
E1,E2= economizoare- schimbator de caldura

Fierbator:
Fierbe solutia bogata apa- amoniac, de la A=>F se face prin termosifon. Dupa fierbere vaporii
de NH3 rezultati trec prin CR marindu-si concentratia pana la 100%. Vaporii intra in
condensatorul C si condenseaza => lichid care intra in vaporizatorul V- proces de vaporizare
insotit de un proces de difuziune a hidrogenului.
Amestecul de NH3+H2 este mai greu decat componentele si cade catre baza A- vine solutia
saraca din F.
La partea superioara a vaporizatorului unde amestecul NH3+H2 se obtine un 0 maxim, iar la
partea inferioara a vaporizatorului se obtine un 0 minim.
Acest tip de vaporizator permite livrarea frigului la temperaturi variabile.
Temperatura pe care o realizeaza, +4oC media de temperatura, randament termic scazut 0,25.

10. COMPRESORUL FRIGORIFIC

Masina care ridica presiunea unui gaz transformand miscarea de rotatie a unui motor electric
in miscare rectilinie a unui piston in interiorul unui cilindru prin intermediu unui ansamblu
biela-manivela
- debitul de vapori aspirat (sarcina frigorifica)
- puterea consumata pentru comprimarea vaporilor (puterea absorbita din reteaua electrica)
Depind de geometria pistonului si de procesul termodinmic de comprimre.
Compresorul real:
- are supape (aspiratie, refulare)=>spatiu mort- reduce cursa pistonului.
- orificii de trecere a gazului in care se produc fenomene de pierdere de sarcina.
- in cilindru gazul ramas in spatiu mort la sfarsitul cursei de comprimare creaza=> se produce
o miscare a volumului aspirat datorita gazului din spatiu mort.
DESEN

Influenta factorilor negativi:

V=coeficientul spaytiului mort;
P=coeficientul de laminare;
T=coeficientul de incalzire;
N=coeficientul de neetanseitate;
=VPTN =>gradul de livrare-reduce debitul refulat de compresor Qov=QRV (real)
DESEN

1-2 comprimare politropa;

2-3refularea vaporilor (izobar)
3-4 destinderea vaporilor din spatiul mort;
4-1 aspiratia vaporilor;
C1 –debitul real aspirat;
C – debitul teoretic aspirat
C0-volumul spatiului mort.
C C
V= 1 ; cc= 0 -coeficient relativ al spatiului mort.
C C
Ecuatia politropei pe procesul 3-4
1
V3  p 0  m
 
V4  p c 
1
C b  C1  po  m
    => b= -C1+C1(p0/pc)1/m => b= -(C-b)+(C-b)(p0/pc)1/m => b= -C+b+c-b
C1 C1  pc 
(p0/pc)1/m
 1

1   p 0  m 
=>b=b   p  
  c  

C1=C-b
 1

C1   p0  m 
= C  1  c 0   p   1
 
 c 
 
!!!!!!!2) λl
fenomenul negativ care determină reducerea debitului refulat de un compresor este fenomenul
de laminare a gazului în supape.
DESEN

Aspiraţia vaporilor în cilindru se produce la o presiune p '0  p 0 în momentul în care a avut loc
destinderea vaporilor în spaţiul mort.
p  p 0  p '0  p1  p 2  p 3  p 4  0,01
Δp1 = pierderile de sarcină pentru trecerea gazelo prin orificiu
Δp2 = = pierderile de sarcină pentru învingerea forţei arcului supapei
Δp3 = = pierderile de sarcină pentru deplasarea supapei
Δp4 = = pierderile de sarcină pentru deplasarea gazului din spaţiul mort
Diagrama indicată diagrama reală de funcţionare
V4, V4’ – volumele care se scad din volumul aspirat
V4 p '0
l  '   0,95
V4 p 0
Diagrama
4 – 4’ dilatare izotermă
V4  p 0  V4'  p '0
3) fenomenul de încălzire al vaporilor aspiraţi prin contact cu vaporii calzi din spaţiul mort şi
contact cu pereţii cilindrului
p
 c
p0
Încălzirea determină mărirea volumului specific → scăderea debitului volumic
 t aspiratie
T  Δt = 5 ÷ 10 ºC
t aspiratie  t
4) fenomenul de pierdere prin supape, la segmenţi, axul motorului
   v   l   T   N - grad de livrare
debitul real Q VR  Q V 0  

Puterea consumată de compresorul real

Pi = putere indicată
Pt. consumarea gazului compresorul consumă Pi
Randamentul indicat
P
i  i
Pef
Randamentul efectiv
În sistemul de transmitere a mişcării de la motorul electric la compresor apare:
P
 ef  ef
Ptot
Funcţionarea compresorului în condiţii variabile de lucru
Pentru evaluarea diferitelor tipuri de compresoare s-au stabilit condiţiile de testare ale
compresoarelor frigorifice
 0  15C
 c  25C
 SR
Când un compresor funcţionează în alte condiţii de temperatură, sarcina frigorifică va fi
diferită de sarcina nominală.
-  0 N  0 N  0 N condiţii nominale
-  01  01  c1 condiţii de funcţionare
 01  Q V1   1  q1
 0 N  Q VN   N  q N

C
  d2
4
 
 n  S m 3 / s  cilindreea compresorului

 d2
 sec tiunea
4
n  turatia
S  cursa
 01  q  q
 1 1   01   0 N  1 1
0N  N  q N N qN

11.ECHIPAMENTE FRIGORIFICE
Elemente constructive ale compresoarelor frigorifice
Clasificare
-În funcţie de principiul de funcţionare:
a) mecanice: - cu piston: - cu mişcare rectilinie si cu piston rotativ
b) ejectoare
c) compresorul termochimic
a) Mecanice: sunt clasa cea mai răspândită. Permit utilizarea unei game foarte largi de puteri.
În condiţii normale de lucru există compresoare mici (P = 0,5 ÷ 5 Kw), compresoare de putere
medie (P = 5 ÷ 110 Kw), compresoare de putere mare (P = 110 ÷ 350 Kw), compresoare de
putere foarte mare (P > 350 Kw).
-În funcţie de poziţia cilindrilor
Tabel
După sensul de circulaţie al vaporilor în cilindrii:
-în echicurent: compresoare lente cu supapa montată în piston
-în contracurent: compresoare rapide cu supapa montată în capul cilindrului
După modul de construcţie al chiulasei (modul de etanşare):
-compresoare deschise cu chiulasă şi capac şi acţionare exterioară şi etanşare la arbore
-compresoare semietanşe cu motorul amplasat în chiulasă, fără etanţşare la arbore dar cu
capac demontabil
-compresoare etanşe (capsulate) compresorul şi motorul sunt în interior iar capacul este sudat
După turaţia motorului:
-compresoare lente: n < 600 rot/min
-compresoare rapide: n = 600 ÷ 3600 rot/min
-compresoare în colivie: n > 3600 rot/min

ELEMENTE
Rotorul este montat în raport cu axa statorului .El se mişcă prin rostogolire în interiorul
statorului .Contactul între rotor şi stator se facepe o generatoare .Rapoartele de comprimare au
Pc
valori f mari ,raportul    40 .Temperatura realizată într-o instalaie într-o treaptă
P0
dotată cu compressor rotativ poate ajunge la  c  50C .Puterea frigorifică realizată variazţ de
la valori relativ mici până la o valoare mare.
Funcţionează silenţios .Constructiv este mult mai complex este mai scump.
Compresorul cu şurub (elicoidal)
Principial compresorul cu şurub este alcătuit din 2 puşi roata tip şurub sau roată dinţată
elicoidală cu nr mic de dinţi şurub conducător 4 dinţi şurub condus 6 dinţi .Ambele au axele
paralele formând un angrenaj de tip elicoidal.
DESEN

Cele două rotoare se rostogolesc unul pe lângă altul având loc o întrepătrundere reciproca a
danturii longitudinale refulare. Vaporii sunt aspiraţi pe la un capăt al angrenajului şi sunt
presaţi în golurile elicoidale prin micşorarea spaţiului părăsind compresorul pe la celălalt
capăt . Principiul de funcţionare este acela ca şi al pompelor cu roţi dinţate folosite pentru
transportul fluidelor vâscoase.
Deşi distanţa dintre dinţi este foarte mică (vârful dintelui ) totuşi roţile nu se ating .Frecarea
este foarte redusă nu este nevoie de ungere.
Uzura foarte redusă a angrenajului elicoidal pierdere prin laminare zero,turaţie foarte mare
care antrenează dimensiuni mici ale maşinii =>fundaţii mici.Funcţionarea foarte bună chiar la
debite mici este folosit cu predominanţă în instalaţiile cu putere foarte mare(5..7 Kw). Grad de
deviere ridicat(  ) ,temperatura  0 scăzut la o singură treaptă de comprimare . Presiuni
mici la aspiraţie (de 20 de ori mai mici ca la compres cu piston). Posibilităţi de reglaj a
puterii (  0 )prin variaţia turaţiei care lucrează freonul.

11.CONDENSATOARE FRIGORIFICE
]DEF:schimbător de căldură de tip ,,prin suprafaţă” transferă căld se face de la agentul frigorif
care condensează la agentul de răcire (apa aerul ambele subst)
Căldura transformată în condensator este egală cu căldura extrasă de la consumatorul de frig
 0 la care se adaugă căldura introdusă în sistem prin intermediul compresorului Pk
Condensatorul asigură o racire iniţială a vaporilor cu condiţia ca suprafaţa S csuficientă iar
agentul de răcire să poată prelua surplusul de căldură.
 racirevapori -valori de 2-3% din  c se poate neglija
Avem 3 tipuri de condensatoare.
a.răcite cu apă
b.răcite cu aer
c.răcite cu (apă-aer)
a.folosite în instalaţii  0 >3kw putere frigorifică
Tipuri –tip serpentină
DESEN

Vaporizatorul cu destinaţie specială

Care separa fulgii de gheaţă

1.vaporizator propriu(tambur)
2.distribuitor /colector
3.cuva cu lichid (apa lichid alimentar)
4.sistem de etanşare
5.lama ractor
6.şnec (şurub transportor)

Vaporizator pentru răcirea aerului(răcitor de aer )

Pentru răcirea aerului poate fi alimentat direct cu agent frigorific sau cu saramură
Constructiv –sunt nişte bateri de răcire a aerului executate din ţevi cu aripioare şi se folosesc
în camere (spaţii )pentru depozitare alimente.
În climatizare în aplicaţii casnice (climatizare de cameră ).Se folosesc în două situaţii-pentru
răcirea aerului la temperaturi 0 grad C/sub 0 grad C.Daca se foloseşte pentru răcirea la
temperatura sub 0 grad C =>brumarea apei din aer pe suprafaţa b aripioarelor şi ţevilor
=>astfel blocarea suprafeţei de schimb de căldură .
Se are în vedere luarea unor măsuri:
-se prevăd aripioare cu pas mai mare(6 mm)
-se prevede răcitorul cu o soluţie de degivrare.
Pot fi alimentate cu amoniac/freon.
Varianta fara lamele-are o circulatie mai buna a aerului naturală, dar suprafaţa de schimburi
să fie mult mai mare.
Cele cu aripioare-dimensiuni mai mici,suprafaţa de schimb a caldurii mai mare la dimensiuni
de gabarit mai mici,suprafaţa S se măreşte de 20 ori.
Ţevile sunt din OL,cupru,aripioarele din aluminiu.Apare fenomenul de depunere a gheţii pe
aripioare.
Modul de aşezare al răcitorului într-o cameră
Se aşează pe perete/planşeu sunt mascate cu pereţi sau planşee false.
Vaporizator cu circulaţie forţată: pt mărirea sare termice se măreşte viteza de circulaţie a
aerului prin forţarea circulaţiei cu un ventilator. Mărirea debitului de aer înseamnă mărirea
cantităţii de apă care se depune pe aripioare.Se iau cele 2 măsuri de protecţie(pasul de
16mm,soluţie de digerare).Aparatul este aşezat într-o carcasă.
DESEN

Elemente pt curăţarea depunerii de gheaţă: soluţii de decongelare interne şi externe

Externe:curăţare mecanică,oprirea maşinii frigorifice dar continuarea ventilării,oprirea maşinii
şi pulverizarea de apă peste răcitor,oprirea maşinii şi suflarea de aer cald pp. prevederea unui
rezistenţe electrice vecină cu racitorul.
Procesul de decongelare durează 10-30 min şi se face 1-3 zile în funcţie de marfa
depozitată.Dezgheţarea cu apă e cea mai scumpă.
Interne:procedeu electric,procedeu termic(cu gaze calde),prin inversarea sensului de circulaţie
a agentului frigorific.Sunt mai rapide-decongelarea începe de la interior către exterior.
Cel mai convenabil este prin inversarea circulaţiei fluidului.Se montează vane,circuite
suplimentare,condensatorul si vaporizatorul schimbându-şi rolurile.
Elemente de calcul:
 aer -  apparent rezultă din ec experimentale ce ţin seama de Re,Pr,Ф1, Ф2,diverse rapoarte
de suprafeţe pe metru liniar de ţeavă.
 0  K  S   m
1
K
f ar 1 1
 
f1  aer  0

Elemente de calcul ale condensatoarelor:

 c ,  c ,  wm  wm - temp medie a apei de răcire
c
Sc 
K ( c   wm )
 1
K
1  1
 
a   film
 film -coeficient de transfer convectiv de la aer la filmul de aer depus pe ţevi.
Condensatorul cu răcire mixtă şi circulaţie forţată a aerului:
Transferul de căldură de condensare la aerul care scaldă ţevile,schimbul este intensificat prin
evaporarea unei părţi din apa de răcire.Ca să se realizeze tirajul forţat suprafaţa de schimb este
introdusă într-o carcasă metalică,iar aparatul este dotat cu ventilator.

1.carcasa
2.baterie cu aripioare pentru racirea vaporilor
3.separator de picaturi
4.serpentina
5.colector de lichid
6.sistem de stropire cu apa
7.ventilator pentru recircularea fortata a aerului
8.bazin de colectare a apei de stropire
9. plutitor pentru mentinerea nivelului
10.prize de aer.
Elemente de calcul
DESEN

ia  iae  iai  m(iau  iai )

Suprafaţa de transfer se află:pe baza coef de transfer de masă;pe baza coef de transfer de
căldură.

S
T  im
 imax  imin i i
im   ae ai
i i i
ln max ln au ai
imin iau  iae
  T  Cp a -Relaţia lui Lewis
Cpa-căld. specifică
α –coef. De transfer convectiv dar în sistemul tehnic
e
S K=100-200 W/m2
K   m

12. VAPORIZATORUL FRIGORIFIC

Schimbătorul de căldură în care se răceşte fluidul intermediar prin cedarea caldurii agentului
frigorific care vaporizează.
-răcire lichide(serpentină imersată)
-răcire aer(baterie cu aripioare)
-speciale(pt. producerea gheţii )
DESEN

1. ΦC = S·R·Δθm
Δθm-diferenta medie logaritmica de temperatura
Wa =0.5-2 m/s

2.

 M   m  W 1   c  ( W 2   c )
 m   
 M  w1   c
ln ln
 m W 2   c
W 1  W 2

 
ln W 1 c
W 2   c
3. Coeficientul global
1
K
1  1
 
c  W
 di
Relatie de calcul de la peretele plan utilizabila si pt tevi cu 2
de
 u  OL  p
4.     
OL  p
u

5. Apa (αW) -tevi verticale Nu=C· Rem ·Prn

-tevi orizontale αW=C·mP1·hP2·(1+P3·Δθ)
C,P1,P2,P3 –coef experimentali in functie de materialul tevii
m -debitul apei de racire
h –inaltimea tevii
Δθ= θp- θW med
6. Agentul frigorific (αc ) –avem diverse relatii care tin seama de pozitia tevii ,de caldura de
condensare 
Nu=C·(Ga·Ku·Pr)m
C
7.  m  -suprafata de transfer
K   med
C
8. Qm 
c pc  ( W 1   W 2 )
  d i2
Qm1   Wa
4
9.Suprafata
S= π·de·L·n·N
10. Diametrul
Di=2·δ+m·t
K= 200 - 1500 W/m2·K
Condensatoare frigorifice racite cu aer
Se folosesc pt puteri frigorifice mici (maxim 3 KW) Pt puteri foarte mici se utilizeaza tipul
racit cu aer si circulatie naturala –tip PANOU.Pana la 3 KW –tip BATERIE CU ARIPIOARE
si circulatie fortata a aerului .
Caldura specifica pt apa = 1 Kcal ; pt aer = 0.25 Kcal
Schimbatoarele de caldura racita cu aer sunt cu suprafete de transfer termic marita prin
nervuri sau aripioare
Condensatoare cu aer
Pt marirea capacitatii de transfer se folosesc 2 metode :
-nervuri
-aripioare
f –coeficient de aripioare (m2/ml teava)
S ext
f=
S int
Tevile din care se executa pot fi de otel sau cupru.
Diametrele sunt mici(10-15 mm)
Pasul aripioarelor s=2-5 mm
Din punct de vedere al circulatiei aerului exista 2 tipuri de condensatoare:
-cu circulatie naturala
-cu circulatie fortata
Cele cu circulatie fortata sunt de tipul baterie cu aripioare. Fortajul aerului e asigurat de un
ventilator.Aripioarele se executa din tabla de otel sau aluminiu.Sunt independente in raport cu
teava.
Condesatoare cu circulatie naturala
–tipul serpentina atasata pe un panou
Condensator tip panou cu tevi :

Dezavantaje  :-depunerea prafului pe suprafete

-contactul intre teava si panoul perforat e un contact mecanic
Condensator tip panou cu canale ambutisate
Nu mai are tevi separate

Condesatoare cu circulatie fortata

Condensator tip baterie cu aripioare

1. distribuitor
2. colector
3. tevi
4. coturi lipite
5. aripioare comune
R1 –intrare vapori
 R2 –iesire lichid
1,2,3,4 –executate din cupru
viteza intrare aer =2 m/s
viteza iesire aer =7 m/s
Foarte imporatant este contactul intre teava si aripioare
Sunt cele mai performante condensatoare racite cu aer

13.COMPRESORUL
Dupa turatia motorului  :
-lente (600 rot /min)
-rapide (3800 rot/min)
-foarte rapide(peste 3800 rot/min)
Schema de principiu :
Parti componente  :
-carterul(carcasa) partea care asigura protectia partilor interioare ;este executata din fonta
,prevazut cu gura de vizitare
-chiuloasa capacul care acopera partile supapelor;este executata din fonta
-cilindrii partea esentiala a compresorului ,executati din fonta,aluminiu pot fi camasuiti la
interior din material antifrictiune
pistonul partea mobila din interiorul cilindrului
executat din fonta-compresoare lente
executat din aluminiu-compresoare rapide
Are canale pt montarea segmentelor (inele din otel pt ungere , etansare , compresie)
-arborele cotit parte componenta a sistemului de conversie a sistemului de rotatie ;executat
din otel
-bula executata din fonta
-lagare pe arborele cotit executate din bronz-grafit
-sistem de etansare cu presetupa
-sistem de ungere (pompa care asigura transmiterea)
-sistem de racire cu apa a cilindrilor
-volanta
Compresor simplu:

Schita pt arborele cotit:

Schita pt piston:

COMPRESOARE CU PISTON ROTATIV

Principiul de functionare:
Comprimarea se realizeaza prin variatia volumului unei camere de aspiratie care se formeaza
intre peretele cilindrului si peretele pistonului care este montat excentric si care executa o
miscare de rotatie in interior.Pistonul este un cilindru plin montat intr-un cilindru gol
Caracteristici
In cilindru pistonul formeaza 2 camere (aspiratie-refulare). Nu au supapa de aspiratie dar au
supapa de refulare. Au dimensiuni mai reduse, mase mai mici. Turatia este foarte mare.
Echilibrarea este foarte buna- sunt silentioase.
Sunt mai scumpe (grad mare de precizie la prelucrare) frecarea este mai pronuntata.
Sunt 3 tipuri de compresoare1. cu comprimare prin rotor de rostogolire si lamela culisanta in
rotor.
2. cu rotor de rostogolire si lamela culisanta in stator
3. compresor cu surub.
Compresor rotativ cu lamela culisanta in cilindru (stator)
Desen

Aparatura auxiliara.
Nu sunt schimbatoare de caldura.
-separatorul de ulei
- rezervorul de lichid
- separatorul de picaturi
- filtrul
- dezaeratorul
- clapeta de retinere
- pompa de circulatie
Separatorul de ulei se monteaza in instalatia cu compresie mecanica Amoniac. Se monteaza
pe conducta de refulare a compresorului. Este un recipient.
Principiul de functionare: lucreaza pe baza a 2 efecte: socul negativ de viteza si ciocnirea
picaturii de o suprafata (sicana). Are un filtru. Socul negativ de viteza este de ordinul 1:20.
pentru mairea efectului de separare se oate mari vascozitatea uleiului prin racirea
recipientului.

1.manta
2.manta de racire
3.racord de tip pipa-colectare a vaporilor
4.filtru tip rastel
5.pereti sicana

4Q KR
D
W
Rezervorul este un recipient care colecteaza agentul frigorific lichid de la iesirea din
subracitor sau condensator.
Are 2 funciuni: colecteaza lichidul in caz de avarie 2. colecteaza lichidul in surplus care
rezulta intr-un minim de sarcina
Pentr NH3 rezervoarele au volume mai mari care ating mii de litri (max 5000) si se pcupa
maxim 80% din motive de siguranta.
Pentru freoni este mai redus ca dimensiuni mergand pana la ordinu 150 de litri. Nu se livreaza
separat rezervorul. Pot fi verticale sau orizontale.
Dimensionare . determinarea volumului de lichid racit care se gaseste in instalatie.
VTL=Vc+Vv – volume libere pe partea agentului frigorific.
Volumul este amplificat cu 20% sau impartit la 0,8
VRL= (2…3) l*1,16 Φ0
VRL= (o,3…0,5)Qv
Desen
Separatorul de lichid. Asigura prin separarea picaturilor de lichid antrenate de vaporii care
vin din .....
Asigura functionarea uscata a compresorului
Asigura functionarea inecata a vaporizatorului.
Peincipiul de functionare este identic cu cel al separatorului de ulei. Vitezele sunt de 8...12
m\s iar viteza de separare este de 0,2...0,6 m\s.
Relatia de calcul
D 2
QVR1 
4
aparatul in constructie verticala.

Aplicatii ale frigului artificial

1.frigiderul casnic
2.conditionare aer
3.patinuar artificial
4.pompa de caldura
5.fabricarea ghetii
6.racirea betonului
7.inghetarea solulu

CLIMATIZORUL DE PERETE
Este o maşină frigorifică cu compresie de putere mică (1kW-2kW). Are condensator şi
vaporizator – baterii cu aripioare sunt răcite cu aer. Vaporizatorul este amplasat în interior,
grupul compresor-condensator în exterior. Are şi automatizare.
Se construiesc şi cu vaporizatoare multiple. Circulaţia aerului se face forţat. Ventilatorul
pentru condens este axial cu pale mari, iar cel interior este ventilator axial cu lungimi mici.
DULAP DE CLIMATIZARE
-puteri 10-20 kW
-fol pt birouri, magazii
-condensatorul este răcit cu apă, ap. a BÎ

POMPA DE CĂLDURĂ
-instalaţie frigorifică ce funcţionează „invers” faţă de maşina frigorifică – extrage căldura de
la nivelul termic scăzut (mediul cu temperatura 5-80C) şi o livrează la un nivel termic ridicat
(50-800C)
-nu poate fi folosită dacă agentul termic necesar depăşeşte 800C
-numele pompei de căldură este dat de sursele din care aceasta extrage căldura şi de mediul în
care este cedată căldura.
Mediul din care se extrage căldura Mediul care primeşte căldura
- aer - aer
- apă - apă
- sol
- surse de energie reziduală

Apa poate fi folosită ca apă menajeră.

Aerul – aerul înconjurător
Elemente care determină eficienţa unei pompe de căldură:
-dacă sursa de alimentare este aerul atmosferic, pompa de căldură este eficientă într-un
climat subtropical.
-COP-ul trebuie să aibă valori peste 4
-Eficienţa creşte dacă poate fi folosită în regim vară-iarnă
-Numărul de ore de funcţionare pe partea de pompă 2000 h/an.
-Beneficiarul nu necesită o temperatură mai mare de 800C.
-Dacă poate fi combinată cu altă soluţie

RE- rezistenţă electrică

Dacă temperatura exterioară > 90C lucrează pompa, iar BÎ lucrează ca acumulator

PATINOARELE
Partea principală a unui patinoar artificial este pista.
-pista este formată dintr-o placă peste care este turnată o peliculă de apă
-sub placă se află un sistem de conducte prin care circulă agentul frigorific
-sub reţeaua de conducte există un suport care asigură rezistenţa structurii
-se izolează stratul de gheaţă faţă de sol
-patinoarul mai cuprinde unele săli de tip vestiar ,restaurant ,staţia de frig propriu zisă
-iniţial apa se turna direct pe reţeaua de ţevi iar ţevile au fost montate în nisip; mai târziu reţeaua
de ţevi s-a montat în placă de beton
-alimentarea cu agent frigorific a reţelei de conducte trebuie să se facă astfel încât temperatura
întregii zone să fie uniforme
gheaţă -2 ;-7 grade C- -3 gheaţă dură(hochei)
-2 gheaţă umedă(agrement)
0 -7 ;-10 grade C pt. a obţine temperaturile îngheţ
Pista cu îngheţare directă cu (NH3)
-pt. a se îngheţa uniform se măreşte debitul de 4-5 ori Q0m sau se modifică admisia şi ieşirea
agentului frigorific cu ventile cu trei căi

Îngheţare indirectă (agent intermediar)

Patinoar deschis
-----------------------------------------------------------------------------------
[ ]

Sarcina frigorifică 0=sol+spaţii adiacente+persoane+insolaţie+precipitaţii

[____________________]
patinoar închis
FRIGIDERUL CASNIC
Este maşina frigorifică cu compresie mecanică sau cu gaz compensator.
Avem: - frigider propriu zis
-congelator
-combină frigorifică
Puterea frigorifică- 0,153 KW =Pk- puterea compresorului
Au compresoare capsulate.

-acum vaporizatorul şi condensatorul este plat şi este pus pe spatele cutiei

-frigiderul nu este echipat cu ventil de reglaj scăderea presiunii se face printr-un tub capilar care
are diametrul interior de 0,1 mm, pentru a nu se pierde agentul frigorific
-are un filtru de tip creion de 10-12 cm înăuntru având mici sfere de plastic şi este dispus înaintea

capilarului
-mai are o ţeavă strânsă la cap pentru umplere
-masa de freon este de circa 150 g
- se mai introduce o mică cantitate de alcool pentru a scădea punctul de îngheţ a apei existente în
instalaţie
- are un termostat care funcţionează pe principiul dilatării unui gaz
- 2 relee de pornire – oprire şi de protecţie la suprasarcină
-motorul are o bobină de pornire şi una de funcţionare continuă
-la pornire funcţionează cu ambele bobine
-vechile frigidere aveau vaporizatorul înăuntru şi ducea la depunerea ghieţi deci rezulta un timp
de funcţionare mai mare
-funcţionare normală- 15 minute; 45 minute staţionare
-soluţia modernă pune vaporizatorul încorporat în peretele de plastic şi nu mai este vizibil
-lichidul rezultat la vaporizator curge pe capsulă (700C) şi se evaporă
-o soluţie mai modernă plasează vaporizatorul afară complet cu aripioare şi are un ventilator care
introduce aerul rece acesta ieşind prin partea de jos a frigiderului
-clasa A este dată de gradul de izolaţie al frigiderului, combinei frig.