MTCT Strategia Dezvoltarii Turismului 2003

- noiembrie 2003 -
CUPRINS
CAPITOLUL I 4
EVOLU II I TENDIN E ÎN TURISMUL MONDIAL
1.1. Importan a economic a turismului 4
1.2. Realiz ri i tendin e semnificative de evolu ie ale 5
turismului pe plan mondial
CAPITOLUL II 7
PREMISELE DEZVOLT RII TURISMULUI ROMÂNESC
2.1. Premisele dezvolt rii turismului în România 7
2.2. Caracterizarea st rii actuale a turismului românesc 8
2.2.1. Indicatori ai activit ii de turism 8
2.2.2. Concluzii privind aspectele economice ale turismului 15
românesc
2.3. Percep ia ofertei turistice pe pie ele externe 16
CAPITOLUL III 20
OBIECTIVE I AC IUNI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI
3.1. Strategia i politica dezvolt rii turismului 20
3.2. Programe de dezvoltare a turismului 21
3.3. Turismul montan 21
3.3.1. Analiza situa iei turismului montan 22
3.3.2. Obiectiv specific 25
3.3.3. Ac iuni strategice 25
3.3.4. M suri 25
3.3.5. Programe de dezvoltare 26
3.4. Turismul balnear 38

3.4.1. Analiza situa iei turismului balnear 38
3.4.4. suri 40
3.4.5. Programe de dezvoiltare 42
3.5. Delta Dun rii 43
3.5.1. Analiza situa iei turismului din Delta Dun rii 43
3.5.2 Obiectiv specific 45
3.5.4 M suri pe termen scurt i mediu 46
3.5.5. Programe de dezvoltare 47
3.6. Turismul de litoral 49
3.6.1. Analiza situa iei turismului de litoral 49
3.6.2 Obiectiv specific 51
3.6.4. M suri pe termen scurt i mediu 52
3.7. Alte forme de turism 54
3.7.3. M suri pe termen scurt i mediu 55
3.8. Alte ac iuni ce vizeaz dezvoltarea turismului 58
3.8.1. Ac iuni privind marketingul i promovarea 58
3.8.2. Activitatea de autorizare i control 59
3.8.3. Integrarea turismului românesc în tendin ele 59
2
europene i mondiale
3.8.4. Perfec ionarea cadrului legislativ 59
3.8.5. Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ i 60
stabil
3
CAPITOLUL I
EVOLU II I TENDIN E ÎN TURISMUL MONDIAL
1.1. Importan a economic a turismului

La începutul acestui secol i mileniu industria turismului i a c toriilor
reprezint , pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate i, în acela i timp,
cel mai important generator de locuri de munc . Din punct de vedere economic
turismul se constituie în acela i timp i ca surs principal de redresare a
economiilor na ionale a acelor ri care dispun de importante resurse turistice i le
exploateaz corespunz tor.
În acest context, principalele argumente care determin necesitatea dezvolt rii
turismului, rezult din urm toarele aspecte:
Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezint unul
dintre sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;
Exploatarea i valorificarea complex a resurselor turistice înso ite de o
promovare eficient pe pia a extern , poate constitui o surs de sporire a încas rilor
valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balan ei de pl i externe;
Turismul reprezint o pia sigur a for ei de munc i de redistribuire a
celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;
Turismul, prin efectul s u multiplicator, ac ioneaz ca un element
dinamizant al sistemului economic global, generând o cerere specific de bunuri i
servicii care antreneaz o cre tere în sfera produc iei acestora, contribuind în acest
mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei na ionale;
Dezvoltarea armonioas a turismului pe întreg teritoriu contribuie la
cre terea economic i social i la atenuarea dezechilibrelor ap rute între diverse
zone, constituind i o surs important de sporire a veniturilor popula iei;
Turismul reprezint un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin
extinderea ariei ofertei specifice i crearea de locuri de munc în mediu rural altele
decât cele tradi ionale, ameliorând condi iile de via i sporind veniturile
popula iei locale;
În condi iile respect rii i promov rii principiilor de dezvoltare durabil ,
turismul constituie un mijloc de protejare, conservare i valorificare al poten ialului
cultural, istoric, folcloric i arhitectural al rilor;
Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistic durabil i impunerea
unor m suri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existen ei umane
(ap , aer, flor , faun , ecosisteme, etc.), turismul are în acela i timp i o voca ie
ecologic ;
Pe plan social turismul se manifest ca un mijloc activ de educare i
ridicare a nivelului de instruire i civiliza ie a oamenilor, având un rol deosebit în
utilizarea timpului liber al popula iei.
4
1.2. Realiz ri i tendin e semnificative de evolu ie ale turismului pe
plan mondial
Datele oferite de OMT (Organiza ia Mondial a Turismului) eviden iaz faptul c
pe plan mondial, în anul 2002 turismul s-a caracterizat prin urm toarele valori:
• 702,6 milioane sosiri (2,7 % cre tere fa de anul 2001);
• 474,2 miliarde USD încas ri (1,6 % cre tere fa de anul 2001),
Conform studiile întreprinse de Consiliul Mondial al Turismului i C toriilor
(World Travel & Tourism Council - WTTC) se estimeaz c în anul 2003 industria
turismului va genera pe plan mondial, în mod direct i indirect :
• 194.562.000 locuri de munc , reprezentând 7,6 % din num rul total de
locuri de munc ;
• contribu ie la PGB de 5.526 miliarde USD, echivalentul a 10,2 % din
PGB total;
• exporturi de servicii i m rfuri de 1.009 miliarde USD, (11,2 % din
exporturile totale);
• capital Investit 686 miliarde USD (9,6 % din totalul investi iilor);
• cheltuieli guvernamentale 224,1 miliarde USD (3,9 % din totalul
cheltuielilor guvernamentale).
Primele 10 destina ii turistice, la nivelul anului 2002, dup num rul de sosiri sunt
urm toarele: Fran a (77 milioane), Spania (51,7 milioane), SUA (41,9 milioane),
Italia (39,8 milioane), China ( 36,8 milioane), Marea Britanie (24,2 milioane),
Canada (20,1 milioane), Mexic (19,7 milioane), Austria (18,6 milioane), Germania
(18,0 milioane).
În privin a încas rilor din turismul interna ional, la nivelul anului 2002, primele 10
locuri sunt ocupate de: SUA (66,5 miliarde USD), Spania (33,6 miliarde USD),
Fran a (32,3 miliarde USD), Italia (26,9 miliarde USD), China (20,4 miliarde
USD), Germania (19,2 miliarde USD), Marea Britanie (17,8 miliarde USD),
Austria (11,2 miliarde USD), Hong Kong - China (10,1 miliarde USD), Grecia (9,7
miliarde USD).
Clasamentul celor mai mari cheltuitori din turismul interna ional, la nivelul anului
2002, se prezint astfel: SUA (58 miliarde USD), Germania (53,2 miliarde USD),
Marea Britanie (40,4 miliarde USD), Japonia (26,7 miliarde USD), Fran a (19,5
miliarde USD), Italia (16,9 miliarde USD), China (15,4 miliarde USD), Olanda
(12,9 miiarde USD), Hong Kong –China (12,4 miliarde USD), Federa ia Rus
(12,0 miliarde USD).
Estim rile Organiza iei Mondiale a Turismului prev d c , în perspectiva anilor
2020 turismul se va caracteriza prin:
• 1,56 mld sosiri turi ti interna ionali, din aceste sosiri mondiale ce se vor
înregistra în 2020, 1,2 miliarde vor fi intraregionale i 0,4 miliarde vor fi
interregionale;
5
• totalul sosirilor de turi ti pe regiuni arat c în 2020 primele 3 regiuni vor
fi Europa (717 milioane turi ti), Asia de Est i Pacific (397 milioane) i
Americile (282 milioane), urmate de Africa, Orientul Mijlociu i Asia de
Sud;
• 2.000 miliarde USD încas ri;
• peste 253 milioane locuri de munc , ceea ce reprezint 9,0 % din totalul
locurilor de munc ;
• 10,9 % din totalul investi iilor de capital.
6
CAPITOLUL II
PREMISELE DEZVOLT RII TURISMULUI ROMÂNESC
2.1. Premisele dezvolt rii turismului în România

România dispune de un valoros i variat poten ial turistic natural care se constituie
în cea mai bogat resurs a rii i ofer posibilitatea de a dezvolta un sector de
activitate bazat pe aceste resurse, aflat în plin ascensiune pe plan mondial i cu
rezultate benefice pentru economia rilor care promoveaz turismul.
Elementele de vârf ale poten ialului natural care îi confer calit ii necesare
dezvolt rii turismului sunt reprezentate prin:
• relieful variat cu forme echilibrat distribuite în teritoriu (31 % munte, 36

% dealuri, 33 % câmpii i lunci) i u or accesibile;
• climatul temperat continental-moderat, cu regim termic reconfortant i o

valoare terapeutic semnificativ a bioclimatului (tonic-stimulent, de
cru are, excitant, cu aeroionizare negativ puternic ) favorabil practic rii
diferitelor forme de turism în tot cursul anului;
• poten ialul turistic montan care beneficiaz de un climat moderat

caracterizat prin confort termic, viscole reduse, avalan e pu ine i o
persisten a stratului de z pad de pân la 180 - 200 zile/an, posibilit i
facile de acces favorizante pentru practicarea alpinismului, drume iei, a
diferitelor forme de schi i a altor sporturi de iarn .
Acestor elemente li se adaug existen a în zonele montane a numeroase pe teri

accesibile pentru practicarea speoturismului, p duri de interes social - recreativ i
tiin ific (rezerva ii naturale i parcuri na ionale) care posed i un valoros fond
cinegetic, o re ea de râuri i lacuri cu variat fond piscicol, care dau posibilitatea
practic rii diverselor forme de agrement nautic.
• poten ialul balneoturistic recunoscut prin bog ia i valoarea factorilor
de cur precum: ape minerale i termominerale, emana ii naturale de gaze
terapeutice, n moluri i lacuri terapeutice, utilizate în profilaxia i
terapeutica diverselor maladii ca i pentru între inere. Calitatea rezervele
omologate pentru resurselor hidrominerale situeaz România între
primele din Europa.
• poten ialul turistic al Deltei Dun rii, prin valen ele sale ecologice,
peisagistice i faunistice constituie atrac ii pentru efectuarea de croaziere
i expedi ii într-un peisaj inedit, cu caracter de unicat în Europa;
• poten ialul turistic al litoralului M rii Negre cu resurse turistice
variate cum sunt: apa de mare, dimensiunile plajei, bioclimatul marin,
apele termominerale, apa marin i n molul terapeutic, lipsa mareelor,
7
.a. care ofer litoralului condi ii optime pentru a r spunde unui evantai
larg de motiva ii turistice: odihn i recreere, cur balnear complex
(profilactic , terapeutic , recuperatorie), agrement nautic i sportiv etc..
În anii ’70, litotalul românesc era una dintre destina iile preferate ale
turi tilor din Europa Occidental i Nordic .
• poten ialul faunistic i floristic, bogat în specii de interes tiin ific sau
pentru vân toare i pescuit, caracterizat prin existen a unor ecosisteme cu
caracter de unicat.
Poten ialul turistic natural se completeaz în mod fericit cu un patrimoniu
cultural-istoric de mare reprezentativitate pentru România, dat fiind istoria
multimilenar a poporului român, nominalizat prin:
• existen a a peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes na ional i
interna ional între care se remarc : biserici i ansambluri mân stire ti,
monumente i ansambluri de arhitectur i de art , centre istorice i situri
arheologice, din care, o parte s-au constitut ca valori ale Patrimoniului
Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce
exterioare, cet ile dacice, cetatea Sighi oara etc.)
- tezaurul etnografic i folcloric românesc de mare originalitate reprezentat
prin: arhitectura specific satelor din provinciile istorice române ti; bisericile de
lemn din Maramure i S laj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decor rii;
manifest ri etnoculturale i religioase tradi ionale; târguri i expozi ii muzeale
etnografice în aer liber sau pavilioane etc.
2.2. Caracterizarea st rii actuale a turismului românesc
2.2.1. Indicatori ai activit ii de turism
În prezent sectorul turistic românesc se caracterizeaz , la nivel global, prin
urm torii indicatori:
- 4,794 mil. vizitatori str ini;
- 5,76 mil. plec ri ale vizitatorilor români;
- 612 mil. USD încas ri din turismul interna ional (în anul 2002);
- 1,18 % contribu ie la PIB (în anul 2001);
- 131 mii locuri de munc oferite de sectorul turistic (în anul 2001);
- 2,03 % din totalul locurilor de munc ;
- investi iile din comer , ce include clasa „Hoteluri i restaurante” au fost, la
nivelul anului 2001, de 24.653.924 mil. lei ceea ce reprezint 12,1% din
totalul investi iilor din economie.
În raport cu poten ialul existent în ara noastr , i comparativ cu celelalte ri
central i est europene România se prezint modest în ceea ce privesc
performan ele economice ale industriei turismului (tabelele 1 i 2).
8
Tabelul nr. 1
Evolu ia num rului de structuri i capacit i de cazare în perioada 1989 – 2002
Indicator UM 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Unit i num r 3490 3213 3329 3277 2682 2840 2905 2965 3049 3127 3250 3121 3266 3338
Evolu ie % 100,0 92,1 95,4 93,9 76,8 81,4 83,2 85,0 87,4 89,6 93,1 89,4 93,6 95,6
Cap. mii
419 353 312 303 293 293 290 289 288 287 283 280 277 273
cazare locuri
Evolu ie % 100,0 84,2 74,5 72,3 69,9 69,9 69,2 69,0 68,7 68,5 67,5 66,8 66,1 65,2
Cap.
mii
cazare
locuri 79.458 77.022 64.124 55.870 57.434 53.255 53.539 53.639 52.027 53.164 51.275 50.197 51.882 50.752
în
-zile
func iune
Evolu ie % 100,0 96,9 80,7 70,3 72,3 67,0 67,4 67,5 65,5 66,9 64,5 63,2 65,3 63,9
Sursa: Institutul Na ional de Statistic (date prelucrate)
9
Tabelul nr.2
Evolu ia circula iei turistice în perioada 1989 - 2002
A. TURI TI ÎNREGISTRA I ÎN UNIT I DE CAZARE
Indicator UM
1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1. Turi ti
mii 11.597 10.865 8.309 6.830 6.718 6.149 6.305 5.832 4.894 4.742 4.314 4.053 3.960 3.848
români
- evolu ie % 100,0 93,7 71,6 58,9 57,9 53,0 54,4 50,3 42,2 40,9 37,2 34,9 34,1 33,2
2. Turi ti
mii 1.375 1.432 1.294 1.185 848 856 766 762 833 810 795 867 914 999
str ini
- evolu ie % 100,0 104,1 94,1 86,2 61,7 62,3 55,7 55,4 60,6 58,9 57,8 63,1 66,5 72,7
3. Înnopt ri
mii 48.061 40.314 28.658 22.935 22.025 20.538 21.730 19.550 17.106 16.976 15.689 15.497 15.731 14.742
români
- evolu ie % 100,0 83,9 59,6 47,7 45,8 42,7 45,2 40,7 35,6 35,3 32,6 32,2 32,7 30,7
4. Înnopt ri
mii 5.316 4.238 3.269 3.141 2.744 2.758 2.381 2.288 2.506 2.207 1.981 2.149 2.390 2.534
str ini
- evolu ie % 100,0 79,7 61,5 59,1 51,6 51,9 44,8 43,0 47,1 41,5 37,3 40,4 45,0 47,7
VIZITATORI
5. Plec ri
mii 898 11.275 9.078 10.905 10.757 10.105 5.737 5.748 6.243 6.893 6.274 6.388 6.408 5.757
români
-evolu ie % 100,0 1.255,6 1.010,9 1.214,4 1.197,9 1.125,3 638,9 640,1 695,2 767,6 698,7 711,3 713,6 641,1
-evolu ie fa
% 8,0 100,0 80,5 96,7 95,4 89,6 50,9 51,0 55,4 61,1 55,6 56,7 56,8 51,1
de 1990
6. Sosiri
mii 4.850 6.532 5.359 6.401 5.786 5.898 5.445 5.205 5.149 4.831 5.224 5.264 4.938 4.794
str ini
- evolu ie % 100,0 134,7 110,5 132,0 119,3 121,6 112,3 107,3 106,2 99,6 107,7 108,5 101,8 98,8
-evolu ie fa
% 74,2 100,0 82,0 98,0 88,6 90,3 83,4 79,7 78,8 74,0 80,0 80,6 75,6 73,4
de 1990
10
Tabel nr. 3
Evolu ia circula iei turistice pe zone turistice în perioada 1994 – 2002
U
Zone turistice M 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Sta iuni din zona litoral , exclusiv ora ul Constan a
turi ti români mii 697 851 803 709 758 644 639 615 627
- evolu ie % 100 122,1 101,7 101,7 108,8 92,4 91,7 88,2 90
turi ti str ini mii 100 68 62 58 49 35 33 44 58
- evolu ie % 100 68 62 58 49 35 33 44 58
Sta iuni balneare
- evolu ie % 100 97,8 93,4 82 84,6 91,4 93,7 95,3 86,5
- evolu ie % 100 70,4 80 74,1 61,1 53,7 48,1 48,1 61,1
Sta iuni din zona montan
- evolu ie % 100 114,6 98,8 84,2 86,6 83,6 77,9 77,1 70,1
- evolu ie % 100 110,8 107,7 112,3 118.5 111 135,4 135,4 150,8
Zona Delta Dun rii, inclusiv ora ul Tulcea
- evolu ie % 100 100 93,3 73,3 68,3 56,7 50 66,7 48,3
- evolu ie % 100 78,6 42,9 42,9 71,4 42,9 35,7 42,6 50
11
U
Zone turistice M 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Bucure ti i ora ele re edin de jude , exclusiv Tulcea
- evolu ie % 100 97,7 93,9 73,5 66,4 58,3 55,3 53,1 53,9
- evolu ie % 100 92,9 92,2 103,9 101,9 106 116,3 121,2 127,4
Alte localit i i trasee turistice
- evolu ie % 100 95,8 80,8 76,2 72,8 62,8 49,2 47,4 46
- evolu ie % 100 91,1 105,4 121,4 114,3 100 103,6 114,3 146,4
Sursa: Institutul Na ional de Statistic (date prelucrate)
12
Turi ti români Turi ti str ini
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Fig. 1 Evolu ia numarului de turi ti români i str ini în perioada
1989 - 2002
Plec ri români Sosiri str ini

20000
18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Fig. 2 Evolu ia plec rilor de români i a sosirilor de str ini în

perioada 1989 - 2002
13
2.2.2. Concluzii privind aspectele economice ale turismului românesc
a. în ceea ce prive te capacitatea de cazare:
• reducerea în prezent cu 4,4 % a num rului de structuri de primire
fa de anul 1989 i o cre tere cu 3,9 % fa de anul 1990;
• sc derea capacit ii de cazare fa de cei 2 ani prezenta i mai sus cu 34,9
% i respectiv cu 22,7 % *;
• diminuarea cu 36,1 % a capacit ii de cazare în func iune, mai mare decât
cea corespunz toare capacit ii fizice, ceea ce denot o u oar cre tere a
capacit ilor cu func ionare sezonier ;
b. în ceea ce prive te num rul de vizitatori i num rul turi tilor înregistra i
• în anul 2002 num rul de turi ti români înregistra i în structurile de
primire a atins cifra de 3.848.288 turi ti însumând 14.742.579 mii
înnopt ri;
• sc derea cu 62,6 % a num rului total de turi ti înregistra i în unit ile de
cazare, din care cu 66,8 % a turi tilor români, cu 27,3 % a turi tilor
str ini fa de 1989, fa de anul 1990 reducerile înregistrând 55,4 % la
total turi ti, 64,6 % la turi ti români i 30,2 % la turi ti str ini;
• sc derea corespunz toare a num rului de înnopt ri: fa de 1989 cu 67,6
% la total turi ti, 69,3 % la turi ti români i 52,3 % la turi ti str ini; fa
de 1990 reducerile se situeaz în ordine: 61,2 %, 63,4 %, i respectiv
40,2 %;
• reducerea sejurului mediu de la 4,1 zile în 1989 (4,1 zile la turi tii români
i 3,9 zile la turi tii str ini) la 3,6 zile în anul 2000 (3,8 zile pentru turi tii
români i 2,5 zile pentru turi ti str ini);
• sc derea cu 1,2 % a num rului de vizitatori str ini, fa de anul 1989; fa
de anul 1990 num rul acestora a sc zut de la 6.532 mii la 4.794 mii,
respectiv cu 26,6 %.
• cre terea cu de peste 6 ori a num rului de vizitatori români
care au plecat în str in tate, fa de anul 1989; în anul 2002 num rul
acestora s-a redus de la 11.275 mii la 5.757,3 mii în raport cu anul 1990.
• sc derea cu 10 % a num rului de turi ti români sosi i pe litoral i cu 42 %
a num rului turi tilor str ini, în anul 2002 fa de anul 1994;
• sc derea cu 13,5 % a num rului de turi ti români sosi i în sta iunile
balneare i cu 38,9 % a num rului de turi ti str ini, în anul 2002 fa de
anul 1994;
• sc derea cu 29,9 % a num rului de turi ti români sosi i în sta iunile
montane i cre terea cu 50,8 % a num rului de turi ti str ini, în anul 2002
fa de anul 1994;
• sc derea cu 51,7 % a num rului de turi ti români sosi i în Delta Dun rii
i cu 50 % a num rului de turi ti str ini, în anul 2002 fa de anul 1994;
*
reducerea capacit ii fa de anul 1989 cu 146.404 locuri (35,1 %) s-a datorat scoaterii din circuitul turistic a peste
800 unit i de cazare pân în anul 1993 i restructur rii celor r mase în func iune, prin modernizare i reducere a
num rului de locuri. Structurile noi intrate în circuitul turistic începând cu anul 1994 (circa 500) sunt de tip pensiune
turistic sau agroturistic , de mic capacitate (în medie 8 locuri/ unitate).
14
• sc derea cu 46,1 % a num rului de turi ti români sosi i în Bucure ti i în
ora ele re edin i cre terea cu 27,4 % a num rului de turi ti str ini, în
anul 2002 fa de anul 1994
Fa de aceste sc deri sunt de remarcat totu i semnele revigor rii activit ii

turistice în ultimii trei ani când, anual, principalii indicatori i în primul rând
cei valorici, au înregistrat cre teri de peste 10%, superioare cre terii de
ansamblu a economiei române ti.
2.3. Percep ia ofertei turistice române ti pe pie ele externe

Studiile i analizele realizate în cadrul OMT, bazate pe informa iile i analizele de
pia realizate în rile mari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum i
anchetele întreprinse în rândul turi tilor str ini care viziteaz România,
caracterizeaz oferta turistic româneasc prin urm toarele aspecte:
toate tipurile de programe oferite de România întâmpin o concuren
acerb pe pie ele vest-europene;
destina iile concurente ofer o gam variat de facilit i pentru toate
categoriile de turi ti;
oferta româneasc este relativ limitat , restrâns la câteva sta iuni, iar în
cadrul acestora, doar la câteva hoteluri;
serviciile sunt inferioare celor de pe destina ii concurente precum Bulgaria,
Turcia, Grecia sau Cipru;
agrementul nu se ridic la nivelul ofertei din alte destina ii;
infrastructura tehnico-rutier este necorespunz toare;
din punct de vedere al raportului calitate-pre , România a încetat s mai fie
o pia turistic atractiv .
Pe de alt parte, OMT sintetizeaz factorii de impact în dezvoltarea turismului
interna ional al României, dup cum urmeaz :
15
Nr.
Domeniul Factori pozitivi Factori negativi
crt.
existen a în faz de studiu a unor
lipsa unui program de ac iuni,
proiecte de investi ii pentru
coerent i stabil, privind
1. Produse turistice realizarea de noi hoteluri, atât în
dezvoltarea turismului
marile ora e cât i în sta iunile
turistice
adoptarea de noi acte normative
lipsa sau starea precar a
care reglementeaz desf urarea
serviciilor publice în numeroase
i controlul activit ilor turistice
sta iuni i zone rurale
i contribuie la ameliorarea
serviciilor turistice
lipsa creditelor pentru realizarea
cre terea semnificativ a de investi ii i restaurarea
capacit ii de cazare în special patrimoniului, fonduri
ca num r de camere i insuficiente alocate pentru
apartamente private dezvoltarea turistic
ameliorarea i dezvoltarea
ofertei pentru alte produse i lipsa creditelor pentru activit ile
programe turistice (sporturi, de promovare
divertisment, manifest ri
culturale, excursii etc.)
modernizarea hotelurilor concuren a puternic din partea
existente i construc ia de noi rilor din Europa Central i de
hoteluri i a altor structuri de Est
primire
dezvoltarea agroturismului i a un climat politic instabil în unele
re elei de pensiuni turistice care ri vecine
servesc micul dejun
experien ele reu ite ale unor noi
forme de turism în unele zone
turistice ale rii
dezvoltarea i diversificarea
dot rilor i echipamentelor de
agrement
cre terea profesionalismului în
activitatea de formare a cadrelor
adoptarea unui cadru legislativ
care a permis deschiderea de noi
coli tehnice i centre de
formare a cadrelor care î i
desf oar activitatea în turism
(Bucure ti, Suceava, Constan a,
Bra ov, Timi oara i Cluj)
16
dezvoltarea sectorului de
agrement în structurile hoteliere
(baruri de noapte, cazinouri,
centre de jocuri, discoteci, centre
de s tate, centre de conferin e
i afaceri .a.)
privatizarea hotelurilor
existen a unui climat agreabil,
natur bogat i abunden a
monumentelor istorice
oferta turistic bogat prin
constrângeri bugetare
internet
lipsa unei sus ineri tehnice i
participarea României la marile
financiare din partea statului
târguri - expozi ii
pentru promovare
neconcordan între activitatea
Marketing i cre terea num rului de publica ii
2. de promovare i cea de
promovare promo ionale
marketing
lipsa creditelor pentru
dezvoltarea publicit ii audio-
dezvoltarea activit ilor de
vizual (CD-ROM, filme video)
promovare în ar i str in tate
publicitate în media turistic din insuficien a informa iei turistice
întreaga lume la nivelul sta iunilor turistice
modernizarea instala iilor instabilitatea politic în zona
vamale la frontiere balcanic
declararea Rezerva iei Biosferei
Delta Dun rii i dezvoltarea
ecoturismului
posibilitatea valorific rii în
turismul ecologic a altor existen a sistemelor tehnico-
3. Alte domenii
rezerva ii i parcuri na ionale/ edilitare necorespunz toare în
naturale, declarate astfel unele ora e importante i sta iuni
conform legii turistice
sensibilizarea, prin diverse
ac iuni, a popula iei privind
valoarea i necesitatea protej rii
mediului
În concluzie, pot fi sintetizate principalele mari cauze care au contribuit la declinul

turismului românesc:
17
• lipsa unui program de ac iuni, coerent i stabil, privind dezvoltarea
turismului ;
• lipsa fondurilor de investi ii destinate dezvolt rii modific rii i reabilit rii
infrastructurii generale i specifice, ca urmare a procesului lent i
complicat al privatiz rii, aplic rii unei fiscalit i neadecvate, inexisten a
unor facilit i în domeniul creditelor bancare .a.;
• reforma sectorului turistic a demarat târziu, chiar dac anumite încerc ri
de reform economic au fost f cute înc de la începutul anilor '90, îns
durata de aplicare a lor s-a întins pe o perioad foarte mare de timp;
• cu câteva excep ii, domeniul turistic nu s-a dovedit a fi foarte atr tor
pentru investitorii str ini (sub 1% din capitalul în valut subscris în
perioada 1990-2000 pe total economie);
• lipsa mijloacelor circulante (resurse financiare) la dispozi ia
întreprinderilor de profil;
• practicarea unor dobânzi bancare foarte ridicate i deci, neatractive, în
paralel cu deprecierea permanent a monedei na ionale precum i
persisten a unei rate ridicate a infla iei;
• durata mare necesar reconstituirii propriet ii private în cazul activelor
na ionalizate;
• existen a unui management hibrid, nenatural între rigorile economiei
concuren iale i mentalitatea societ ii super-centralizate;
• sc derea puterii de cump rare a popula iei i reordonarea priorit ilor;
• reorientarea unei p i a cererii turistice interne c tre destina ii externe.
18
CAPITOLUL III
OBIECTIVE I AC IUNI PRIVIND DEZVOLTAREA
TURISMULUI
3.1. Strategia i politica dezvolt rii turismului

Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezint crearea unui
produs turistic na ional competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care
dispune România i care s impun acest domeniu ca activitate economic
prioritar în cadrul sistemului economic na ional.
Atingerea acestui obiectiv trebuie s conduc la :

n dublarea num rului de turi ti str ini (cca. 1.000 mii în prezent) la
orizontul anilor 2010 i atingerea unui num r de 1.500 mii la nivelul
anului 2007, precum i cre terea în consecin a încas rilor valutare din
turism, de la cca. 600 mil. USD în 2002 la cca. 1,0 mld. USD în anul 2007
i 2 mld. USD la nivelul anilor 2010 - 2012;
n sporirea contribu iei turismului la formarea PIB, de la 1,18% în prezent la
cca. 5-6 % în anul 2007 (în rile cu turism dezvoltat acest indicator atinge
în medie un nivel de 14%);
n satisfacerea cererii turistice poten iale interne i atragerea unui num r
sporit de turi ti români pentru petrecerea sejururilor, de la 3.848 mii în
anul 2002 la cca. 5.100 mii în anul 2007 ;
n sporirea contribu iei turismului în cadrul veniturilor comunit ilor locale
prin sus inerea dezvolt rii turismului rural ;
n crearea unui num r de peste 350 mii de noi locuri de munc în sectorul
turistic, peste cele 130 mii de locuri existente în prezent ;
Tabelul nr. 4
Prognoza circula iei turistice i a încas rilor valutare
din turism pentru anul 2007
Realizat Estimat Ritm mediu
Indicatori UM
2002 2007 anual (%)
1. Nr. total de turi ti mii 4.847 6.600 6,5
- turi ti români mii 3.848 5.100 6,0
- turi ti str ini mii 999 1.500 8,5
19
2. Nr. total zile turist mii 17.276 27.800 10,0
- turi ti români mii 15.742 23.000 8,0
- turi ti str ini mii 2.534 4.600 13,0
3. Nr. vizitatori str ini mii 4.794 7.000 8,0
4. Încas ri valutare mil. USD 612 1.000 10,5
Realizarea obiectivului strategic general de dezvoltare a turismului impune

adoptarea conjugat a unor politici corespunz toare, pentru diferitele domenii de
activitate ale sectorului, respectiv :
1. Politica de produs turistic vizeaz modernizarea i extinderea ofertei
turistice române ti, cre terea competitivit ii i atractivit ii ei pe pia a
intern i interna ional .
2. Politica de promovare i marketing trebuie s asigure crearea unei
imagini reale a României, menite s stimuleze cererea turistic intern
i interna ional .
3. Politica în domeniul for ei de munc urm re te asigurarea din punct
de vedere cantitativ i calitativ a necesarului de personal i al modului
de formare i perfec ionare a acestuia.
4. Politica privind cre terea rolului cercet rii tiin ifice i dezvolt rii
tehnologice motivat de necesitatea identific rii de noi produse i
pie e turistice, a oportunit ilor de investi ii i de fundamentare a
programelor de dezvoltare, investi ii i amenajare turistic .
5. Politica în domeniul legislativ presupune adoptarea reglement rilor
necesare dezvolt rii turismului (în primul rând Legea turismului,
Legea parcurilor turistice) în concordan cu prevederile legislative
ale rilor Uniunii Europene.
6. Politica în domeniul fiscal are drept scop evaluarea impactului
surilor de natur fiscal asupra dezvolt rii turismului i adoptarea
unui sistem atractiv pentru investitorii din turism.
7. Politica parteneriatului stat, cu are rolul de a asigura suprastructura
(drumuri, c i de comunica ie, alte utilit i etc.), administra ia public
local care s contribuie cu terenurile necesare realiz rii proiectelor i
sectorul privat, solicitat s finan eze, s construiasc i s exploateze
proiectele de acest tip;.
3.2. Programe de dezvoltare a turismului

Ducerea la îndeplinire a politicilor enun ate presupune realizarea unor programe
prioritare i adoptarea unor suri care, prin efectele produse de implementarea
acestora, s pun în mi care întregul angrenaj de dezvoltare a turismului, atât la
nivelul produsului turistic na ional, cât i pe fiecare din principalele destina ii
turistice (Delta Dun rii, turismul montan, turismul balnear, turismul de litoral, alte
destina ii) respectiv:
20
a. Programe prioritare de dezvoltare a turismului
• Delta Dun rii – „Delta Europei”
• „Superschi în Carpa i”
• „Parcuri turistice”
• „Cabane montane”
• Salvamont
• Turism balnear – „Turism de s tate”
• Ecoturism în România
• Turism cultural i religios în România
b. Programe care sus in dezvoltarea turismului
• Programul de marketing i promovare
• Programe sociale - "Litoralul pentru to i", "Turism pentru
tate", "Revelion în România"
• Legisla ia turistic
Obiectivele specifice, ac iunile i m surile pe termen scurt i mediu, pentru fiecare

dintre destina iile turistice prioritare pentru România sunt prezentate în continuare.
3.3. TURISMUL MONTAN
3.3.1. Analiza situatiei turismului montan
1. Capacitate
La nivelul anului 2002, capacitatea de cazare din sta iunile montane reprezint
11,5 % din totalul capacitatii de cazare.
În ultimii 4 ani, num rul locurilor de
Evolu ia locurilor de cazare
cazare a cunoscut o sc dere în existente în turismul montan
sta iunile montane, în 2002 num rul
locurilor fiind cu 7,9 % mai mic fa 36000 de
anul 1999. Aceasta se datoreaz 35000
34000
retroced rilor vilelor din aceste
locuri
33000
sta iuni i trecerea unora în regim de 32000
exploatare individual. 31000
30000
Ponderea hotelurilor în locurile de 29000
cazare s-a men inut constant în ultimii 1999 2000 2001 2002 ani
fiind în medie de 32 %. ani
2. Circula ie
21
Num rul de turi ti str ini a crescut în 2002 cu 11,8 % fa de 1999, dar num rul
sosirilor turi tilor în unit ile de cazare din sta iunile montane au înregistrat în
ultimii ani o sc dere, în 2002 înregistrându-se o sc dere cu 6,7 % fata de 1999,
scaderea mai mare fiind la turistii romani respectiv de 9,1%. Aceasta s-a datorat in
principal timpului nefavorabil practicarii sporturilor de iarna(zapada putina si cu
durata mica dar si dotarilor necorespunzatoare a domeniilor pentru schi si anume
lipsei instalatiilor de produs zapada artificiala, a instalatiilor de transport pe cablu
de capacitate mica, de tip teleschi, babyschi,etc.
Evolu ia înnopt rilor în aceast perioad este prezentat în figurile de mai jos:
Innoptarile turistilor în unit ile de cazare
Innoptarile turistilor straini in unitatile de
din sta iunile litorale
cazare din statiunile litorale
2500000
245000
240000
2000000
235000
230000
1500000
innoptari
225000
1000000 220000
215000
500000 210000
205000
0 200000
1999 20 00 2001 2002 195000
1999 2000 2001 2002
ani
ani
Hotelurile de in o pondere de 62 % din num rul total de înnopt ri.

Sc derea num rului turi tilor români în unit ile de cazare exploatate în regim
public s-a produs datorit orient rii acestora c tre cazarea în unit i cu regim de
exploatare particular.
3. Pia a
La nivelul anului 2002, 10,5 % din înnopt rile din România sunt în sta iunile
montane si din acestea 9,1 % sunt înnopt ri ale turistilor str ini.Românii reprezint
80,2 % din turi tii sosi i în sta iunile montane i aproape 87,3 % din num rul
înnopt rilor.
În cazul turi tilor str ini Structura înnopt rilor turi tilor st ini pe ri dupa
de origine
ara de origine, Israelul ocupa
primul loc cu 20 % din totalul
înnopt rilor turi tilor str ini, urmat
de Marea Britanie cu 12 % i 20%
Israel
Regatul Unit
Germania cu 8 %.
46% 12% Germania
Rep Moldova
8% Italia
4. Eficien a 7% Alte tari
Gradul de ocupare în
7%
sta iunile montane este de 21,9%
în 2002, iar gradul de
utilizare a capacit ii de cazare în func iune pentru hoteluri a fost de 34,8% .
22
Durata medie a unui sejur este 2,6 zile.
5. Puncte tari ale turismului montan romanesc

- Potential turistic montan cu caracteristici specifice, indicat in practicarea
sporturilor de iarna pentru turisti la toate categoriile de varsta;
- Existenta unui mare potential montan pentru practicarea sporturilor de
iarna, uniform repartizat pe intreg teritoriu tarii neamenajat;
- Lipsa fenomenului de avalansa;
- Cresterea interesului tineretului pentru practicarea schiului;
- Traditie in practicarea turismului montan;
- Raspandire uniforma in zona montana a structurilor turistice de primire si
alimentatie;
- Existenta zonelor populate si a fortei de munca bine calificate,
disponibile;
6. Puncte slabe ale turismului montan romanesc

- Instalatii de transport pe cablu invechite, uzate moral mergand pana la
diminuarea gradului de asigurare a sigurantei turistilor;
- Domenii pentru schi nemodernizate si nedotate cu echipamente de
producere a instalatiilor de zapada artificiala, a echipamentelor pentru intretinerea
partiilor;
- Lipsa instalatiilor mici de transport cu cablu pentru persoane de tip
teleschi, babyschi,etc.
- Necorelarea dezvoltarii actuale a turismului montan cu capacitatea
structurilor turistice de primire si alimentatie;
- Intretinere deficienta a traseelor turistice montane omologate;
- utilitati edilitar-gospodaresti ale localitatilor montane invechite si
necorelate cu stadiul actual de dezvoltare a turismului montan;
- Slaba dezvoltare a drumurilor forestiere si drumurilor de interes turistic in
zonele montane.
Din analiza potentialului turistic natural pentru dezvoltarea turismului

montan cu componenta turism pentru practicarea schiului in Romania,
rezulta necesitatea extinderii si modernizarii imediate a domeniilor pentru
schi si practicarea sporturilor de iarna, a instalatiilor aferente de transport
cu cablu pentru persoane precum si a celorlalte tipuri de amenajari si dotari
pentru practicarea sporturilor de iarna cum ar fi schi-ul de fond,
randonnée-ul, bob-ul, sania, patinajul, etc.
Pentru ca Romania sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatie
turistica pentru practicarea sporturilor de iarna este necesara imbunatatirea
infrastructurii generale, a ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea si
dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan(amenajarea de noi
partii de schi cu instalatiile de transport pe cablu aferente, instalatii si echipamente
23
de producere a zapezii artificiale si de intretinere a partiilor) precum si dezvoltarea,
modernizarea si diversificarea structurilor de primire.
3.3.2. Obiectiv specific

Amenajarea la standarde turistice europene a sta iunilor montane i
diversificarea ofertei pentru practicarea sporturilor de iarn i a drume iei montane.
Principiul ce trebuie s respectat în dezvoltarea turismului este cel al dezvolt rii
durabile a zonelor, centrelor i obiectivelor turistice.
3.3.3. Ac iuni strategice

a) Modernizarea i dezvoltarea sta iunilor intrate în circuitul turistic
interna ional.
b) Valorificarea integral a poten ialului turistic montan al sta iunilor intrate în
circuitul turistic, prin amenajarea complex a domeniului schiabil i
asigurarea corespunz toare a acestora cu mijloace de transport pe cablu i
instala ii de producere de z pad artificial .
c) Modernizarea, dezvoltarea si diversificarea agrementului cu accent pe

agrementul „après ski” ;
d) Ini ierea unui program complex de modernizare i dezvoltare a re elei de

cabane i refugii montane.
3.3.4. Masurile de realizare a obiectivului
- amenajarea de partii noi de schi;
- construirea de instalatii de transport cu cablu pentru persoane;
- instalarea de echipamente de producere a zapezii artificiale;
- instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al partiilor de schi;
- dotarea cu echipamente pentru intretinerea partiilor de schi;
- reamenajarea si amenajarea partiilor destinate practicarii sporturilor de
iarna, altele decat schiul-biatlon, bob,sanie, sarituri de la trambulina, patinoare si
echiparea cu instalatiile si echipamentele aferente.
- reamenajarea si construirea de refugii montane pentru asigurarea
sigurantei si primului ajutor in caz de accidente, reamenajarea si construirea
retelei de cabane de creasta.
Realizarea acestor ac iuni se va face prin implementarea programelor

na ionale de dezvoltare i de sus inere a acestei forme de turism, respectiv:
Ø Superschi în Carpa i,
Ø Cabane Montane,
Ø Salvamont.
24
3.3.5. Programe
Programul SUPERSCHI ÎN CARPA I
1. OBIECTIVUL GENERAL.
Programul isi propune realizarea uneia dintre intele principale ale strategiei
Ministerului Turismului si anume revitalizarea turismului montan în România prin:
a) modernizarea si dezvoltarea domeniului pentru schi care implica
asigurarea practicarii schiului si a celorlalte sporturi de iarna in conditii optime si
de securitate. Prin aceasta se intelege corelarea dimensiunii domeniului pentru
schi cu capacitatea de cazare si asigurarea integrala a cererii de week-end;
b) modernizarea si dezvoltarea mijloacelor de transport cu cablu pentru
persoane, acestea fiind determinante in aprecierea ofertelor sporturilor de iarna;
c) modernizarea, dezvoltarea si diversificarea agrementului - natura si
calitatea agrementului, in special a facilitatilor ”après-ski”, sunt hotarâtoare in
alegerea unei oferte(statiuni), iar acest aspect este foarte bine cunoscut si
”exploatat” pe piata internationala;
d) modernizarea structurilor de primire si de alimentatie publica care
implica actiuni de ridicare a gradului de confort si cresterea calitatii serviciilor.
2. ACTIUNI
• Stabilirea zonelor si suprafetelor care vor fi incluse in domeniului
schiabil;
• Dezvoltarea durabila a domeniilor pentru schi si dotarea
concomitenta cu instalatiile de transport pe cablu aferente in arealul
Valea Prahovei – Valea Ialomitei – Valea Doftanei si statiunea
Poiana Brasov;
• Constructia, punerea in functiune si exploatarea instalatiilor de
transport pe cablu;
• Dotarea cu echipament a domeniilor schiabile: masini pentru
intretinerea partiilor si instalatii pentru produs zapada artificiala;
• Amenajarea, dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii generale: cai
de acces, alimentari cu apa, gaze, curent electric, canalizari, statii de
pompare si statii de epurare a apelor uzate, parcari;
• Conversia fortei de munca disponibilizate existente in zona.
Etapa I
Ø Faza 1 - ridicarea la standarde interna ionale, prin m suri adecvate de

modernizare i dezvoltare, a dot rilor pentru practicarea sporturilor de iarn în
sta iunile: Poiana Bra ov (Anexa 1), Sinaia (Anexa 2) i Predeal (Anexa 3).
25
Ø Faza 2 - amenajarea si dezvoltarea rapid a dotarilor specifice si a
sta iunilor – satelit a celor 3 sta iuni reprezentative, care s ajute la consolidarea
ofertei: Azuga (Anexa 3), Bu teni (Anexa 4), Padina – Pe tera (Anexa 5).
Aceasta faza va trebui s se desf oare simultan cu prima, ca o completare i o
diversificare a acesteia.
Ø Faza 3 - dezvoltarea domeniilor schiabile în Valea Doftanei, Leaota i

Bran – Moieciu.
Realizarea acestei etape va duce la crearea primului sistem integrat de sta iuni
montane din România care va cuprinde masivele Bucegi, Leaota, Baiului,
Post varul. Sta iunile vor fi legate prin teleferice de mare capacitate ce vor uni
culoarul Ruc r-Bran, cu valea Ialomi ei, valea Prahovei – valea Timi ului i valea
Doftanei.
Etapa II
Modernizarea, dezvoltarea prin programe individuale a 25 de statiuni si
localitati turistice cu amenaj ri pentru sporturi de iarn .
In cadrul acestor programe se va urm ri corelarea capacit ilor de cazare cu
dimensionarea domeniului schiabil, dezvoltarea infrastructurilor deficitare, dup
caz, cu accent deosebit pe diversificarea agrementului i cre terea calit ii
serviciilor.
Obiectul acestei etape este reprezentat de urm toarele sta iuni i localit i
turistice (25): Izvoarele, Bor a, Vatra-Dornei, Câmpulung - Moldovenesc,
Tihu a, Harghita – B i, Harghita M ra , Izvorul Mure ului, Lacu Ro u,
Lep a, Covasna, Comand u, uga B i, Cheia, Bâlea - Lac, P ltini , Parâng,
Straja – pasul Vâlcan, Râu or, Muntele Mic, Semenic – Crivaia, Stâna de
Vale, Arie eni, B oara, Fântânele-Beli .
Etapa III
Realizarea unor noi sta iuni sau centre turistice pe 38 de amplasamente noi,
situate în vecin tatea unor localit i, sau sus inute în prezent numai de o
structur turistic .
Amplasamente identificate sunt urm toarele : Luna– es, Valea Vaserului,
ible (Fiad), Puzdrele, Valea Vinului, Cârlibaba, Le u, Valea Putnei,
Chiril (Zugreni), Bro teni, Borca, Gura Haitii, Colibi a, L pu na,
Ardelu a, Slanic-Moldova, Soveja, Vetre ti – Her str u, Valea
Dâmbovi ei (Pecineagu), Iezer, Piscul Negru, Molivi , Lotrioara,
laia, Obâr ia Lotrului, Vidra, Gâtu Berbecului, Poarta Raiului
ureanu), Petrimanu, Câmpu el, Baleia, Râul es (Godeanu), Gura
Zlata, Olteana ( arcu), Rogojel (Vl deasa), Lunca Vi agului
(Vl deasa), Steaua (Some ul Rece), Valea Ierii.
3. IMPACTUL ECONOMIC. Influenta investitiilor din cadrul

programului se va face simtita in:
26
a) sectorul serviciilor;
b) sectorulconstructiilor;
c) sectorul transporturilor.
4. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI. Realizarea investitiilor aferente

programului nu va avea influente negative asupra apei, solului si mediului. Vor fi
efectuate lucrari de drenare a cursurilor de apa, de taluzare, de înierbare, de
consolidare a terenurilor.
5. IMPACTUL SOCIAL. Programul va oferi oportunitati:

a)pentru deschiderea de afaceri noi;
b)pentru dezvoltarea celor existente.
c)va crea noi locuri de munca si conditii pentru conversia fortei de munca in
timpul realizarii investitiilor si dupa finalizarea acestora;
d)va crea conditii pentru stabilizarea populatiei locale in zona montana;
e)va contribui la cre terea veniturilor i al nivelului de trai al populatiei
locale in zona montana.
6. IMPACTUL FINANCIAR. In realizarea programului, un rol important

revine parteneriatului administratie publica centrala, administratie publica locala si
sectorul privat.
Programul va folosi surse de finantare din credite interne si parteneriat
public-privat, fonduri speciale, fonduri nerambursabile, credite externe.
7. BENEFICIARI DIRECTI SI PARTENERIAT.
Beneficiari :
• Consiliile jude ene cu zona montana, identificate in studiul de
fezabilitate;
• Consiliile locale;
Parteneri:
• Consiliile judetene si locale;
• Ministerul Transporturilor, Construc iilor i Turismului;
• Investitori în sectorul privat.
In prezent exista urmatoarele propuneri de proiecte de dezvoltare si

modernizare, unele aflate in derulare:
Ø PROIECTUL de dezvoltare a domeniului de schi „Predeal-Azuga”
este un proiect in derulare a carui valoare este estimata la cca. 25 mil.EURO
Ø PROIECTUL de realizare a infrastucturii de acces „BUSTENI-
Kalinderu-Valea Alba, proiect in derulare, in valoare totala de 4,7 mil EU;
Ø PROIECTUL modernizarea retelei cailor rutiere de acces in zona
montana Valea Doftanei-Sacele si a legaturilor cu zona turistica, in valoare totala
de 6,5 mil EU;
27
Ø PROIECTUL „SECTRA” cu o valoare totala estimata la cca. 11
mil.EU, pentru dezvoltarea si modernizarea domeniului de schi si dinamizarea
sporturilor de iarna in Sinaia;
Ø PROIECTUL de modernizare si dezvoltare a activitatii turistice in
Poiana Brasov cu o valoare totala estimata la cca.11 mil.EU;
Ø PROIECTUL de amenajare a domeniului schiabil in arealul Padina –
Pestera – Leaota cu o valoarea estimat a lucr rilor de investi ii de cca. 210 mil.
EURO.
Programul de reabilitare i extindere a re elei de cabane

turistice montane
Drume iile montane i asociate acestora cabanele, ca baza material pentru odihn ,
cazare i agrement, a reprezentat i reprezint o op iune pentru un segment foarte
variat de turi ti (ca vârst , categorie social , nivel al veniturilor etc.), români i
str ini
Multe dintre cabanele montane, construite cu peste 80 de ani în urm au fost
distruse sau, sunt în prezent într-o stare total necorespunz toare.
În acela i timp sunt multe masive montane din România care nu beneficiaz de nici
o caban , sau altele au un num r insuficient, raportat la distan ele de parcurs dintre
ele.
În aceast situa ia, punerea în practic a unui program amplu de reabilitare i

extindere a re elei de cabane din zona montan se impune ca un obiectiv prioritar
pentru dezvoltarea turismului românesc.
Programul vizeaz exclusiv re eaua de cabane montane (de creast ) la care accesul
nu se face decât „cu piciorul”.
Programul are trei componente :
A. Reconstruirea cabanelor montane distruse în ultimul timp, respectiv:
1. Puzdrele – Mun ii Rodnei

28
3. Piatra Mare – Mun ii Piatra Mare
4. ie ti – Mun ii Bucegi
5. Suru – Mun ii F ra
6. Sc ri oara – Mun ii Bihor
B. Modernizarea cabanelor montane aflate într-o stare tehnic

necorespunz toare, respectiv:
1. Ciuca – Mun ii Ciuca

2. Caraiman – Mun ii Bucegi
3. Omu – Mun ii Bucegi
4. Turnuri – Mun ii F ra
5. Padi – Mun ii Bihor
C. Construirea unor noi cabane în masive montane în care nu exist ,

sau în masive cu un num r insuficient de cabane, respectiv:
1. Rica – Mun ii Maramure

2. chiti - Mun ii C ilimani
3. Poiana Alb – Mun ii H ma
4. Izvoarele N rujei – Mun ii Vrancei
5. Penteleu – Mun ii Penteleu
6. Pasul Predelu – Mun ii Baiului
7. Ren ea - Mun ii Piatra Mare
8. La Poli e – Mun ii Bucegi
9. Rud ri a - Mun ii F ra
10. Br tila - Mun ii F ra
11. Mali a - Mun ii F ra
12, Izvorul Gilortului - Mun ii Parâng
13. Parângul Mic – Mun ii Parâng
14. Poiana Pelegii – Mun ii Retezat
15. Cheile Nerei - Mun ii Aninei
16. Cuntu – Mun ii arcului
29
Programul SALVAMONT
Este un program de sus inere a dezvolt rii turismului montan i are

urm toarele obiective:
- marcarea i omologarea traselor montane;
- între inerea traseelor montane ;
- organizarea i finan area centrelor i echipelor de salvare în mun i –
Salvamont;
- dotarea corespunz toare a echipelor Salvamont.
Atingerea obiectivelor programului are ca finalitatea facilitarea drume iilor

montane i cre terea siguran ei turi tilor.
3.4. Turismul Balnear
3.4.1. Analiza situatiei turismului balnear
1.Capacitate.
La nivelul anului 2002, capacitatea de cazare din sta iunile balneare
reprezint 15,7 % din totalul capacitatii de cazare existente.
În ultimii 4 ani, num rul locurilor de Evolu ia locurilor de cazare
cazare în sta iunile balneare, a cunoscut o existente în turismul balnear
sc dere permanent , in 2002 num rul
46000
locurilor fiind cu 6,6 % mai pu ine fa
de anul 1999. Aceasta se datoreaz 45000
retroced rilor vilelor din aceste sta iuni 44000

locuri
sau trecerii unora din acestea în regim de 43000

exploatare individual. 42000
Ponderea hotelurilor în totalul locurilor 41000

1999 2000 2001 2002
de cazare in statiunile balneare, a crescut
ani
în ultimii ani, de la 63% in 1999 la
67,1% in 2002.
2.Circula ie
Numarul sosirilor turistilor straini in sta iunile balneare, a inregistrat o crestere de
23,7% in 2002 fata de 1999 iar num rul sosirilor turi tilor în unit ile de cazare o
sc dere cu 8 % în 2002 fata de 1999.
30
cazare din statiunile balneare
din sta iunile balneare
200000
6000000 150000
innoptari
5800000
100000
5600000
5400000 50000
5200000
0
5000000 1999 2000 2001 2002
1999 2000 2001 2002
ani
ani
3.Piata
La nivelul anului 2002, 32,6 % din înnopt rile din România sunt în sta iunile
balneare, dar numai 6,3 % din înnopt rile sunt ale turistilor str ini.
Românii reprezint 95 % din turi tii sosi i în sta iunile balneare i peste 97% din
num rul înnopt rilor.
Num rul mare de turi ti români
este realizat în special datorit Structura înnopt rilor turi tilor st ini pe
ri de origine
programelor sociale i sindicale.
În cazul turi tilor str ini,
Germania ocupa primul loc, cu o
Germania
treime din totalul înnopt rilor, 18%
33% Israel
urmat de Israel i Ungaria. 3%
Ungaria
9% Rep Moldova
11% Italia
26%
Alte tari
4.Eficien a
Gradul de ocupare în sta iunile
balneare este de 50,8 % în 2002, iar hotelurile au avut un grad de utilizare a
capacit ii de cazare în func iune de 55,2% - fiind cel mai mare comparativ cu
celelalte forme de turism.
Durata medie a sejurului este 8,9 zile, pe primele locuri, comparativ cu
durata pentru alte produse turistice principale.
De i sta iunile balneare române ti se bucur de un renume interna ional

incontestabil în tratarea unei largi game de boli i afec iuni, multe dintre
amenaj rile de tratament se afl într-o stare precar de func ionare. Ele au suferit
de pe urma lipsei de investi ii din ultimii 15 ani fapt evidentiat si in evolutia
circulatiei turistice.Astfel, daca circulatia turistica in statiunile balneare a cunoscut
o evolutie ascendenta, indeosebi in perioada anilor ’80 si culminand cu anul 1989,
cand ponderea turismului balnear in total turism turism a atins un procent de 14%,
ea a inregistrat o scadere substantiala in perioada 1990-1995, comparativ cu
perioada precedenta continuind cu o usoara redresare dupa.
31
În ansamblu, România are un poten ial bun fiind o important ar de
destina ie turistic în viitor. Acest lucru se va realiza în condi iile în care se vor
aduce îmbun iri substan iale asupra produsului turistic i nivelului serviciilor.
Diversitatea produselor turistice din sta iunile balneare este considerat ca fiind
unul dintre punctele forte ale României turistice.
5. Puncte tari ale turismului balnear românesc:

- existen a unor de resurse balneare unice pe plan european;
- o considerabil corectitudine medical ;
- personal de inalta calificare profesionala, loial, dedicat profesiei;
- amplasamente atractive i variate in cadru natural deosebit;
- o gam variat de proceduri de cur ;
- pre uri sc zute;
- cooperare tradi ional cu pie e importante ca Germania, Fran a, Italia, Israel;
- o puternic pia pentru românii stabili i în str in tate;
6. Puncte slabe ale turismului balnear românesc:

- unit i de cazare i tratament îmb trânite;
- starea invechita a amenajarilor de tratament agravata de materialele folosite
in constructie, care sunt supuse efectului corosiv al unora dintre substantele
de tratament
- infrastructura de acces, utilizare si colectare a resurselor balneare invechita
si insuficienta;
- exploatarea intensiva, a substantelor si resurselor minerale din statiunile
balneare;
- infrastructura local slab ( acces, utilit i);
- mediul ambiant al sta iunilor prost între inut, lipsa spatiilor verzi specifice si
imbatranirea parcurilor balneare ;
- insuficiente servicii ce pot fi folosite pe pia a de lux sau de înalt calitate a
tratamentului balnear;
- o baz insuficient a expertizei organizatorice;
- acces dificil spre unele sta iuni balneare;
- dotari de agrement insuficiente care sunt supraaglomerate si creaza
disconfort pentru turistii.
Refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul balnear.
3.4.3. Ac iuni
1. Dezvoltarea, modernizarea i diversificarea ofertei balneoturistice române ti
în conformitate cu muta iile intervenite în cererea turistic intern i interna ional
pentru tratamentul balnear.
32
2. Realizarea unui program de amenajare, modernizare, dotare i lansare pe
pia a extern a bazelor de tratament din salinele de la Târgu Ocna, Praid i Sl nic
Prahova cu dezvoltarea corespunz toare a structurilor turistice de cazare,
alimenta ie i agrement.
3. Modernizarea i dezvoltarea infrastrastructurii de transport i acces
4. Realizarea unui program de reabilitare a infrastructurii necesare exploat rii
resurselor minerale.
3.4.4. Masurile de realizare
Starea infrastructurii i suprastructura din prezent exclud posibilitatea

unei solu ii pe termen scurt. Produsul de baz poate fi f cut atractiv prin investi ii
importante pentru a îmbun ii i a moderniza produsul turistic din sta iunile
balneare, ridicându-se încet reputa ia interna ional i imaginea.
a) Modernizarea re elelor de utilit i publice (alimentare cu ap , canalizare,

depozitare reziduuri menajere etc.) aferente sta iunilor balneare;
b) Amenajarea i echiparea la standardele turistice europene a unor sta iuni
balneare - pilot cu profil balnear reprezentativ pentru oferta româneasc :
ile Herculane i B ile Felix (afec iuni reumatismale), Covasna (afec iuni
cardiovasculare), Sl nic Moldova (afec iuni digestive), Ol ne ti (afec iuni
renale i hepato-biliare), Sovata i Mangalia (afec iuni ginecologice) .a.
c) Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea i ridicarea
gradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenaj rilor i
dot rilor de agrement specific i general. Amenajarea, modernizarea, dotarea
i lansarea în circuitul turistic a bazelor de tratament din principalele saline
(Sl nic-Prahova, Praid, Târgu Ocna) i promovarea pe pie ele externe a
produsului balnear "Salina verde".
d) Relansarea i extinderea curelor gerontologice i a altor tratamente cu
medicamente originale române ti (Gerovital, Aslavital, Pell-Amar ,a.)
e) Diversificarea curelor profilactice i a procedurilor de tratament bazate pe
factori naturali de cur autohtoni, în principalele sta iuni balneoturistice i
extinderea tratamentelor de între inere (antistres, fitness, de repunere în
form , de înfrumuse are, cure de sl bire etc.).
f) Extinderea Programului social "Turism pentru s tate"
g) Reintroducerea în circuitul turistic intern a sta iunilor balneare de interes
local, concomitent cu modernizarea i dezvoltarea acestora.
h) Din analiza situatiei existente rezulta ca masurile de mai jos sunt valabile
pentru toate sta iuni balneoclimaterice mari, de interes national, incluse în
circuitul interna ional si avand un num r total de locuri cuprins între 2.500 i
8.500, respectiv: B ile Felix, C lim ne ti-C ciulata, B ile Herculane,
Sovata, Sl nic Moldova, B ile Ol ne ti, B ile Govora, Vatra Dornei,
Covasna, Buzia , Mangalia, etc.
Acestea sunt:
33
• Refacerea si amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a spatiilor
de recreere si popas, a punctelor de utilizare a izvoarelor.
• Refacerea retelor de aductiune si colectare a izvoarelor minerale in puncte
fixe de utilizare pentru turisti;
• Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de tratament (constructii,
aparatura,echipamente,etc).
• Refacerea si crearea de parcuri balneare;
surile propuse vor fi atinse prin implementarea mai multor programe

speciale de dezvoltare i sus inere a dezvolt rii a turismului balnear i anume :
Ø Programul Sta iuni balneare
Ø Programul Salina Verde
3.4.5. Programe de dezvoltare a turismului balnear
Programul Sta iuni balneare
Obiective:
- refacerea infrastructurii locale (alimentare cu ap , canalizare, spa ii verzi,

alei i drumuri interioare, puncte ecologice de colectare a gunoaielor,
sta ii de epurare a apelor uzate);
- modernizarea bazelor de tratament balnear, inclusiv a instala iilor de
aduc iune a apelor minerale.
Programul va fi implementat etapizat, astfel:
Etapa I (2004 – 2007)
În aceast etap programul va fi implementat în sta iunile balneare - pilot cu

profil balnear reprezentativ pentru oferta româneasc , respectiv: B ile Herculane i
ile Felix (afec iuni reumatismale), Covasna (afec iuni cardiovasculare), Sl nic
Moldova (afec iuni digestive), Ol ne ti (afec iuni renale i hepato-biliare), Sovata
i Mangalia (afec iuni ginecologice) .a.
Volum estimat de investi ii : 18.000.000 Euro
Etapa a II-a (2008 – 2010) pentru sta iunile: Vatra Dornei, Govora,
lim ne ti – C ciulata, Tu nad, Techirghiol, Buzia , Amara.
34
Etapa a III-a (2011 – 2014) alte sta iuni cu resurse balneare valoroase i
posibilit i de dezvoltare cererii turistice: Borsec, Ocna Sibiului, Eforie Nord,
Lacul S rat, Ocna ugatag
Programul Salina Verde
Programul Salina Verde vizeaz urm toarele obiective:
- modernizarea i amenajarea incintei exterioare a salinelor Praid, Sl nic

Prahova, Sl nic Moldova i Cacica;
- amenajarea interioar , pentru vizitare i tratament a salinelor(acces,

saloane de tratament, zone de vizitare)
Programul poate fi implementat etapizat:

- etapa I-a (2004 – 2007) pentru salinele Praid i Sl nic Prahova
- etapa a II – a pentru salinele Sl nic Moldova i Cacica
B. Alte Programe de sus inere a dezvolt rii turismului balnear
- Programul de promovare a turismului balnear care presupune campanii

sus inute de promovarea, în ar , dar mai ales în str in tate a sta iunilor
balneare propuse spre dezvoltare i a produselor acestora.
- Programul social „Turism i s tate” care presupune permanentizarea
acord rii de facilit i unor categorii de popula ie cu venituri reduse pentru
petrecerea în extrasezon a unui sejur în cadrul unei sta iuni balneare.
3.5. Ecoturismul si turismul în Delta Dun rii
3.5.1. Analiza situa iei ecoturismului si turismului în Delta Dunarii

Evolu ia locurilor de cazare
1. Capacitate existente în Delta Dun rii
La nivelul anului 2002, capacitatea de
cazare din Delta Dun rii reprezint 2800 sub
2700
1% % din totalul locurilor existente la 2600
nivelul întregii ri. 2500
locuri
În ultimii 4 ani, num rul locurilor de 2400

2300
cazare a cunoscut o sc dere continu 2200 în
unit ile de cazare din Delt , În 2002 2100
2000
35 1999 2000 2001 2002
ani
num rul locurilor fiind cu 16,1 % mai pu ine fa de anul 1999. În aceea i
perioad num rul unit ilor de cazare a cunoscut o cre tere cu 13 %. Aceast
situa ie se datoreaz orient rii investitorilor din aceast zon spre unit i de cazare
cu num r redus de locuri.
Ponderea hotelurilor în locurile de cazare s-a a sc zut de la 41,5, cât era în anul
1999 la 34,9 % în.
2. Circula ie
Num rul sosirilor turi tilor în unit ile de cazare din Delt au înregistrat în ultimii
ani evolu ii contradictorii, în ultimul an s-a înregistrat o sc dere cu 22,2 % a
num rului de turi ti i o cre tere cu 27 % de turi ti str ini.
cazare în Delta Dun rii
în Delta Dun rii
25000
120000 20000
innoptari
100000 15000
80000
10000
60000
5000
40000
0
20000
1999 2000 2001 2002
0 ani
1999 2000 2001 2002
ani
75,2 % din înnopt rile în unit ile de cazare
din Delt sunt realizate în hoteluri.
Unit ile de cazare de trei stele de in 45 % din înnopt ri urmate de cele de dou
stele cu 36,3 %.
3. Pia a
La nivelul anului 2002, sub 0,5 % din înnopt rile din România sunt în unit ile de
cazare din Delta Dun rii i numai 0,8 % din înnopt rile cet enilor str ini.
Românii reprezint aproape 80 % din turi tii sosi i în Delt i realizeaz aproape
75 % din num rul
înnopt rilor. Structura înnopt rilor turi tilor st ini pe
În cazul turi tilor str ini, ri de origine
Germania ocupa primul loc cu 30
% din totalul înnopt rilor
turi tilor str ini, urmat de Germania Italia cu
11 % i Fran a cu 7 %. 30% Italia
40%
Franta
Regatul Unit
11% Olanda
5% Alte tari
7%
4. Eficien a
7%
Gradul de ocupare în zona Delta
Dun rii este de 18,6 % în 2002,
36
iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacit ii de cazare în func iune de
27,5% .
Durata medie a unui sejur raportat este de numai 2,1 zile.
5. Puncte forte ale ecoturismului.

• Diversitatea resurselor turistice naturale;
• Fauna si flora bogata cu specii unicat in Europa;
• Existenta unor zone salbatice, neafectate de interventia omului;
• Infrastructura de acces in ariile protejate insuficient de…
• Existenta cadrului legal care prevede atat delimitarea parcurilor
naturale si a zonelor protejate, cat si conditiile necesare instituirii administratiei
pentru zonele protejate, in vederea initierii managementului acestora;
6. Puncte slabe ale ecoturismului.

• Extinderea intravilanului in zonele din imediata vecinatate sau chiar in
interiorul ariilor naturale protejate, tintind spre dezvoltarea si realizarea ulterioara a
unor constructii sau chiar statiuni turistice;
• Supraexploatarea resurselor naturale, prin pasunat neadecvat si
suprapasunat, defrisari ilegale, braconaj, turism necontrolat, etc.;
• Administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente in
interiorul acestor arii naturale protejate, generand in special cantitati impresionante
de deseuri;
• Nerespectarea regimului de protectie, ca urmare a lipsei demarcarii in
teren a limitelor si a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate;
• Nu exista înc organizate în toate zonele protejate a administratiilor
care sa initieze un management eficient al acestor arii naturale protejate instituite;
Unul dinte avantajele competitive de care beneficiaza tara noastra, in

comparatie cu destinatiile turistice consacrate, este acela al pastrarii mediului
natural nealterat de prezenta si activitatile omului. Astfel, in cadrul rezervatiilor
naturale nu putine sunt speciile de plante si animale declarate endemice sau
monumente ale naturii. De asemenea, Romania inca mai pastreaza in mediul
natural nealterat de prezenta omului, exemplare de flora si fauna care in alte tari au
disparut sau nu mai pot fi vizitate decat in captivitate. Prin slaba dezvoltare in
unele zone a formelor de turism clasice, s-a realizat astfel o premisa importanta de
dezvoltare a ecoturismului, fapt ce ar impune tara noastra ca o destinatie
importanta pentru aceasta forma de turism.
3.5.2. Obiectiv
Refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru ecoturism in parcuri si
rezervatii naturale si turismului in Delta Dunarii
3.5.3. Ac iuni
37
a) Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii de transport i acces a
principalelor centre de intrare în Delt (Tulcea, Sulina, Sfântu Gheorghe,
Murighiol, Mamudia i Dunav );
b) Realizarea unui sistem de re ele publice (alimentare cu ap , canalizare i

depozitare de euri) în principalele localit i care se constituie în puncte
concentrare a fluxurilor turistice din Delt (Cri an, Mila 23, Uzlina etc.)
c) Construirea unui sistem de platforme de campare, dotate corespunz tor,

pentru turi tii sosi i pe cont propriu;
d) Promovarea extern a Deltei Dun rii ca produs turistic de marc pentru

România;
3.5.4. Masurile de realizare
- refacerea si amenajarea potecilor de acces la principalele monumente

naturale;
- refacerea si amenajarea de retele de refugii (adaposturi) pentru ecoturism;
- amenajarea punctelor (foisoarelor) de observare/filmare/ fotografiere;
- marcarea limitelor i refacerea panourilor i indicatoarelor pentru zonele
strict protejate, zonele de maxima importanta, zonele tampon;
- realizarea / modernizarea re elelor de utilit i publice (ap i canalizare) în
localit ile din Delta Dun rii.
Not : În prezent, din cele 18 localit i existente în Delta Dun rii exist re ele
locale de alimentare cu ap exist în Chilia Veche, Cri an, Mila 23, Sf. Gheorghe
i Sulina, iar re ea de canalizarea în Sulina.
- cur area, dragarea i între inerea canalelor principale de acces i a celor
aferente traseelor turistice;
- amenajarea punctelor de promovare si informare in ecoturism;
- realizarea de materiale informative, in special harti cu evidentiere
principalelor obiective turistice;
- rearea si promovarea unor evenimente bazate in principal pe etape din viata
animalelor si a plantelor (de ex: boncanitul cerbilor, inflorirea bujorului de munte,
etc);
- instituirea de panouri din materiale ecologice (lemn, piatra etc.) de
informare la intrarile in rezervatii si la obiectivele turistice;
surile vizând dezvoltarea turismului organizat în Delta Dun rii au în vedere
implementarea unor a dou programe speciale, respectiv:
- Programul porturi turistice
- Programul sta iuni turistice
3.5.5. Programe de dezvoltare

38
Programul porturi turistice
„Porturi turistice” presupune construirea unor porturi turistice în

principalele puncte de acces în Delta Dun rii, dar i de oprire în interiorul acesteia,
într-unul din centrele de concentrare ale fluxurilor turistice.
Porturile turistice vor permite accesul atât al navelor de lux destinate croazierelor,
combinate cu excursii pe traseele turistice din interiorul Deltei, cât i al
ambarca iunilor individuale, dar i al navelor destinate transportului turi tilor
individuali.
Localit ile care necesit amenajarea de porturi turistice sunt: Tulcea, Sulina,
Cri an, Maliuc, Sf. Gheorghe i Murighiol
inând seama de volumul important de investi ii solicitat de aceste amenaj ri,
implementarea programului poate fi f cut în mai multe etape:
- etapa I : Tulcea, Murighiol, Cri an
- etapa a II-a: Sulina, Sf. Gheorghe, Maliuc
Volum estimat de investi ii: 5.000.000 Euro
Programul sta iuni/parcuri turistice
Programul sta iuni/parcuri turistice presupune realizarea amenaj rilor i

dot rilor necesare creer rii unor sta iuni/microsta iuni turistice destinate atât
turismului specific Deltei Dun rii, cât i turismului de litoral.
Sta iunile turistice vor fi amplasate la Sulina, Sf. Gheorghe i Vadu (Grindu
Chituc) i vor cuprinde în principal urm toarele dot ri:
Sta iunea SULINA - maxim 1000 locuri de cazare în hoteluri, sat de vacan , vile,
pensiuni; unit i de alimenta ie i agrement – amplasate în zona limitrof plajei, cu
asigurarea transportului auto (minicare) la plaj , amenajarea plajei (WC, du uri,
vestiare, unit i AP, salvamar, punct de prim ajutor, agrement nautic), utilit i.
Volum estimat de investi ii: 29.000.000 Euro.
Microsta iunea SF. GHEORGHE - maxim 500 locuri de cazare în sat de

vacan , vile i pensiuni; unit i de alimenta ie i agrement – acestea vor fi
amplasate în zona limitrof plajei (transport minicare din port), amenajare plaj
(vezi Sulina), agrement nautic, utilit i.
Volum estimat de investi ii: 6.200.000 Euro.
Sta iunea VADU (GRINDUL CHITUC) – amplasament în zona lacurilor Buhazul
Mare – Buhazul Mic: 5000 locuri de cazare în hoteluri de lux, minihoteluri, sat de
vacan , vile, camping, casinouri, parc acvatic, unit i de alimenta ie specializate,
agrement diversificat, agrement nautic, utilit i.
Volum estimat de investi ii: 210.000.000 Euro
suri pentru dezvoltarea turismului individual
39
Turismul individual în Delta Dun rii reprezint un segment foarte important al
turi tilor sosi i aici pentru odihn , pescuit, vân toare, cunoa tere i observare.
Pentru crearea unui regim de protec ie a întregii zone, dar i pentru asigurarea de
condi ii moderne de campare i acces la un sistem de utilit i, în primul rând ap i
energie electric , a acestui segment de turi ti, m surile de dezvoltare a turismului
individual în Delta Dun rii vizeaz implementarea unui program de amenajare i
dotare a unor platforme de campare, pe locul fostelor platforme de depozitare a
stufului.
Fiecare dintre aceste vor fi dotate cu toate utilit ile necesare: microsta ie de tratare
a apei, alimentare cu ap , microsta ie de epurare a apelor uzate, generator de curent
electric, punct de colectare a gunoaielor etc.
Dot rile pentru activit i turistice ale unei platforme de campare sunt:
- pavilion mutifunc ional ce va cuprinde; recep ie, punct de desfacere a
produselor alimentare, bufet – bar, sal pentru prepar ri mâc ruri, grup sanitar,
depozite, punct de închiriere unelte de pescuit, ambarca iuni, alte articole sportive;
- bungalow-uri;
- parcel de campare;
- grup sanitar cu du uri;
- teren de sport (dac terenul i suprafa a acestuia permite).
Punctele de amplasament a acestor platforme sunt: ontea, B cl ne ti, Olgu a,

Baba Rada, Lopatna, Dovnica, Caraorman, Cuibul Cu Lebede, Cri an, Dunav ,
Maliuc.
Volumul de investi ii pentru realizarea întregului sistem de platforme de campare

este de 4.000.000 Euro (cca. 350.000 Euro/unitate).
În condi iile implement rii ac iunilor i m surilor programului special, Delta
Dun rii va putea deveni o zon de maxim atrac ie turistic , atât pentru turi tii
interni cât i pentru cei externi.
3.6. Turismul de litoral
3.6.1. Analiza situatiei turismului de litoral
1. Capacitate.
La nivelul anului 2002, capacitatea de cazare din sta iunile de pe litoral reprezint
42,7 % din capacitatea de cazare existenta la nivelul întregii ri.
40
În ultimii 4 ani, num rul locurilor de cazare
a cunoscut o u oar sc dere în sta iunile Evolu ia locurilor de cazare
litorale, în 2002 num rul locurilor fiind cu existente în turismul litoral
1,5 % mai pu ine fa de anul 1999.
120000
Ponderea hotelurilor în locurile de cazare în
119000
ultimii ani a fost în medie de 63%.
118000
locuri
117000
116000
2. Circula ie 115000
Num rul sosirilor turi tilor în unit ile de 114000
cazare din sta iunile litorale a înregistrat în 1999 2000 2001 2002
ultimii ani cre tere, astfel, în anul 2002 s-a ani
înregistrat o cre tere cu 3,6 % a num rului
de turi ti i cu 29,1 % de turi ti str ini fata de anul 1999.
Innoptarile turistilor în unit ile de cazare Innoptarile turistilor straini in unitatile de
din sta iunile litorale cazare din statiunile litorale
4550000 500000
4500000
400000
4450000
innoptari
4400000 300000
4350000
200000
4300000
4250000 100000
4200000
4150000 0
1999 20 00 2001 2002 1999 2000 2001 2002
ani ani
De i, num rul de turi ti a crescut num rul înnopt rilor a sc zut in 2002 datorit
reduceri duratei sejurului turi tilor români de la 6,8 la 6,1 zile.
Aceea i tendin s-a manifestat i în rândul turistilor str ini care a sc zut la 7,5% în
2002 fata de 8,4% în 2001.
Din totalul innoptarilor pe litoral, 85,1 % sunt în hoteluri. Unit ile de cazare de
dou stele de in 57 % din înnopt ri urmate de cele de o stea cu 21 % i 3 stele cu
11,6 %.
3. Pia a
La nivelul anului 2002, 24,8 % din înnopt rile din România sunt în sta iunile de pe
litoral din care 17,1 % sunt înnopt ril ae
Structura înnopt rilor turi tilor st ini
turistilor str ini. Românii reprezint 91,6 pe ri de origine
% din turi tii sosi i în sta iunile litorale i
realizeaz peste 80% din num rul
înnopt rilor. Germania
Franta
În cazul turi tilor str ini, Germania ocupa 34%
43% Italia
primul loc cu 43 % din totalul înnopt rilor Olanda
3% Rep Moldova
41 10%
4% Alte tari
6%
turi tilor str ini, urmat de Fran a cu 10% i Italia cu 6%.
4. Eficien a
Gradul de ocupare în sta iunile de pe litoral este de 41,3 % în 2002, iar hotelurile
au avut un grad de utilizare a capacit ii de cazare în func iune de 47,7% .
Durata medie a unui sejur este 6,3 zile.
5. Punctele tari ale turismului de litoral

• pozi ia în teritoriu: Dobrogea i Litoralul au o important pozi ie strategic ,
politic i economic , fiind situate la interferen a a dou mari zone geopolitice:
Europa Central-Vestic i Oriental i Asia de Vest i Sud - Vest, ceea ce este
benefic i pentru turismul românesc, care se înscrie în circuitul turistic al Bazinului
Pontic. Drumurile europene E 60 i E 87, magistrala feroviar Bucure ti -
Constan a, aeroportul interna ional Mihai Kog lniceanu i porturile maritime
Constan a i Mangalia înlesnesc aceast deschidere turistic spre Asia i Europa
cu destina ii dintre cele mai interesante;
• rela iile transfrontaliere ce se realizeaz prin cele patru puncte vamale,
rutiere, feroviare, maritime i aeriene (Constan a, Vama Veche, Negru Vod ,
Mihail Kog lniceanu), dar i în cadrul regiunii transfrontaliere Dun rea de Jos;
• canalul Dun re - Marea Neagr , ca viitoare arter turistic , în perspectiva
amenaj rii porturilor locale Cernavod , Medgidia i Basarabi;
• un bogat i valoros poten ial turistic de litoral, balneo-terapeutic,
numeroase vestigii antice grece ti i romane, medievale, sate cu valoare
etnofolcloric deosebit , atrac ii naturale etc.;
• structuri turistice reprezentative pentru România, ca volum (42 % din
re eaua na ional de cazare) i categorie de confort;
• noile structuri politice i economice ap rute în Bazinul Pontic i interesul
pe care îl manifest forurile interna ionale în aceast zon ; acestea determin
op iuni ferme pentru dezvoltarea global (inclusiv turistic ) a Dobrogei i a zonei
de litoral la nivelul standardelor interna ionale asemenea ariilor costiere europene
i mondiale consacrate;
• dezvoltarea industrial i comercial a zonei costiere genereaz o circula ie
economic benefic pentru turismul de afaceri;
• poten ialul agrozootehnic al Dobrogei i valen ele etnofolclorice ale
localit ilor rurale sunt un suport al turismului în general i al agroturismului, în
special;
• popula ia prognozat i cu prec dere cea tân , reprezint un alt suport real
pentru activitatea de turism;
42
• preconizata dezvoltare economico - social Nord - Sud (pe axa Br ila -
Gala i - M cin - Tulcea - Constan a - Vama Veche) i Vest -Est (Cernavod -
Constan a) impune o nou orientare în redimensionarea activit ii de turism la
nivelul jude ului;
• fluviul Dun rea i aria rural limitrof , cu resurse turistice naturale i
istorice remarcabile va permite dezvoltarea unui nou pol turistic dobrogean.
6. Punctele slabe
• poluarea mediului i procesele de degradare a plajei i falezei rmului
rii Negre, "materia prim " de baz pentru turismul de litoral;
• absen a unor politici i programe coerente de dezvoltare integrat
litoralului românesc (infrastructur i echipare tehnico-edilitar , protec ia i
reabilitarea mediului natural i construit etc.);
• dat fiind ponderea litoralului în economia jude ului, se remarc absen a
unui program de monitorizare integrat al acestei zone - fragil ecologic i cu
posibile repercusiuni negative asupra economiei turismului;
• absen a unei politici de dezvoltare economic i turistic unitar a
jude ului, în cele trei unit i teritoriale specifice: zona litoral , zona central i zona
dun rean ;
• oferta de agrement de plaja si acvatica este saraca si dispune de
echipamente si instalatii invechite

Reabilitarea i modernizarea litoralului românesc i alinierea sa la nivelul calitativ
al ofertelor de litoral din rile europene.

Ø Dezvoltarea infrastructurii generale i echiparea teritoriului;
Ø Diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea i dezvoltarea formelor
de turism consacrate;
Ø Cre terea atractivit ii i calit ii activit ilor de turism ;
Ø Realizarea unui cadru institu ional i de organizare adecvat a

activit ii de turism (monitorizarea i supravegherea ecologic i a
activit ilor economice din zona litoral a M rii Negre);
Ø Protec ia mediului i a resurselor turistice prin: reabilitarea ecologic a

litoralului românesc, prevenirea polu rii i degrad rii mediului
43
3.6.4. M suri
a) dezvoltarea infrastructurii generale i echiparea teritoriului pentru a
facilita dezvoltarea turismului. Prin Legea 71/1996 i alte documente, se aprob în
acest scop urm toarele:
• realizarea autostr zii Bucure ti – Cernavod – Constan a i a drumurilor
expres: Tulcea – Constan a – Vama Veche, Râmnicu - S rat – Hâr ova –
Constan a i Slobozia – Hâr ova – Tulcea.
• Modernizarea transportului feroviar prin dublarea i electrificarea unor
segmente de cale ferat (Constan a – Mangalia, Medgidia – Tulcea i Medgidia –
Negru Vod ), precum i introducerea unor trenuri moderne de mare vitez pe
rela ia Bucure ti -Constan a ( i eventual, Mangalia);
• echiparea turistic a porturilor situate în lungul Canalului Dun re-Marea
Neagr : Cernavod , Medgidia i Basarabi;
• modernizarea aeroportului Constan a – Mihail Kog lniceanu i asigurarea
unor facilit i turistice adecvate;
• construirea unui pod la C ra i cu implica ii i în turismul jude ului
Constan a;
• modernizarea punctelor de frontier i vamale Vama Veche i Negru Vod ;
b) diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea i dezvoltarea formelor

de turism consacrate - odihn i recreere, cur balnear i tranzit; promovarea altor
forme de turism precum: turismul itinerant, cu valen e culturale i religioase,
turismul rural i agroturismul, turismul de afaceri i reuniuni, turismul specializat
(echita ie, tiin ific, speoturism, naturism etc.); diversificarea ofertei de agrement
(nautism, croaziere, scufund ri, film ri subacvatice, sporturi, piscine etc.).
c) modernizarea i extinderea activit ii de turism prin dezvoltarea

componentelor agrement i divertisment cultural;
- amenajarea punctelor de acostare pentru echipamente usoare de agrement

(Mamaia);
• construirea de miniporturi pentru ambarcatiunile de agrement
(Navodari, Eforie Nord, Costinesti, Jupiter, Venus si Vama Veche);
- realizarea unor parcuri de agrement nautic de tip „Aqua Land” (Neptun –
Olimp, Costinesti, Venus si 2 Mai);
- cre terea atractivit ii generale a sta iunilor prin:
• îmbun irea iluminatului stradal, al parcurilor, zonelor i punctelor
de agrement;
• extinderea panourilor informative privind obiectivele de interes
general;
• asfaltarea i repararea c ilor de acces în sta iuni;
• eliminarea echipamentelor i dot rilor de agrement învechite i
înlocuirea lor cu echipamente moderne;
44
• reamenajarea spa iilor verzi i a gr dinilor de agrement (ex: gr dina
japoneaz din sta iunea Venus etc.);
- cre terea func ionalit ii i atractivit ii plajelor prin :
§ amenajarea acestora conform normelor tehnice consacrate pe plan
interna ional,
§ instalarea unor panouri cu informa ii privind temperatura (aer, sol,
ap ), umiditatea, viteza vânturilor etc.;
§ asigurarea unui sistem de iluminare specific, cu prec dere în zonele
mai frecventate;
§ creaz un aspect estetico-ambiental necorespunz tor i
dezagreabil.dezafectarea tuturor construc iilor i improviza iilor care
d) protejarea mediului natural i construit, cu prec dere a celui costier

care este cel mai predispus degrad rii de c tre factorii naturali i antropici;
e) integrarea în programele europene i interna ionale pentru Marea
Neagr i în special în politica de dezvoltare a turismului în bazinul M rii Negre,
aspect reiterat i în edin a Adun rii Generale a Comitetului “Dezvoltarea
turismului în regiunea M rii Negre”, Istanbul, 23 iunie 1999;
f) accentuarea politicilor promo ionale în domeniul promov rii ofertei
turistice;
g) dezvoltarea unor ac iuni de instruire i informare a popula iei cu
privire la rela ia turism-mediu i necesitatea protec iei acestuia din urm , inclusiv
prin cunoa terea cadrului legislativ specific;
h) dezvoltarea turismului în teritoriu i introducerea în circuit a noi arii

i valori turistice prin:
• valorificarea optim a resurselor turistice de pe litoralul românesc al
rii Negre, cu prec dere a celor legate de talasoterapie i agrement
nautic prin reabilitarea cu maxim urgen a celor dou componente
de baz ale poten ialului turistic - faleza i plaja m rii;
• promovarea unor noi puncte de atrac ie pe litoral: Vama Veche (cur
heliomarin , sporturi nautice, agroturism), Istria - Nunta i (cur
balnear , agroturism);
• introducerea în circuitul turistic a arealului dun rean al jude ului, cu
resurse turistice importante pentru diversificarea i promovarea unei
oferte ce poate deveni competitiv pe pia a turistic românesc
(pescuit sportiv, vân toare sportiv , agroturism, odihn i recreere,
într-un peisaj ce poate rivaliza cu cel deltaic etc.) i crearea de noi
poli ai turismului ca: Ostrov - Oltina - Dun reni, Hâr ova - Topalu -
Capidava etc.;
• reconsiderarea obiectivelor cultural-istorice dobrogene i
introducerea lor în circuitul turistic;
• promovarea turistic a axei mediane a Dobrogei - Canalul
Dun re-Marea Neagr , prin valorificarea principalelor localit i
riverane (Cernavod i Medgidia) precum i a resurselor turistice de
45
mult consacrate i peste hotare (podgorii, canalul, vestigiile romane i
ansamblul rupestru de la Basarabi), axate pe viitoarea autostrad i pe
coridorul IV european;
• valorificarea obiectivelor turistice dobrogene (din cele dou jude e
Constan a i Tulcea) i dezvoltarea unei arm turi turistice adecvate pe
viitorul coridor european nord-sud: Gdansk - Constan a - Salonic
(cet ile M cin, Turcoaia, m stirile Uspenia i Vovidenia din
jude ul Tulcea pe DN 22 D i monumentele din jude ul Constan a).
3.7. ALTE FORME DE TURISM
Valorificarea poten ialului turistic natural, a patrimoniului cultural-istoric, a

tradi iilor etnofolclorice, tradi iilor i a legendelor poporului roman, în vederea
cre rii de noi produse turistice cu specific românesc, care s constituie atrac ii
inedite în turismul interna ional.

1. Amenajarea pe principiile ecoturismului de noi zone turistice (Parcuri
turistice), zone care concentreaz un bogat i valoros poten ial turistic natural.
Zonele ce fac obiectul acestei ac iuni sunt parcurile na ionale i naturale.
2. Amenajarea i introducerea în circuitul turistic a unor obiective/resurse
turistice de interes cultural i religios, în condi iile asigur rii i protej rii
acestora conform prevederilor legale.
3. Sprijinirea extinderii turismului rural i agroturismului.
4. Amenajarea i dotarea corespunz toare a zonelor pentru practicarea unor
forme specializate de turism (echita ie, speoturism, sporturi extreme,
turism uvual etc.).
5. Crearea unei oferte turistice pentru tineret precum i extinderea ofertei
pentru petrecerea week-end-ului.
3.7.3. M suri pe termen scurt i mediu

• adoptarea legisla iei privind parcurile turistice care s reglementeze
condi iile de înfiin are, construire, exploatare, precum i facilit ile
fiscale de care beneficiaz . Parcurile turistice vor fi amenajate exclusiv în
condi iile i rigorile ecoturismului i vor fi zone destinate acestei forme
de turism.
Parcurile turistice vor fi zone ce concentreaz un ansamblu de resurse turistice, de
o mare valoare natural , tiin ific , cultural , istoric , sau toate la un loc, zone
insuficient dezvoltate din punct de vedere al dot rilor in domeniul infrastructurii
generale, precum i a celei pentru turism. Zonele propuse pentru a face obiectul
acestei reglement ri, cu excep ia Deltei Dun rii care face obiectul unui program
distinct) sunt urm toarele: Valea superioar a Râului Ialomi a (Padina –
46
Pe tera), Valea superioar a Râului Arge (Vidraru – Bâlea Lac), Valea
Cernei – Câmpu lui Neag, Cheile Nerei – Beu ni a, Por ile de Fier, Lacul Ro u
– Cheile Bicazului, Platoul Padi (M- ii Apuseni), Sarmizegetusa – Blidari –
Coste ti, Valea Lotrului (Vidra – Obâr ia Lotrului), Câmpulung
Moldovenesc – Rar u – Zugreni, Bisericile-cet i fortificate din centrul
Transilvaniei (Biertan, Prejmer, Câlnic, Viscri), Jitia Vintileasca (M- ii
Vrancei), Poarta Raiului – Oa a (M- ii ureanu)
• realizarea i implementarea unui program special pentru valorificarea
obiectivelor religioase, care presupune în primul rând introducerea
standardelor europene de calitate în privin a dot rilor existente în
exteriorul obiectivelor (parc ri, alimentarea cu ap , canalizare, grupuri
sanitare, punct de prim ajutor etc.), precum i în interiorul
obiectivelor(trasee de vizitare, alimentare cu ap , ghizi specializa i etc.)
Programul vizeaz prioritar urm toarele zone de mare interes cultural i
religios: Nordul Moldovei, Oltenia de sub Munte, Maramure -Oa , zona
bisericilor (cet i) ne ti fortificate din Transilvania, precum i vechile
capitale ale Moldovei i rii Române ti, biserici în stil moldovenesc i
brâncovenesc etc.);
• realizarea i implementarea unui program de punere în valoare a cet ilor
dacice din mun ii Or tiei (Sarmisegetuza, Coste ti, Blidaru);
• extinderea i diversificarea formelor de agrement specifice diverselor
zone de interes turistic, inclusiv prin atragerea clientelei turistice la
evenimente i manifest ri inspirate din via a cultural , istoric i
religioas a poporului român (s rb tori tradi ionale, religioase sau laice,
manifest ri cultural-artistice i folclorice etc.);
• revitalizarea ofertei turistice a municipiului Bucure ti, pentru vizitarea
obiectivelor turistice, pentru turismul de afaceri reuniuni i congrese;
asocierea la aceast ofert a zonei periurbane în cadrul c reia localitatea
Snagov va fi amenajat ca o sta iune de lux; extinderea acestui tip de
ofert în toate zonele, sta iunile i localit ile care dispun de poten ial
turistic i condi ii favorabile;
• promovarea agresiv pe pia a interna ional a poten ialului cinegetic i
piscicol destinat amatorilor de vân toare i pescuit sportiv, bogat
reprezentat în România prin specii de calitate superioar din punct de
vedere a trofeelor de vân toare, unele cu caracter de unicat în Europa;
• extinderea programului „Croaziere pe Dun re” i amenajarea unor puncte
de oprire i vizitare (portul Olteni a, Insula Simian, Or ova etc.) i a
croazierelor pe Marea Neagr , inclusiv turul litoralului;
• organizarea "Circuitului turistic al vinurilor" în principalele podgorii i
vinoteci din ar i "Zilele gastronomiei române ti" în diverse zone sau
localit i reprezentative pentru gastronomia româneasc ;
• crearea condi iilor pentru practicarea diferitelor forme ale turismului de
aventur (escalad ri montane i alpinism, scufund ri marine, delta plan,
speoturism în pe teri neamenajate, plut ritul pe râurilor interioare etc.;
47
• elaborarea unor programe complexe de amenajare, dezvoltare i
diversificare a ofertei turistice i crearea de "Produse turistice integrate"
în zone turistice reprezentative (Sibiu, Bra ov, Transilvania de Nord,
Oltenia de sub Munte etc.).
• valorificarea în turism a crea iei artizanale, arhitecturii populare i a
manifest rilor folclorice din principalele zone etnografice (Maramure -
Oa , Bucovina, Oltenia, M rginimea Sibiului, ara Mo ilor etc.) prin:
⇒ crearea unor centre de produc ie, expunere i comercializare a
produselor artizanale;
⇒ promovarea pe pia a intern i interna ional a arti tilor populari, a
târgurilor i expozi iilor de profil.
• demararea unui program de modernizare i dezvoltare a structurilor de
primire turistic i de echipare tehnic general i specific a principalelor
trasee turistice i a arterelor rutiere de transport, c tre zonele i obiectivele
turistice prioritare;
• amenajarea zonelor periurbane ale marilor ora e pentru practicarea
turismului de week-end;
• sprijinirea i dezvoltarea în continuare a turismului rural i agroturismului,
în paralel cu elaborarea criteriilor de legiferare a satelor turistice i zonelor
etnografice;
• realizarea unor produse turistice i/sau structuri de primire destinate
tineretului de tip "Sat (tab ) de vacan pentru tineret".
- Ini ierea uni program de dezvoltare i promovare a unor forme de turism

specializat ca:
• turismul pentru echita ie: hergheliile de la Lucina (Bucovina), Sâmb ta
(F ra ), Izvin (Timi ) etc.
• turismul uval pentru degust ri de vinuri, în renumite podgorii, unde se
afl crame dotate în acest scop: Reca , Giarmata - jud. Timi , Mine -
Pâncota, Arad, Oradea, Diosig - Bihor, Jidvei - Blaj - Alba, Apold -
Sibiu, Valea C lug reasc - Prahova, Pietroasele - Buz u, Panciu,
Coste ti, Odobe ti - Vrancea, Cotnari, Bucium - Ia i, Hu i, Niculi el -
Tulcea, Murfatlar, Ostrov - Constan a, Segarcea - Dolj, Carcova -
Mehedin i;
• turismul pentru gastronomie realizat prin itinerare speciale în Banat,
Maramure , Bucovina, Neam , Ia i, Bra ov, Sibiu, Mure , Delta Dun rii,
Dobrogea etc. arii renumite pentru buc ria specializat ;
• speoturism, valorificând cele peste 300 de pe teri vizitabile (peste 30 se
pot amenaja) din Mun ii Bihor, ureanu, Retezatul Mic, Podi ul
Mehedin i, Mun ii Parâng, etc. Necesit amenaj ri pentru acces i
amenaj ri în general, costisitoare a pe terilor, costume i dot ri speciale,
ghizi profesioni ti, spa ii de cazare de tip camping, caban i locuri de
parcare;
48
• turismul pentru alpinism i escalad practicat, empiric, în cele mai
importante arii montane: Mun ii Bucegi, Cheile Bicazului, Mun ii Piatra
Craiului, Mun ii Retezat etc. Se pot dezvolta i dota ca centre
interna ionale pentru coli specializate sta iunile Bu teni i Lacul Ro u,
ora ul Z rne ti. Necesit dot ri i amenaj ri tehnice speciale, o
accesibilitate u oar i spa ii de cazare adecvate (caban , camping sau
teren de campare);
• turismul pentru sporturi extreme (de aventur ) are mari posibilit i de
dezvoltare, precum: rafting, plut rit i canoeing pe râurile Bistri a (Vatra
Dornei - Poiana Teiului), Mure (Topli a - Reghin), Olt (Avrig - Cozia),
Trotu , Some ul Mic, Some ul Mare etc.; delta-plan i parapant (în
Mun ii Parâng, Bihor, Ceahl u, Rar u în ariile depresionare montane i
Transilvania etc.); schi nautic, surfing i hidroscuter pe lacurile interne
i pe Marea Neagr ; schi extrem i snowboard în toate sta iunile pentru
sporturi de iarn ; roling i skate-boarding în toate sta iunile turistice;
mountain bike pe drumuri montane, forestiere amenajate sumar etc.
3.8. Alte ac iuni ce vizeaz dezvoltarea turismului

3.8.1. Ac iuni privind marketingul i promovarea
Crearea unei imagini turistice pozitive i corecte a României pe pie ele turistice
externe, recâ tigarea i dezvoltarea pie elor emitente tradi ionale, precum i a altor
pie e netradi ionale i sporirea num rului de turi ti str ini fac necesare i
urm toarele c i de realizare:
• promovarea produselor prioritare în oferta României (Delta Dun rii,
agroturism i ecoturism, turism balnear, turism cultural i religios etc.);
• elaborarea programelor de marketing pe baza studiilor de pia realizate
de institu ii specializate pe baza datelor ob inute prin birourile de turism
din str in tate;
• îmbun irea sistemului de finan are a activit ii de marketing i
promovare;
• utilizarea pe scar larg a tehnologiei informa iei i a sistemelor create pe
baza acesteia (sistemul computerizat de rezerv ri, sistemul computerizat
de marketing al destina iei, etc.);
• dezvoltarea la nivel na ional a re elei teritoriale de centre/puncte de
informare i promovare turistic în centre i sta iuni turistice, sate
turistice, trasee turistice, aeroporturi, g ri feroviare i porturi, târguri i
expozi ii, centre de congrese i reuniuni de afaceri;
• materialelor publicitare pentru pentru promovarea zonelor speciale pentru
ecoturism (Delta Dun rii, parcuri naturale, agroturism);
• organizarea unor evenimente de mare amploare pe principalele pie e
str ine pentru promovarea ofertei turistice specifice României ;
49
• reducerea la maxim 30 a num rului de particip ri la târgurile de turism
din str in tate i concentrarea resurselor financiare pentru cele mai
importante;
• includerea produselor turistice române ti în cataloagele marilor firme
tour-operatoare din Germania, Fran a, Italia, Scandinavia, Canada, SUA,
China, etc.;
• realizarea i prezentarea pe marile canale de televiziune din lume unor
spoturi publicitare cu produsele turistice reprezentative pentru România;
• împuternicirea de agen i economici din unele ri pentru derularea
activit ilor de promovare a produselor turistice pe pie ele respective sau
pe ter e ri (parteneriat sau loby);
• prezentarea gratuit a ofertei turistice a pensiunilor turistice i
agroturistice i a cabanelor turistice montane.
3.8.2. Activitatea de autorizare i control

- implementarea sistemului informatizat de ob inere „on-line” a brevetelor,
licen elor i certificatelor de clasificare din turism;
- realizarea ac iunilor de control a activit ilor din turism în parteneriat cu
echipe din domeniul protec iei mediului, a securit ii alimentare i sanitare etc.
3.8.3. Integrarea turismului românesc în tendin ele europene i

mondiale privind:
a) Oferta turistic :
• ini ierea unor programe turistice transfrontaliere cu Ungaria, Serbia,
Bulgaria, R. Moldova i Ukraina, prin crearea de zone turistice
transfrontaliere i a unor programe turistice cu toate rile din bazinul
rii Negre;
• dezvoltarea i promovarea unui turism durabil în ariile transfrontaliere i
în ar .
b) Cadrul legislativ i de cooperare

• armonizarea cu legisla ia din rile UE pentru standarde de calitate;
standarde pentru construc ii i amenaj ri turistice; standarde tehnice;
uniformizarea i utilizarea indicatorilor statistici pentru turism, a
înregistr rilor i analizelor statistice, implementarea CONTULUI
SATELIT ÎN TURISM; alinierea la standardele ecologice i de preg tire
profesional în domeniu;
• participarea activ în cadrul organismelor interna ionale i elaborarea
documentelor necesare pentru integrarea european pe linie de turism.
c) Asigurarea protec iei, securit ii i siguran ei turi tilor
• protec ia turi tilor fa de riscuri privind s tatea i siguran a acestora;
50
• reglementarea protej rii intereselor turi tilor i disponibilitatea agen ilor
economici pentru desp gubirea acestora fa de daunele aduse;
• facilitatea accesului consumatorilor de servicii turistice la informa iile
adecvate;
• promovarea codurilor de conduit al agen ilor economici i al turi tilor
fa de mediu.
3.8.4. Perfec ionarea cadrului legislativ prin ini ierea, în colaborare cu asocia iile
profesionale, patronate i sindicate a unor reglement ri, care s impun în
domeniul turismului acte normative unitare, simplificate i func ionale, urm rindu-
se:
• promulgarea Legii turismului;
• promulgarea Legii parcurilor turistice;
• elaborarea criteriilor de legiferare a satelor turistice i zonelor etnografice;
• reglement ri ale regimului juridic al plajelor, falezelor i zonelor adiacente,
al terenurilor aferente pârtiilor i instala iilor pentru sporturile de iarn .
3.8.5. Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ i stabil prin:
• scutirea pentru plata impozitului pentru profitul reinvestit;
• stimularea investi iilor noi, cu deosebire în zonele turistice “speciale” (Delta
Dun rii, sta iunile balneare, parcurile turistice), în sta iunile turistice
sezoniere, precum i pentru anumite forme de turism (agroturism, turismul la
cabane) precum i a altor forme de turism i categorii de turi ti (tineret,
pensionari, handicapa i, vârsta a treia i înaintat etc.);
• acordarea de credite cu dobând preferen ial pe o perioad de maximum 10
ani pentru dezvoltarea i modernizarea cabanelor de munte i a dot rilor
aferente ;
• subven ionarea cu 50% a nivelului dobânzii din Bugetul Ministerului
Transporturilor, Construc iilor i Turismului.
51
52

MTCT Strategia Dezvoltarii Turismului 2003

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MTCT Strategia Dezvoltarii Turismului 2003

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

- noiembrie 2003 -

3.4. Turismul balnear 38

1.1. Importan a economic a turismului

2.1. Premisele dezvolt rii turismului în România

• relieful variat cu forme echilibrat distribuite în teritoriu (31 % munte, 36

• climatul temperat continental-moderat, cu regim termic reconfortant i o

• poten ialul turistic montan care beneficiaz de un climat moderat

Acestor elemente li se adaug existen a în zonele montane a numeroase pe teri

Evolu ia num rului de structuri i capacit i de cazare în perioada 1989 – 2002

Sursa: Institutul Na ional de Statistic (date prelucrate)

Evolu ia circula iei turistice pe zone turistice în perioada 1994 – 2002

Plec ri români Sosiri str ini

Fig. 2 Evolu ia plec rilor de români i a sosirilor de str ini în

Fa de aceste sc deri sunt de remarcat totu i semnele revigor rii activit ii

2.3. Percep ia ofertei turistice române ti pe pie ele externe

În concluzie, pot fi sintetizate principalele mari cauze care au contribuit la declinul

3.1. Strategia i politica dezvolt rii turismului

Atingerea acestui obiectiv trebuie s conduc la :

Realizarea obiectivului strategic general de dezvoltare a turismului impune

3.2. Programe de dezvoltare a turismului

Obiectivele specifice, ac iunile i m surile pe termen scurt i mediu, pentru fiecare

3.3. TURISMUL MONTAN

3.3.1. Analiza situatiei turismului montan

Hotelurile de in o pondere de 62 % din num rul total de înnopt ri.

5. Puncte tari ale turismului montan romanesc

6. Puncte slabe ale turismului montan romanesc

Din analiza potentialului turistic natural pentru dezvoltarea turismului

3.3.2. Obiectiv specific

3.3.3. Ac iuni strategice

c) Modernizarea, dezvoltarea si diversificarea agrementului cu accent pe

d) Ini ierea unui program complex de modernizare i dezvoltare a re elei de

Realizarea acestor ac iuni se va face prin implementarea programelor

Programul SUPERSCHI ÎN CARPA I

Ø Faza 1 - ridicarea la standarde interna ionale, prin m suri adecvate de

Ø Faza 3 - dezvoltarea domeniilor schiabile în Valea Doftanei, Leaota i

3. IMPACTUL ECONOMIC. Influenta investitiilor din cadrul

4. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI. Realizarea investitiilor aferente

5. IMPACTUL SOCIAL. Programul va oferi oportunitati:

6. IMPACTUL FINANCIAR. In realizarea programului, un rol important

7. BENEFICIARI DIRECTI SI PARTENERIAT.

In prezent exista urmatoarele propuneri de proiecte de dezvoltare si

Programul de reabilitare i extindere a re elei de cabane

În aceast situa ia, punerea în practic a unui program amplu de reabilitare i

A. Reconstruirea cabanelor montane distruse în ultimul timp, respectiv:

1. Puzdrele – Mun ii Rodnei

B. Modernizarea cabanelor montane aflate într-o stare tehnic

1. Ciuca – Mun ii Ciuca

C. Construirea unor noi cabane în masive montane în care nu exist ,

1. Rica – Mun ii Maramure

Este un program de sus inere a dezvolt rii turismului montan i are

Atingerea obiectivelor programului are ca finalitatea facilitarea drume iilor

3.4. Turismul Balnear

3.4.1. Analiza situatiei turismului balnear

retroced rilor vilelor din aceste sta iuni 44000

sau trecerii unora din acestea în regim de 43000

Ponderea hotelurilor în totalul locurilor 41000

De i sta iunile balneare române ti se bucur de un renume interna ional

5. Puncte tari ale turismului balnear românesc:

6. Puncte slabe ale turismului balnear românesc:

3.4.2. Obiectiv specific

Refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul balnear.

3.4.4. Masurile de realizare

Starea infrastructurii i suprastructura din prezent exclud posibilitatea

a) Modernizarea re elelor de utilit i publice (alimentare cu ap , canalizare,